Jurnal IPA 2010 - IPA Romania
Jurnal IPA 2010 - IPA Romania Jurnal IPA 2010 - IPA Romania
IPA SEC}IA ROMÂN~ ROMANIAN SECTION Jurnal INTERNATIONAL POLICE ASSOCIATION international police association romanian section 2010 www.iparomania.ro
- Page 2 and 3: Bun venit la cea de-a X-a Conferin]
- Page 4 and 5: |n leg`tur` cu stadiul de con struc
- Page 6 and 7: IPA ROMANIA 2010 4 Octombrie 2009 A
- Page 8 and 9: IPA ROMANIA 2010 profesional 6 5 J.
- Page 10 and 11: IPA ROMANIA 2010 riate func]ioneaz`
- Page 12 and 13: IPA ROMANIA 2010 profesional riorul
- Page 14 and 15: IPA ROMANIA 2010 recurs la istorie
- Page 16 and 17: IPA ROMANIA 2010 O misterioas` crim
- Page 18 and 19: IPA ROMANIA 2010 16 Aceast` lege a
- Page 20 and 21: IPA ROMANIA 2010 18 o s` sprijine f
- Page 22 and 23: IPA ROMANIA 2010 Fost` camer` de de
- Page 24 and 25: IPA ROMANIA 2010 ministra]iile peni
- Page 26 and 27: IPA ROMANIA 2010 cl`dirile din Port
- Page 28 and 29: IPA ROMANIA 2010 Misiune îndeplini
- Page 30 and 31: IPA ROMANIA 2010 REZISTEN}A LA CORU
- Page 32 and 33: IPA ROMANIA 2010 c` au existat [i s
- Page 34 and 35: IPA ROMANIA 2010 LA TÂRGOVI{TE, MA
- Page 36 and 37: IPA ROMANIA 2010 GIMBORN Mon amour,
- Page 38 and 39: IPA ROMANIA 2010 PROCEDURA OB}INERI
- Page 40 and 41: IPA ROMANIA 2010 DUPQ 20 DE ANI 38
- Page 42 and 43: IPA ROMANIA 2010 REGIUNEA 4 OLT reg
- Page 44 and 45: IPA ROMANIA 2010 magazin Nout`]i de
- Page 46 and 47: IPA ROMANIA 2010 magazin UN JANDARM
- Page 48 and 49: IPA ROMANIA 2010 Escala lui Mo[ Crq
- Page 50 and 51: IPA ROMANIA 2010 minifotbal 48 Hai
<strong>IPA</strong><br />
SEC}IA ROMÂN~<br />
ROMANIAN SECTION<br />
<strong>Jurnal</strong><br />
INTERNATIONAL<br />
POLICE<br />
ASSOCIATION<br />
international police association<br />
romanian section<br />
<strong>2010</strong><br />
www.iparomania.ro
Bun venit la cea<br />
de-a X-a<br />
Conferin]` Na]ional`<br />
a Sec]iei Române !<br />
26-27 August <strong>2010</strong><br />
Servo per amikeco!<br />
Participan]i la Conferin]a Na]ional` a Sec]iei Române a <strong>IPA</strong> - Timi[oara, septembrie 2009
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
TIMI{OARA 3-6 SEPTEMBRIE 2009<br />
Cea de-a IX Conferin]` a Sec]iei na]ionale <strong>IPA</strong> s-a<br />
desf`[urat \n perioada 3-6 septembrie 2009, la<br />
Timi[oara.<br />
Deschiderea festiv` a avut loc \n frumoasa sal` de<br />
spectacole a Filarmonicii “Banatul”.<br />
Cu acest prilej, Pre[edintele Comitetului Executiv<br />
Na]ional, dl prof. univ dr. Costic` Voicu, a prezentat<br />
de lega]ii regiunilor <strong>IPA</strong> afla]i \n sal` pe invita]ii de<br />
vaz` care au onorat \ntrunirea.<br />
Enumer`m pe dl Pre[edinte interna]ional Michael<br />
Ody sseos, pe Giorgios Katsaropoulos (actualmente<br />
Secretar General Interna]ional), pe dna Iulianne Pap -<br />
ne Vegso - vicepre[edinte interna]ional [i pe repre -<br />
zentan]ii sec]iilor na]ionale din Canada, Cehia, Fran -<br />
]a, Israel, Serbia [i Suedia.<br />
Totodat`, au fost prezenta]i delega]ii sec]iei <strong>IPA</strong>, \n<br />
formare, din Republica Moldova – cunoscut fiind c`<br />
Sec]ia român` este „sponsorul” acesteia, \n procesul<br />
admiterii ei ca membru cu drepturi depline \n organiza]ia<br />
interna]ional`.<br />
Reprezentan]ii PEB – dl pre[edinte Odysseos, dl<br />
Katsa ropoulos [i dna Papne Vegso au mul]umit pentru<br />
ocazia de a participa la Conferin]a Na]ional` a<br />
Sec ]ie Române [i au adresat ur`ri de succes \n derularea<br />
lucr`rilor.<br />
Cei prezen]i \n sal` au primit [i salutul reprezentan]ilor<br />
administra]iei locale, \ntre care s-a remarcat<br />
alocu]iunea dlui Constantin Ostaficiuc - Pre[edintele<br />
Consiliului Jude]ean Timi[.<br />
Vorbitorul a dovedit c` are bune cuno[tin]e des pre<br />
<strong>IPA</strong>, remarcând c` \n Timi[ asocia]ia este dezvoltat`<br />
[i c` are activit`]i deosebite, Timi [oara remarcânduse<br />
de mai multe ori prin manifest`ri de anvergur`,<br />
inclusiv de interes interna]ional.<br />
Momentul festiv a fost completat de un foarte frumos<br />
[i inspirat concert, oferit de orchestra celebrei<br />
Filarmonici b`n`]ene, care a fost primit cu deosebit`<br />
receptivitate din partea publicului aflat \n sal`.<br />
Nu mai pu]in emo]ionant, a fost [i microrecitalul<br />
pia nistic \n care a evoluat str`lucit tân`rul Traian Mol -<br />
dovan – nimeni altul decât fiul dlui Pre[edinte al Re -<br />
gi unii 1 <strong>IPA</strong> – Timi[ - Gheorghe Moldovan.<br />
Acest moment, practic debutul „juniorului” \n plan<br />
muzical, a fost o reu[it`, confirmând talentul s`u [i<br />
a[tept`rile celor ce l-au creditat \n alegerea acestei<br />
cariere.<br />
Dl dr. Iulian Medrea<br />
Secretar General<br />
al Sec]iei Române a <strong>IPA</strong><br />
Dl ec. dr. Florian Safta<br />
Trezorier<br />
al Sec]iei Române a <strong>IPA</strong><br />
Lucr`rile Conferin]ei na]ionale s-au desf`[urat \n<br />
sala special destinat` acestui gen de manifest`ri din<br />
Hotelul „Continental”, care a fost gazd` [i pentru participan]ii<br />
la \ntrunire.<br />
Dup` ce dl Secretar General, dr. Iulian Medrea, a<br />
prezentat Raportul de activitate al Sec]iei Române<br />
pentru perioada octombrie 2008 – august 2009, a<br />
fost rândul dlui economist dr. Florian Safta – Tre zo -<br />
rierul na]ional – ce a prezentat Raportul financiarcon<br />
tabil al Asocia]iei, \n perioada analizat`.<br />
Cele dou` rapoarte, urmate de analiza Comisiei de<br />
cenzori [i completate de prezent`rile f`cute de vice -<br />
pre[edin]ii din Consiliul Executiv Na]ional, au alc`tuit<br />
baza sesiunilor de discu]ii [i interven]iile delega]ilor<br />
prezen]i \n sal`.<br />
Ele s-au materializat printr-o serie de propuneri ce<br />
au fost consemnate \n procesul verbal.<br />
Unele as pecte, legate de complet`ri sau preciz`ri<br />
referitoare la Statul Sec]iei Na]ionale au fost supuse<br />
vo tului Conferin]ei, procedându-se \n consecin]`.<br />
Delega]ilor afla]i la acest` \ntrunire li s-au prezentat<br />
dou` materiale filmate referitoare la evolu]ie [i<br />
sta diul construc]iilor caselor <strong>IPA</strong> de la Lipova (jud.<br />
Arad) [i Lep[a (jud. Vrancea), precum [i CD-ul pro -<br />
mo]ional ce urma a fi distribuit de <strong>IPA</strong> - Sec]ia Ro -<br />
mân`, la Congresul interna]ional din Antalya, cu re -<br />
ferire Conferin]a IEC care se va desf`[ura la Bu cu re[ti<br />
\n anul 2011.<br />
1
|n leg`tur` cu stadiul de<br />
con struc]ie al Casei <strong>IPA</strong> de la<br />
Lipova, profitându-se de distan]a<br />
scurt` pân` la amplasamentul<br />
din jude]ul Arad, dl<br />
Pre [edinte Interna]ional Mi -<br />
chael Odysseos [i dna vice -<br />
pre [edint` Iulianne Papne<br />
Veg so au f`cut o vizit` la acest<br />
obiectiv.<br />
Dl pre[edinte regional Pa -<br />
vel H`lm`gean, principalul<br />
res ponsabil al derul`rii acestui<br />
proiect, i-a \ntâmpinat pe<br />
oaspe]i [i le-a oferit toate datele de interes<br />
legate, de evolu]ia lucr`rii.<br />
Amploarea lucr`rilor, calitatea lor, stadiul<br />
avansat al acestora, precum [i frumse]ea \m -<br />
prejurimilor viitoarei case, i-a impresionat pe<br />
vizitatori.<br />
Un alt moment reu[it al \ntrunirii de la Ti -<br />
mi [oara, a fost organizarea unei expozi]ii a<br />
celebrului caricaturist {tefan Popa Popas –<br />
chiar \n holul hotelui, precum [i \ntâlnirea<br />
direct` cu acesta [i cu discipolii din „[coala”<br />
format` de acesta.<br />
Astfel, \n studioul de crea]ie,<br />
im provizat ad-hoc, numero[i<br />
par ticipan]i la conferin]` au<br />
pozat pentru a fi portretiza]i, cu<br />
mult har [i umor, de c`tre arti[tii<br />
respectivi.<br />
Florin Z.<br />
Tân`rul Traian Moldovan,<br />
care a debutat cu recitalul<br />
pianistic la gala<br />
deschiderii conferin]ei<br />
de la Timi[oara,<br />
are „antecedente“<br />
serioase la <strong>IPA</strong>.<br />
Arhiva a p`strat o fotografie<br />
a lui, dup` primirea unei<br />
diplome - la Cluj, \n 2002.<br />
Membrii Comitetului Executiv Na]ional al <strong>IPA</strong> România<br />
[i invita]ii de onoare din cadrul Biroului Ex. Permanent<br />
al <strong>IPA</strong> Interna]ional<br />
2<br />
www.iparomania.ro
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
Sprijinul acordat<br />
sec]iei<br />
\n fondare din<br />
Republica Moldova<br />
|ncepând din anul 2006, <strong>IPA</strong> - Sec]ia Român` a<br />
fost desemnat` de board-ul mondial ca sponsor<br />
pen tru constituirea unei sec]ii în Republica Moldova,<br />
]ar` vecin` cu România.<br />
Realizând cu maxim` responsabilitate onoarea ce<br />
ne-a fost f`cut`, am întreprins un ansamblu de m` -<br />
suri, care conjugate cu cele ale<br />
colegilor din Re pu blica Mol do -<br />
va, au condus la re zultate apreciate<br />
de noi, ca bu ne, apropiindu-ne<br />
de fina li za rea ac]iunii.<br />
În prezenta informare nu neam<br />
propus s` facem un inventar<br />
al activit`]ii realizate în cei patru<br />
ani [i, de aceea, v` vom re]ine<br />
aten]ia asupra unora ce s-au<br />
do vedit deopotriv` necesare dar<br />
[i determinante, esen ]iale în ve -<br />
derea atingerii scopului propus.<br />
Printre acestea men]ion`m<br />
ur m`toarele:<br />
- Facilitarea ob]inerii vizei de<br />
intrare \n România a unor persoane<br />
din Republica Moldova<br />
im plicate în constituirea unei<br />
sec ]ii în aceast` ]ar`.<br />
În aceast` activitate am soli -<br />
citat [i ob]inut sprijinul Ambasadei României la Chi -<br />
[in`u, capitala Republicii Moldova;<br />
- Acordarea îndrum`rii necesare pentru întoc mi -<br />
rea statutului sec]iei în fondare din Republica Mol do -<br />
va. Am avut în vedere ca statutul s` cuprind` pre -<br />
vederi care s` corespund` Statutului Interna]ional [i<br />
s` nu contravin` acestuia;<br />
- Instruirea sistematic` pe probleme de specialita -<br />
te a Secretarului General al Comitetului Executiv Na -<br />
]io nal al sec]iei în fondare din Republica Moldova.<br />
Astfel, cu ocazia repetatelor deplas`ri \n România,<br />
acestuia i-au fost prezentate modalit`]i practice de<br />
lucru cu accent pe domeniile eviden]`, secretariat,<br />
juridic, economic [i altele;<br />
- Invitarea unor membri ai Comitetului Executiv<br />
National al sec]iei în fondare la \ntrunirile Comi te tu -<br />
lui Executiv Na]ional al Sec]iei Române.<br />
Cu aceste ocazii ei au observat cum se organi -<br />
zeaz` [i desf`[oar` asemenea \ntruniri, ce probleme<br />
se dezbat, cum se adopt` hot`rârile [i au prezentat<br />
unele probleme ce intereseaz` procesul de constitu -<br />
ire a sec]iei din Republica Moldova;<br />
- Participarea unor membri ai Comitetului Executiv<br />
Na]ional al sec]iei în formare din Republica Moldova<br />
la conferin]ele (congresele) Sec]iei Române a I.P.A.<br />
Participând, în fiecare an, la întrunirile noastre de<br />
la Bra[ov, Arad, Oradea [i Timi[oara, membrii Co mi -<br />
tetului Executiv Na]ional din Republica Moldova [iau<br />
însu[it procedura de organizare [i desf`[urare a<br />
unor asemenea evenimente, au luat cuno[tin]` des -<br />
pre activit`]ile specifice acestei organiza]ii, au ridicat<br />
probleme tangente cu procesul de constituire a unei<br />
sec]ii a I.P.A. în ]ara lor, au f`cut schimb de ex -<br />
perien]` cu delega]i din alte ]`ri prezen]i la întruni rile<br />
res pective;<br />
- Primirea membrilor asocia]i din Republica Mol -<br />
dova în cadrul Sec]iei Române a I.P.A.<br />
Pornind de la num`rul minim prev`zut în Statutul<br />
In terna]ional, s-a ajuns ca în prezent sec]ia în fondare<br />
din Republica Moldova s` cuprind` 756 membri.<br />
- Punerea la dispozi]ie a diferitelor materiale pro -<br />
mo ]ionale, scutirea de taxa de înscriere [i alte fa ci li -<br />
t`]i de natur` financiar`;<br />
- Deplasarea repetat` în Republica Moldova a Se -<br />
cre tarului General al Sec]iei Române, înso]it de speciali[ti<br />
din ]ar` sau de conducerea board-ul mondial.<br />
În cadrul acestor deplas`ri s-a insistat pe constitu -<br />
irea elementelor componente ale unei sec]ii na ]io -<br />
nale în concordan]` de plin` cu Statutul, Re gu la men -<br />
tul [i Directivele Inter na ]ionale.<br />
Dintre cele mai importante<br />
de plas`ri, remarc`m doar dou`<br />
[i anume:<br />
- Cea din 30 iunie 2006,<br />
când a avut loc prima Adunare<br />
Ge ne ra l` la Chi[in`u, desf` [u -<br />
rat` în pre zen]a Secretarului Ge -<br />
neral al Sec]iei Române a I.P.A.<br />
Cu acest prilej a fost ales<br />
gru pul de ini]iativ` provizorie,<br />
compus din trei persoane: pre -<br />
[e dinte, secretar [i trezorier,<br />
care a demarat activi t`]ile pentru<br />
constituirea Sec]iei în Re pu -<br />
blica Mol dova;<br />
- Între 16 [i 20 aprilie 2008<br />
s-au deplasat în Re publica Mol -<br />
do va, pre[edintele interna]ional<br />
Michael Od ysseos înso]it de Se -<br />
cretarul General interna]ional -<br />
Georgios Katsaro pou los, împreun` cu delega]ia Se -<br />
c]iei Române a I.P.A. format` din secretarul general<br />
[i un vicepre[edinte al Comitetului Executiv Na ]ional.<br />
În timpul acestei deplas`ri s-a desf`[urat Adu na -<br />
rea General` din 19 aprilie 2008 ocazie cu care au<br />
fost alese Comitetul Executiv Na]ional, Comisia de<br />
cen zori [i pre[edin]ii diferitelor comisii.<br />
{i de aceast` dat` persoanele decidente participante,<br />
au constatat evolu]ia pertinent` a sec]iei în<br />
fon dare din Republica Moldova [i au dat îndrum`ri<br />
pentru desf`[urarea activit`]ilor de viitor;<br />
- Informarea periodic` a board-ul mondial a fost<br />
permanent în aten]ia noastr`.<br />
Prin inform`rile transmise am prezentat parame -<br />
trii în care se dezvolt` sec]ia în fondare din Republica<br />
Moldova, sus]inu]i de activit`]i punctuale realizate cu<br />
sprijinul Sec]iei Române [i a forului interna]ional.<br />
Apreciind maturitatea la care a ajuns sec]ia în fondare<br />
din Republica Moldova ca [i rezonan]a pe care<br />
deja o are în rândul personalului activ [i în rezerv`<br />
din Ministerul de Interne din aceast` ]ar`, propunem<br />
celei de a 36-a Conferin]e Interna]ionale, respectiv<br />
de lega]iilor sec]iilor na]ionale prezente, s` exprime<br />
votul lor favorabil propunerii noastre, ca sec]ia în<br />
fon dare I.P.A. din Republica Moldova, s` fie confirmat`<br />
ca sec]ie cu drepturi depline.<br />
|n numele Comitetului Executiv Na]ional,<br />
Secretar General<br />
Dr. Ing Iulian MEDREA<br />
3
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
4<br />
Octombrie 2009 ANTALYA, TURCIA<br />
Al XIX-lea Congres<br />
Mondial al <strong>IPA</strong><br />
Ceremonia deschiderii oficiale a fost completat` cu<br />
o prezentare video a celor mai reprezentative zone turistice<br />
ale Turciei, intonarea Imnul Na]ional al ]`rii gazd`<br />
[i a Imnului <strong>IPA</strong>.<br />
Au luat cuvântul Pre[edintele <strong>IPA</strong> In ter na ]ional, Dl.<br />
Mi chael Odysseos, Pre[edintele Sec ]iei turce, Mus tafa<br />
Aygun (ales înainte de Congresul Mon dial), fostul Pre -<br />
[edinte Recep Gultekin [i, în final, guvernatorul An -<br />
talyiei.<br />
A urmat un spectacol sus]inut de Orchestra Simfo -<br />
nic` a fo]elor armate din Turcia [i de o forma]ie de dan -<br />
suri na]ionale turce[ti.<br />
S-au discutat, acceptat [i votat minutele celei de-a<br />
35-a Conferin]e IEC desf`[urate, în 2008 la Mos cova.<br />
Pre[edintele a informat, în raportul s`u, despre [e -<br />
din]ele PEB desf`[urate de la Conferin]a IEC de la Mos -<br />
cova pân` în septembrie 2009.<br />
Potrivit agendei, Secretarul General a informat Con -<br />
gresul cu principalele activit`]i desf`[urate, concluziile<br />
raportului fiind aprobate în unanimitate.<br />
Raportul prezentat de Trezorierul Interna]ional a fost<br />
dezb`tut de delega]i pe conturi de venituri<br />
[i cheltuieli, pe bugetul estimat pe 2009, [i<br />
proiectul bugetului de venituri [i cheltuieli<br />
pentru <strong>2010</strong>.<br />
Supuse votului delega]ilor documen tele<br />
prezentate au fost votate în unani mitate.<br />
Raportul auditorilor a fost apre ciat de c` tre<br />
delega]i care l-au votat în unanimita te.<br />
Pre[edintele Michael Odysseos a sa lutat<br />
prezen]a la lucr`rile Congresului a delega]iei<br />
Sec]iei Na]ionale <strong>IPA</strong> din Re publica<br />
Moldova, în formare, [i a adresat public fe -<br />
l i cit`ri Sec]iei Române pentru modul de o -<br />
