Jurnal IPA 2010 - IPA Romania
Jurnal IPA 2010 - IPA Romania Jurnal IPA 2010 - IPA Romania
IPA ROMANIA 2010 18 o s` sprijine for]ele armatei române în ac]iunea de dezarmare a armatei germane; o s` captureze para[uti[tii germani care încercau s` se salveze din avioanele doborâte de c`tre avia]ia noastr` [i cea aliat`; o s` identifice [i s` ia sub paz` depozitele de ma - teriale apar]inând armatei germane, circuitele telefonice germane; o s` execute razii pentru scotocirea terenului [i prinderea osta[ilor germani care încercau s` fug`; o s` aresteze [i s` combat` partizanii germani din forma]iunile hitleriste din Ardeal [i Banat; o s` adune manifestele de propagand` germanolegionar` lansate din avioane [i s` le distrug`; o împreun` cu trupele de gr`niceri, pe frontier`, s` opreasc` elementele germano-maghiare care în - cer cau s` p`trund` în raioanele [i în zonele unde nu s-au concentrat trupe ale armatei de opera]ii; o s` organizeze baraje de poli]ie de c`tre for ma - ]iunile teritoriale, înlocuindu-se pentru moment Jan - darmeria operativ` a marilor unit`]i. Posturile de jandarmi din jurul Capitalei integrate în dispozitivele de ap`rare a unit`]ilor militare au con stituit pichete de lupt` forte, care au creat probleme deosebite trupelor germane. Cele mai înver[unate lupte s-au dus în comunele B`neasa, Rahova, Militari, bariera Rahova, posturile de jandarmi opunând o dârz` rezisten]`. În principal, misiunea de lupt` a Le giunii de jandarmi Bucure[ti a constat în men]inerea ordinii [i lini[tii publice, precum [i blocarea direc]iilor principale de p`trundere în Capital` prin posturi fixe, mobile, aliniamente de ap`rare [i baraje. Prin Ordinul nr. 10.052 din 23 ia - nuarie 1949 al secretariatului pentru trupe al M.I. se înfiin]eaz` Tru pe - le de Securitate. Ulterior, toate trupele de jandarmi [i cen trele de instruc]ie trec la Comanda mentul Trupelor de Secu - ri tate, iar toat` Jan darmeria rural` se subordoneaz` Direc]iei Generale a Mili]iei. Aceasta a pus cap`t, pentru un timp, existen]ei principalei institu]ii, organizat` militar în România de - mo crat`, pentru paza, protec]ia [i men ]inerea ordinii constitu]ionale [i de stat, pentru ap`rarea libert`]ii cet`]ene[ti, a propriet`]ii, a persoanelor fizice [i juridice. Transformarea societ`]ii române[ti, \nceput` \n Decembrie 1989 [i rea[ezarea institu]iilor de stat pe temelii democratice de drept au favorizat în mod decisiv atât remodelarea institu]iei Jandarmeriei, cât [i elaborarea unei concep]ii noi cu privire la locul [i rolul for]elor de ordine intern`, la sfâr[itul secolului XX [i începutul secolului XXI. În conformitate cu Hot`rârea de Guvern nr. 0749 din 5 iulie 1990, cu privire la cre[terea capacit`]ii de ac]iune [i îmbun`t`]irea structurii organizatorice a Ministerului de Interne, Comandamentul Trupelor de Paz` [i Ordine s-a transformat în Coman da mentul Trupelor de Jandarmi; ulterior, prin Legea nr. 40 din 18 decembrie 1990, s-au legiferat structura [i atribu]iile trupelor de jandarmi, instruite pentru a ve - ghea la executarea legilor, la supravegherea [i in - formarea organelor superioare asupra st`rii de fapt în situa]ii în care se amenin]` siguran]a [i ordinea pu blic` în caz de tulbur`ri interne pentru interven]ia în scopul restabilirii ei. Un moment important în construc]ia edificiului Ro mâniei democratice îl reprezint` promulgarea Le - gii nr.116 din 18 iunie 1998 privind organizarea [i func]ionarea Jandarmeriei Române. Prin acest act legislativ se poate considera c` s-a marcat un moment decisiv în procesul remodel`rii Armei [i, pe plan mai larg, al stabiliz`rii României pe coordonate statului de drept. Actul normativ va fi în vigoare pân` în anul 2004, când intr` în vigoare Legea nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea [i func]ionarea Jandar me - riei Române prin care se stabile[te statutul, atri bu]iile [i competen]ele institu]iei, organizarea [i conducerea, drepturile [i obliga]iile personalului in stitu]iei. Prin acceptarea ca membru cu drepturi depline în Asocia]ii Poli]iilor [i Jandarmeriilor Europene [i Me - diteraneene cu statut militar, Arma noastr` cap`t` voca]ie european`, iar misiunile îndeplinite peste hotare, în spa]iul ex-Iugoslav, sub egida O.N.U., sunt cea mai palpabil` dovad` a profesionalismului jandarmilor, instrui]i [i educa]ie s` fie furnizori, garan]i [i ap`r`tori de lini[te, ordine de drept [i acumul`ri democratice. - oO o -
2010 IPA ROMANIA Sistemul penitenciar românesc astqzi Administra]ia Na]ional` a Pe ni - ten ciarelor (A.N.P.) este o structu - r` organiza]ional` specializat` a Minis te rului Justi]iei [i Libert`]ilor Cet` ]ene[ti din România, care ac - ]io nea z` în numele [i sub controlul acestuia, aplicând hot`rârile or ganelor judiciare în domeniul execu t` rii pedepsei cu închisoarea [i a altor m`suri dispuse în cursul procesului penal [i urm` - rind reintegrarea social` a persoanelor cus to diate. Institu]ia este finan ]a t` din alo - ca]ii acordate de la bugetul de stat [i din venituri ex tra bugetare. Trecerea A.N.P., în anul 1991, din subordinea Ministe rului de In - terne în subordinea Ministe ru lui Justi]iei, dar mai ales ra ti fi carea de c`tre Româ nia, prin Le gea nr. 30 din 18 mai 1994, a Con ven ]iei pen tru a p`rarea drep tu rilor omului [i a liber t`]i lor fundamentale, a avut drept rezultat îmbu n`t`]irea con di ]iilor de de ten ]ie ale persoanelor private de libertate aflate în penitenciare, în concordan]` cu re gulile europene în domeniu. În anul 2003 a fost elaborat` [i adoptat` de c`tre Guvernul Ro - mâ niei Ordonan]a de Urgen]` nr. 56 din 25.06.2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, prin care se abroga Re gulamentul de executare a unor pedepse [i a m`surii ares t`rii preventive din 1969 [i se alinia, cu standardele europene, prac tica penitenciar` în do me niu . Bazele reformei sistemului pe - nitenciar din Ro mânia au fost pu - se din mo mentul trecerii ad mi - nistra]iei pe nitenciarelor în sub or - dinea Ministerului Justi]iei. Realizarea, în spirit european, a reformei sistemului penitenciar a pre supus, in primul rând, demilitarizarea acestuia. Astfel, anul 2004 reprezint` un an de referin]` pentru personalul sistemului penitenciar românesc, prin adoptarea Statutul func]ionarului pu blic cu statut special din A.N.P., aprobat prin Legea nr. 293/2004. De[i a suferit modific`ri ulte - rioa re, intrarea în vigoare a Sta tu - tului permite atingerea unui o - biec tiv major al reformei sis te - mului penitenciar, anume cre area Punctul acces \n pavilionul de de]inere [i porticul cu raze „x“ pentru controlul persoanelor [i bagajelor (P. Gherla) Curtea din incinta Penitenciarului Gherla unei culturi organiza]ionale, care pune accent pe dimensiunea uma n` a administra]iei penitenciare [i care a dus la o infuzie de personal, bine preg`tit conceptual [i practic. Tot în anul 2004 a fost aprobat` H.G. nr. 1849/2004 privind or ganizarea, func]ionarea [i atribu]iile A.N.P., act normativ care de fine[te [i reglementeaz` în mod concret [i transparent structura aparatului central al sistemului penitenciar. Astfel, pachetul legislativ mai sus