Jurnal IPA 2010 - IPA Romania

2010 IPA ROMANIA
cific, al economiei [i finan]elor, care dispune de o
mare diversitate de forme organizatorice, aflate într-o
permanent` schimbare, care ofer` o vast` gam` de
posibilit`]i de ac]iune, dublate de tehnici corespun -
z`toare.
Victimele acestui fenomen, dar, în unele cazuri, [i
parteneri, sunt institu]ii guvernamentale, sectorul
afacerilor, mediul financiar - bancar.
Victimele indirecte reprezint`, în opinia noastr`,
un subiect necercetat, dar deosebit de important
raportat la consecin]ele, nu imediate, ci mai înde -
p`r tate. Indirecte sau colaterale aceste victime sunt
cet`]enii, cei care, urmare a delapid`rilor, evaziunii
fiscale, fraudelor [i deturn`rilor ilegale, privatiz`rilor
frauduloase etc, î[i v`d diminuat nivelul de trai, asisten]a
social` compromis`, accesul la educa]ie [i
cultur` blocat de diminuarea ilegal`, pe cale criminal`,
a fondurilor destinate acestor obiective, dar li
se al`tur` categoria de persoane care achizi]ioneaz`
produse contraf`cute, periculoase pentru consum.
Criminalitatea în afaceri, prin dimensiunea pagubelor
[i num`rul victimelor, produce un evident de -
zechilibru al societ`]ii în ansamblu, cu impact asupra
climatului de ordine public` [i siguran]` na]io -
nal`.
Diminuarea bugetelor destinate organelor de or -
di ne public`, justi]iei [i ap`r`rii na]ionale ca urmare
a ac]iunilor criminale are efecte extrem de grave
asupra capacit`]ii statului de a asigura gestionarea
normal` a societ`]ii, pe domeniile cele mai importante.
Acordurile secrete (a[a numitele contracte ce cu -
prind informa]ii clasificate), acapararea resurselor [i
informa]iilor, maniera ira]ional` de a face afaceri,
înso]it` de o violen]` ascuns` sau manifestat`, sunt
repere ale criminalit`]ii gulerelor albe care transfor -
m` economia oficial`, f`când-o s` par` total opus`
modelului dorit.
Într-o asemenea imagine de ansamblu criminalitatea
economico-financiar` trebuie analizat` ca un
auxiliar al vie]ii politice pentru c` mediul politic este
finan]at în bun` m`sur` de indivizi, grupuri [i întreprinderi
care dezvolt` afaceri criminale. Aceast`
finan]are ilegal` este ulterior r`spl`tit` prin acordarea
de c`tre politicieni de fonduri publice [i achizi]ii
ilegale c`tre finan]atori.
Analiza formelor de manifestare [i magnitudinii
criminalit`]ii economico - financiare ne conduce la
constatarea existen]ei în societate a unei profunde
crize de valori: între valorile ce ]in de morala public`
[i interesul general atacate vehement de valorile [i
logica economiei de pia]` ce func]ioneaz` într-un
registru extrem de original. Aceast` criz` este între -
]inut` de marii protagoni[ti ai scenei politice [i economice,
de c`tre elitele politice [i liderii afacerilor
criminale.
|n opinia noastr`, criza este determinat` [i de
extensia politicilor de dereglementare prin care statul
intervine tot mai pu]in în definirea [i reglementarea
cadrului general de func]ionare a economiei
de pia]`. Sectorul privat este din ce în ce mai pu]in
supus normelor de reglementare. în toate acestea
se impune a constata faptul c` în prezent formele
vechii economii sunt înlocuite cu o economie nou`.
]ine de domeniul analizei realiste faptul c` aceast`
profund` transformare a economiei, în care componenta
globaliz`rii este determinant`, trebuie s`
genereze modific`ri substan]iale în conceptul de
lupt` împotriva criminalit`]ii economico - financiare.
Suntem de p`rere c` asigurarea st`rii generale de
legalitate în domeniul economic [i financiar poate fi
realizat` dac`, în strategia de ac]iune va fi prev`zut
[i un obiectiv care s` vizeze definirea [i punerea în
aplicare a conceptului de parteneriat public - privat
care s` se desf`[oare pe dou` direc]ii:
a) parteneriat în domeniul schimbului de informa]ii;
b) parteneriat în domeniul declan[`rii, efectu`rii
[i finaliz`rii de investiga]ii [i anchete pe cazuri concrete
în care esen]ial` este ideea suprema]iei legii,
în beneficiul domeniului public [i al celui privat.
Men]ion`m faptul c` astfel de parteneriate au
fost ini]iate [i func]ioneaz` în unele state: Olanda,
Marea Britanie, Elve]ia, S.U.A. Belgia.
Evident c` acest domeniu privind parteneriatul
pu blic - privat în materia combaterii criminalit`]ii
eco nomico-financiare trebuie s` fie reglementat
prin lege, cu precizarea clar` a principiilor care gu -
verneaz` domeniul, a procedurilor detaliate, a drepturilor
[i obliga]iilor corespunz`toare.
În contextul asigur`rii st`rii de legalitate [i ca o
mo dalitate concret` de realizare a parteneriatului
public - privat consider`m necesar a fi analizat` po -
si bilitatea cre`rii unei specializ`ri: aceea a ofi]erului
de poli]ie îns`rcinat cu supravegherea respect`rii
legii în cadrul întreprinderilor, institu]iilor, companiilor
[i societ`]ilor care activeaz` în economie.
Propunerea noastr` poate [oca, dat fiind faptul c`
mult` vreme (aproximativ 30 de ani) aceasta s-a
practicat în România. Practica este ast`zi dezvoltat`
în multe ]`ri europene.
Conceptul de respectare a legii î[i are originea în
experien]a britanic` [i american`, în care ofi]erii
anu me desemna]i aveau sarcina de a controla
modul în care angaja]ii unei companii sau întreprinderi
respect` regulile [i dispozi]iile legale. Ofi]erul
anume desemnat are dreptul [i obliga]ia de a consilia
conducerea firmei [i de a controla modul în
care este respectat` legea.
În Olanda 15 „ofi]erul îns`rcinat cu supravegherea
legii are urm`toarele sarcini de îndeplinit:
v s` implementeze politica de respectare a legilor
în cadrul companiei;
v s` implementeze, monitorizeze [i s` verifice
procedurile operative de respectare a legilor;
v s` efectueze investiga]ii [i verific`ri privind
respectarea legilor, reglement`rilor [i standardelor
etice;
v s` întocmeasc` rapoarte privind respectarea
legilor [i s` consilieze conducerea companiei cu privire
la chestiuni referitoare la respectarea legilor;
v s` sensibilizeze angaja]ii companiei cu privire
la respectarea legilor”. |n mod sigur acest concept va
genera controverse. El este, în mare parte, idealist.
Vor fi, cu siguran]`, companii [i mari societ`]i
comerciale, financiare [i bancare ce vor afirma c`
solu]ia este a unui stat totalitar, care spulber` autonomia
firmelor [i genereaz` amestecul statului în
treburile private. Acelea[i companii vor afirma c`
dispun de o poli]ie privat`, cei mai mul]i componen]i
provenind din rândul celor mai buni poli]i[ti,
acum substan]ial mai bine pl`ti]i. Tot ele afirm` c`
au pus la punct [i aplic` procedurile de identificare
a cazurilor de sp`lare a banilor proveni]i din activit`]i
criminale, iar cazurile ilegale petrecute în inte-
15
Hans Nelen - Criminalitatea economic` [i financiar` în
Europa - Experien]a Olandei - Paris, 2002, pag. 114-116.
9