sebit în care s-a implicat în organizarea<br />
Sec]iei Na]ionale <strong>IPA</strong> din ]a ra vecin` [i prieten`.<br />
În ziua de 8 octombrie, s-au reluat lu -<br />
cr`rile Con gresului, potrivit agendei, cu ra -<br />
portul prezentat de Comisia pentru Rela]ii<br />
Externe (ERC), în care s-a f`cut precizarea<br />
c` <strong>IPA</strong> a fost recunoscut` ca ONG cu statut de observator<br />
la ONU, raport aprobat în unanimitate.<br />
În raportul Comisiei Culturale Inter na]ionale (ICC),<br />
pre zentat de dl Georgios Katsa ropoulos, s-au adus mul -<br />
]umiri tuturor sec]iilor care au organizat activit`]i cultu -<br />
rale [i Sec]iei Turce pen tru organizarea Congresului.<br />
S-a recomandat orga ni za rea unui festival inter na]io -<br />
nal de muzic`, vizitarea Par la mentelor unor ]`ri, reluarea<br />
concursului inter na ]ional <strong>IPA</strong> de art` fotografic`.<br />
Supus votului, raportul a fost aprobat în unanimitate.<br />
Raportul Comisiei Sociale Interna]ionale (ISC) a fost<br />
prezentat de Julianna Papne Vegso.<br />
Sec]ia Român` a fost nominalizat` în trei din cele<br />
cinci clasamente care, cuprind primele cinci ]`ri în func -<br />
]ie de activit`]ile organizate [i desf`[urate (a participat<br />
la 90 de evenimente sportive, a f`cut 33 de c`l`torii [i<br />
a dat un ajutor de 42.000 euro pentru Italia, în urma<br />
cu tremurului din acest an). În lume exist` 63 de case<br />
<strong>IPA</strong>, în 20 de sec]ii. În ra portul prezentat a fost eviden -<br />
]iat` Sec]ia Român` pentru construirea casei <strong>IPA</strong>, de la<br />
Lipova, precizând c` a vizitat presonal [antierul, în septembrie<br />
2009, [i c` aceas` cas` va fi dat` în folosin]`<br />
cât de curând.<br />
Dup` dezbateri îndelungate privind primirea în <strong>IPA</strong> a<br />
personalului civil din Poli]ie, în urma votului unanim<br />
ex primat de delega]i s-a hot`rât ca problema s` r` -<br />
mân` la latitudinea sec]iilor na]ionale care vor analiza<br />
fiecare caz în parte.<br />
S-a votat, unanim, modificarea documentului pentru<br />
Bursa de Studii Arthur Troop (30.000 CHF plasa]i întrun<br />
fond anual, iar orice ban necheltuit s` fie rulat anul<br />
ur m`tor).<br />
Prin vot majoritar s-a hot`rât modificarea vârstei de<br />
participare a tinerilor la Adunarea Interna]ionale a Ti -<br />
nerilor, s` aib` ca limit` 16,17 ani, implini]i în mo men -<br />
tul începerii activit`]ii [i s` nu se permit` decât o sin -<br />
gur` participare.<br />
Delegatul Sec]iei Române a informat congresul cu<br />
stadiul preg`tirii celei de-a 37-a Conferin]` IEC, ce se va<br />
]ine în România la Bucure[ti, în perioada 21-25 sep -<br />
tem brie 2011, [i s`pt`mâna prieteniei care se va organiza<br />
în continuare în diverse localit`]i din România.<br />
Tuturor delega]iilor li s-au înmânat câte un CD identic<br />
cu cel prezentat oficial în cadrul congresului.<br />
Dup` prezentarea imaginilor cu loca]iile alese pentru<br />
Conferin]` [i s`pt`mâna prieteniei, delega]ii au aplaudat,<br />
pl`cut impresiona]i. [i-au manifestat dorin]a de a<br />
vizita România. Ace[tia împreun` cu alte delega]ii au<br />
fost invita]i de delega]ia român` la prezentarea unui<br />
CD intitulat, Vizita]i România, editat în limba englez` [i<br />
fran cez`, pus la dispozi]ie de Sec]ia Na]ional`.<br />
Imaginile prezentate au fost apreciate de participan]i,<br />
cu privire la oportunit`]ile de turism din Ro mâ -<br />
nia<br />
Ṗotrivit agendei s-a trecut la alegerea noului PEB,<br />
po trivit Statutului [i Regulamentului Interna]ional <strong>IPA</strong>.<br />
În încheiere a luat cuvântul Pre[edintele Inter na ]io -<br />
nal, Michael Odysseos, care a mul]umit delega]iilor în<br />
nu mele noului PEB asigurându-I c` se vor preocupa în<br />
mod deosebit de dezvoltarea activit`]ilor <strong>IPA</strong>, la nivel<br />
mondial.<br />
De asemenea, a mul]umit, înc` odat`, Sec]iei <strong>IPA</strong><br />
Tur cia pentru modul deosebit în care a organizat des -<br />
f`[u rarea celui de-al XIX Congres Mondial.<br />
Mariana GHEORGHI}~<br />
În urma voturilor exprimate, noul Birou Executiv<br />
Per manent (PEB) are urm`toarea componen]`:<br />
Pre[edinte Interna]ional<br />
MICHAEL ODYSSEOS (Cipru)<br />
Vice-pre[edinte Interna]ional 1<br />
DANIEL CONDAMINAS (Fran]a)<br />
Vice-pre[edinte Interna]ional 2<br />
JULIANNA PAPNE VEGSO (Ungaria)<br />
Vice-pre[edinte Interna]ional 3<br />
GAL SHARON (Israel)<br />
Secretar General Interna]ional<br />
GEORGE KATSAROPOULOS (Grecia)<br />
As. Secr. Gen. Interna]ional<br />
STEPHEN CROCKARD (M .Britanie)<br />
Trezorier Interna]ional<br />
PIERRE - MARTIN MOULIN (Elve]ia)<br />
Asistent Trezorier Interna]ional<br />
ROMAIN MINY (Luxemburg)<br />
Prim Auditor: DIONE BUGEJA<br />
Secund Auditor: GUNTHER LAMBRECHT
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
OPINII CU PRIVIRE LA ABORDA-<br />
REA CRIMINALITQ}II<br />
ECONOMICO-FINANCIARE<br />
Prof. univ. dr. COSTIC~ VOICU - pre[edinte al <strong>IPA</strong>- Sec]ia Român`<br />
Dobândirea de c`tre România a statutului de<br />
mem br` a Uniunii Europeane a fost posibil` [i ca<br />
urmare a progreselor înregistrate în îndeplinirea<br />
obiectivelor cuprinse în Capitolul „Afaceri Interne [i<br />
Justi]ie”.<br />
Capitol dificil, poate cel mai dificil, acesta al afacerilor<br />
interne [i justi]iei a presupus [i, în mod categoric<br />
va impune, un efort major pentru c` „statele<br />
viitoare membre ale Uniunii Eu -<br />
ro pene trebuie în mod obligatoriu<br />
s`-[i însu[easc` nu numai<br />
obiectivele, dar [i mijloacele pentru<br />
atingerea acestora 1 ”.<br />
Calea fundamental` ce trebuie<br />
urmat` o reprezint` corelarea le -<br />
gis la]iei na]ionale cu legisla]ia<br />
deja creat` în cadrul Uniunii Eu -<br />
ro pene, o cale ce trebuie s` de -<br />
termine o corelare institu]io nal`<br />
[i opera ]io nal`.<br />
Existen]a unei pie]e comune a<br />
criminalit`]ii induce sentimentul<br />
unei Europe rigide, chiar neputincioase,<br />
în reac]ia de tip legislativ,<br />
institu]ional [i opera]ional fa]` de<br />
extensia celor dou` categorii de<br />
cri minalitate: cea pe vertical` [i<br />
cea pe orizontal`.<br />
Criminalitatea pe vertical` vizeaz` ac]iunile crimei<br />
organizate prin care sunt grav afectate interesele<br />
economico-financiare ale fiec`rui stat în parte, precum<br />
[i interesele financiare ale Uniunii Europene.<br />
F`r` teama de a exagera vom spune c` în fiecare<br />
stat din Uniunea European` se finalizeaz` cu succes<br />
opera]iuni criminale de mare anvergur`, veritabile<br />
agresiuni la adresa economiilor [i finan]elor acestora<br />
[i, implicit, a finan]elor [i economiei europene.<br />
Evaziunea [i frauda fiscal`, corup]ia de mare magnitudine,<br />
opera]iuni de contraband`, dublate de ingineriile<br />
de sp`lare a banilor [i explozia delapid`rilor<br />
de fonduri sunt realit`]i recunoscute de oficialii [i<br />
speciali[tii tuturor statelor. Ministerul de Interne al<br />
Fran]ei precizeaz` c` peste 6 miliarde de euro, bani<br />
murdari, intr` anual în ]ar`, iar valoarea - în Fran]a a<br />
dep`[it 40 de miliarde de euro 2 .<br />
Ludovic Francois 3 preciza: „este creat` deja o ma -<br />
re confuzie între banii murdari [i economia le gal` -<br />
gangrena s-a instalat de mult. R`ul este profund [i<br />
dificil de tratat. Statele sunt neputincioase în fa]a<br />
multiplic`rii [i instantaneit`]ii afacerilor frauduloase”.<br />
Criminalitatea pe vertical` nu este periculoas`<br />
doar prin marele poten]ial distructiv pe care îl con]in<br />
in frac]iunile în sine, ci, mai ales, prin faptul c` ea<br />
prejudiciaz` grav încrederea participan]ilor la economia<br />
de pia]`, încrederea în statul de drept, în ca -<br />
pacitatea acestuia de a asigura ordinea economic`<br />
[i social`.<br />
Periculozitatea criminalit`]ii pe vertical` este am -<br />
plificat` de fuziunea acesteia cu<br />
criminalitatea pe orizontal` (traficul<br />
de droguri, traficul de persoane,<br />
pirateria asupra drepturilor<br />
de proprietate intelectual`, falsificarea<br />
mijloacelor de plat`, traficul<br />
cu obiecte [i opere de art`),<br />
cea care genereaz` o puternic`<br />
stare de insecuritate a popula]iei.<br />
Europa este ast`zi preocupat`<br />
de cele dou` forme de criminalitate,<br />
tot a[a cum este sensibil` [i<br />
îngrijorat` de criminalitatea stradal`<br />
(cer[etorie, prosti tu ]ie, proxenetism,<br />
furturi, spargeri, agresiuni<br />
fizice etc).<br />
Statele Uniunii Europene sunt<br />
îngrijorate de importul [i exportul<br />
de criminalitate, de fluxurile greu<br />
controlabile ale grupurilor criminale care se adapteaz`<br />
rapid la elementele de noutate din spa]iul<br />
european.<br />
„În Uniunea European` lucreaz` peste 600.000<br />
de prostituate, acompaniate de proxene]i, zeci de<br />
mii de ho]i de ma[ini (valoarea autoturismelor furate<br />
dep`[e[te 20 miliarde euro anual), re]ele de falsificatori<br />
de cârduri [i euro, trafican]i [i contrabandi[ti<br />
de ]ig`ri, alcool, cafea, produse industriale [i<br />
opere de art` etc.” 4 .<br />
Tabloul criminalit`]ii nu difer` foarte mult de la o<br />
]ar` european` la alta. La Paris, Londra, Madrid sau<br />
Roma, dar [i la Budapesta, Var[ovia sau Praga imaginile<br />
sunt asem`n`toare. Bucure[tiul [i Sofia au<br />
exportat criminalitate [i au astupat g`urile cu mafia<br />
chinez` [i arab`, perfect îngem`nate cu grupurile<br />
autohtone, instalate confortabil pe plaja primitoare<br />
a balcanismului tradi]ional.<br />
Descifrarea cauzalit`]ii acestui fenomen, este, evident,<br />
o întreprindere dificil`.<br />
Curajul de a încerca acest lucru ]ine de corpul cer -<br />
ce t`torilor [i speciali[tilor, al anali[tilor deta[a]i de<br />
partizanate [i interese m`runte, localizate în sfera<br />
ma lefic` a politicului.<br />
În opinia noastr` patru sunt tipurile de e[ecuri<br />
înregistrate la nivelul Uniunii Europene [i al fiec`rei<br />
autorit`]i na]ionale în lupta contra criminalit`]ii.<br />
u o criz` de imagina]ie, de anticipare, de prog -<br />
nozare a ceea ce se va întâmpla în spa]iul na]ional<br />
1<br />
G. Antoniu - Armonizarea legisla]iei penale române -<br />
2003.<br />
2<br />
E. Vernier- Tehnici de sp`lare a banilor, Ed. Dunod,<br />
Paris, 2005, pag. 225 - 226.<br />
3<br />
L. Francois - Criminalitatea financiar` - 2004, Paris, pag.<br />
18. 4<br />
E. Vernier - op. cit., pag. 18.<br />
5
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
profesional<br />
6<br />
5<br />
J.P. Dintilhac - Criminalitatea banilor - Paris, 2005, pag.<br />
234.<br />
[i european în privin]a magnitudinii [i formelor de<br />
manifestare a criminalit`]ii, o dat` cu extinderea<br />
Uniunii Europene, cu libera circula]ie a persoanelor,<br />
capitalurilor [i informa]iilor. Au fost con[tientizate<br />
cauzele dezastrelor abia dup` ce acestea s-au produs<br />
în domeniile privatiz`rii, acord`rii preferen]iale<br />
de contracte, licita]ii, importurilor clandestine, ex -<br />
porturile ilegale, etc;<br />
u o criz` a politicilor, a strategiilor [i planurilor<br />
concrete de ac]iune, criz` derivat`, firesc, din criza<br />
de imagina]ie. Dac` nu po]i anticipa, nici nu po]i<br />
elabora politici [i strategii coerente;<br />
- o criz` a capabilit`]ii materializat` în men]inerea<br />
într-o fals` stare opera]ional` a institu]iilor [i organismelor<br />
învechite, anchilozate, neadaptate elementelor<br />
de noutate intervenite în starea [i practica criminal`.<br />
Este criza generat` de teama de restructurare,<br />
de reformare a institu]iilor, a capacit`]ilor de<br />
lupt` împotriva criminalit`]ii;<br />
u o criz` de gestionare a problematicii, o criz` de<br />
management, manifestat` pe segmentul opera ]io -<br />
nal [i institu]ional, la nivelul Uniunii Europene [i al<br />
fiec`rui stat în parte.<br />
La nivel opera]ional s-a manifestat o secretizare<br />
excesiv` în domeniul informa]iilor [i o compar ti -<br />
men tare falimentar` între structurile operative (va -<br />
m`, poli]ie, procuratur`, gard` financiar`). In ca pa -<br />
citatea de a lucra eficient în echip` pe frontul informativ,<br />
de investigare [i cercetare s-a reg`sit în toate<br />
statele europene [i europene în devenire.<br />
La nivel institu]ional criza a fost generat` [i în -<br />
tre]inut` de maniera defectuoas` în care liderii politici<br />
au stabilit priorit`]ile [i au alocat resursele necesare.<br />
Se practic` un management relaxat, apatic, dezarticulat,<br />
care este pe placul tuturor actorilor, mici sau<br />
mari, ce ac]ioneaz` pe imensa, nem`surata, scen` a<br />
criminalit`]ii.<br />
Ce este de f`cut?<br />
a) În contextul european se impune accelerarea<br />
armoniz`rii legisla]iilor. J.P. Dintilhac 5 afirm` „armonizarea<br />
a progresat prea pu]in, l`sând câmp liber<br />
prolifer`rii, în domeniul dreptului comercial, a scenariilor<br />
juridice, cu societ`]i de fa]ad` [i contracte<br />
sofisticate dublate de pactiz`ri oculte”.<br />
|n legisla]ia comercial`, fiscal`, bancar` [i penal`<br />
european` exist` înc` mari divergen]e.<br />
Armonizarea trebuie accelerat` [i în privin]a sistemelor<br />
judiciare, asigurându-se o eficient` cooperare<br />
în domeniul protej`rii intereselor financiare ale Uni -<br />
unii Europene, în materie de extr`dare [i în buna<br />
func]ionare a Europol [i Eurojust.<br />
Uniunea European` a deschis drumul c`tre cre -<br />
area unui drept penal european, care permite o<br />
abor dare în comun a luptei împotriva celor mai<br />
grave forme ale criminalit`]ii. Exist`, inevitabil, di -<br />
ficult`]i majore în realizarea acestei construc]ii.<br />
Cea mai im portant` pare a fi armonizarea sanc -<br />
]iunilor. D. Fon ta naud, expert al Comisiei Euro pe -<br />
ne [i pre[edinte al Comitetului pentru combaterea<br />
criminalit`]ii din cadrul Consiliului Europei preciza:<br />
„instituirea unor incrimin`ri comune f`r` o<br />
armonizare la nivelul pedepselor ar putea duce la<br />
e[ec [i la men]inerea, chiar în cadrul Uniunii<br />
Europene, a unor zone de sanctuar, de c`tre organiza]iile<br />
criminale ar [ti cu siguran]` cum s` profite”<br />
6 .<br />
În opinia noastr`, conceptul lansat în doctrina<br />
francez`7 privitor la „nevoia de a delega Uniunii Eu -<br />
ro pene o parte mai mare de suveranitate” este ac -<br />
tual [i perfect justificat în materia dreptului [i jus -<br />
ti]iei, de vreme ce suveranitatea economic` [i mo -<br />
netar` a statelor membre este de mult timp îm p`r -<br />
]it`.<br />
Dac` ast`zi vorbim despre o economie european`,<br />
de finan]e europene [i de un spa]iu integrat<br />
specific, logic ar fi s` vorbim despre un drept penal<br />
european, materializat, potrivit expresiei lui Pradel [i<br />
Vinciquerra 8 , într-un cod penal european privind<br />
delictele în afaceri - euro-delictele.<br />
Speciali[tii din ]`rile Uniunii Europene argumenteaz`<br />
necesitatea cre`rii unui parchet european [i<br />
adoptarea unui Cod comun pentru delictele economico-financiare.<br />
Ar trebui s` se realizeze fuzionarea<br />
Europol-ului cu OLAF, într-un serviciu pentru anchete<br />
unice, amplasat sub controlul procurorului european<br />
care s` aib` competen]e în ini]ierea [i conducerea<br />
anchetelor privitoare la fraudele aduse fondurilor<br />
comunit`]ii europene cât [i anchetele din ca -<br />
drul oric`rui dosar despre care a fost sesizat de c`tre<br />
unul din parchetele existente în ]`rile membre ale<br />
Uniunii, ca urmare a implica]iilor de ordin transna -<br />
]ional.<br />
O alt` m`sur` necesar` o reprezint` generalizarea<br />
responsabilit`]ii penale în cazul persoanelor juridice,<br />
menit`, în concep]ia [colii franceze, s` creasc`<br />
eficien]a luptei împotriva criminalit`]ii economicofinanciare.<br />
b) |n context na]ional, m`surile pe care le propunem<br />
izvor`sc din recunoa[terea riscurilor existente<br />
în România care pot afecta sau chiar compromite<br />
integrarea în Uniunea European`.<br />
Astfel, în planul politicilor promovate riscurile vi -<br />
zeaz`:<br />
o inconsecven]a în stabilirea [i punerea în aplicare<br />
a obiectivelor economico-financiare prioritare;<br />
6<br />
D. Fontanaud - Criminalitatea banilor - Paris, 2005,<br />
pag. 150.<br />
7<br />
J.P. Dintilhac - op. cit. - pag. 242.<br />
8<br />
J.P. Dintilhac - op. cit. - pag. 251.