men]ionat, adoptat în anul 2004, a avut în vedere criterii noi care s` conduc` la performan]` organiza]ional`, dintre care enumer`m: r crearea codului deontologic [i a unui sistem de evaluare a per - forman]elor func]ionarilor pu blici cu statut special; r reglementarea drepturilor func ]ionarilor public cu statut special din sistemul adminis tra]iei penitenciare la concedii de o - dihn`, concedii de studii, învoiri pl`tite [i concedii f`r` plat`, bilete de odihn`, tratament [i recuperare; r stabilirea noii uniforme, a e - chipamentului specific [i a în sem - nelor distinctive pentru func ]io na - rii publici cu statut special din sis - temul administra]iei penitenciare r condi]iile de acordare, în mod gratuit, a asisten]ei medicale [i psihologice, a medicamentelor [i a protezelor pentru func]ionarii profesional 19
- Page 1 and 2: IPA SEC}IA ROMÂN~ ROMANIAN SECTION
- Page 3 and 4: 2010 IPA ROMANIA TIMI{OARA 3-6 SEPT
- Page 5 and 6: 2010 IPA ROMANIA Sprijinul acordat
- Page 7 and 8: 2010 IPA ROMANIA OPINII CU PRIVIRE
- Page 9 and 10: 2010 IPA ROMANIA o acapararea de c`
- Page 11 and 12: 2010 IPA ROMANIA cific, al economie
- Page 13 and 14: 2010 IPA ROMANIA DESPRE POLI}IE, MA
- Page 15 and 16: 2010 IPA ROMANIA E locul donat de
- Page 17 and 18: 2010 IPA ROMANIA ISTORIA JANDARMERI
- Page 19: 2010 IPA ROMANIA Evolu]ia ulterioar
- Page 23 and 24: 2010 IPA ROMANIA Magazin cu diverse
- Page 25 and 26: 2010 IPA ROMANIA POLI}IE SUB DRAPEL
- Page 27 and 28: 2010 IPA ROMANIA Week-end cu … pr
- Page 29 and 30: 2010 IPA ROMANIA Hramul Bisericii
- Page 31 and 32: 2010 IPA ROMANIA UN JANDARM MURE{EA
- Page 33 and 34: 2010 IPA ROMANIA |NT~LNIREA ANUALQ
- Page 35 and 36: 2010 IPA ROMANIA campionul mondial
- Page 37 and 38: 2010 IPA ROMANIA Organizatorii dau
- Page 39 and 40: 2010 IPA ROMANIA „Ultrascurte”
- Page 41 and 42: 2010 IPA ROMANIA care a dat gimnast
- Page 43 and 44: 2010 IPA ROMANIA UN GEST „DE SUFL
- Page 45 and 46: 2010 IPA ROMANIA DE LA „1“ ARGE
- Page 47 and 48: 2010 IPA ROMANIA SURPRIZE PENTRU PO
- Page 49 and 50: 2010 IPA ROMANIA FOTBALUL de calibr
- Page 51 and 52: 2010 IPA ROMANIA Are balta pe[te! N
- Page 53 and 54: 2010 IPA ROMANIA MQ MUT LA MAMA! Cu
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
18<br />
o s` sprijine for]ele armatei române în ac]iunea<br />
de dezarmare a armatei germane;<br />
o s` captureze para[uti[tii germani care încercau<br />
s` se salveze din avioanele doborâte de c`tre avia]ia<br />
noastr` [i cea aliat`;<br />
o s` identifice [i s` ia sub paz` depozitele de ma -<br />
teriale apar]inând armatei germane, circuitele telefonice<br />
germane;<br />
o s` execute razii pentru scotocirea terenului [i<br />
prinderea osta[ilor germani care încercau s` fug`;<br />
o s` aresteze [i s` combat` partizanii germani din<br />
forma]iunile hitleriste din Ardeal [i Banat;<br />
o s` adune manifestele de propagand` germanolegionar`<br />
lansate din avioane [i s` le distrug`;<br />
o împreun` cu trupele de gr`niceri, pe frontier`,<br />
s` opreasc` elementele germano-maghiare care în -<br />
cer cau s` p`trund` în raioanele [i în zonele unde nu<br />
s-au concentrat trupe ale armatei de opera]ii;<br />
o s` organizeze baraje de poli]ie de c`tre for ma -<br />
]iunile teritoriale, înlocuindu-se pentru moment Jan -<br />
darmeria operativ` a marilor unit`]i.<br />
Posturile de jandarmi din jurul Capitalei integrate<br />
în dispozitivele de ap`rare a unit`]ilor militare au<br />
con stituit pichete de lupt` forte, care au creat probleme<br />
deosebite trupelor germane.<br />
