Jurnal IPA 2010 - IPA Romania

2010 IPA ROMANIA
OPINII CU PRIVIRE LA ABORDA-
REA CRIMINALITQ}II
ECONOMICO-FINANCIARE
Prof. univ. dr. COSTIC~ VOICU - pre[edinte al IPA- Sec]ia Român`
Dobândirea de c`tre România a statutului de
mem br` a Uniunii Europeane a fost posibil` [i ca
urmare a progreselor înregistrate în îndeplinirea
obiectivelor cuprinse în Capitolul „Afaceri Interne [i
Justi]ie”.
Capitol dificil, poate cel mai dificil, acesta al afacerilor
interne [i justi]iei a presupus [i, în mod categoric
va impune, un efort major pentru c` „statele
viitoare membre ale Uniunii Eu -
ro pene trebuie în mod obligatoriu
s`-[i însu[easc` nu numai
obiectivele, dar [i mijloacele pentru
atingerea acestora 1 ”.
Calea fundamental` ce trebuie
urmat` o reprezint` corelarea le -
gis la]iei na]ionale cu legisla]ia
deja creat` în cadrul Uniunii Eu -
ro pene, o cale ce trebuie s` de -
termine o corelare institu]io nal`
[i opera ]io nal`.
Existen]a unei pie]e comune a
criminalit`]ii induce sentimentul
unei Europe rigide, chiar neputincioase,
în reac]ia de tip legislativ,
institu]ional [i opera]ional fa]` de
extensia celor dou` categorii de
cri minalitate: cea pe vertical` [i
cea pe orizontal`.
Criminalitatea pe vertical` vizeaz` ac]iunile crimei
organizate prin care sunt grav afectate interesele
economico-financiare ale fiec`rui stat în parte, precum
[i interesele financiare ale Uniunii Europene.
F`r` teama de a exagera vom spune c` în fiecare
stat din Uniunea European` se finalizeaz` cu succes
opera]iuni criminale de mare anvergur`, veritabile
agresiuni la adresa economiilor [i finan]elor acestora
[i, implicit, a finan]elor [i economiei europene.
Evaziunea [i frauda fiscal`, corup]ia de mare magnitudine,
opera]iuni de contraband`, dublate de ingineriile
de sp`lare a banilor [i explozia delapid`rilor
de fonduri sunt realit`]i recunoscute de oficialii [i
speciali[tii tuturor statelor. Ministerul de Interne al
Fran]ei precizeaz` c` peste 6 miliarde de euro, bani
murdari, intr` anual în ]ar`, iar valoarea - în Fran]a a
dep`[it 40 de miliarde de euro 2 .
Ludovic Francois 3 preciza: „este creat` deja o ma -
re confuzie între banii murdari [i economia le gal` -
gangrena s-a instalat de mult. R`ul este profund [i
dificil de tratat. Statele sunt neputincioase în fa]a
multiplic`rii [i instantaneit`]ii afacerilor frauduloase”.
Criminalitatea pe vertical` nu este periculoas`
doar prin marele poten]ial distructiv pe care îl con]in
in frac]iunile în sine, ci, mai ales, prin faptul c` ea
prejudiciaz` grav încrederea participan]ilor la economia
de pia]`, încrederea în statul de drept, în ca -
pacitatea acestuia de a asigura ordinea economic`
[i social`.
Periculozitatea criminalit`]ii pe vertical` este am -
plificat` de fuziunea acesteia cu
criminalitatea pe orizontal` (traficul
de droguri, traficul de persoane,
pirateria asupra drepturilor
de proprietate intelectual`, falsificarea
mijloacelor de plat`, traficul
cu obiecte [i opere de art`),
cea care genereaz` o puternic`
stare de insecuritate a popula]iei.
Europa este ast`zi preocupat`
de cele dou` forme de criminalitate,
tot a[a cum este sensibil` [i
îngrijorat` de criminalitatea stradal`
(cer[etorie, prosti tu ]ie, proxenetism,
furturi, spargeri, agresiuni
fizice etc).
Statele Uniunii Europene sunt
îngrijorate de importul [i exportul
de criminalitate, de fluxurile greu
controlabile ale grupurilor criminale care se adapteaz`
rapid la elementele de noutate din spa]iul
european.
„În Uniunea European` lucreaz` peste 600.000
de prostituate, acompaniate de proxene]i, zeci de
mii de ho]i de ma[ini (valoarea autoturismelor furate
dep`[e[te 20 miliarde euro anual), re]ele de falsificatori
de cârduri [i euro, trafican]i [i contrabandi[ti
de ]ig`ri, alcool, cafea, produse industriale [i
opere de art` etc.” 4 .
Tabloul criminalit`]ii nu difer` foarte mult de la o
]ar` european` la alta. La Paris, Londra, Madrid sau
Roma, dar [i la Budapesta, Var[ovia sau Praga imaginile
sunt asem`n`toare. Bucure[tiul [i Sofia au
exportat criminalitate [i au astupat g`urile cu mafia
chinez` [i arab`, perfect îngem`nate cu grupurile
autohtone, instalate confortabil pe plaja primitoare
a balcanismului tradi]ional.
Descifrarea cauzalit`]ii acestui fenomen, este, evident,
o întreprindere dificil`.
Curajul de a încerca acest lucru ]ine de corpul cer -
ce t`torilor [i speciali[tilor, al anali[tilor deta[a]i de
partizanate [i interese m`runte, localizate în sfera
ma lefic` a politicului.
În opinia noastr` patru sunt tipurile de e[ecuri
înregistrate la nivelul Uniunii Europene [i al fiec`rei
autorit`]i na]ionale în lupta contra criminalit`]ii.
u o criz` de imagina]ie, de anticipare, de prog -
nozare a ceea ce se va întâmpla în spa]iul na]ional
1
G. Antoniu - Armonizarea legisla]iei penale române -
2003.
2
E. Vernier- Tehnici de sp`lare a banilor, Ed. Dunod,
Paris, 2005, pag. 225 - 226.
3
L. Francois - Criminalitatea financiar` - 2004, Paris, pag.
18. 4
E. Vernier - op. cit., pag. 18.
5