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
o acapararea de c`tre clientela politic` a celor<br />
mai profitabile domenii din economie [i finan]e<br />
(comercializarea produselor petroliere, produc]ia [i<br />
comer]ul de alcool, prelucrarea [i exportul de material<br />
lemnos, afaceri imobiliare, asigur`ri [i fonduri de<br />
investi]ii, lucr`ri de infrastructur`);<br />
o ree[alonarea datoriilor unor agen]i economici<br />
apropia]i de o anumit` zon` politic`;<br />
o existen]a unor reglement`ri contrare legisla]iei<br />
europene în domeniul justi]iei, concuren]ei, fiscali -<br />
t`]ii, privatiz`rii;<br />
o men]inerea la o cot` ridicat` a criminalit`]ii<br />
economico-financiare, care alimenteaz` economia<br />
subteran` aflat` în extensie;<br />
o existen]a unor disfunc]ionalit`]i între structurile<br />
îns`rcinate cu aplicarea legii materializate în ab -<br />
sen ]a unei concep]ii unitare de ac]iune împotriva<br />
marii criminalit`]i economico-financiare.<br />
În opinia noastr` criminalitatea economico-financiar`<br />
de mare amplitudine r`mâne în afara justi]iei<br />
penale [i este nepedepsit`, sentimentul acesta fiind,<br />
din nefericire, bine ancorat în con[tiin]a popula]iei.<br />
St` în puterea noastr` de a recunoa[te c` nu tr` -<br />
im într-o societate corect`, [i nici m`car într-o societate<br />
iubitoare de justi]ie. Tr`im, a[a cum se exprima<br />
profesorul P. Troude Chastenet de la Uni ver sitatea<br />
Poitiers din Fran]a „într-o societate mercantil` în<br />
care cultul banilor a devenit o virtute cardinal`”.<br />
|ntr-o asemenea imagine, necosmetizat`, a realit`]ii<br />
consider`m c` se impun a fi întreprinse ur m` -<br />
toarele activit`]i:<br />
n ameliorarea cooper`rii între serviciile de informa]ii,<br />
cele cu atribu]ii de investigare [i cercetare, cu<br />
accent pe dezvoltarea comunic`rii [i a leg`turilor pe<br />
orizontal`. Circula]ia informa]iilor, analiza [i tratamentul<br />
acestora sunt determinante pentru succesul<br />
ac]iunilor de combatere a criminalit`]ii. Consoli da -<br />
rea unit`]ilor specializate în culegerea [i analiza in -<br />
forma]iilor presupune eliminarea excesului de se -<br />
cre tizare [i compartimentare, care poate garanta<br />
exploatarea operativ` a informa]iilor. În opinia noastr`,<br />
cel mai mare impediment în realizarea schimbului<br />
de informa]ii îl reprezint` rezisten]a uman`<br />
sau sistemic` fa]` de circula]ia fireasc`, pe orizontal`<br />
[i vertical`, a informa]iilor.<br />
Acest lucru genereaz` întârzieri în procesarea [i<br />
utilizarea informa ]iilor, excesiv de clasificate.<br />
Constat`m c` serviciile [i structurile informative<br />
pro moveaz` o cultur` a protec]iei totale a informa -<br />
]iilor, în detrimentul schimbului operativ [i valorific`rii<br />
eficiente a acestora;<br />
n constituirea Comunit`]ii Informative Na]ionale,<br />
sub o singur` comand`, înso]it` de înt`rirea structurilor<br />
informativ - operative ale Ministerului Admi -<br />
nistra]iei [i Internelor [i a celorlalte servicii ar crea<br />
cadrul necesar pentru planificarea [i finalizarea co -<br />
mu n` a celor mai reprezentative [i importante ope -<br />
ra]iuni de contracarare [i lichidare a structurilor<br />
organizate în domeniul economico-financiar.<br />
În opinia dr. Ionel Marin 9 „coordonarea institu ]ii -<br />
lor în cadrul comunit`]ii informative ... asigur` completarea<br />
[i verificarea informa]iilor necesare fundament`rii<br />
deciziilor, evitarea suprapunerilor [i rivalit`]ilor<br />
disfunc]ionale între elementele componente<br />
ale sistemului informativ na]ional [i previne dezin -<br />
formarea factorilor de decizie legal abilita]i. Co mu -<br />
9<br />
Ionel Marin - Comunitatea de Informa]ii - solu]ia problemelor<br />
de securitate, Editura A.N.I., 2004, pag. 248.<br />
nitatea informativ`, ca structur` coordonatoare trebuie<br />
s` î[i asume responsabilitatea pentru analiza [i<br />
valorificarea informa]iilor, în func]ie de valorile protejate<br />
[i de interesul na]ional”.<br />
În opinia noastr`, ac]iunea integrat` a structurilor<br />
informative, operative, de investigare [i cercetare,<br />
printr-o eficient` coordonare, reprezint` garan]ia<br />
con ceperii [i punerii în executare a unui management<br />
eficient de lupt` împotriva criminalit`]ii organizate<br />
în general. Comunitatea de informa]ii trebuie<br />
s` reprezinte o autoritate a statului, cu misiuni [i<br />
competen]e stabilite prin lege, fiind obligat` a se<br />
afla sub controlul Parlamentului. Misiunea fundamental`<br />
a Comunit`]ii Informative este aceea de a<br />
stabili pentru fiecare structur` [i component` în<br />
parte atribu]ii [i competen]e care s` blocheze paralelismele,<br />
suprapunerile [i riscul nefolosirii la timp<br />
sau folosirii abuzive a informa]iilor.<br />
Consider`m necesar s` se elaboreze [i s` se aplice<br />
proceduri [i reglement`ri interne unitare privind<br />
organizarea [i desf`[urarea activit`]ii informative, de<br />
investigare [i cercetare a criminalit`]ii organizate în<br />
domeniul economico-financiar.<br />
În acest context, trebuie redefinite conceptele de<br />
munc` informativ-ope rativ` [i de investiga]ii pe do -<br />
menii de activitate, pe obiective economice, probleme,<br />
spa]ii [i medii de interes operativ, în func]ie de<br />
ponderea acestora în economie, de muta]iile care<br />
intervin, de evolu]iile [i transform`rile care apar:<br />
t cre[terea capacit`]ii de investigare a serviciilor<br />
care ac]ioneaz` în domeniile administra]iei financiare,<br />
fiscale [i vamale, potrivit noilor reglement`ri privind<br />
combaterea evaziunii fiscale [i realizarea unei<br />
cooper`ri eficiente a acestora cu serviciile informative,<br />
de investigare [i cercetare;<br />
t transformarea Oficiului Na]ional pentru Pre ve -<br />
ni rea Sp`l`rii Banilor într-o unitate de informa]ii fi -<br />
nanciare (U.I.F.) potrivit modelului european, care<br />
s` func]ioneze în structura Comunit`]ii Informative<br />
Na]ionale, cu atribu]ii în colectarea, analiza, prelucrarea<br />
[i transmiterea informa]iilor c`tre structurile<br />
de investigare [i anchet` penal`; stabilirea unor re -<br />
guli [i proceduri clare privitoare la coordonarea activit`]ilor<br />
acestui organism cu autorit`]ile judiciare, de<br />
investigare a fraudelor [i de informa]ii;<br />
t reformarea procedurii judiciare sub aspectul a<br />
ceea ce numesc juri[tii „echilibrul armelor”, respectiv<br />
raportul dintre acuzare [i ap`rare în domeniul criminalit`]ii<br />
economico-financiare. În aceast` materie<br />
se impune r`sturnarea sarcinii proba]iunii, principiu<br />
consacrat deja de dreptul britanic. Doctrina francez`<br />
sus]ine „dac`, în general, cu to]ii suntem de acord<br />
asupra faptului c` în domeniul dreptului comun echilibrul<br />
trebuie s` se restabileasc` în avantajul persoanei<br />
acuzate, atunci trebuie s` admitem c` în do -<br />
meniul economico-financiar echilibrul s` se realizeze<br />
în favoarea p`r]ii care acuz`, cu respectarea re -<br />
gle ment`rilor care garanteaz` procesul echitabil” 10 .<br />
t reglementarea legal` a m`surilor preventive de<br />
tip patrimonial, potrivit modelului italian „confisca<br />
alargata” (confiscarea l`rgit`), adic` o confiscare ce<br />
poate cuprinde întreg patrimoniul respectiv, cu efecte<br />
nu numai punitive, dar [i preventive, care poate fi<br />
dis pus` chiar în faza efectu`rii actelor premer g` toa -<br />
re.<br />
10<br />
Studiul „Dreptul [i Justi]ia” - mai 2003, realizat în<br />
Fran]a - citat în lucrarea „Criminalitatea banilor”, Paris,<br />
2005.<br />
7
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
riate func]ioneaz` în S.U.A., Olanda, Marea Britanie,<br />
Elve]ia [i Belgia.<br />
|n contextul mondial m`surile ce se impun a fi<br />
întreprinse pentru cre[terea eficien]ei luptei împotriva<br />
criminalit`]ii economico-financiare transna]ionale<br />
sunt dictate de constatarea faptului c` „în ciuda<br />
num`rului mare de protocoale, conven]ii, rezolu]ii [i<br />
rapoarte lupta împotriva acestui fenomen reprezint`,<br />
incontestabil, un e[ec”.<br />
Dup` opinia celor mai redutabili speciali[ti, finan -<br />
]area terorismului poate sc`pa atât de simplu ori -<br />
c`rui control, pentru c` activitatea financiar` interna]ional`,<br />
în general, scap` ea îns`[i oric`rui control<br />
în lipsa unei ordini interna]ionale bazate pe texte<br />
normative clare [i imperative, pe controale efective<br />
[i pe sanc]iuni pronun]ate [i aplicate efectiv.<br />
M`surile ce se impun a fi întreprinse la nivel mondial<br />
sunt urm`toarele:<br />
1. crearea unei ordini penale interna]ionale.<br />
Punc tul de plecare în edificarea ordinii penale interna]ionale<br />
l-ar putea constitui Curtea Penal` Inter na -<br />
]ional` creat` prin Conven]ia de la Roma (1998), c` -<br />
reia s` nu i se poat` opune nici o imunitate [i care<br />
poa te judeca, dup` acela[i principiu de subsidiaritate,<br />
pe autorul crimelor economico - financiare.<br />
2. aplicarea de sanc]iuni statelor care nu lupt` îm -<br />
potriva corup]iei [i a celor care nu coopereaz` în prevenirea<br />
finan]`rii terorismului [i încurajeaz` sp` larea<br />
capitalurilor provenite din criminalitatea organizat`.<br />
3. monitorizarea atent` a circuitelor interna]ionale<br />
de capitaluri [i excluderea din circuitele financiare<br />
a statelor care nu respect` normele juridice impuse.<br />
|n consens cu publicarea cerin]elor minime în<br />
materia p`str`rii informa]iilor secrete [i de transparen]`,<br />
statele care nu asigur` respectarea acestor<br />
reguli de c`tre societ`]ile care î[i desf`[oar` activit`]ile<br />
pe teritoriul lor, ar trebui excluse din circuitul<br />
tranzac]iilor monetare [i financiare.<br />
În literatura de specialitate 14 s-a formulat conceptul<br />
în elaborarea unui „drept interna]ional de ingerin]`”<br />
justificat de faptul c` „suveranitatea anumitor<br />
state nu serve[te de fapt decât la acoperirea, sub<br />
pretextul p`str`rii secretului în afaceri, unor practici<br />
contrare intereselor generale ale societ`]ilor prezente<br />
[i viitoare de pe planeta noastr`”.<br />
4. consolidarea organismelor interna]ionale în<br />
ceea ce prive[te for]a acestora fa]` de statele [i pu -<br />
te rile financiare multina]ionale care nu respect`<br />
nor mele de drept adoptate în materia luptei contra<br />
criminalit`]ii organizate. Sunt numeroase organisme<br />
interna]ionale [i regionale care studiaz` [i denun]`<br />
amploarea marii criminalit`]i economico-financiare,<br />
dar activitatea acestora se finalizeaz` doar în elaborarea<br />
de recomand`ri care au un efect minor asupra<br />
prolifer`rii fenomenului. Absen]a sanc]iunilor interna]ionale<br />
care s` fie pronun]ate împotriva statului [i<br />
a operatorilor economico - financiari induce senti -<br />
mentul de neputin]` în lupta contra criminalit`]ii<br />
transna]ionale.<br />
Criminalitatea economico - financiar` provoac`<br />
pagube greu de m`surat, cu impact asupra mediului<br />
social [i economic, în sens larg. Prejudiciile materiale<br />
[i morale produce sunt, într-o anumit` m`sur`,<br />
invizibile imediat [i greu de personalizat.<br />
Fenomenul de criminalitate economico - financiar`<br />
se produce [i se manifest` într-un mediu speprofesional<br />
8<br />
11<br />
C. Ducouloux - Farard - „La criminalite d'argent”,<br />
Edi]ia Montchrestien, Paris, 2004, pag. .......<br />
12<br />
Publicat în Monitorul Oficial al României, nr.<br />
382/06.05.2005.<br />
13<br />
J.P. Dintilhac, op. cit., pag. 236.<br />
t aplicarea ferm` [i unitar` a dispozi]iilor Co du -<br />
lui Penal privitoare la r`spunderea penal` a persoanelor<br />
juridice, dictat` de principiile propor]ionalit`]ii<br />
[i individualit`]ii pedepselor, potrivit practicii europene.<br />
Este cunoscut faptul c` fluxul de bani murdari<br />
este cu atât mai considerabil cu cât este rezultatul<br />
criminalit`]ii organizate [i interna]ionale ancorat`<br />
într-un sistem economic dat. Persoanele fizice care<br />
particip` în mod activ la s`vâr[irea de infrac]iuni, ca<br />
autori sau complici, ac]ioneaz` cel mai adesea în<br />
pro fitul [i interesul unor grup`ri personificate, res -<br />
pectiv agen]i economici (societ`]i comerciale) care<br />
sunt principalele beneficiare ale profiturilor ilicite.<br />
Acesta ar trebui s` fie argumentul pentru introducerea<br />
[i aplicarea r`spunderii penale pentru persoanele<br />
juridice, r`spundere care nu elimin` urm` rirea<br />
concomitent` a persoanelor fizice care au ac ]io nat<br />
în contul acestor entit`]i abstracte din punct de<br />
vedere juridic, dar foarte concrete din punct de<br />
vedere economic [i social.<br />
În opinia prof. C. Ducouloux - Farard 11 „crimi na -<br />
lita tea economico-financiar`, dincolo de volumele<br />
con siderabile ale fluxurilor de bani ilici]i pe care îi<br />
pune în circula]ie, aduce atingere îns`[i structurii<br />
civile [i nu poate fi comb`tut` în mod eficient decât<br />
prin m`suri îndreptate nu numai împotriva autorilor<br />
infrac]iunii, dar [i împotriva economiei infrac]ionale<br />
[i deci a profitului ilicit”.<br />
r asigurarea respect`rii stricte a normelor de de -<br />
ontologie a magistra]ilor, a[a cum sunt ele prev` -<br />
zute în „Codul deontologic al magistra]ilor”, adoptat<br />
prin H.G. nr. 144/26 aprilie 2005 12 ;<br />
r trecerea unit`]ilor de poli]ie judiciar` în struc -<br />
tu ra organizatoric` a parchetelor. Actualul sistem,<br />
prin care poli]ia judiciar` se subordoneaz` admi nis -<br />
tra tiv [i ierarhic Ministerului Administra]iei [i Inter -<br />
nelor, este deficitar [i ineficient. Aceast` m`sur` ar<br />
per mite o redimensionare a posturilor, recrutarea<br />
per sonalului potrivit unor criterii specifice magistraturii,<br />
asigurarea unei salariz`ri corespunz`toare, pre -<br />
g`ti rea strict` de specializare, asigurarea unui climat<br />
de lucru în echip`;<br />
r adoptarea de m`suri concrete pentru prevenirea<br />
„leg`turilor incestuoase” 13 între mediul financiar<br />
- economic, lumea politic` [i cea a administra]iei.<br />
Aceste m`suri se impun în domeniul priva tiz` ri -<br />
lor, atribuirii de contracte; transferurilor de active [i<br />
propriet`]i din domeniul public în cel privat [i in -<br />
vers; acord`rii fondurilor financiare provenite de la<br />
Uniu nea European`; func]ion`rii pie]ei valorilor<br />
mobiliare [i a burselor sub aspectul prevenirii delictelor<br />
comise de persoane care, dispunând înaintea<br />
publicului de informa]ii privilegiate, realizeaz` ilegal<br />
ope ra]ii în propriul beneficiu; blocarea procedurilor<br />
care permit înfiin]area [i func]ionarea societ`]ilor<br />
comerciale fictive;<br />
r reglementarea conceptului de parteneriat<br />
public - privat care s` asigure schimbul de informa]ii<br />
[i cooperarea în domeniul declan[`rii, efectu`rii [i<br />
fina liz`rii de investiga]ii [i anchete pe cazuri concrete,<br />
în care esen]ial` este ideea de suprema]ie a legii,<br />
în beneficiul public al celui privat. Astfel de partene-<br />
14<br />
Claude Farard [i Christian Lopez: La criminalite d'argent,<br />
Ed. Montchrestien, Paris, 2004, pag. 244.
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
cific, al economiei [i finan]elor, care dispune de o<br />
mare diversitate de forme organizatorice, aflate într-o<br />
permanent` schimbare, care ofer` o vast` gam` de<br />
posibilit`]i de ac]iune, dublate de tehnici corespun -<br />
z`toare.<br />
Victimele acestui fenomen, dar, în unele cazuri, [i<br />
parteneri, sunt institu]ii guvernamentale, sectorul<br />
afacerilor, mediul financiar - bancar.<br />
Victimele indirecte reprezint`, în opinia noastr`,<br />
un subiect necercetat, dar deosebit de important<br />
raportat la consecin]ele, nu imediate, ci mai înde -<br />
p`r tate. Indirecte sau colaterale aceste victime sunt<br />
cet`]enii, cei care, urmare a delapid`rilor, evaziunii<br />
fiscale, fraudelor [i deturn`rilor ilegale, privatiz`rilor<br />
frauduloase etc, î[i v`d diminuat nivelul de trai, asisten]a<br />
social` compromis`, accesul la educa]ie [i<br />
cultur` blocat de diminuarea ilegal`, pe cale criminal`,<br />
a fondurilor destinate acestor obiective, dar li<br />
se al`tur` categoria de persoane care achizi]ioneaz`<br />
produse contraf`cute, periculoase pentru consum.<br />
Criminalitatea în afaceri, prin dimensiunea pagubelor<br />
[i num`rul victimelor, produce un evident de -<br />
zechilibru al societ`]ii în ansamblu, cu impact asupra<br />
climatului de ordine public` [i siguran]` na]io -<br />
nal`.<br />
Diminuarea bugetelor destinate organelor de or -<br />
di ne public`, justi]iei [i ap`r`rii na]ionale ca urmare<br />
a ac]iunilor criminale are efecte extrem de grave<br />
asupra capacit`]ii statului de a asigura gestionarea<br />
normal` a societ`]ii, pe domeniile cele mai importante.<br />
Acordurile secrete (a[a numitele contracte ce cu -<br />
prind informa]ii clasificate), acapararea resurselor [i<br />
informa]iilor, maniera ira]ional` de a face afaceri,<br />
înso]it` de o violen]` ascuns` sau manifestat`, sunt<br />
repere ale criminalit`]ii gulerelor albe care transfor -<br />
m` economia oficial`, f`când-o s` par` total opus`<br />
modelului dorit.<br />
Într-o asemenea imagine de ansamblu criminalitatea<br />
economico-financiar` trebuie analizat` ca un<br />
auxiliar al vie]ii politice pentru c` mediul politic este<br />
finan]at în bun` m`sur` de indivizi, grupuri [i întreprinderi<br />
care dezvolt` afaceri criminale. Aceast`<br />
finan]are ilegal` este ulterior r`spl`tit` prin acordarea<br />
de c`tre politicieni de fonduri publice [i achizi]ii<br />
ilegale c`tre finan]atori.<br />
Analiza formelor de manifestare [i magnitudinii<br />
criminalit`]ii economico - financiare ne conduce la<br />
constatarea existen]ei în societate a unei profunde<br />
crize de valori: între valorile ce ]in de morala public`<br />
[i interesul general atacate vehement de valorile [i<br />
logica economiei de pia]` ce func]ioneaz` într-un<br />
registru extrem de original. Aceast` criz` este între -<br />
]inut` de marii protagoni[ti ai scenei politice [i economice,<br />
de c`tre elitele politice [i liderii afacerilor<br />
criminale.<br />
|n opinia noastr`, criza este determinat` [i de<br />
extensia politicilor de dereglementare prin care statul<br />
intervine tot mai pu]in în definirea [i reglementarea<br />
cadrului general de func]ionare a economiei<br />