Cele mai înver[unate lupte s-au dus în comunele<br />
B`neasa, Rahova, Militari, bariera Rahova, posturile<br />
de jandarmi opunând o dârz` rezisten]`.<br />
În principal, misiunea de lupt` a Le giunii de jandarmi<br />
Bucure[ti a constat în men]inerea ordinii [i<br />
lini[tii publice, precum [i blocarea direc]iilor principale<br />
de p`trundere în Capital` prin<br />
posturi fixe, mobile, aliniamente de<br />
ap`rare [i baraje.<br />
Prin Ordinul nr. 10.052 din 23 ia -<br />
nuarie 1949 al secretariatului pentru<br />
trupe al M.I. se înfiin]eaz` Tru pe -<br />
le de Securitate.<br />
Ulterior, toate trupele de jandarmi<br />
[i cen trele de instruc]ie trec la<br />
Comanda mentul Trupelor de Secu -<br />
ri tate, iar toat` Jan darmeria rural`<br />
se subordoneaz` Direc]iei Generale<br />
a Mili]iei.<br />
Aceasta a pus cap`t, pentru un<br />
timp, existen]ei principalei institu]ii,<br />
organizat` militar în România de -<br />
mo crat`, pentru paza, protec]ia [i<br />
men ]inerea ordinii constitu]ionale [i<br />
de stat, pentru ap`rarea libert`]ii<br />
cet`]ene[ti, a propriet`]ii, a persoanelor<br />
fizice [i juridice.<br />
Transformarea societ`]ii române[ti,<br />
\nceput` \n Decembrie 1989<br />
[i rea[ezarea institu]iilor de stat pe temelii democratice<br />
de drept au favorizat în mod decisiv atât remodelarea<br />
institu]iei Jandarmeriei, cât [i elaborarea<br />
unei concep]ii noi cu privire la locul [i rolul for]elor<br />
de ordine intern`, la sfâr[itul secolului XX [i începutul<br />
secolului XXI.<br />
În conformitate cu Hot`rârea de Guvern nr. 0749<br />
din 5 iulie 1990, cu privire la cre[terea capacit`]ii de<br />
ac]iune [i îmbun`t`]irea structurii organizatorice a<br />
Ministerului de Interne, Comandamentul Trupelor de<br />
Paz` [i Ordine s-a transformat în Coman da mentul<br />
Trupelor de Jandarmi; ulterior, prin Legea nr. 40 din<br />
18 decembrie 1990, s-au legiferat structura [i atribu]iile<br />
trupelor de jandarmi, instruite pentru a ve -<br />
ghea la executarea legilor, la supravegherea [i in -<br />
formarea organelor superioare asupra st`rii de fapt<br />
în situa]ii în care se amenin]` siguran]a [i ordinea<br />
pu blic` în caz de tulbur`ri interne pentru interven]ia<br />
în scopul restabilirii ei.<br />
Un moment important în construc]ia edificiului<br />
Ro mâniei democratice îl reprezint` promulgarea Le -<br />
gii nr.116 din 18 iunie 1998 privind organizarea [i<br />
func]ionarea Jandarmeriei Române.<br />
Prin acest act legislativ se poate considera c` s-a<br />
marcat un moment decisiv în procesul remodel`rii<br />
Armei [i, pe plan mai larg, al stabiliz`rii României pe<br />
coordonate statului de drept.<br />
Actul normativ va fi în vigoare pân` în anul 2004,<br />
când intr` în vigoare Legea nr. 550 din 29 noiembrie<br />
2004 privind organizarea [i func]ionarea Jandar me -<br />
riei Române prin care se stabile[te statutul, atri bu]iile<br />
[i competen]ele institu]iei, organizarea [i conducerea,<br />
drepturile [i obliga]iile personalului in stitu]iei.<br />
Prin acceptarea ca membru cu drepturi depline în<br />
Asocia]ii Poli]iilor [i Jandarmeriilor Europene [i Me -<br />
diteraneene cu statut militar, Arma noastr` cap`t`<br />
voca]ie european`, iar misiunile îndeplinite peste<br />
hotare, în spa]iul ex-Iugoslav, sub egida O.N.U., sunt<br />
cea mai palpabil` dovad` a profesionalismului jandarmilor,<br />
instrui]i [i educa]ie s` fie furnizori, garan]i<br />
[i ap`r`tori de lini[te, ordine de drept [i acumul`ri<br />
democratice.<br />
- oO o -