Jurnal IPA 2010 - IPA Romania

2010 IPA ROMANIA
Evolu]ia ulterioar` a evenimentelor a fost ne fa vo -
rabil` pentru armata ro mâ n` care, sub presiunea
inamicului, a trebuit s` se retrag` prin lupte grele, ce -
dând o par te din teritoriul na]ional, pâ n` când frontul
a fost stabilit în Sudul Mol dovei.
În timpul retragerii, jandarmii au participat la ac -
]iunile de lupt` [i, totodat`, au asigurat poli]ia frontului,
a comuni ca ]ii lor, au asigurat
m`surile de or dine necesare
deplas`rii co loa nelor militare
[i, pe timpul eva cu`rii ad -
ministra]iei, a unor obiective
eco nomice [i a popula]iei care
s-a refugiat în Mol do va.
La începutul anului 1917,
oda t` cu opera]iunea de reorganizare
a armatei, se reorganizeaz`
[i serviciul Jandar meriei
de pe lâng` armata de opera]ii.
La comandamentele corpurilor
de armat`, precum [i la bri -
g`zile mixte s-a constituit câte
un deta[ament de jandarmi,
sub comanda unui ofi]er de in -
fanterie [i cu un efectiv mai re -
dus de jandarmi. La 16 aprilie
Deta[amentul de Jan darmi Pra -
hova a primit denumirea de
„De ta[ament mobil de poli]ie
al Marelui Cartier General“.
De asemenea, unele subuni -
t`]i de jandarmi sunt repartizate
serviciilor de paz` la lucr`rile
de art` [i fortifica]ii, iar altele date ca înt`riri în principalele
ora[e din Moldova.
În vara anului 1917 trupele de jandarmi aveau s`
înscrie pagini nepieritoare de eroism, al`turi de ar -
mata român`, în marile b`t`lii desf`[urate.
La 1 iulie 1918 armata se demobilizeaz`, iar jandarmii
organizeaz` punctele de trecere pentru de -
mo biliza]i, posturi, patrule [i deta[amente pentru su -
pravegherea acestora, ca demobilizarea s` se des -
f`[oare în lini[te.
Prin decretarea, în octombrie 1918, a celei de-a
doua mobiliz`ri a armatei române, Jandarmeria a
con tribuit la desf`[urarea acesteia, concomitent cu
organizarea noilor servicii pretorale [i a m`surilor
pentru men]inerea ordinii [i lini[tii în ]ar`. Armata ro -
mân` reia lupta pentru eliberarea întregului teritoriu
na]ional, iar Jandarmeria începe s` instaureze ordinea
[i lini[tea, creând companii de poli]ie în jude]ele
eliberate.
Înf`ptuirea României Mari a inaugurat în via]a so -
ciet`]ii noastre [i a statului un amplu proces de re -
mo delare a structurilor existente înainte de primul
r`zboi mondial, inclusiv a celor destinate men]inerii
[i ap`r`rii ordinii interne.
La 23 martie 1929, Parlamentul a pus bazele unei
legi moderne [i complete de organizare a Jandar me -
riei rurale. În acela[i an, se promulg` Statutul Jandar -
meriei Rurale de c`tre regele minor Mihai I.
Acest statut garanta: stabilitate, înaintare, retribu]ii
[i alte indemniza]ii, grada]ii, pensii, condi]ii de c` s` -
to rie, recompense.
O nou` m`sur` important` care trebuie s` fie eviden]iat`
este Regulamentul Legii [i Statutului Jan dar -
meriei Rurale.
La 12 iulie 1940, Carol al II-lea contope[te Di rec]ia
General` a Poli]iei, Prefectura Poli]iei Capitalei [i
Cor pul Jandarmeriei, pentru ca generalul Ion
Antonescu s` repun` în vigoare, la 12 septembrie
1940, legisla]ia din anul 1929.
Din punct de vedere organizatoric, prezint` cel
mai mare interes Legea nr. 264 din 22 a prilie 1943
pentru organizarea [i func]ionarea Jandar meriei.
Jandarmeria este un corp militar constituit pentru
a veghea pe teritoriul rural la executarea poli]iei ge -
nerale [i militare.
Sugestiv` este [i prevederea
c` Jandarmeria apar]ine
M.Ap.N., fiind pus` la dispozi]ia
M.I. nu mai pentru executarea
misiunilor de poli]ie ce-i revin.
Dup` intrarea României în
al doilea r`zboi mondial, la 22
iunie 1941, trupele de jandarmi
din interior au primit misiuni
specifice pentru starea res -
pectiv`: combaterea ac]iu nilor
teroriste; paza unor obiective
economice importante; înt`ri -
rea m`surilor de ordine inter n`,
contracararea ac]iunilor de de -
sant [i a para[uti[tilor, su pra ve -
gherea elementelor din opo -
zi]ie etc.
Unit`]ile de jandarmi din zo -
na armatelor de ope ra]ii au în -
deplinit, în mod firesc, misiuni
cu un caracter militar mai pro -
nun]at decât cele din zona de
interior.
Pe lâng` îns`r cin`rile obi[ -
nuite, de poli]ie militar`, nu o dat` au participat ne -
mijlocit la lupt`.
În zona armatelor de opera]ii, Jandarmeria constituit`
în unit`]i [i subunit`]i de poli]ie, subordonate
marilor unit`]i, a dovedit energie, curaj, spirit de sa -
crificiu [i înalt patriotism. În afar` de cazurile când,
da torit` situa]iilor locale, trupa [i ofi]erii jandarmi au
luptat în linia I al`turi de infanteri[ti, au mai fost
împrejur`ri când unii dintre ei au cerut s` fie trimi[i
în regimente de infanterie pentru a lupta.
Odat` cu difuzarea Proclama]iei M.S. Regele, Jan -
darmeria, conform directivelor date de Guvern, a trecut
la executarea misiunilor specifice în condi]iile
noii situa]ii operative.
Ea [i-a adus o contribu]ie notabil` [i în etapa a
doua a particip`rii României la cel de-al doilea r`zboi
mondial, dup` lovitura de stat de la 23 august 1944,
desprinderea României de Ax` [i trecerea de partea
Na]iunilor Unite [i participarea în continuare la ope -
ra]iile pentru eliberarea Transilvaniei de Nord-Vest [i
în continuare la opera]iile din Ungaria, Cehia [i
Slovacia.
Dup` declararea st`rii de r`zboi cu Germania, în
urma agresiunii, atac`rii [i dezarm`rii mai multor
unit`]i române, s-a trecut la lupta cu arma în mân`
con tra elementelor germane r`spândite pe întreg te -
ritoriul ]`rii, cu scopul de la le dezarma [i a le face
inofensive.
Principalele misiuni ale jandarmilor au fost:
o s` identifice to]i osta[ii germani, stabilindu-se
locurile unde au fost cantona]i sau ascun[i, for]a,
armamentul [i vehiculele de care dispuneau;
o s` interzic` circula]ia pe [osele [i drumuri
oric`rui vehicul sau element german, prin organizarea
de bariere, obstacole, curse;
o osta[ii germani izola]i sau în grupe mici s` fie
dezarma]i;
17