de pia]`. Sectorul privat este din ce în ce mai pu]in<br />
supus normelor de reglementare. în toate acestea<br />
se impune a constata faptul c` în prezent formele<br />
vechii economii sunt înlocuite cu o economie nou`.<br />
]ine de domeniul analizei realiste faptul c` aceast`<br />
profund` transformare a economiei, în care componenta<br />
globaliz`rii este determinant`, trebuie s`<br />
genereze modific`ri substan]iale în conceptul de<br />
lupt` împotriva criminalit`]ii economico - financiare.<br />
Suntem de p`rere c` asigurarea st`rii generale de<br />
legalitate în domeniul economic [i financiar poate fi<br />
realizat` dac`, în strategia de ac]iune va fi prev`zut<br />
[i un obiectiv care s` vizeze definirea [i punerea în<br />
aplicare a conceptului de parteneriat public - privat<br />
care s` se desf`[oare pe dou` direc]ii:<br />
a) parteneriat în domeniul schimbului de informa]ii;<br />
b) parteneriat în domeniul declan[`rii, efectu`rii<br />
[i finaliz`rii de investiga]ii [i anchete pe cazuri concrete<br />
în care esen]ial` este ideea suprema]iei legii,<br />
în beneficiul domeniului public [i al celui privat.<br />
Men]ion`m faptul c` astfel de parteneriate au<br />
fost ini]iate [i func]ioneaz` în unele state: Olanda,<br />
Marea Britanie, Elve]ia, S.U.A. Belgia.<br />
Evident c` acest domeniu privind parteneriatul<br />
pu blic - privat în materia combaterii criminalit`]ii<br />
eco nomico-financiare trebuie s` fie reglementat<br />
prin lege, cu precizarea clar` a principiilor care gu -<br />
verneaz` domeniul, a procedurilor detaliate, a drepturilor<br />
[i obliga]iilor corespunz`toare.<br />
În contextul asigur`rii st`rii de legalitate [i ca o<br />
mo dalitate concret` de realizare a parteneriatului<br />
public - privat consider`m necesar a fi analizat` po -<br />
si bilitatea cre`rii unei specializ`ri: aceea a ofi]erului<br />
de poli]ie îns`rcinat cu supravegherea respect`rii<br />
legii în cadrul întreprinderilor, institu]iilor, companiilor<br />
[i societ`]ilor care activeaz` în economie.<br />
Propunerea noastr` poate [oca, dat fiind faptul c`<br />
mult` vreme (aproximativ 30 de ani) aceasta s-a<br />
practicat în România. Practica este ast`zi dezvoltat`<br />
în multe ]`ri europene.<br />
Conceptul de respectare a legii î[i are originea în<br />
experien]a britanic` [i american`, în care ofi]erii<br />
anu me desemna]i aveau sarcina de a controla<br />
modul în care angaja]ii unei companii sau întreprinderi<br />
respect` regulile [i dispozi]iile legale. Ofi]erul<br />
anume desemnat are dreptul [i obliga]ia de a consilia<br />
conducerea firmei [i de a controla modul în<br />
care este respectat` legea.<br />
În Olanda 15 „ofi]erul îns`rcinat cu supravegherea<br />
legii are urm`toarele sarcini de îndeplinit:<br />
v s` implementeze politica de respectare a legilor<br />
în cadrul companiei;<br />
v s` implementeze, monitorizeze [i s` verifice<br />
procedurile operative de respectare a legilor;<br />
v s` efectueze investiga]ii [i verific`ri privind<br />
respectarea legilor, reglement`rilor [i standardelor<br />
etice;<br />
v s` întocmeasc` rapoarte privind respectarea<br />
legilor [i s` consilieze conducerea companiei cu privire<br />
la chestiuni referitoare la respectarea legilor;<br />
v s` sensibilizeze angaja]ii companiei cu privire<br />
la respectarea legilor”. |n mod sigur acest concept va<br />
genera controverse. El este, în mare parte, idealist.<br />
Vor fi, cu siguran]`, companii [i mari societ`]i<br />
comerciale, financiare [i bancare ce vor afirma c`<br />
solu]ia este a unui stat totalitar, care spulber` autonomia<br />
firmelor [i genereaz` amestecul statului în<br />
treburile private. Acelea[i companii vor afirma c`<br />
dispun de o poli]ie privat`, cei mai mul]i componen]i<br />
provenind din rândul celor mai buni poli]i[ti,<br />
acum substan]ial mai bine pl`ti]i. Tot ele afirm` c`<br />
au pus la punct [i aplic` procedurile de identificare<br />
a cazurilor de sp`lare a banilor proveni]i din activit`]i<br />
criminale, iar cazurile ilegale petrecute în inte-<br />
15<br />
Hans Nelen - Criminalitatea economic` [i financiar` în<br />
Europa - Experien]a Olandei - Paris, 2002, pag. 114-116.<br />
9
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
profesional<br />
riorul lor sunt de competen]a decizional` a consiliilor<br />
lor de administra]ie.<br />
Oricum, drumul pân` la realizarea unui veritabil<br />
parteneriat public -privat, este lung. Dar, nu foarte<br />
lung.<br />
În opinia noastr`, ast`zi tot mai multe societ`]i<br />
private sunt con[tiente de urm`toarele lucruri:<br />
m vor spori considerabil cazurile de fraudare a<br />
societ`]ilor de c`tre proprii angaja]i [i de c`tre persoane<br />
din afara acestora;<br />
m autorit`]ile publice vor acorda prioritate cazurilor<br />
de fraud` în detrimentul statului;<br />
m combaterea eficient` a criminalit`]ii poate fi<br />
realizat` de un personal cu înalt` preg`tire juridic`,<br />
preg`tit în institu]ii prestigioase, de strict` specializare;<br />
m vor spori nevoile de siguran]` ale companiilor<br />
în contextul globaliz`rii, pentru c` „progresul<br />
[tiin]ific [i tehnic genereaz` noi forme de criminalitate,<br />
dup` cum, orice criz` economic`, conduce la<br />
amplificarea criminalit`]ii.” 16 .<br />
stabili st`rile de fapt, respectiv înc`lc`rile de lege,<br />
din punct de vedere al dreptului civil, al formelor de<br />
r`spun dere consacrate de aceasta. Sarcinile autorit`]ilor<br />
publice de justi]ie vizeaz` elucidarea [i cercetarea<br />
penal` a cazurilor. Ne afl`m la intersec]ia<br />
dintre interesul privat [i cel public. Societatea p`gu -<br />
bit` este interesat` s` limiteze paguba afacerii ilegale<br />
[i s` o recupereze de la f`ptuitor.<br />
Activitatea societ`]ilor de verificare a economiei<br />
nu trebuie judecat` a fi un concurs cu cea a institu -<br />
]iilor publice, ci ca pe activitate complementar`.<br />
În privin]a modalit`]ilor [i practicilor de control [i<br />
supraveghere a pie]elor [i serviciilor financiare, consider`m<br />
c` experien]a britanic` reprezint` un model<br />
ce poate fi extins la nivelul fiec`rei ]`ri europene. In<br />
esen]` modelul britanic cuprinde o lege (Legea privind<br />
pie]ele [i serviciile financiare, adoptat` în anul<br />
2000) care confer` unei autorit`]i (Autoritatea Ser -<br />
viciilor Financiare - F.S.A.) controlul asupra acestui<br />
domeniu, prin dreptul de a sanc]iona abaterile de la<br />
lege. Obiectivul acestei autorit`]i este acela de a<br />
pro mova respectarea voluntar` a legii, impunând<br />
sanc]iuni ce constau în aplicarea amenzilor sau în<br />
denun]area public` a întreprinderilor care nu<br />
respect` legea. Principiile de ac]iune a acestei autorit`]i<br />
sunt:<br />
- transparen]` în luarea deciziilor;<br />
- tratament echitabil fa]` de toate întreprinderile;<br />
- propor]ionalitate în privin]a aplic`rii sanc]iunilor;<br />
- coeren]` în aplicarea legisla]iei;<br />
- puterea de a urm`ri în justi]ie autorii ilegali t` -<br />
]ilor comise pe pia]a financiar`, considerate ca in -<br />
frac]iuni s`vâr[ite de „gulerele albe” sau de cei im -<br />
plica]i în opera]iuni de sp`lare a banilor.<br />
10<br />
Consider`m c` realizarea parteneriatului public -<br />
privat are o bun` perspectiv`. |n Buletinul Acade -<br />
miei de Poli]ie din Munster - Germania (nr. 4/2003),<br />
Klaus Ficher încearc` s` clarifice unele neîn]elegeri<br />
privind falsa concuren]` dintre societ`]ile de verificare<br />
a economiei [i institu]iile statului în descoperirea<br />
criminalit`]ii economice. |n capitolul introductiv<br />
al studiului, autorul subliniaz`: „în ultimii [apte ani<br />
au ap`rut în Germania marile societ`]i de verificare<br />
a economiei având ca misiune investigarea cazurilor<br />
din domeniul criminalit`]ii economico-financiare.<br />
Po li]ia, procuratura [i alte institu]ii publice au reac -<br />
]ionat imediat, afirmând c` firmele private fac concuren]`<br />
institu]iilor statului. În r`spunsul formulat<br />
fa]` de aceast` temere a autorit`]ilor, societ`]ile private<br />
nominalizate au afirmat faptul c` ambele p`r]i<br />
lucreaz` în beneficiul p`gubi]ilor. Sunt avute în ve -<br />
dere, pe lâng` fenomenele clasice de delapidare [i<br />
corup]ie, apari]ia [i dezvoltarea cazurilor de falsificare<br />
a bilan]urilor, de crime comise de personalul an -<br />
ga jat al firmelor, sp`larea de bani, concursuri trucate,<br />
finan]area terorismului” . Autorul face o precizare<br />
foarte important`: societ`]ile de verificare a eco -<br />
no miei au drept misiune fundamental` acea de a<br />
16<br />
Raymond Gassin - op. cit. pag. 362.<br />
CONCL UZII<br />
1. Criminalitatea economico-financiar` transform`<br />
[i afecteaz` toate valorile care reprezint`<br />
substan]a moralei publice indispensabil` oric`rei<br />
societ`]i. Încrederea oamenilor în valorile autentice<br />
este zdruncinat` de dimensiunea profiturilor ilicite [i<br />
de pedepsirea celor care au acumulat averi din activit`]i<br />
criminale.<br />
2. Consider`m c` sunt conving`toare cuvintele<br />
rostite de profesorul P. Troude - Chestenet, de la<br />
Universitatea Poitiers, la încheierea unui seminar pe<br />
tema criminalit`]ii financiare: „Se poate vorbi de criminalitate<br />
financiar` într-o societate în care cultul<br />
banilor a devenit o virtute cardinal`? Cum se poate<br />
vorbi de criminalitate financiar` într-o societate în<br />
care, în realitate, este considerat criminal cel care<br />
r`mâne s`rac? Cu cât justi]ia se apropie mai mult de<br />
Puterea Politic`, cu atât se îndep`rteaz` de libertate<br />
[i, f`r` îndoial`, [i de Adev`r” 18 .<br />
3. Statutul României de membr` a Uniunii Euro -<br />
pene genereaz` speran]e în privin]a capacit`]ii dreptului<br />
românesc de a se armoniza rapid [i eficient cu<br />
dreptul european [i ofer` certitudinea c` apar]inem<br />
Europei Unite.<br />
17<br />
Klaus Ficher - Buletin al Academiei Cadrelor de<br />
Conducere din Poli]ie - Munster, nr. 4/2003, pag. 41-52.<br />
18<br />
P. Troude - Chastenet - Cuvânt de încheiere la volumul<br />
„Criminalitatea banilor”, Paris, 2005, pag. 249-250
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
DESPRE POLI}IE, MAI ALTFEL...<br />
Chiar de Ziua Poli]iei<br />
Rom#ne, \n ziua de 25 martie<br />
<strong>2010</strong>, \n sala Centrului<br />
de Pres` al IGPR, a avut<br />
loc o inspirat` activitate<br />
dedicat` momentului<br />
aniversar.<br />
Este vorba de conferin]a<br />
]inut` de Florin {inca –<br />
poli]ist la Direc]ia General`<br />
de Poli]ie a Municipiului<br />
Bucure[ti, un pasionat<br />
istoric, autorul unei serii<br />
de trei volume dedicate<br />
istoriei Poli]iei Rom#ne,<br />
publicist de success<br />
\n domeniu.<br />
|nt#lnirea cu tinerii poli]i[ti<br />
afla]i \n sal` s-a bazat pe<br />
prezentarea unor deosebit<br />
de inspirate [i bine documentate<br />
material cu privire<br />
la tema zilei, vorbitorul<br />
sus]in#ndu-[i expozeul<br />
cu c#teva serii de imagini<br />
digitale.<br />
De remarcat incursiunea \n<br />
istoria poli]ei bucure[tene<br />
precum [i investiga]iile<br />
f`cute de autor \n arhivele<br />
jurnalistice, adev`rate<br />
comori pentru documentari[ti<br />
[i pentru publicul<br />
amator de inedit.<br />
|n cele ce urmeaz`, public`m<br />
c#teva materiale,<br />
de \nchegarea c`rora se<br />
“face vinovat” dl Florin<br />
{inca.<br />
,,Pentru a fi într-adev`r om, trebuie s` te gânde[ti la dou`<br />
lucruri: c` atâ]ia oameni au fost ca s` fii [i tu [i c` tu însu]i<br />
e[ti ca s` fie dup` tine atâ]ia oameni!’’<br />
NICOLAE IORGA<br />
NECESARUL RECURS LA ISTORIE<br />
Se vorbe[te adeseori de cultura organiza]ional`, dar se omite c`<br />
acest concept modern presupune [i trecutul, etapele istorice parcurse,<br />
experien]a profesional`, oamenii de seam`, eroii, pe scurt, valorile<br />
istorice ale institu]iei.<br />
O component` dintre cele mai importante a societ`]ii române[ti<br />
este [i Poli]ia Capitalei, cea mai mare subunitate a Poli]iei Române,<br />
institu]ie care, de la reînfiin]area postcomunist`, a parcurs deja dou`<br />
decenii de prefaceri esen]iale. Ca orice bran[`, cea poli]ieneasc` este<br />
alc`tuit` în primul rând din oameni, a[a încât exemplul unora poate<br />
constitui o piatr` fundamental` în orice demers, inclusiv în cel de<br />
natur` istoric`.<br />
În anevoiosul proces de analiz` [i de reform` adagiul lui Cicero<br />
„Historia magistra vitae“ (Istoria înv`]`toare vie]ii) î[i dovede[te cu priso<br />
sin]` actualitatea.<br />
Precum este o „Fi[`’’ pentru un bolnav, tot a[a tre buie s` arate [i o<br />
pagin` de istorie: s` oglindeasc` fidel [i cât se poate cuprinz`tor realitatea.<br />
Prin urmare, este absolut necesar s` reflect`m cu sinceritate la<br />
ce a fost înainte [i, mai ales, s` ne asum`m acest trecut. Trebuie s`<br />
cunoa[tem [i s` ne recunoa[tem gre[elile istorice, nu pentru a ne face<br />
autocritica, nu pentru a ne r`zbuna pe oameni care ne-au p`r`sit, ci<br />
pentru ca, înv`]ând, erorile s` nu se mai repete de c`tre noi [i mai ales<br />
de c`tre poli]i[tii care ne vor urma, fa]` de care suntem ori ar trebui<br />
s` fim cât se poate de responsabili.<br />
O organiza]ie/ categorie profesional` care nu are trecut nu-[i poate<br />
face iluzii nici cu privire la viitor. V`duvit de trecutul s`u, al familiei, al<br />
identit`]ii profesionale [i al celei na]ionale, individul devine victim`<br />
sigur` a manipul`rii.<br />
Nu mai are r`d`cini. Nu mai are istorie. Nu mai e nimic...<br />
Dan Puric vorbea de ,,antrenamentul de uitare la care este supus<br />
poporul român’’.<br />
Un trai numai în prezent – [i acela distorsionat! – înseamn` pieire<br />
sigur`. Aidoma unui veritabil cordon ombilical, istoriografia leag` trecutul<br />
de prezent.<br />
Fiul înva]` de la tat` [i de la bunic. Tinere]ea, entuziasmul, ambi]ia<br />
[i modernitatea unui proasp`t absolvent trebuie s` se ,,altoiasc`’’ în<br />
chip fericit [i benefic de trunchiul unui experimentat poli]ist.<br />
Având în minte exemplul înainta[ilor, tân`rul va con[tientiza c` lu -<br />
mea nu începe de la el [i Poli]ia nu se sprijin` numai în el, iar vârs -<br />
tnicul c` trebuie s` înve]e mereu [i s` împ`rt`[easc` din înv`]`tura sa<br />
celui aflat la început de carier`.<br />
În munca de poli]ie dezbin`rile au un efect funest, iar conflictul între<br />
genera]ii este exclus. Marile civiliza]ii ale omenirii au supravie]uit în<br />
m`sura în care genera]iile s-au sudat, s-au completat, s-au respectat.<br />
„România [i Poli]ia ei sunt la un moment de r`scruce în urma in tr` -<br />
rii ]`rii noastre în Uniunea European`. Adeziunea nu se confund` cu<br />
in te grarea. Pentru a o înf`ptui pe cea din urm` un considerabil efort<br />
urmeaz` a fi întreprins. Istoria ofer`, [i în acest domeniu, înv`]`minte<br />
a c`ror valorificare poate înlesni realizarea obiectivului propus“ – scria,<br />
cu prilejul Zilei Poli]iei, în anul 2007, academicianul Florin Constan ti -<br />
niu.<br />
A[adar, avem nevoie de modele comportamentale [i mai ales e ne -<br />
cesar ca, atunci când le descoperim, s` le urm`m exemplul. Iar istoria<br />
Poli]iei Capitalei [i istoria românilor nu duce deloc lips` de ele.<br />
Dimpotriv`.<br />
În zi aniversar`, de Buna Vestire, un sincer “La mul]i ani” tuturor<br />
poli]i[tilor români!<br />
recurs la istorie<br />
E<br />
11
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
recurs la istorie<br />
Faptul divers poli]ienesc<br />
POLI}IA {I TRAFICUL DE DROGURI<br />
ÎN 1932<br />
MOARTEA AVIATORULUI IONEL N. GHICA<br />
Luni, 30 mai 1932 orele nou` deceda „în chinuri groaznice” la Spitalul Colentina din Bucure[ti, în urma<br />
unei supradoze de stupefiante, ceea ce am putea numi o adev`rat` celebritate a epocii, aviatorul Ionel N.<br />
Ghica (Ghika).<br />
S-a n`scut în 1904, în cunoscuta fa -<br />
milie de obâr[ie sud-dun`rean`, care<br />
a dat Moldovei [i ]`rii Române[ti mai<br />
mul]i domnitori.<br />
Tat`l s`u, Nicolae Ghica (1862-<br />
1943) a fost fiul Alexan dri nei Mavros<br />
[i al lui Ion Ghica (1816-1897), matema<br />
ti cian, scriitor, diplomat, academician<br />
[i pre[edinte al Consiliului de<br />
Mini[tri (1866-1867, 1870-1871).<br />
Prin mama sa, Irina (1869-1906), se<br />
în rudea cu str`lucita familie a Canta -<br />
cu zinilor, în tru cât aceasta era fiica lui<br />
Grigore Can tacuzino zis „Nababul”<br />
(1833-1913), prim-ministru [i fost mi -<br />
nistru de In terne.<br />
Ionel N. Ghica cucerise notorietatea<br />
european`, mai ales dup` perfor man -<br />
]ele realizate cu un avionul românesc<br />
de mici dimensiuni SET-31G, botezat „România”, pe ruta Bucure[ti – Saigon (30 martie-16 aprilie 1932).<br />
A fost primul aviator român care a traversat Asia! În iulie 1930 stabilise recordul na]ional de distan]`,<br />
zburând 2 000 km între Londra [i Tetevan (Bulgaria). Era vremea în care România de]inea pre[edin]ia Fe -<br />
de ra]iei Aeronautice Interna]ionale, prin prin]ul George Valentin Bibescu. Ce vremuri! Om de lume [i<br />
împ`timit al curselor de cai de la Hipodromul B`neasa, tân`rul prin] Ghika avea deseori onoarea de a fi<br />
invitat la tribuna oficial` [i primit de însu[i regele Carol al II-lea. Din p`cate îns`, el ajunge s` duc` o via]`<br />
nefericit` datorit` „practicii maladive [i ruin`toare ce-l ademenise [i pe el ca [i pe al]i tineri din preajm`”:<br />
drogurile.<br />
Inedit [i grav, cazul a produs în Bucure[ti „o vie impresie”, iar presa interbelic` a rezervat spa]ii largi evenimentului,<br />
ajuns în centrul aten]iei opiniei publice datorit` împrejur`rilor „nebuloase [i extraordinare în<br />
cari s-a produs, dar mai cu seam` prin teribila degringolad` moral` a unora”. „Moartea aviatorului Ionel<br />
Ghica. Se crede c` s-a intoxicat cu eroin`”, titra, în num`rul din 31 mai 1932, ziarul „Universul”.<br />
Pentru parfumul special al epocii, am preferat s` nu intervenim asupra textului.<br />
12<br />
Ultimele ore din via]`<br />
Dup` pariurile de la curse, în<br />
seara zilei de duminic`, 29 mai<br />
1932 orele 19.00, „în plin` vioiciune<br />
[i bun` dispozi]ie”, tân`rul<br />
Ghica porne[te într-un grup – din<br />
care f`ceau parte avocatul Erlich,<br />
Dinu Toporanu, G. Ghen`descu,<br />
Ion Chitu [i Dinu Frumu[anu –<br />
„spre localurile de petrecere ce le<br />
frequenta obi[nuit”, unde „alcoolul<br />
[i cocktailurile neîndestulându-i<br />
setea de senza]ii tari, a re -<br />
curs la be]ia rece, a (h)eroinei”.<br />
Astfel, dup` ce-[i începe seara<br />
la Athénée Palace pân` c`tre ore -<br />
