Jurnal IPA 2010 - IPA Romania

IPA ROMANIA 2010
profesional
riorul lor sunt de competen]a decizional` a consiliilor
lor de administra]ie.
Oricum, drumul pân` la realizarea unui veritabil
parteneriat public -privat, este lung. Dar, nu foarte
lung.
În opinia noastr`, ast`zi tot mai multe societ`]i
private sunt con[tiente de urm`toarele lucruri:
m vor spori considerabil cazurile de fraudare a
societ`]ilor de c`tre proprii angaja]i [i de c`tre persoane
din afara acestora;
m autorit`]ile publice vor acorda prioritate cazurilor
de fraud` în detrimentul statului;
m combaterea eficient` a criminalit`]ii poate fi
realizat` de un personal cu înalt` preg`tire juridic`,
preg`tit în institu]ii prestigioase, de strict` specializare;
m vor spori nevoile de siguran]` ale companiilor
în contextul globaliz`rii, pentru c` „progresul
[tiin]ific [i tehnic genereaz` noi forme de criminalitate,
dup` cum, orice criz` economic`, conduce la
amplificarea criminalit`]ii.” 16 .
stabili st`rile de fapt, respectiv înc`lc`rile de lege,
din punct de vedere al dreptului civil, al formelor de
r`spun dere consacrate de aceasta. Sarcinile autorit`]ilor
publice de justi]ie vizeaz` elucidarea [i cercetarea
penal` a cazurilor. Ne afl`m la intersec]ia
dintre interesul privat [i cel public. Societatea p`gu -
bit` este interesat` s` limiteze paguba afacerii ilegale
[i s` o recupereze de la f`ptuitor.
Activitatea societ`]ilor de verificare a economiei
nu trebuie judecat` a fi un concurs cu cea a institu -
]iilor publice, ci ca pe activitate complementar`.
În privin]a modalit`]ilor [i practicilor de control [i
supraveghere a pie]elor [i serviciilor financiare, consider`m
c` experien]a britanic` reprezint` un model
ce poate fi extins la nivelul fiec`rei ]`ri europene. In
esen]` modelul britanic cuprinde o lege (Legea privind
pie]ele [i serviciile financiare, adoptat` în anul
2000) care confer` unei autorit`]i (Autoritatea Ser -
viciilor Financiare - F.S.A.) controlul asupra acestui
domeniu, prin dreptul de a sanc]iona abaterile de la
lege. Obiectivul acestei autorit`]i este acela de a
pro mova respectarea voluntar` a legii, impunând
sanc]iuni ce constau în aplicarea amenzilor sau în
denun]area public` a întreprinderilor care nu
respect` legea. Principiile de ac]iune a acestei autorit`]i
sunt:
- transparen]` în luarea deciziilor;
- tratament echitabil fa]` de toate întreprinderile;
- propor]ionalitate în privin]a aplic`rii sanc]iunilor;
- coeren]` în aplicarea legisla]iei;
- puterea de a urm`ri în justi]ie autorii ilegali t` -
]ilor comise pe pia]a financiar`, considerate ca in -
frac]iuni s`vâr[ite de „gulerele albe” sau de cei im -
plica]i în opera]iuni de sp`lare a banilor.
10
Consider`m c` realizarea parteneriatului public -
privat are o bun` perspectiv`. |n Buletinul Acade -
miei de Poli]ie din Munster - Germania (nr. 4/2003),
Klaus Ficher încearc` s` clarifice unele neîn]elegeri
privind falsa concuren]` dintre societ`]ile de verificare
a economiei [i institu]iile statului în descoperirea
criminalit`]ii economice. |n capitolul introductiv
al studiului, autorul subliniaz`: „în ultimii [apte ani
au ap`rut în Germania marile societ`]i de verificare
a economiei având ca misiune investigarea cazurilor
din domeniul criminalit`]ii economico-financiare.
Po li]ia, procuratura [i alte institu]ii publice au reac -
]ionat imediat, afirmând c` firmele private fac concuren]`
institu]iilor statului. În r`spunsul formulat
fa]` de aceast` temere a autorit`]ilor, societ`]ile private
nominalizate au afirmat faptul c` ambele p`r]i
lucreaz` în beneficiul p`gubi]ilor. Sunt avute în ve -
dere, pe lâng` fenomenele clasice de delapidare [i
corup]ie, apari]ia [i dezvoltarea cazurilor de falsificare
a bilan]urilor, de crime comise de personalul an -
ga jat al firmelor, sp`larea de bani, concursuri trucate,
finan]area terorismului” . Autorul face o precizare
foarte important`: societ`]ile de verificare a eco -
no miei au drept misiune fundamental` acea de a
16
Raymond Gassin - op. cit. pag. 362.
CONCL UZII
1. Criminalitatea economico-financiar` transform`
[i afecteaz` toate valorile care reprezint`
substan]a moralei publice indispensabil` oric`rei
societ`]i. Încrederea oamenilor în valorile autentice
este zdruncinat` de dimensiunea profiturilor ilicite [i
de pedepsirea celor care au acumulat averi din activit`]i
criminale.
2. Consider`m c` sunt conving`toare cuvintele
rostite de profesorul P. Troude - Chestenet, de la
Universitatea Poitiers, la încheierea unui seminar pe
tema criminalit`]ii financiare: „Se poate vorbi de criminalitate
financiar` într-o societate în care cultul
banilor a devenit o virtute cardinal`? Cum se poate
vorbi de criminalitate financiar` într-o societate în
care, în realitate, este considerat criminal cel care
r`mâne s`rac? Cu cât justi]ia se apropie mai mult de
Puterea Politic`, cu atât se îndep`rteaz` de libertate
[i, f`r` îndoial`, [i de Adev`r” 18 .
3. Statutul României de membr` a Uniunii Euro -
pene genereaz` speran]e în privin]a capacit`]ii dreptului
românesc de a se armoniza rapid [i eficient cu
dreptul european [i ofer` certitudinea c` apar]inem
Europei Unite.
17
Klaus Ficher - Buletin al Academiei Cadrelor de
Conducere din Poli]ie - Munster, nr. 4/2003, pag. 41-52.
18
P. Troude - Chastenet - Cuvânt de încheiere la volumul
„Criminalitatea banilor”, Paris, 2005, pag. 249-250