Jurnal IPA 2010 - IPA Romania

IPA ROMANIA 2010
riate func]ioneaz` în S.U.A., Olanda, Marea Britanie,
Elve]ia [i Belgia.
|n contextul mondial m`surile ce se impun a fi
întreprinse pentru cre[terea eficien]ei luptei împotriva
criminalit`]ii economico-financiare transna]ionale
sunt dictate de constatarea faptului c` „în ciuda
num`rului mare de protocoale, conven]ii, rezolu]ii [i
rapoarte lupta împotriva acestui fenomen reprezint`,
incontestabil, un e[ec”.
Dup` opinia celor mai redutabili speciali[ti, finan -
]area terorismului poate sc`pa atât de simplu ori -
c`rui control, pentru c` activitatea financiar` interna]ional`,
în general, scap` ea îns`[i oric`rui control
în lipsa unei ordini interna]ionale bazate pe texte
normative clare [i imperative, pe controale efective
[i pe sanc]iuni pronun]ate [i aplicate efectiv.
M`surile ce se impun a fi întreprinse la nivel mondial
sunt urm`toarele:
1. crearea unei ordini penale interna]ionale.
Punc tul de plecare în edificarea ordinii penale interna]ionale
l-ar putea constitui Curtea Penal` Inter na -
]ional` creat` prin Conven]ia de la Roma (1998), c` -
reia s` nu i se poat` opune nici o imunitate [i care
poa te judeca, dup` acela[i principiu de subsidiaritate,
pe autorul crimelor economico - financiare.
2. aplicarea de sanc]iuni statelor care nu lupt` îm -
potriva corup]iei [i a celor care nu coopereaz` în prevenirea
finan]`rii terorismului [i încurajeaz` sp` larea
capitalurilor provenite din criminalitatea organizat`.
3. monitorizarea atent` a circuitelor interna]ionale
de capitaluri [i excluderea din circuitele financiare
a statelor care nu respect` normele juridice impuse.
|n consens cu publicarea cerin]elor minime în
materia p`str`rii informa]iilor secrete [i de transparen]`,
statele care nu asigur` respectarea acestor
reguli de c`tre societ`]ile care î[i desf`[oar` activit`]ile
pe teritoriul lor, ar trebui excluse din circuitul
tranzac]iilor monetare [i financiare.
În literatura de specialitate 14 s-a formulat conceptul
în elaborarea unui „drept interna]ional de ingerin]`”
justificat de faptul c` „suveranitatea anumitor
state nu serve[te de fapt decât la acoperirea, sub
pretextul p`str`rii secretului în afaceri, unor practici
contrare intereselor generale ale societ`]ilor prezente
[i viitoare de pe planeta noastr`”.
4. consolidarea organismelor interna]ionale în
ceea ce prive[te for]a acestora fa]` de statele [i pu -
te rile financiare multina]ionale care nu respect`
nor mele de drept adoptate în materia luptei contra
criminalit`]ii organizate. Sunt numeroase organisme
interna]ionale [i regionale care studiaz` [i denun]`
amploarea marii criminalit`]i economico-financiare,
dar activitatea acestora se finalizeaz` doar în elaborarea
de recomand`ri care au un efect minor asupra
prolifer`rii fenomenului. Absen]a sanc]iunilor interna]ionale
care s` fie pronun]ate împotriva statului [i
a operatorilor economico - financiari induce senti -
mentul de neputin]` în lupta contra criminalit`]ii
transna]ionale.
Criminalitatea economico - financiar` provoac`
pagube greu de m`surat, cu impact asupra mediului
social [i economic, în sens larg. Prejudiciile materiale
[i morale produce sunt, într-o anumit` m`sur`,
invizibile imediat [i greu de personalizat.
Fenomenul de criminalitate economico - financiar`
se produce [i se manifest` într-un mediu speprofesional
8
11
C. Ducouloux - Farard - „La criminalite d'argent”,
Edi]ia Montchrestien, Paris, 2004, pag. .......