le nou`, Ghica ajunge la restaurantul<br />
„Ma xim” de la {osea (Bd.<br />
Ki seleff), unde r`mâne pân` du -<br />
p` ora trei, apoi este dus acas` cu<br />
automobilul unui prieten. Nemul -<br />
]umit, î[i scoate automobilul din<br />
garaj, trece pe la locuin]a lui Chi -<br />
tu, care-i d` he roin`, apoi ajunge<br />
în localul „Zig-Zag”, unde prizeaz`<br />
cocain`, martorii declarând ulterior<br />
c` pe masa lui au observat un<br />
plic din puternicul drog. „Tot timpul<br />
aviatorul a b`ut [i a prizat<br />
ero in`”. A continuat cheful la re -<br />
staurantul „Roata lu mii”, Ghica<br />
de clarându-i lui D. Fru mu [anu:<br />
„Am fost la Chitu [i am luat ero -<br />
in`, dar nu îmi e fric`, sunt tare”.<br />
În zorii zilei, ga[ca de cheflii se<br />
sparge [i unii dintre „eroii” no[tri<br />
pleac` la Mo[i, automobilul fiind<br />
condus chiar de Ghica. Iat` îns`<br />
c`, pe str. Radu de la Afuma]i, în<br />
apropiere de [os. {tefan cel Ma re,<br />
[oferului i s-a f`cut r`u, de ve nind<br />
„foarte palid [i capul îi c` zu se pe<br />
o parte”, iar „mâinile îi erau reci<br />
ca ghia ]a [i o [uvi]` de spum` îi<br />
br`zda b`rbia”.<br />
Scos rapid din ma[in`, este<br />
târât pe jos [i a[ezat pe trotuar.<br />
Toporanu alear g` la un doctor<br />
din apropiere, dar cucoana aces -<br />
tuia refuz` s`-l primeasc`. Sare<br />
gardul, medicul îi d` unele sfaturi,<br />
dar când se întoarce deja nu<br />
mai era nimeni. Ceilal]i „prieteni”<br />
chemaser` gardianul din zon`,<br />
urcaser` muribundul în automobil<br />
[i îl transportaser` la spital, nu<br />
înainte de a-l buzun`ri de o bancnot`<br />
de o mie de lei.<br />
Poli]ia i-a arestat<br />
pe trafican]i<br />
La Spitalul Colentina (ctitorit<br />
de prin]ul Scarlat Ghica înc`<br />
din 1858, spitalul se afla pe<br />
E
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
E<br />
locul donat de însu[i domnitorul<br />
Gri go re Ghica) s-a intervenit<br />
inclusiv de c`tre director,<br />
cunoscutul medic I. Mamulea,<br />
care „i-a administrat tra tamente<br />
[i antidoturi”, îns` „otrava se<br />
generalizase”, astfel c` „în chinuri<br />
groaznice [i-a dat sfâr[itul”.<br />
Prim-procurorul Tribunalului Il -<br />
fov, Al. Procop Dumitrescu a or -<br />
donat o anchet`. Cei din antura -<br />
jul aviatorului au fost îndelung<br />
audia]i la Prefectura Poli]iei Ca -<br />
pitalei. Autopsia cadavrului a fost<br />
efectua t` la Institutul Medico-<br />
Legal „Mina Minovici”, de c`tre<br />
cu noscutul doctor Nicolae Mino -<br />
vici (1868-1941). Totodat`, în<br />
pre zen]a procurorului, poli]ia a<br />
sigilat casa aviatorului, din str. Al.<br />
Blank nr. 9.<br />
S-a dispus o „anchet` judiciar`<br />
asupra cauzelor [i împrejur`rilor<br />
în care s-a produs moartea”. Par -<br />
che tul, „spre a pune f`r` z`bav`<br />
în mi[care ac]iunea represiv`<br />
con tra culpabililor, a dat rechizitoriu<br />
introductiv de urm`rire îm -<br />
potriva ambilor. Judele instructor<br />
Râ[noveanu a procedat de îndat`<br />
la interogarea lor. Iar spre zori,<br />
lansând împotriv`-le mandate de<br />
arestare, i-a încarcerat la V`c` -<br />
re[ti”. Aresta]ii D. To po ranu [i I.<br />
Chitu au fost amprenta]i la Ser -<br />
viciul Antropometric [i de iden -<br />
tificare judiciar` din Pre fec tura<br />
Poli]iei Capitalei „în vederea confrunt`rii<br />
urmelor lor cu o serie de<br />
indicii inedite de vinov`]ie, furnizate<br />
de fi[e”.<br />
Interogat, Toporanu recu noa[ -<br />
te c` i-a furnizat cocaina, iar Chitu<br />
c` i-a dat heroina, pe care a pretins<br />
c` o are înc` din vremea r`z -<br />
bo iului, de la ni[te ru[i. Ion Chitu<br />
(32 ani) a declarat c` îl cunoa[te<br />
pe Ghica doar de vreun an, iar<br />
aviatorul i s-a plâns de dureri persistente<br />
de cap, pe care le-ar avea<br />
dup` un accident de avion în<br />
Bulgaria. De când a luat heroin`<br />
s-a sim]it bine. Ajuns la Chitu<br />
acas`, Ghica ar fi luat nu câteva<br />
pic`turi ci „o cantitate considerabil`<br />
dintr-un borcan”. He roina o<br />
are „din economiile f`cute cu<br />
oca zia aprovizion`rii cu medicamente<br />
de la o corpora]ie din Con -<br />
stan]a”.<br />
Surse anonime l-au indicat pe<br />
Chitu drept „oficin` clandestin`<br />
de aprovizionare a nenorocitelor<br />
victime ale abuzului de stupefiante”.<br />
Dinu Toporanu era [i el toxicoman,<br />
declarând c` a prizat cocai -<br />
n` în str`in` tate, nu [i în Româ -<br />
nia. Ame]it de alcool, Ghica i-ar fi<br />
cerut cocain` lui Topo ranu,<br />
care a procurat-o, contra a<br />
câteva sute de lei, de la<br />
„diferite femei din local”,<br />
ceea ce arat` am ploarea<br />
fenomenului. Por tretul lui<br />
sintetic e acela al unui<br />
„b`iat de Doroban]i” de<br />
azi: „un ins f`r` nicio me -<br />
serie [i f`r` vreun venit [i<br />
cu toate acestea monden<br />
des`vâr[it, ducând un trai<br />
larg. Aproape incult, având<br />
cinci clase de liceu dinainte<br />
de r`zboi, dup` r`zboi<br />
mai f`cu o clas` [i se în -<br />
scrie la [tiin]e Naturale. Ne ur -<br />
mând îns` cursurile [i nedând<br />
nici un examen, se l`s` chiar de<br />
aceast` ocu pa]ie anevo ioas` preferând<br />
profesiunea de monden”.<br />
Judec`torii cauzei au fost de -<br />
semna]i Florin Foi[oreanu [i<br />
Scarlat Costinescu, procuror fiind<br />
Mano lache Crupen schi.<br />
Cei doi aresta]i au fost condamna]i<br />
la închisoare, fiind acu -<br />
za]i de omor prin impruden]`,<br />
potrivit art. 248 C. pen. [i de trafic<br />
de droguri potrivit legii pentru<br />
combaterea traficului de stupefiante<br />
din 1928. Inculpa]ii au fost<br />
reprezenta]i de avoca]ii Z. Policrat<br />
[i P. Teodor.<br />
Moartea unui simbol<br />
al României<br />
Informa]iile anchetatorilor au<br />
condus la ideea c` aviatorul „era<br />
un înfrânt al criminalei pasiuni a<br />
be]iei reci”. Întors „cu str`lucitoare<br />
glorie dintr-un raid aeronautic<br />
superb, a c`zut totu[i a doua zi<br />
chiar în acela[ mediu din care<br />
abia evadase. S-a întors la abuzul<br />
de che furi, cocain`, eroin`…”<br />
Potrivit presei, colegii de pahar au<br />
mai de clarat c`, la fel ca în cazul<br />
mor]ii frumoasei tinere Gaby<br />
Mogâldea, „prieteni binevoitori” i-<br />
au dat „co pioase prize de coco”.<br />
Nobila ascenden]`, talentul [i<br />
tinere]ea, munca [i inteligen]a îl<br />
îndrept`]eau s` aib` o carier` de<br />
excep]ie [i un anturaj pe m`sur`.<br />
Dar grani]a dintre lege [i<br />
f`r`delege, dintre onoare [i dezonoare,<br />
dintre via]` [i moarte este<br />
uneori atât de fragil`, iar amicul<br />
inseparabil al aviatorului ajunsese<br />
„mondenul” Dinu Toporanu,<br />
iar cel`lalt, Ion Chitu, fost ucenic<br />
la farmacie, era func]ionar la<br />
societatea de tutunuri [i „furnizor<br />
clandestin de stupefiante”. Se<br />
dovede[te iar`[i c` [i cele mai<br />
temerare firi sfâr[esc tragic atunci<br />
când ajung prizoniere ale acestui<br />
Mormântul lui Ionel N. Ghica<br />
cumplit viciu. La aproape un veac<br />
distan]`, prin ac]iunile sale preventive<br />
[i represive, Poli]ia Ro -<br />
mân` nu face altceva decât s`<br />
combat` acest cumplit fenomen,<br />
care a ajuns la o amploare f`r`<br />
precedent în istorie.<br />
Avocatul Jean Gad, reprezen -<br />
tând interesele defunctului, a predat<br />
tribunalului testamentul acestuia,<br />
care data din preziua zborului<br />
la Khartoum. Testamentul a<br />
fost deschis în prezen]a rudei<br />
apropiate, Matei Ghica-Cantacu -<br />
zino, întreaga avere a defunctului<br />
revenind fiicei sale minore, Irina-<br />
Pacifica, rezultat` din c`s`toria cu<br />
Ibi Golfineanu, de care divor]ase,<br />
dup` un alt mariaj terminat, cu<br />
poeta [i jurnalista Camille Hor -<br />
nung. Tutore a fost numit fratele<br />
aviatorului, George Iorgu Ghica<br />
(n.1902), c`ruia-i l`sa o tabacher`<br />
de aur [i albume de fotografii.<br />
Acesta a tr`it pân` în 1987.<br />
Mezinul familiei, Matei (n.1906),<br />
a murit în 1988, iar Alexandra<br />
(n.1903), abia în 2004.<br />
La 2 iunie Ionel a fost înmor -<br />
mântat la Ghergani (sat de lâng`<br />
R`cari, jud. Dâmbovi]a), în fa]a<br />
ca pelei-necropole de la mo[ia fa -<br />
miliei, unde se afl` [i conacul, azi<br />
în paragin`. O plac` tombal` îm -<br />
podobit` cu frunze de m`slin, cu<br />
blazon, deviz` [i o în[iruire a zborurilor<br />
mai importante este azi<br />
c`l cat` în picioare de ignoran]ii<br />
unei epoci în care pe cultur` nu<br />
se mai pune mare pre]. „Aici<br />
odihne[te întru ve[nicie un tân`r<br />
prin] al c`rui zbor s-a frânt la doar<br />
28 de ani, din pricina mor]ii<br />
albe”, am mai putea d`ltui în piatra<br />
mâncat` de vreme. Mai amintim<br />
c` deviza familiei Ghica a fost<br />
un adagiu datorat poetului latin<br />
Virgiliu: „Labor omnia vincit im -<br />
probus“(O munc` perseverent`<br />
în vin ge orice). Semnificativ pentru<br />
epilogul tragicei pove[ti este<br />
c`, de pe blazon nu lipsesc<br />
câ teva lacrimi…<br />
recurs la istorie<br />
E<br />
13
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
O misterioas` crim` s-a s`vâr[it<br />
asear` în stra da Pictor Romano 17.<br />
La aceast` adres` lo cuie[te dl Te -<br />
o dor Aslan, fost director al Se natului<br />
[i func]ionar la banca „Ge neral`“,<br />
as t`zi pen sionar [i pro prietar al în -<br />
tregului imobil compus din dou`<br />
etaje.<br />
Dl Teodor Aslan este c`s`torit [i<br />
lo cuia împreun` cu so]ia, So fia<br />
Aslan [i doi copii, dintre cari unul<br />
este c`pitan [i se mutase la p` rin]ii<br />
s`i abia în ultimele zile.<br />
Atacul<br />
Pe la ora 10 [i jum`tate seara,<br />
cei doi b`trâni au p`r`sit sufrageria,<br />
care se afla la parter [i au<br />
urcat pe o scar` de serviciu la etaj<br />
unde î[i aveau camerele de culcare<br />
deosebite. Când d-na Sofia<br />
Aslan a trecut din antreul de sus<br />
în camera ei [i a voit s` aprind`<br />
lu mina, a constatat c` era stricat<br />
comutatorul.<br />
În acela[i timp, cineva, care se<br />
afla în odae ascuns dup` u[`, a<br />
încuiat-o [i a început s-o loveasc`<br />
pe b`trân` cu un cu]it în cap.<br />
Victima a ]ipat dup` ajutor.<br />
D.Teodor Aslan – dup` cum ne<br />
po veste[te – a pus mâna pe clan -<br />
]a u[ei, dar u[a n-a cedat.<br />
Atunci a strigat [i d-sa dup`<br />
aju tor: servitoarea [i ordonan]a –<br />
care declar` c` se afla la p`rin]ii<br />
ofi]erului de ast` toamn` – erau<br />
jos.<br />
Între timp, se pare c` victima,<br />
ca s` scape de atacul agresorului,<br />
s-a refugiat într-o c`m`ru]` ve -<br />
cin` cu camera de culcare. Aici în -<br />
s` a ajuns-o atacatorul, care du p`<br />
ce i-a mai dat câteva lovituri, în -<br />
fundându-i oasele craniului în<br />
par tea stâng`, a scos un revolver<br />
[i a tras asupra ei.<br />
Gloan]ele i-a p`truns în obraz,<br />
prin partea stâng` [i, g`urindu-i<br />
limba, a ie[it prin b`rbie.<br />
D-na Aslan s-a pr`bu[it peste<br />
oglinda unui [ifonier, care s-a<br />
spart ]inând ag`]at în cioburile ei<br />
trupul victimei.<br />
Fuga asasinului<br />
Lupta a fost astfel scurt`.<br />
Asasinul a trecut ,apoi, în ca -<br />
mera de culcare, a descuiat u[a [i<br />
a voit s` fug` pe sc`rile din fund<br />
care duceau direct în curte.<br />
Întâlnindu-l în antreu pe b`trânul<br />
Aslan, [i-a deschis drum svârlindu-l<br />
într-un perete.<br />
În goan`, de-a lungul unei alte<br />
ca mere, spre sc`ri, asasinul, care<br />
avea revolverul în mân`, a mai<br />
tras unul, dou`, sau trei focuri –<br />
so]ul victimei nu-[i mai aduce<br />
aminte – spre a sc`pa de ur m` -<br />
ritor. Unul din gloan]e a nimerit<br />
într-o oglind`, sf`râmând-o.<br />
Alarma.<br />
Moartea victimei<br />
La parter soneria suna prelung,<br />
strident. Servitoarea a dat fuga s`<br />
vad` ce doresc st`pânii. Aici a dat<br />
peste crim`. A fost trimis îndat`<br />
sol datul dup` doctor. Dar poarta<br />
de la strad` era încuiat` [i, în gra -<br />
b`, nu se g`sea cheia. Apoi s-a<br />
chemat, prin telefon, Salvarea [i<br />
po li]ia.<br />
Internul R`dulescu a g`sit-o pe<br />
d-na Aslan în agonie [i a dus-o<br />
ime diat la spitalul Brânco ve nesc.<br />
Aici îns`, în camera de gard`,<br />
vic tima a încetat din via]` dup`<br />
câteva minute. La locul crimei a<br />
sosit peste pu]in timp întregul<br />
aparat poli]ienesc, reprezentat<br />
prin d-nii: Gabriel Marinescu, prefectul<br />
poli]iei; procuror de serviciu<br />
Grigoriu; Manolescu jude in -<br />
structor; maior Papaianopol dela<br />
comenduire; I. Frânculescu [eful<br />
Siguran]ei Capitalei; chestor Paxi -<br />
made, de serviciu pe Capi tal`; co -<br />
misar [ef Panova, de serviciu pe<br />
chestur`; comisar [ef Dra go mi -<br />
rescu, etc.<br />
S-a procedat imediat la luarea<br />
primelor interogatorii.<br />
Cei doi copii aflaser` de atac<br />
[i veniser` acas`.<br />
Poli]i[tii au luat amprente, au<br />
studiat pozi]ia lucrurilor din o -<br />
daia atacului. Criminalul n-a l` -<br />
sat nici un corp delict.<br />
Paturile stau desf`cute, l`m pi -<br />
le pe m` su]a de noapte aprinse;<br />
aspect de cas` burghez`, tihnit`,<br />
doar vrai[tea din od`i]a din fund<br />
[i petele de sânge pe u[i [i pe<br />
podele stau m`rturie c` pe acolo<br />
s-a ab`tut suflul mor]ii. Indiciile<br />
aflate în primele momente nu<br />
duc la nici un rezultat precis.<br />
Atacul, prin îndr`z neala cum a<br />
fost s`vâr[it, prin riscurile ce le<br />
avea, pare s`vâr[it de cineva ca -<br />
re cuno[tea extrem de bine lo -<br />
cuin]a [i, poate, chiar obiceiurile.<br />
Saltarele [i dulapurile n-au<br />
fost violate. B`trânii nici nu<br />
aveau bani în cas`.<br />
Dac` agresorul s-a strecurat<br />
în` untru cu gândul jafului, se<br />
vede c` n-a avut timp s` fure [i,<br />
fiind surprins, a atacat. D. Teodor<br />
Aslan, so]ul victimei, poveste[te<br />
chiar c` a avut mai demult o servitoare<br />
rea, care se certa toat`<br />
ziua cu b`rbatul ei. O chema Flo -<br />
rica.<br />
Deocamdat` îns`, asupra mo -<br />
bilului crimei sau a persoanei ca -<br />
re a comis atacul în împre jur`ri<br />
atât de misterioase, nu se poate<br />
preciza nimic [i r` mâne ca auto -<br />
ri t`]ile, cari au continuat toat`<br />
noaptea cerce t`rile, s` des co pe -<br />
re firul problemei.<br />
Val mar<br />
,,Universul’’, 27 aprilie 1932<br />
14<br />
www.iparomania.ro
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
ISTORIA<br />
JANDARMERIEI ROMÂNE<br />
Momentul care marcheaz` întemeierea Jandar -<br />
meriei Române a fost 3 aprilie 1850 când, printr-un<br />
ofis domnesc, domnitorul Grigore Alexandru Ghica<br />
a aprobat hot`rârea Divanului ob[tesc, semnând „Le -<br />
giuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”.<br />
Prin aceast` lege, s-a dat statut juridic armei<br />
Jandarmeriei [i i s-au stabilit principiile de or ganizare<br />
[i func ]io nare.<br />
Ca urmare, le gea<br />
prevedea c` Re gi -<br />
mentul de Jan dar -<br />
mi din Mol dova se<br />
îm parte în dou`<br />
subdiviziuni, fiecare<br />
având zona de<br />
responsabilitate<br />
format` din câte<br />
[a se ]inuturi (ju de -<br />
]e).<br />
La fiecare ]inut<br />
era repartizat` câte<br />
o companie de jan -<br />
darmi, la care se<br />
ad`uga cât o companie<br />
la Ispr`vnicia<br />
Ia[ului [i la Poli]ia<br />
Domnitorul<br />
Grigore Alexandru Ghica<br />
Capitalei (Ia[i). În total, 14 companii de jandarmi ce<br />
totalizau un efectiv de 1433 jandarmi c`l`ri [i pe -<br />
de[tri.<br />
Totodat`, în aceast` lege se stabilea Jandarmeriei<br />
urm`toarele misiuni: privegherea siguran]ei publice,<br />
]inerea unei bune orânduieli [i ducerea la îndeplinire<br />
a legilor. În ceea ce prive[te executarea serviciului,<br />
se prevedea c` Jandarmeria execut` un serviciu ordinar,<br />
care se realizeaz` zilnic, pe baza regulamentelor<br />
sale [i un serviciu extraordinar, pe care îl execut` la<br />
solicitarea autorit`]ilor.<br />
De asemenea, se prevedea pentru executarea serviciului<br />
extraordinar, constituirea de subunit`]i mobile.<br />
În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Jan -<br />
darmeria a fost supus` unui amplu proces de mo -<br />
der nizare, ca de altfel toate institu]iile statului na -<br />
]ional modern român. Astfel, odat` cu transformarea<br />
Regimentului de jandarmi în Legion de jandarmi, în -<br />
cepe [i procesul de înlocuire treptat`<br />
a escadroanelor [i com paniilor<br />
de jandarmi, cu escadroane de do -<br />
roban]i, pe baza Or do nan]ei nr. 896<br />
din 20 iunie 1864.<br />
Apoi, prin Legea de organizare a<br />
puterii armate în România, din no -<br />
iembrie 1864 Jandarmeria este or -<br />
ganizat` pe principii noi, scoas` de<br />
sub administra]ia Ministerului de<br />
Interne [i subordonat` direct Minis -<br />
te rului de R`zboi, ca element component<br />
al armatei permanente.<br />
Legea Jandarmeriei din 1850 [i<br />
Re gulamentul Jandarmilor de Ora[<br />
din 1865 au constituit principalele<br />
documente pe baza c`rora [i-a or -<br />
ganizat [i desf`[urat activitatea Jan -<br />
darmeria, iar în perioada urm` toare<br />
au fost documentele care au stat la baza elabor`rii<br />
de noi legi [i regulamente.<br />
Perioada 1866-1867 se caracterizeaz` prin transform`ri<br />
în sistemul de ap`rare al ]`rii, în anii 1868,<br />
1872, 1874 [i 1877, având drept rezultat modernizarea<br />
[i preg`tirea armatei române, care prin str` -<br />
lucite fapte de arme, în R`zboiul pentru inde pen den -<br />
]` al României din 1877-1878 s-a acoperit de glorie,<br />
consfin]ind independen]a.<br />
Prin organizare, preg`tire [i mod de func]ionare,<br />
Jandarmeria român` în timpul R`zboiului de Inde -<br />
pen den]` a asigurat poli]ia armatei, iar în situa]ii de -<br />
o sebite a fost angajat` în ac]iuni de lupt` îm preun`<br />
cu unit`]ile militare [i chiar independent.<br />
Efectivele Jandarmeriei se cifrau la 798 jandarmi<br />
(din care 6 ofi]eri). Pentru faptele de arme din timpul<br />
r`zboiului, numero[i jandarmi au fost decora]i cu<br />
medalia „Ap`r`torii Independen]ei“, medalii ru se[ti<br />
[i medalia „Crucea Trecerii Dun`rii“.<br />
Necesitatea unei for]e specializate puternice, a<br />
c`rei misiune principal` s` o constituie paza [i ordinea<br />
de stat, asigurarea lini[tii [i libert`]ii cet`]eanului,<br />
precum [i a modului de aplicare [i respectare a<br />
legilor ]`rii, au determinat intensificarea ac]iunilor<br />
factorilor de conducere politic` [i militar` pentru elaborarea<br />
unei legi de organizare a Jandarmeriei în în -<br />
treaga ]ar`.<br />
Astfel, o prim` încercare are loc în 1885, când ge -<br />
neralul Radu Mihail, prefectul Poli]iei Bucure[tiului a<br />
ela borat un proiect de lege pentru organizarea Jan -<br />
darmeriei în întreaga ]ar`, dar nu s-a concretizat.<br />
Doi ani mai târziu, în 1887, cu prilejul expunerii de<br />
motive la Legea Comunal`, I.C. Br`tianu sublinia c`<br />
„Gendarmeria comunal` rural` va fi mai bun` de cât<br />
poli]ie rural` de pân` acum“, iar la art. 82 din aceast`<br />
lege adoptat` la 7 mai 1887 se prevedea organizarea<br />
Jandarmeriei Rurale, printr-o lege special`. Lip -<br />
sa resurselor b`ne[ti au întârziat pân` în anul 1893<br />
materializarea unei astfel de legi.<br />
Meritul pentru deplina clarificare a rolului, locului<br />
[i organiz`rii Jandarmeriei rurale i-a revenit Parti du -<br />
lui Conser vator condus de Lasc`r Catargiu, care a<br />
ela borat [i prezentat Parlamentului în ianuarie - fe -<br />
bruarie 1893, Legea pentru organizarea Jandarme riei<br />
rurale.<br />
profesional<br />
15
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
16<br />
Aceast` lege a fost pro -<br />
mul gat` prin Decretul Re -<br />
gal nr. 2919 din 30 aug.<br />
1893.<br />
Ea prevedea instituirea<br />
unui corp de paz` [i ordine,<br />
cu structur` militariza t`, în<br />
toate localit`]ile rurale din<br />
]ar`, deoarece structurile<br />
anterioare practic neprofesionalizate,<br />
nu f` ceau fa]`<br />
situa]iei complexe de pe te -<br />
ren [i nici nu corespundeau<br />
institu]iile unui stat modern<br />
european, din acea vreme.<br />
Lasc`r Catargiu<br />
Demn de remarcat este faptul c` legiuitorul (Las-<br />
c`r Catargiu în principal) a pus accent pe men]inerea<br />
[i garantarea siguran]ei publice, cât [i pe executarea<br />
legilor.<br />
Tot la 1 septembrie 1893, a ap`rut [i Regula men -<br />
tul de aplicare a Legii Jandarmeriei rurale. Preve de -<br />
rea cea mai important` a acestui document era ur -<br />
m`toarea: „Organizarea Jandarmeriei rurale, astfel<br />
cum este prescris` de lege, face din aceast` in sti -<br />
tu]iune un corp militar, pus la dispozi]iunea minis -<br />
trului de interne, pentru a asigura ordinea [i siguran]a<br />
public`. Ea se mai afl` sub ordinele ministrului<br />
de justi]ie, ale ministrului public în ce prive[te atribu]iunile<br />
de poli]ie, precum [i sub acela al ministrului<br />
de r`zboi pentru tot ce se raport` la disciplin`,<br />
comandament [i instruc]ie militar` a trupei“ (art.1).<br />
Tulbur`rile sociale sângeroase din anul 1907 au<br />
pus într-o situa]ie grea, atât institu]iile politice, cât [i<br />
cele de men]inere a ordinii interne, [i chiar militare.<br />
Dezinteresul manifestat fa]` de înt`rirea Jandar -<br />
meriei, la începutul secolului XX [i mai cu seam` fa]`<br />
de misiunile sale preventive, s-a soldat cu victime<br />
numeroase [i pagube materiale de multe ori inutile.<br />
Situa]ia real` a impus preg`tirea [i promulgarea<br />
unor legi în anii 1908, 1911 [i 1913, precum [i înt` -<br />
rirea organizatoric` a Jandarmeriei.<br />
Semnificativ este [i faptul c` prin Legea Jan dar -<br />
meriei din 24 martie 1908 se însereaz`, la art. 6 [i 7,<br />
urm`toarele:<br />
u Art. 6: Corpul Jandarmeriei face parte integran -<br />
t` din armat`, dispozi]iunile generale ale legilor [i<br />
regulamentelor îi sunt aplicate, în afara excep ]iu nilor<br />
de organizarea sa mixt` [i e natura serviciului s`u.<br />
u Art. 7: Ofi]erii Corpului Jandarmeriei se recru -<br />
tea z` din ofi]erii de orice arm` din armata activ`.<br />
Trecerea ofi]erilor din armata activ` în Jandar me -<br />
riei se face prin Înalt Decret, în urma raportului Mi -<br />
nis terului de Interne, luat` pe recomanda]iunea Mi -<br />
nisterului de Interne, luat` pe recomanda]iunea Mi -<br />
nisterului de R`zboi. Ea r`mâne definitiv` dup` un<br />
an de la numire, în care timp ofi]erul va putea fi re -<br />
tre cut în armata activ`.<br />
Pe timpul manevrelor militare, Jandarmeria rural`<br />
asigur` misiuni de poli]ie militar`, efectueaz` rechizi]iile<br />
necesare [i func]ioneaz` ca poli]ie militar`; pe<br />
toat` durata acestor exerci]ii [i manevre, unit`]ile de<br />
jandarmi sunt considerate p`r]i ale armatei active cu<br />
acelea[i drepturi [i obliga]ii ca unit`]ile [i subunit` -<br />
]ile militare.<br />
Cea dintâi participare a Jandar me riei ro mâne la un<br />
r`zboi modern, dateaz` din anii 1877-1878.<br />
Experien]a acumulat` cu acest prilej va fi valorificat`<br />
[i îmbog`]it` în cel de-al doilea r`zboi balcanic,<br />
pre cum [i în ac]iunile militare desf`[urate în anii<br />
R`z boiului reîntregirii na]ionale.<br />
Cu prilejul celui de-al doilea r`zboi balcanic, Jan -<br />
darmeria Român` a ac]ionat ca o for]` a Sistemului<br />
Na]ional de Ap`rare, îndeosebi al`turi de trupele ce<br />
ope rau pe câmpul de lupt`, misiune de care s-a achitat<br />
foarte bine.<br />
Dup` încheierea „P`cii de la Bucure[ti“, din 1913<br />
[i pân` la intrarea României în primul r`zboi mondial<br />
(15 august 1916), s-au produs unele modific`ri<br />
pe linie organizatoric` [i a atribu]iilor, care au vizat<br />
spo rirea efectivelor, înfiin]area posturilor de jandarmi<br />
speciale pentru fabricile din Capital` care produceau<br />
materiale pentru armat`, înfiin]area de puncte<br />
speciale de paz` [i control la toate trec`torile din<br />
Carpa]i, de la Vatra Dornei pân` la Turnu Severin,<br />
cre a rea unui deta[ament pentru paza regiunilor pe -<br />
trolifere.<br />
Primul r`zboi mondial a oferit României prilejul s`<br />
recurg` la mijloacele sale politico-militare pentru<br />
reîntregirea hotarelor fire[ti.<br />
|ntre componentele Sis temului Militar Na]ional ca -<br />
re s-a angajat f`r` re]inere s` serveasc` tricolorul<br />
românescl, s-a aflat [i Jandarmeria.<br />
Din multitudinea faptelor de arme din Campania<br />
anului 1916, amintim ac]iunile desf`[u rate de trupele<br />
de jandarmi în asi gurarea po li]iei frontului marilor<br />
unit`]i române pe timpul ofensivei pentru eliberarea<br />
Tran silvaniei, pre cum [i<br />
organizarea administrativ`<br />
a teritoriilor eliberate.<br />
Semnifica]ia organiz`rii<br />
posturilor de jandarmi în<br />
localit`]ile eliberate (Bic -<br />
fal`u, Bârsta, Sa tu-Lung,<br />
Târ lugeni, Sfân tu Gheor -<br />
ghe, Covas na [i Mier curea<br />
Ciuc) este eviden]iat` la<br />
17 august 1916 de mr.<br />
Anas tasie Soi culescu, co -<br />
mandantul Companiei de<br />
Jandarmi Pra hova în telegrama<br />
adresat` Inspec -<br />
toratului Ge neral al Jan -<br />
darmeriei: „Ast`zi, pentru<br />
prima oar` [i pentru totdeauna,<br />
Jan darmeria ro -<br />
mân` a înlocuit p` mântul<br />
scump al Transilvaniei,<br />
Jan darmeria Un gureas c`“.
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
Evolu]ia ulterioar` a evenimentelor a fost ne fa vo -<br />
rabil` pentru armata ro mâ n` care, sub presiunea<br />
inamicului, a trebuit s` se retrag` prin lupte grele, ce -<br />
dând o par te din teritoriul na]ional, pâ n` când frontul<br />
a fost stabilit în Sudul Mol dovei.<br />
În timpul retragerii, jandarmii au participat la ac -<br />
]iunile de lupt` [i, totodat`, au asigurat poli]ia frontului,<br />
a comuni ca ]ii lor, au asigurat<br />
m`surile de or dine necesare<br />
deplas`rii co loa nelor militare<br />
[i, pe timpul eva cu`rii ad -<br />
ministra]iei, a unor obiective<br />
eco nomice [i a popula]iei care<br />
s-a refugiat în Mol do va.<br />
La începutul anului 1917,<br />
oda t` cu opera]iunea de reorganizare<br />
a armatei, se reorganizeaz`<br />
[i serviciul Jandar meriei<br />
de pe lâng` armata de opera]ii.<br />
La comandamentele corpurilor<br />
de armat`, precum [i la bri -<br />
g`zile mixte s-a constituit câte<br />
un deta[ament de jandarmi,<br />
sub comanda unui ofi]er de in -<br />
fanterie [i cu un efectiv mai re -<br />
dus de jandarmi. La 16 aprilie<br />
Deta[amentul de Jan darmi Pra -<br />
hova a primit denumirea de<br />
„De ta[ament mobil de poli]ie<br />
al Marelui Cartier General“.<br />
De asemenea, unele subuni -<br />
t`]i de jandarmi sunt repartizate<br />
serviciilor de paz` la lucr`rile<br />
de art` [i fortifica]ii, iar altele date ca înt`riri în principalele<br />
ora[e din Moldova.<br />
În vara anului 1917 trupele de jandarmi aveau s`<br />
înscrie pagini nepieritoare de eroism, al`turi de ar -<br />
mata român`, în marile b`t`lii desf`[urate.<br />
La 1 iulie 1918 armata se demobilizeaz`, iar jandarmii<br />
organizeaz` punctele de trecere pentru de -<br />
mo biliza]i, posturi, patrule [i deta[amente pentru su -<br />
pravegherea acestora, ca demobilizarea s` se des -<br />
f`[oare în lini[te.<br />
Prin decretarea, în octombrie 1918, a celei de-a<br />
doua mobiliz`ri a armatei române, Jandarmeria a<br />
con tribuit la desf`[urarea acesteia, concomitent cu<br />
organizarea noilor servicii pretorale [i a m`surilor<br />
pentru men]inerea ordinii [i lini[tii în ]ar`. Armata ro -<br />
mân` reia lupta pentru eliberarea întregului teritoriu<br />
na]ional, iar Jandarmeria începe s` instaureze ordinea<br />
[i lini[tea, creând companii de poli]ie în jude]ele<br />
eliberate.<br />
Înf`ptuirea României Mari a inaugurat în via]a so -<br />
ciet`]ii noastre [i a statului un amplu proces de re -<br />
mo delare a structurilor existente înainte de primul<br />
r`zboi mondial, inclusiv a celor destinate men]inerii<br />
[i ap`r`rii ordinii interne.<br />
La 23 martie 1929, Parlamentul a pus bazele unei<br />
legi moderne [i complete de organizare a Jandar me -<br />
riei rurale. În acela[i an, se promulg` Statutul Jandar -<br />
meriei Rurale de c`tre regele minor Mihai I.<br />
Acest statut garanta: stabilitate, înaintare, retribu]ii<br />
[i alte indemniza]ii, grada]ii, pensii, condi]ii de c` s` -<br />
to rie, recompense.<br />
O nou` m`sur` important` care trebuie s` fie eviden]iat`<br />
este Regulamentul Legii [i Statutului Jan dar -<br />
meriei Rurale.<br />
La 12 iulie 1940, Carol al II-lea contope[te Di rec]ia<br />
General` a Poli]iei, Prefectura Poli]iei Capitalei [i<br />
Cor pul Jandarmeriei, pentru ca generalul Ion<br />
Antonescu s` repun` în vigoare, la 12 septembrie<br />
1940, legisla]ia din anul 1929.<br />
Din punct de vedere organizatoric, prezint` cel<br />
mai mare interes Legea nr. 264 din 22 a prilie 1943<br />
pentru organizarea [i func]ionarea Jandar meriei.<br />
Jandarmeria este un corp militar constituit pentru<br />
a veghea pe teritoriul rural la executarea poli]iei ge -<br />
nerale [i militare.<br />
Sugestiv` este [i prevederea<br />
c` Jandarmeria apar]ine<br />
M.Ap.N., fiind pus` la dispozi]ia<br />
M.I. nu mai pentru executarea<br />
misiunilor de poli]ie ce-i revin.<br />
Dup` intrarea României în<br />
al doilea r`zboi mondial, la 22<br />
iunie 1941, trupele de jandarmi<br />
din interior au primit misiuni<br />
specifice pentru starea res -<br />
pectiv`: combaterea ac]iu nilor<br />
teroriste; paza unor obiective<br />
economice importante; înt`ri -<br />
rea m`surilor de ordine inter n`,<br />
contracararea ac]iunilor de de -<br />
sant [i a para[uti[tilor, su pra ve -<br />
gherea elementelor din opo -<br />
zi]ie etc.<br />
Unit`]ile de jandarmi din zo -<br />
na armatelor de ope ra]ii au în -<br />
deplinit, în mod firesc, misiuni<br />
cu un caracter militar mai pro -<br />
nun]at decât cele din zona de<br />
interior.<br />
Pe lâng` îns`r cin`rile obi[ -<br />
nuite, de poli]ie militar`, nu o dat` au participat ne -<br />
mijlocit la lupt`.<br />
În zona armatelor de opera]ii, Jandarmeria constituit`<br />
în unit`]i [i subunit`]i de poli]ie, subordonate<br />
marilor unit`]i, a dovedit energie, curaj, spirit de sa -<br />
crificiu [i înalt patriotism. În afar` de cazurile când,<br />
da torit` situa]iilor locale, trupa [i ofi]erii jandarmi au<br />
luptat în linia I al`turi de infanteri[ti, au mai fost<br />
împrejur`ri când unii dintre ei au cerut s` fie trimi[i<br />
în regimente de infanterie pentru a lupta.<br />
Odat` cu difuzarea Proclama]iei M.S. Regele, Jan -<br />
darmeria, conform directivelor date de Guvern, a trecut<br />
la executarea misiunilor specifice în condi]iile<br />
noii situa]ii operative.<br />
Ea [i-a adus o contribu]ie notabil` [i în etapa a<br />
doua a particip`rii României la cel de-al doilea r`zboi<br />
mondial, dup` lovitura de stat de la 23 august 1944,<br />
desprinderea României de Ax` [i trecerea de partea<br />
Na]iunilor Unite [i participarea în continuare la ope -<br />
ra]iile pentru eliberarea Transilvaniei de Nord-Vest [i<br />
în continuare la opera]iile din Ungaria, Cehia [i<br />
Slovacia.<br />
Dup` declararea st`rii de r`zboi cu Germania, în<br />
urma agresiunii, atac`rii [i dezarm`rii mai multor<br />
unit`]i române, s-a trecut la lupta cu arma în mân`<br />
con tra elementelor germane r`spândite pe întreg te -<br />
ritoriul ]`rii, cu scopul de la le dezarma [i a le face<br />
inofensive.<br />
Principalele misiuni ale jandarmilor au fost:<br />
o s` identifice to]i osta[ii germani, stabilindu-se<br />
locurile unde au fost cantona]i sau ascun[i, for]a,<br />
armamentul [i vehiculele de care dispuneau;<br />
o s` interzic` circula]ia pe [osele [i drumuri<br />
oric`rui vehicul sau element german, prin organizarea<br />
de bariere, obstacole, curse;<br />
o osta[ii germani izola]i sau în grupe mici s` fie<br />
dezarma]i;<br />
17
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
18<br />
o s` sprijine for]ele armatei române în ac]iunea<br />
de dezarmare a armatei germane;<br />
o s` captureze para[uti[tii germani care încercau<br />
s` se salveze din avioanele doborâte de c`tre avia]ia<br />
noastr` [i cea aliat`;<br />
o s` identifice [i s` ia sub paz` depozitele de ma -<br />
teriale apar]inând armatei germane, circuitele telefonice<br />
germane;<br />
o s` execute razii pentru scotocirea terenului [i<br />
prinderea osta[ilor germani care încercau s` fug`;<br />
o s` aresteze [i s` combat` partizanii germani din<br />
forma]iunile hitleriste din Ardeal [i Banat;<br />
o s` adune manifestele de propagand` germanolegionar`<br />
lansate din avioane [i s` le distrug`;<br />
o împreun` cu trupele de gr`niceri, pe frontier`,<br />
s` opreasc` elementele germano-maghiare care în -<br />
cer cau s` p`trund` în raioanele [i în zonele unde nu<br />
s-au concentrat trupe ale armatei de opera]ii;<br />
o s` organizeze baraje de poli]ie de c`tre for ma -<br />
]iunile teritoriale, înlocuindu-se pentru moment Jan -<br />
darmeria operativ` a marilor unit`]i.<br />
Posturile de jandarmi din jurul Capitalei integrate<br />
în dispozitivele de ap`rare a unit`]ilor militare au<br />
con stituit pichete de lupt` forte, care au creat probleme<br />
deosebite trupelor germane.<br />
Cele mai înver[unate lupte s-au dus în comunele<br />
B`neasa, Rahova, Militari, bariera Rahova, posturile<br />
de jandarmi opunând o dârz` rezisten]`.<br />
În principal, misiunea de lupt` a Le giunii de jandarmi<br />
Bucure[ti a constat în men]inerea ordinii [i<br />
lini[tii publice, precum [i blocarea direc]iilor principale<br />
de p`trundere în Capital` prin<br />
posturi fixe, mobile, aliniamente de<br />
ap`rare [i baraje.<br />
Prin Ordinul nr. 10.052 din 23 ia -<br />
nuarie 1949 al secretariatului pentru<br />
trupe al M.I. se înfiin]eaz` Tru pe -<br />
le de Securitate.<br />
Ulterior, toate trupele de jandarmi<br />
[i cen trele de instruc]ie trec la<br />
Comanda mentul Trupelor de Secu -<br />
ri tate, iar toat` Jan darmeria rural`<br />
se subordoneaz` Direc]iei Generale<br />
a Mili]iei.<br />
Aceasta a pus cap`t, pentru un<br />
timp, existen]ei principalei institu]ii,<br />
organizat` militar în România de -<br />
mo crat`, pentru paza, protec]ia [i<br />
men ]inerea ordinii constitu]ionale [i<br />
de stat, pentru ap`rarea libert`]ii<br />
cet`]ene[ti, a propriet`]ii, a persoanelor<br />
fizice [i juridice.<br />
Transformarea societ`]ii române[ti,<br />
\nceput` \n Decembrie 1989<br />
[i rea[ezarea institu]iilor de stat pe temelii democratice<br />
de drept au favorizat în mod decisiv atât remodelarea<br />
institu]iei Jandarmeriei, cât [i elaborarea<br />
unei concep]ii noi cu privire la locul [i rolul for]elor<br />
de ordine intern`, la sfâr[itul secolului XX [i începutul<br />
secolului XXI.<br />
În conformitate cu Hot`rârea de Guvern nr. 0749<br />
din 5 iulie 1990, cu privire la cre[terea capacit`]ii de<br />
ac]iune [i îmbun`t`]irea structurii organizatorice a<br />
Ministerului de Interne, Comandamentul Trupelor de<br />
Paz` [i Ordine s-a transformat în Coman da mentul<br />
Trupelor de Jandarmi; ulterior, prin Legea nr. 40 din<br />
18 decembrie 1990, s-au legiferat structura [i atribu]iile<br />
trupelor de jandarmi, instruite pentru a ve -<br />
ghea la executarea legilor, la supravegherea [i in -<br />
formarea organelor superioare asupra st`rii de fapt<br />
în situa]ii în care se amenin]` siguran]a [i ordinea<br />
pu blic` în caz de tulbur`ri interne pentru interven]ia<br />
în scopul restabilirii ei.<br />
Un moment important în construc]ia edificiului<br />
Ro mâniei democratice îl reprezint` promulgarea Le -<br />
gii nr.116 din 18 iunie 1998 privind organizarea [i<br />
func]ionarea Jandarmeriei Române.<br />
Prin acest act legislativ se poate considera c` s-a<br />
marcat un moment decisiv în procesul remodel`rii<br />
Armei [i, pe plan mai larg, al stabiliz`rii României pe<br />
coordonate statului de drept.<br />
Actul normativ va fi în vigoare pân` în anul 2004,<br />
când intr` în vigoare Legea nr. 550 din 29 noiembrie<br />
2004 privind organizarea [i func]ionarea Jandar me -<br />
riei Române prin care se stabile[te statutul, atri bu]iile<br />
[i competen]ele institu]iei, organizarea [i conducerea,<br />
drepturile [i obliga]iile personalului in stitu]iei.<br />
Prin acceptarea ca membru cu drepturi depline în<br />
Asocia]ii Poli]iilor [i Jandarmeriilor Europene [i Me -<br />
diteraneene cu statut militar, Arma noastr` cap`t`<br />
voca]ie european`, iar misiunile îndeplinite peste<br />
hotare, în spa]iul ex-Iugoslav, sub egida O.N.U., sunt<br />
cea mai palpabil` dovad` a profesionalismului jandarmilor,<br />
instrui]i [i educa]ie s` fie furnizori, garan]i<br />
[i ap`r`tori de lini[te, ordine de drept [i acumul`ri<br />
democratice.<br />
- oO o -
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
Sistemul penitenciar<br />
românesc astqzi<br />
Administra]ia Na]ional` a Pe ni -<br />
ten ciarelor (A.N.P.) este o structu -<br />
r` organiza]ional` specializat` a<br />
Minis te rului Justi]iei [i Libert`]ilor<br />
Cet` ]ene[ti din România, care ac -<br />