12
Publicat în Monitorul Oficial al României, nr.
382/06.05.2005.
13
J.P. Dintilhac, op. cit., pag. 236.
t aplicarea ferm` [i unitar` a dispozi]iilor Co du -
lui Penal privitoare la r`spunderea penal` a persoanelor
juridice, dictat` de principiile propor]ionalit`]ii
[i individualit`]ii pedepselor, potrivit practicii europene.
Este cunoscut faptul c` fluxul de bani murdari
este cu atât mai considerabil cu cât este rezultatul
criminalit`]ii organizate [i interna]ionale ancorat`
într-un sistem economic dat. Persoanele fizice care
particip` în mod activ la s`vâr[irea de infrac]iuni, ca
autori sau complici, ac]ioneaz` cel mai adesea în
pro fitul [i interesul unor grup`ri personificate, res -
pectiv agen]i economici (societ`]i comerciale) care
sunt principalele beneficiare ale profiturilor ilicite.
Acesta ar trebui s` fie argumentul pentru introducerea
[i aplicarea r`spunderii penale pentru persoanele
juridice, r`spundere care nu elimin` urm` rirea
concomitent` a persoanelor fizice care au ac ]io nat
în contul acestor entit`]i abstracte din punct de
vedere juridic, dar foarte concrete din punct de
vedere economic [i social.
În opinia prof. C. Ducouloux - Farard 11 „crimi na -
lita tea economico-financiar`, dincolo de volumele
con siderabile ale fluxurilor de bani ilici]i pe care îi
pune în circula]ie, aduce atingere îns`[i structurii
civile [i nu poate fi comb`tut` în mod eficient decât
prin m`suri îndreptate nu numai împotriva autorilor
infrac]iunii, dar [i împotriva economiei infrac]ionale
[i deci a profitului ilicit”.
r asigurarea respect`rii stricte a normelor de de -
ontologie a magistra]ilor, a[a cum sunt ele prev` -
zute în „Codul deontologic al magistra]ilor”, adoptat
prin H.G. nr. 144/26 aprilie 2005 12 ;
r trecerea unit`]ilor de poli]ie judiciar` în struc -
tu ra organizatoric` a parchetelor. Actualul sistem,
prin care poli]ia judiciar` se subordoneaz` admi nis -
tra tiv [i ierarhic Ministerului Administra]iei [i Inter -
nelor, este deficitar [i ineficient. Aceast` m`sur` ar
per mite o redimensionare a posturilor, recrutarea
per sonalului potrivit unor criterii specifice magistraturii,
asigurarea unei salariz`ri corespunz`toare, pre -
g`ti rea strict` de specializare, asigurarea unui climat
de lucru în echip`;
r adoptarea de m`suri concrete pentru prevenirea
„leg`turilor incestuoase” 13 între mediul financiar
- economic, lumea politic` [i cea a administra]iei.
Aceste m`suri se impun în domeniul priva tiz` ri -
lor, atribuirii de contracte; transferurilor de active [i
propriet`]i din domeniul public în cel privat [i in -
vers; acord`rii fondurilor financiare provenite de la
Uniu nea European`; func]ion`rii pie]ei valorilor
mobiliare [i a burselor sub aspectul prevenirii delictelor
comise de persoane care, dispunând înaintea
publicului de informa]ii privilegiate, realizeaz` ilegal
ope ra]ii în propriul beneficiu; blocarea procedurilor
care permit înfiin]area [i func]ionarea societ`]ilor
comerciale fictive;
r reglementarea conceptului de parteneriat
public - privat care s` asigure schimbul de informa]ii
[i cooperarea în domeniul declan[`rii, efectu`rii [i
fina liz`rii de investiga]ii [i anchete pe cazuri concrete,
în care esen]ial` este ideea de suprema]ie a legii,
în beneficiul public al celui privat. Astfel de partene-
14
Claude Farard [i Christian Lopez: La criminalite d'argent,
Ed. Montchrestien, Paris, 2004, pag. 244.