]io nea z` în numele [i sub controlul<br />
acestuia, aplicând hot`rârile<br />
or ganelor judiciare în domeniul<br />
execu t` rii pedepsei cu închisoarea<br />
[i a altor m`suri dispuse în<br />
cursul procesului penal [i urm` -<br />
rind reintegrarea social` a persoanelor<br />
cus to diate.<br />
Institu]ia este finan ]a t` din alo -<br />
ca]ii acordate de la bugetul de stat<br />
[i din venituri ex tra bugetare.<br />
Trecerea A.N.P., în anul 1991,<br />
din subordinea Ministe rului de In -<br />
terne în subordinea Ministe ru lui<br />
Justi]iei, dar mai ales ra ti fi carea de<br />
c`tre Româ nia, prin Le gea nr. 30<br />
din 18 mai 1994, a Con ven ]iei<br />
pen tru a p`rarea drep tu rilor omului<br />
[i a liber t`]i lor fundamentale, a<br />
avut drept rezultat îmbu n`t`]irea<br />
con di ]iilor de de ten ]ie ale persoanelor<br />
private de libertate aflate în<br />
penitenciare, în concordan]` cu<br />
re gulile europene în domeniu.<br />
În anul 2003 a fost elaborat` [i<br />
adoptat` de c`tre Guvernul Ro -<br />
mâ niei Ordonan]a de Urgen]` nr.<br />
56 din 25.06.2003 privind unele<br />
drepturi ale persoanelor aflate în<br />
executarea pedepselor privative<br />
de libertate, prin care se abroga<br />
Re gulamentul de executare a<br />
unor pedepse [i a m`surii ares t`rii<br />
preventive din 1969 [i se alinia,<br />
cu standardele europene, prac tica<br />
penitenciar` în do me niu .<br />
Bazele reformei sistemului pe -<br />
nitenciar din Ro mânia au fost pu -<br />
se din mo mentul trecerii ad mi -<br />
nistra]iei pe nitenciarelor în sub or -<br />
dinea Ministerului Justi]iei.<br />
Realizarea, în spirit european, a<br />
reformei sistemului penitenciar a<br />
pre supus, in primul rând, demilitarizarea<br />
acestuia.<br />
Astfel, anul 2004 reprezint` un<br />
an de referin]` pentru personalul<br />
sistemului penitenciar românesc,<br />
prin adoptarea Statutul func]ionarului<br />
pu blic cu statut special din<br />
A.N.P., aprobat prin Legea nr.<br />
293/2004.<br />
De[i a suferit modific`ri ulte -<br />
rioa re, intrarea în vigoare a Sta tu -<br />
tului permite atingerea unui o -<br />
biec tiv major al reformei sis te -<br />
mului penitenciar, anume cre area<br />
Punctul acces \n pavilionul de de]inere [i porticul cu raze „x“<br />
pentru controlul persoanelor [i bagajelor (P. Gherla)<br />
Curtea din incinta Penitenciarului Gherla<br />
unei culturi organiza]ionale, care<br />
pune accent pe dimensiunea<br />
uma n` a administra]iei penitenciare<br />
[i care a dus la o infuzie de<br />
personal, bine preg`tit conceptual<br />
[i practic.<br />
Tot în anul 2004 a fost aprobat`<br />
H.G. nr. 1849/2004 privind<br />
or ganizarea, func]ionarea [i atribu]iile<br />
A.N.P., act normativ care<br />
de fine[te [i reglementeaz` în<br />
mod concret [i transparent structura<br />
aparatului central al sistemului<br />
penitenciar.<br />
Astfel, pachetul legislativ mai<br />
sus men]ionat, adoptat în anul<br />
2004, a avut în vedere criterii noi<br />
care s` conduc` la performan]`<br />
organiza]ional`, dintre care enumer`m:<br />
r crearea codului deontologic<br />
[i a unui sistem de evaluare a per -<br />
forman]elor func]ionarilor pu blici<br />
cu statut special;<br />
r reglementarea drepturilor<br />
func ]ionarilor public cu statut special<br />
din sistemul adminis tra]iei<br />
penitenciare la concedii de o -<br />
dihn`, concedii de studii, învoiri<br />
pl`tite [i concedii f`r` plat`, bilete<br />
de odihn`, tratament [i recuperare;<br />
r stabilirea noii uniforme, a e -<br />
chipamentului specific [i a în sem -<br />
nelor distinctive pentru func ]io na -<br />
rii publici cu statut special din sis -<br />
temul administra]iei penitenciare<br />
r condi]iile de acordare, în<br />
mod gratuit, a asisten]ei medicale<br />
[i psihologice, a medicamentelor<br />
[i a protezelor pentru func]ionarii<br />
profesional<br />
19
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
Fost` camer` de de]inere (100 persoane),<br />
actualmente sal` de mese<br />
20<br />
pu blici cu statut special din sistemul<br />
administra]iei penitenciare;<br />
r condi]iile de participare, or -<br />
ganizare [i desf`[urare a concur -<br />
su rilor pentru ocuparea posturilor<br />
vacante [i avansare, precum [i<br />
condi]iile pentru modificare [i în -<br />
cetarea raporturilor de serviciu ale<br />
func]ionarilor publici din sis temul<br />
administra]iei penitenciare etc.<br />
Noua Lege<br />
a execut`rii pedepselor<br />
Pornind de la faptul c` serviciul<br />
penitenciar, ca parte a sistemului<br />
judiciar, trebuie s` garanteze res -<br />
pectarea drepturilor funda men -<br />
tale ale persoanelor condamnate<br />
care execut` pedepse sau m`suri<br />
privative de libertate, accesul acestora<br />
la educa]ie în vederea reintegr`rii<br />
[i responsabiliz`rii sociale<br />
[i cre[terea gradului de siguran]`<br />
în comunitate, prin asigurarea<br />
unui mediu custodial s`n`tos, în<br />
anul 2006 a ap`rut necesitatea<br />
reanaliz`rii cadrului normativ existent<br />
referitor la mo dul de executare<br />
a pedepselor.<br />
Astfel, prin Legea 275/2006<br />
privind executarea pedepselor [i a<br />
m`surilor dispuse de organele<br />
judiciare, în cursul procesului<br />
penal a fost abrogat` Legea nr.<br />
23/1969, privind executarea pe -<br />
depselor, care reglementa pân` la<br />
acea dat` domeniul în cauz`. În<br />
Legea 275/2006 sunt reglementate,<br />
dup` un model modern [i<br />
european:<br />
o tipurile de regimuri de executare<br />
a pedepselor (maxim`<br />
siguran]`, închis, semideschis [i<br />
deschis);<br />
o institu]ia judec`torului delegat<br />
(asigura respectarea drepturilor<br />
prev`zute de lege pentru persoanele<br />
aflate în executarea pe -<br />
depselor privative de libertate)<br />
o asigurarea regimului progresiv<br />
de executare [i individualizarea<br />
m`surilor educa]ionale [i de<br />
asisten]` psihosocial`.<br />
o activit`]ile educative, culturale,<br />
terapeutice, de consiliere psi -<br />
hologic` [i asisten]` social`, in -<br />
struire [colar` [i formare profesional`<br />
pentru persoanele private de<br />
libertate;<br />
- drepturile [i obliga]iile persoanelor<br />
aflate în executarea pedep -<br />
selor private de libertate;<br />
Drepturile persoanelor private<br />
de libertate: libertatea con[tiin]ei,<br />
a opiniilor [i libertatea credin]elor<br />
religioase, dreptul la informa]ie,<br />
drep tul la consultarea documentelor<br />
de interes personal, dreptul<br />
de peti]ionare, dreptul la cores -<br />
pon den]`, dreptul la convorbiri te -<br />
lefonice, dreptul la plimbare zilni -<br />
c` [i dreptul de a primi vizite,<br />
drep tul de a primi buniri, dreptul<br />
la asisten]` medical`, dreptul la<br />
asisten]` diplomatic`, dreptul la<br />
încheierea unei c`s`torii.<br />
Obliga]iile persoanelor private<br />
de libertate: respectarea prevederilor<br />
legii privind executarea pe -<br />
dep selor [i a m`surilor dispuse de<br />
organele judiciare, în cursul pro -<br />
ce sului penal, regulamentului de<br />
aplicare [i a ordinelor emise în<br />
baza legii amintite, respectarea re -<br />
guluilor de igien` colectiv` [i individual`<br />
[i între]inerea corespun -<br />
z`toare a bunurilor puse la dispuzi]ie<br />
de administra]ia penitenciar`.<br />
o munca prestat` de persoanele<br />
condamnate la pedepse privative<br />
de libertate;<br />
Munca persoanelor private de<br />
liberate nu este obligatorie [i este<br />
remunerat`, acestea putând mun -<br />
ci în raport de calificare [i aptitudini.<br />
o recompense, abateri [i sanc ]i -<br />
uni disciplinare aplicate persoanelor<br />
private de libertate;<br />
o liberarea condi]ionat`.<br />
La sfâr[itul anului 2009 structura<br />
unit`]ilor din sistemul Ad mi -<br />
nistra]iei Penitenciarelor se prezint`<br />
dup` cum urmeaz`:<br />
u 31 de penitenciare;<br />
u 3 penitenciare de minori [i<br />
tineri;<br />
u 6 penitenciare spital;<br />
u 3 centre de reeducare;<br />
u 1 penitenciar de femei;<br />
u 2 unit`]i de formare profesional`,<br />
u Baza de Aprovizionare Gos -<br />
pod`rire [i Repara]ii Bucure[ti;<br />
u Subunitatea de paz` [i ex -<br />
cor tare de]inu]i transfera]i.<br />
La 1 decembrie 2009, în sistemul<br />
penitenciar românesc erau<br />
în carcerate peste 26.800 de persoane<br />
private de libertate, din ca -<br />
mai mult de 25.000 b`rba]i, 1200<br />
femei [i 480 minori (b`ie]i [i fe -<br />
te).<br />
Din punctul de vedere al si tua -<br />
]iei juridice, peste 2700 sunt aresta]i<br />
pre ventiv, 1600 condamna]i<br />
în prim` instan]` [i mai mult de<br />
22.500 condamna]i definitiv.<br />
La o capacitate legal` de de]i -<br />
nere de [ase m.c. aer/persoan`,<br />
însem nând 34088 locuri de cazare,<br />
indicele de ocupare al uni t` ]i -<br />
lor de penitenciare era de<br />
78.72%.<br />
Grupul de<br />
Management Stra tegic<br />
Prin Decizia directorului general<br />
nr. 431/2009 s-a constituit<br />
Grupul de Management Strategic<br />
al ANP care prive[te coordonarea<br />
regional` a sistemului penitenciar,<br />
împ`r]it corespunz`tor în opt Re -<br />
giuni de Dezvoltare (Regiunea
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
Magazin cu diverse produse<br />
[i alimente<br />
Nord-Vest, Regiunea Sud-Est, Re -<br />
giunea Sud-Muntenia, Regiu nea<br />
Sud-Vest-Oltenia, Regiunea Vest,<br />
Regiunea Nord-Vest, Re giu nea<br />
Cen tru, Regiunea Bucure[ti -Ilfov).<br />
Structura<br />
Aparatului Central<br />
Prin ordinul ministrului justi]iei<br />
nr. 2003/2008 a fost aprobat Re -<br />
gulamentul de organizare [i func -<br />
]io nare al A.N.P., con form c`ruia,<br />
structura aparatului central este<br />
com pus` din urm` toarele departamente:<br />
v Direc]ia siguran]a de]i ne rii [i<br />
regim penitenciar (organizea z` [i<br />
coordoneaz` activit`]ile referitoare<br />
la modul de executare a pedepselor<br />
privative de libertate, a<br />
m`surii ares t` rii preventive [i a<br />
m`surii educative de internare a<br />
minorilor în centre de reeducare,<br />
asi gurarea pazei, escor -<br />
t`rii [i supravegherii condamna]ilor,<br />
aresta]ilor pre ventiv [i<br />
minorilor)<br />
v Direc]ia medical` (asigurarea<br />
st`rii de s`n`tate a persoanelor<br />
aflate în custodie, în<br />
condi]ii similare celor oferite<br />
în re]eaua sanitar` public`)<br />
v Direc]ia economico-ad -<br />
mi nistrativ` (asigur` suportul<br />
tehnico-economic al activit`]ii<br />
Adminis tra]iei Na]ionale a Pe -<br />
nitencia re lor, prin valorificarea<br />
poten]ialului uman, material<br />
[i financiar existent)<br />
v Direc]ia educa]ie [i asisten]`<br />
psihosocial` (de fi ne[ -<br />
te, coordoneaz`, implementeaz`<br />
[i evaluea z` direc]iile<br />
de ac]iune, în vederea<br />
aplic`rii politicilor penale în<br />
do meniul asisten]ei educative [i<br />
psi hosociale a persoanelor private<br />
de libertate)<br />
v Direc]ia inspec]ie penitenciar`<br />
(execut` inspec]ii [i controale,<br />
verific` peti]iile [i realizeaz`<br />
cercetarea administrativ` a faptelor<br />
s`vâr[ite de personalul din<br />
A.N.P. [i unit`]ile subordonate)<br />
v Direc]ia pentru prevenirea<br />
criminalit`]ii în mediul penitenciar<br />
(asigur` organizarea [i coordonarea,<br />
prin metode [i mijloace specifice,<br />
a activit`]ilor de prevenire a<br />
cri minalit`]ii organizate, corup]iei<br />
[i terorismului, în locurile [i me -<br />
diile unde se desf`[oar` activi t`]i<br />
cu persoanele private de li ber tate<br />
sau cu personalul din sis te mul<br />
penitenciar)<br />
v Direc]ia tehnologia informa -<br />
]iei [i comunica]ii IT (coordoneaz`<br />
activitatea informatic`, în scopul<br />
con stituirii unui sistem informatic<br />
[i de comunica]ii unitar, asigur`<br />
pu nerea în func]iune [i exploatarea<br />
în parametri corespunz`tori a<br />
echipamentelor de calcul, re]elelor<br />
locale de calculatoare [i aplica -<br />
]iilor aflate în exploa tare în sistemul<br />
penitenciar)<br />
v Direc]ia management resurse<br />
umane (asigur` aplicarea unitar`<br />
a legilor, ordonan]elor, ordonan]elor<br />
de urgen]`, Hot`rârilor<br />
Gu vernului, ordinelor [i instruc ]i-<br />
unilor ministrului justi]iei [i a deciziilor<br />
Directorului General al Ad mi -<br />
nistra]iei Na]ionale a Peni tencia re -<br />
lor, referitoare la strategia, politicile<br />
de personal [i dezvoltarea or ga -<br />
niza]ional` a sistemului ad mi -<br />
nistra ]iei penitenciare)<br />
v Serviciul juridic (elaboreaz`<br />
proiectele de acte normative din<br />
domeniul s`u de activitate, par -<br />
tici p` la elaborarea de acte normative<br />
ini]iate de alte autorit`]i<br />
pu blice care au leg`tur` cu domeniul<br />
de activitate al A.N.P., organizeaz`<br />
documentarea juridic` [i re -<br />
prezint` interesele A.N.P., în fa]a<br />
in stan]elor judec`tore[ti [i a altor<br />
organe de jurisdic]ie)<br />
v Serviciul cabinet (asigur`<br />
transmiterea informa]iei, transparen]a<br />
decizional`, gestioneaz`<br />
ima ginea public` a conducerii<br />
A.N.P., în plan intern [i ex tern, [i<br />
asigur` rela]ionarea acesteia cu<br />
so cietatea, comunitatea local` [i<br />
institu]iile statului)<br />
v Serviciul arhiv` [i registratur`<br />
general` (organizeaz` [i coordoneaz`<br />
activitatea de primire, înregistrare,<br />
repartizare, eviden]` [i<br />
expediere a coresponden]ei adresate<br />
A.N.P.)<br />
v Serviciul cooperare [i programe<br />
(asigur` cooperarea in terna -<br />
]io nal`, derularea [i monitorizarea<br />
programelor de parteneriat cu ad -<br />
21
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
ministra]iile penitenciare din str` -<br />
in`tate, precum [i institu]ii [i organisme<br />
interna]ionale, organizeaz`<br />
evenimente interna ]ionale [i vizite<br />
ale exper]ilor str`ini, precum [i<br />
accesarea [i im plementarea fondurilor<br />
externe)<br />
v Biroul informa]ii clasificate<br />
(ela boreaz`, implementeaz` [i monitorizeaz`<br />
aplicarea ansamblului<br />
de m`suri de natur` juridic`, pro -<br />
cedural`, fizic` [i de protec]ie a<br />
personalului, destinate securi t`]ii<br />
documentelor [i materialelor clasificate)<br />
Manualul de Proceduri<br />
Asigurarea unei comunic`ri eficiente<br />
atât la nivel intern cât si cu<br />
celelalte institu]ii publice sau parteneri<br />
din cadrul societ`]ii constituie<br />
un factor important în vederea<br />
asigur`rii unor condi]ii de de -<br />
ten]ie standardizate.<br />
În acela[i timp, garantarea si -<br />
gu ran]ei unit` ]ilor pe ni ten ciare<br />
pre supune de s f`[urarea unor<br />
activit`]i de su praveghere continu`,<br />
asigurarea unui control<br />
permanent [i a unui set de<br />
m`suri de urmat, nu doar pentru<br />
evitarea incidentelor, ci [i<br />
pentru a r`spunde rapid în<br />
even tualitatea producerii acestora,<br />
astfel încât s` fie asigurate<br />
premisele unui mediu sigur<br />
atât pentru per soanele private<br />
de li bertate, cât [i pentru personalul<br />
ANP, vizitatori etc.<br />
În aceste coordonate, în anul<br />
2008 a fost elaborat Ma nualul<br />
de proceduri al sistemului penitenciar,<br />
con ceput ca îndrumar [i<br />
etalon de evaluare al acti vi t` -<br />
]ilor de rulate de toate categoriile<br />
de personal.<br />
A.N.P.<br />
22<br />
CADRAN EDITORIAL<br />
Recent a ie[it de sub tipar, cu sprijinul Sec]iei Române a <strong>IPA</strong><br />
lucrarea dlui prof. univ. dr Costic` Coicu intitulat` „Stategia de<br />
securitate intern` a Uniunii Europene“. Este vorba de primul<br />
volum al unui interesant curs pentru masterat.<br />
|n introducerea lucr`rii<br />
au torul subliniaz` c` po li -<br />
ti cile publice de securitate<br />
sunt elaborate la ni velul<br />
fie c`rui stat membru al<br />
Uniunii Europene, în sco -<br />
pul gestion`rii moderne [i<br />
eficiente a „afacerilor in -<br />
ter ne”.<br />
Fiecare stat are particularit`]ile<br />
sale, tradi]ii [i is -<br />
torii, dublate de culturi [i<br />
dominante ideologice care<br />
î[i pun amprenta asupra<br />
po liticilor publice de secu -<br />
ri tate intern`.<br />
|n aproape toate poli -<br />
ticile publice reg`sim principiul<br />
potrivit c` ru ia „pri ma<br />
condi]ie a libert`]ii este se -<br />
curitatea”, nevoia de disciplin`<br />
a libert`]ii fiind invocat`<br />
de strategiile ce vi zea -<br />
z` diminuarea gra dului de<br />
insecuritate [i consolida -<br />
rea capacit`]ii au to rit` ]ilor guvernamentale<br />
de a asigura or dinea<br />
public`.<br />
O trecere \n revist` a cuprinsului<br />
lucr`rii este edificatoare pentru<br />
re cu noa[terea „pilonilor” pe care<br />
se sprijin` aceasta, titlurile fiind<br />
sus ]inute de o materie so lid`,<br />
bine apro fundat` de spiritul academic<br />
al unui dasc`l de excep]ie.<br />
S` le enumer`m:<br />
l Tratatul de la Lisabona [i<br />
Pro gramul de la Stockholm ;<br />
l Managementul afacerilor<br />
inter ne - dimensiunea europea -<br />
n`;<br />
l Combaterea criminalit`]ii<br />
afa ce rilor - component` a Stra te -<br />
gi ei de se curitate intern` a Uniu -<br />
nii Euro pene;<br />
l Parteneriatul public - privat [i<br />
pri vatizarea unor atribu]iuni gu -<br />
vernamentale în domeniul „afa -<br />
cerilor interne”, cu subcapitolele:<br />
(I.) Jac queline Ross - informatorii<br />
poli]iei, (II.) Simion Chesterman –<br />
Serviciile Secrete, (III.) Opera]iuni<br />
de men ]ine re a p`cii [i (IV.)<br />
Concluzii: Securitatea privat`, or -<br />
dinea public` Simon Chesterman<br />
& Angelina Fisher;<br />
l Vulnerabilit`]i ale sistemului<br />
finan ciar–bancar al Uniunii Euro -<br />
pe ne [i al statelor membre ;<br />
l Securitatea juridic` - com po -<br />
nen t` a securit`]ii europene [i na -<br />
]ionale;<br />
l Strategia de securitate in ter -<br />
n` a Uniunii Europene;<br />
l Strategia european` de su -<br />
pra veghere a frontierei externe<br />
(„Stra te gia de cooperare poli]ie -<br />
neas c` ba zat` pe acorduri transfrontaliere”,<br />
„Elementele strategi -<br />
ei europene de supraveghere a<br />
fron tierei externe”, „Mo dalit`]i de<br />
aplicare a strategiei europene de<br />
supraveghere a frontierelor ex -<br />
terne” [i „Institu]iile integrate în<br />
apli carea strategiei euro pene de<br />
supraveghere a frontierelor ex -<br />
terne”);<br />
l Sisteme poli]iene[ti \n Uni -<br />
unea European`;<br />
l Noile dimensiuni ale Stra te -<br />
giilor de securitate;<br />
ANEXE - Tratatul de la Lisabona<br />
Florin Z.
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
POLI}IE SUB<br />
DRAPEL ONU<br />
Ministerul Administra]iei [i Internelor, institu]ie<br />
fun damental` a statului de drept, ocup` un loc distinct<br />
în promovarea politicii externe a României pe<br />
componenta asigur`rii unui climat de stabilitate [i<br />
securitate în zona european` [i euroatlantic`.<br />
Potrivit acestor coordonate, Ministerul Admi ni s -<br />
tra]iei [i Internelor particip` nemijlocit la coor do -<br />
narea efor turilor externe în domeniu.<br />
Astfel institu]ia noastr` a r`spuns la solicit`rile<br />
organiza]iilor interna]ionale de a participa la ac]iuni<br />
de men]inere a p`cii sau cooperare interna]ional`,<br />
înc` din anul 1991, când un deta[ament de pom -<br />
pieri a func]ionat timp de circa o lun`, în cadrul<br />
opera]iunilor desf`[urate în Kuweit, pentru stingerea<br />
incendiilor la pu]urile de extrac]ie, în urma r`zboiului<br />
din Golf.<br />
În acest context, reprezentan]ii M.A.I. au participat<br />
la activit`]ile în cauz` sub egida organiza]iilor inter -<br />
na]ionale precum U.E.O., O.N.U. [i O.S.C.E. iar înce -<br />
pând cu anul 2003 sub egida UE, prin misiunea<br />
E.U.P.M din Bosnia-Her]egovina.<br />
Apreciem c` par ticiparea reprezentan]ilor Minis te -<br />
rului Admi nistra]iei [i Internelor la aceste misiuni de<br />
men]inere a p`cii constituie un capital pre]ios de ex -<br />
perien]` în cadrul procesului de implementare a<br />
P.E.S.A.<br />
Participarea efectivelor Ministerului Administra]iei<br />
[i Internelor, la opera]iuni interna]ionale, este re -<br />
glementat` în temeiul prevederilor Constitu]iei, a le -<br />
gii de organizare [i func]ionare a Ministerului Ad mi -<br />
nistra]iei [i Internelor, precum [i a legilor de orga -<br />
nizare [i func]ionare a structurilor apar]inând M.A.I.<br />
În prezent, un num`r de 242 de cadre ale Mi -<br />
nisterului Administra]iei [i Internelor sunt angrenate<br />
în misiuni interna]ionale de men]inere a p`cii astfel:<br />
Sub egida ONU - 45 poli]i[ti;<br />
Sub egida UE - 77 poli]i[ti;<br />
UE - 118 jandarmi;<br />
Sub egida OSCE - doi poli]i[ti.<br />
Reprezentan]ii MAI desf`[oar` urm`toarele activi -<br />
t`]i în teatrele de opera]iuni:<br />
n primirea de delega]ii din partea Secretariatului<br />
General al ONU sau Secretariatului General al UE;<br />
n participarea la Conferin]e de Drept Interna]ional<br />
Umanitar;<br />
n asigurarea preg`tirii continue a poli]i[tilor (co -<br />
municare tactic`, folosirea for]ei, precum [i cursuri<br />
pe linie de protec]ia Drepturilor Omului);<br />
n recrutarea candida]ilor pentru promo]iile ur m` -<br />
toare;<br />
n participarea la testele finale de absolvire a vii -<br />
torilor poli]i[ti;<br />
n activit`]i administrative de management [i coor -<br />
donare;<br />
n instalarea [i între]inerea sistemelor de calcul [i<br />
comunica]ii;<br />
n administrarea re]elei;<br />
n criptare/decriptare documente;<br />
n protec]ia martorilor;<br />
n planificare strategic`;<br />
n punerea în practic` [i implementarea de pro -<br />
iecte pe zona de expertiz` a poli]iei de proximitate;<br />
n evaluarea necesarului de preg`tire a poli]iei.<br />
CONTINGENTUL DE POLI}I{TI<br />
ROMÂNI DIN MISIUNEA ONU<br />
DE MEN}INERE A P~CII DIN HAITI<br />
La data de 12.01.<strong>2010</strong>, la ora 16.53, ora[ul Portau-Prince<br />
a fost afectat de un cutremur cu mag -<br />
nitudinea de 7.0 grade pe scara Richter, epicentrul<br />
acestuia fiind localizat la o adâncime de aproximativ<br />
10 km pe direc]ia Vest-Sud-Vest, la numai 25 km distan]`<br />
de centrul capitalei haitiene.<br />
În urma acestui cutremur, urmat de o multitudine<br />
de replici de diferite intensit`]i, aproximativ 50% din<br />
zodia temerarilor<br />
23
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
cl`dirile din Port-au-Prince [i împrejurimi au fost dis -<br />
truse, inclusiv cl`dirile din cartierul general al Na -<br />
]iunilor Unite, loca]iile mai multor organiza]ii nonguvernamentale<br />
externe, precum [i cl`diri ale insti -<br />
tu]iilor de stat haitiene (Palatul Preziden]ial, Gu -<br />
vernul, Parlamentul etc).<br />
Activitatea social` [i politic` a fost paralizat` mai<br />
multe zile dup` producerea cutremurului, pân` în<br />
momentul când institu]iile statale [i structurile interna]ionale<br />
au reu[it s` se reorganizeze în vederea asigur`rii<br />
unei minime func]ionalit`]i.<br />
În acest cadru de profund` nesiguran]`, din teatrul<br />
de opera]iuni Haiti, cei 21 de poli]i[ti români s-au<br />
implicat activ în toate ac]iunile comandate, parti -<br />
cipând la:<br />
m înso]irea [i asigurarea protec]iei echipelor de<br />
c`utare [i salvare a persoanelor disp`rute;<br />
m asigurarea securit`]ii oficialilor [i speciali[tilor<br />
sosi]i pentru evaluarea situa]iei [i pentru luarea în<br />
regim de urgen]` a m`surilor de reac]ie;<br />
m recuperarea materialelor din zona cl`dirilor<br />
pr`bu[ite, materiale vitale pentru continuitatea mi si -<br />
unii;<br />
m opera]iuni fizice de transport a apei, ali men -<br />
telor [i medicamentelor sosite pe aeroport drept aju -<br />
toare interna]ionale [i distribuirea acestora popu -<br />
la]iei sinistrate si spitalelor;<br />
m înso]irea echipelor îns`rcinate cu recuperarea<br />
cadavrelor, riscul apari]iei unor epidemii fiind extrem<br />
de ridicat, în special datorit` imposibilit`]ii con su -<br />
mului apei de la conductele de uz casnic [i tem -<br />
peraturilor ridicate la peste 35 grade Celsius;<br />
m escortarea transporturilor efectuate de b`nci [i<br />
asigurarea securit`]ii în zona b`ncilor;<br />
m interven]ia de urgen]` în cazul în care prezen]a<br />
poli]iei a fost solicitat`;<br />
m Participarea Ministerului Administra]iei [i In ter -<br />
nelor cu poli]i[ti la misiunea O.N.U. din Haiti -<br />
MINUSTAH, a debutat la data de 27 septembrie<br />
2004 când un contingent de patru ofi]eri români a<br />
început turul de serviciu în Haiti.<br />
La data de 20 decembrie 2006, C.S.A.T. a aprobat<br />
participarea cu 10 poli]i[ti la misiunea O.N.U. din<br />
Haiti urmând ca la 8 august 2007, s` aprobe supli -<br />
mentarea cu înc` 15 poli]i[ti pentru aceea[i misiune.<br />
În cei aproape [ase ani de prezen]` româneasc` în<br />
misiunea M.I.N.U.S.T.A.H., num`rul poli]i[tilor români<br />
a crescut, astfel încât în prezent sunt 21 de persoane<br />
dislocate în aceast` misiune, contingentul românesc<br />
fiind unul dintre cele mai mari din acest teatrul de<br />
opera]iuni.<br />
{tefan R~DULESCU<br />
SALONUL DE CARTE JURIDICQ, CIVICQ<br />
POLI}ISTQ {I ADMINISTRATIVQ<br />
Edi]ia XIII,<br />
4 - 7 noiembrie 2009<br />
24<br />
La manifestarea organizat`, ca în fiecare an, la<br />
Centrul Cultural MAI [i cu sprijinul Regiunii <strong>IPA</strong> – Bu -<br />
cure[ti 1, dna Virginia Pârlea, membr` <strong>IPA</strong> la Regiunea 1<br />
Ia[i, a primit Trofeul Salonului, pentru rezulatele profesionale<br />
- în domeniul comunic`rii cu mass-media – fiind<br />
pre miat` [i de c`tre <strong>IPA</strong> - Sec]ia Român`, pentru contribu]ia<br />
la informarea corect` a publi cului [i pentru ima -<br />
ginea pozitiv` pe care o d` institu]iei în care lucreaz`.<br />
Acordarea distinc]ii lor s-a f`cut de c`tre dnii prof.<br />
univ. dr. Luca Iamandi – rectorul Aca demiei de Poli]ie „A.<br />
I. Cuza” – pre[edintele Sa lonului de Carte (stg. foto) [i dr.<br />
Laz`r Cârjan – vicepre[edinte al Sec ]iei Na]ionale <strong>IPA</strong> (dr.<br />
foto).<br />
Florin Z.
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
Week-end cu …<br />
prim - ajutor<br />
Era o zi frumoas` de octom brie.<br />
Poate chiar prea frumoas` pentru<br />
o zi de toamn`. Soarele parc` nu<br />
î[i pier duse din str`lucirea de ast`<br />
var`, iar ce rul era senin.<br />
În inima mun]ilor, la Sl` nic Mol -<br />
dova, pe tre ceam un week-end în<br />
mij locul naturii, departe de zgo -<br />
mo tul ora[ului.<br />
Mai multe grupuri de persoa ne<br />
se aflau în aceea[i zon`, c`utând<br />
parc` lini[tea în sta ]iunea care, pe<br />
bun` dreptate, a fost supranumit`<br />
«Per la Mol do vei».<br />
Nimic nu avea s` prevesteasc` ceea ce urma s` se întâm ple…<br />
Au trecut aproape patru luni [i<br />
înc` m` gândesc la momentul în<br />
care p`mântul a început s` se cu -<br />
tre mure, iar vuietul, atât de pu ter -<br />
nic, ne-a indus acea stare de agi -<br />
ta]ie, panic` [i chiar disperare.<br />
Era cutremur!<br />
Ne-am dat seama, dar nu pu -<br />
team face nimic.<br />
Cum s` reac]ion`m? Am stat pe<br />
loc, bloca]i câteva secunde…<br />
atun ci mi se p`rea o eternitate…<br />
Dintr-o dat`, am v`zut mai mul -<br />
]i turi[ti care alergau în toate p`r -<br />
]ile, strigând dup` ajutor.<br />
Dinspre caban`, se auzea: «A<br />
luat foc! Sunt oameni în` un tru!<br />
Aju tor!» {i, chiar atunci, sub ochii<br />
no[tri, un copac s-a pr` bu[it,<br />
lovind în c`derea sa un tân`r.<br />
Lini[tea de dinainte se transfor -<br />
mase într-un ade v`rat haos.<br />
De la stri g`tele de bucurie, tre -<br />
cusem în câteva minute, la dispe -<br />
rare, la teama pentru via]a noas -<br />
tr`. În jurul meu erau persoane<br />
r`nite, pline de sânge …Un copil<br />
plângea [i îmi cerea aju torul; era<br />
lovit la picior [i nu se putea mi[ca.<br />
Mi-am dat seama c` trebuie s`<br />
fac ceva, s` acord acel «prim-aju -<br />
tor» despre care nu [tiam mai ni -<br />
mic... doar ce v`zusem la tele vi -<br />
zor.<br />
M-am îndreptat spre copil [i<br />
pân` s` ajung o alt` persoan` nea<br />
s`rit în ajutor. «Sunt loco te nent<br />
Manole, de la Jan dar merie, sun -<br />
te]i bine?», m-a întrebat. «Eu nu<br />
am nimic, vreau doar s` ajut, dar<br />
nu [tiu ce s` fac!»… atât am putut<br />
spune … înc` eram bulversat` de<br />
tot ceea ce ce întâmplase.<br />
Atunci am aflat c` tân`rul jan -<br />
darm era [i voluntar al Cruceii Ro -<br />
[ii.<br />
Mi-am dat seama dup` modul<br />
în care a acordat primul-ajutor,<br />
dar mai ales dup` suportul psi -<br />
hologic, atât de necesar în astfel<br />
de cazuri. Tot el a alertat [i per -<br />
sonalul specializat care inter vine<br />
în situa]ii de urgen]`. În câteva<br />
minute r`ni]ii au primit în gri jirile<br />
medicale necesare, iar incediul a<br />
fost stins. În acel moment «s-a<br />
stins» [i teama pe care o aveam [i,<br />
am con [tientizat, mai mult ca<br />
nicio dat` cât de important este s`<br />
[tii s` acorzi primul-ajutor. Pentru<br />
c` sunt situa]ii, cum a fost aceas -<br />
ta, când de tine depinde via]a<br />
altor per soane.<br />
Am fost impresionat` de jan -<br />
darmul care [i-a p`s trat calmul, a<br />
[tiut ce [i când s` fac`, [i,datorit`<br />
lui, ast`zi, la patru luni de la ceea<br />
ce se putea transforma într-o tra -<br />
gedie, sunt pe cale s` devin vo -<br />
luntar de Cruce Ro[ie. „Mai am<br />
înc` multe de înv`]at, dar [tiu c`<br />
sunt pe drumul cel bun“.<br />
O poveste de via]` [i, chiar da -<br />
c` nu s-a întâmplat în reali tate, re -<br />
flec t` modul în care au ac]ionat<br />
echipele Cru cii Ro[ii în cadrul<br />
Con cursului de Prim Ajutor al De -<br />
ta[a men telor de Inter ven]ie la De -<br />
zas tre.<br />
Cinci jan darmi au repre zentat<br />
cu o noare jude]ul Giur giu în a -<br />
ceas t` competi]ie [i s-au cla sat<br />
pe primul loc.<br />
Au demon strat c` sunt preg`ti]i<br />
s` in ter vin` prompt [i eficient în<br />
si tua]ii de urgen]` [i vor repre -<br />
zenta Ro mânia anul acesta la<br />
Con ven]ia Euro pea n` de Prim<br />
Ajutor.<br />
Nicoleta P|RVU<br />
25
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
Misiune îndeplinitq!<br />
regiuni<br />
26<br />
În perioada 8 iunie – 13 iunie 2009, o delega]ie format`<br />
din [apte cadre ale I.G.S.U., condus` de generalul<br />
de brigad` dr. Mihai Benga - pre[edinte al regiunii <strong>IPA</strong><br />
nr. 5 Timi[ - a participat, al` turi de re prezentan]ii altor<br />
nou` state europene, la un exerci]iu de protec]ie civil`,<br />
în ora[ul Budva din Republica Mun tenegru.<br />
Dup` un drum lung [i plin de peripe]ii, pe ser pen -<br />
tinele ame]itoare ale Republicilor Serbia [i apoi Mun -<br />
tenegru, pompierii români au ajuns la desti na]ie: ora[ul<br />
Budva, amplasat pe litoralul muntene grean.<br />
Clima subtropical`, peisajul mediteranean [i frea -<br />
m`tul m`rii, creau o atmosfer` relaxat`, de va can]`<br />
îns` pompierii români se aflau aici din cu totul alte<br />
motive. Pe parcursul urm`toarelor patru zile ei aveau<br />
s`-[i demonstreze curajul [i priceperea în cadrul unui<br />
exerci]iu complex de protec]ie civil`, al`turi de alte<br />
nou` echipaje de pompieri profesio ni[ti.<br />
Scopul exerci]iului: crearea unei echipe interna -<br />
]ionale de r`spuns în situa]ii de dezastre naturale [i<br />
tehnologice, ce pot ap`rea în Sud-Estul Europei.<br />
În prima diminea]` a exerci]iului, mul]ime de uniforme,<br />
autospeciale [i echipamente a[teptau pe stadionul<br />
din apropierea ora[ului.<br />
Cele zece ]`ri participante [i-au adunat reprezentan]ii<br />
pentru a trece în revist` tehnica de interven]ie [i<br />
pentru planificarea momentelor tactice.<br />
Echipajele de interven]ie [i-au desf`[urat tehnica din<br />
dotare între dealurile Košljun [i Spas unde fuse ser`<br />
amenajate în prealabil diferite zone avariate în mod<br />
artificial, în vederea exers`rii unor situa]ii previzibile:<br />
o Cutremur cu alunec`ri de teren, urmat de ac]i uni<br />
de salvare [i evacuare a locuitorilor. C`utarea su pra -<br />
vie]uitorilor, cu ajutorul câinilor;<br />
o Salvare complex` din mediul afectat de inun da]ii<br />
- evacuarea popula]iei [i acordarea de asisten]` sinistra]ilor;<br />
o Incendiu de amploare, cu propagare rapid`, ce a<br />
cuprins a[ez`rile umane [i vegeta]ia din împre jurimi;<br />
o Accident tehnologic cu scurgeri de substan]e pe -<br />
riculoase, cu efecte asupra mediului înconjur`tor [i<br />
pericol de deversare în mare;<br />
o Accident de circula]ie cu victime încarcerate, pe -<br />
trecut pe un versant abrupt, la 385m altitudine.<br />
A[tept`rile erau foarte mari [i presiunea ridicat`,<br />
deoarece toate exerci]iile au fost filmate din elicopter [i<br />
transmise în direct pe ecranul de mari dimensiuni de<br />
pe stadionul ora[ului.<br />
Aici, oficialit`]ile muntene grene, reprezentan]ii de -<br />
lega]iilor str`ine, exper]i ai U.E., mass–media, precum<br />
[i un numeros [i entu ziast public, urm`reau cu interes<br />
modul de reac]ie [i de colaborare al echipajelor de<br />
pompieri.<br />
Echipajul de descarcerare al delega]iei române a<br />
participat la interven]ia în caz de accident rutier cu victime<br />
încarcerate, al`turi de un echipaj de alpini[ti sloveni<br />
[i de un echipaj de acordare a primului ajutor<br />
medical, format din pompieri muntenegreni.<br />
Con form scenariului, pompierii români, al`turi de al -<br />
pi ni[tii sloveni, au coborât de la nivelul [oselei pe ver -<br />
santul abrupt, pân` la locul în care a derapat auto -<br />
turismul. Echipajele de interven]ie au intervenit pentru<br />
stabilizarea autoturismului [i descarcerarea victimelor.<br />
Cu ajutorul echipei slovene, care a folosit un sistem<br />
de pârghii, victimele au fost ridicate la nivelul [oselei [i<br />
preluate de un echipaj de para me dici muntenegreni.<br />
Opera]iunea, deosebit de com plex`, a durat aproximativ<br />
80 de minute.<br />
„De[i a ridicat probleme mai rar întâlnite pe teritoriul<br />
jude]ului Timi[, exerci]iul a fost desf`[urat cu succes<br />
de pompierii români, care au dat dovad` de profesionalism<br />
[i spirit de inova]ie [i au reu[it s` fac` fa]`<br />
provoc`rii lansate de organizatori”, a declarat la bilan]ul<br />
exerci]iului dl general de brigad` dr. Mihai Benga.<br />
Momentul cel mai interesant a fost, îns`, interven ]ia<br />
unor avioane amfibie, ale pom pie rilor muntenegreni,<br />
folosite pentru limitarea [i stingerea unui in cendiu de<br />
vegeta]ie uscat`, izbucnit pe un versant abrupt, deasupra<br />
[oselei. }â[nind din soare, aparatele de zbor galbene<br />
au planat lin dea supra Adriaticii, s-au înc`rcat cu<br />
ap` [i s-au îndreptat spre zona incendiat` apoi, cu<br />
mare u[urin]`, au co borât deasupra fl`c`rilor [i pulverizând<br />
o spum` dens`, de culoare roz, care a acoperit<br />
v`zduhul. În câteva minute [i dup` numai dou` interven]ii,<br />
incen diul a fost stins.<br />
Un adev`rat spectacol pentru cei, neobi[ nui]i cu<br />
astfel de tehnici pompiere[ti.<br />
În cea de a patra de zi a exerci]iului, pompierii ro -<br />
mâni au participat la o conferin]` cu tematic` de se cu -<br />
ritate, protec]ie civil` [i salvare, în cadrul Târ gului<br />
„Adriatica“, sus]inut anual în ora[ul Budva.<br />
La finalul exerci]iului, românii au fost invita]i de colegii<br />
lor mun tenegreni s` viziteze unitatea de pompieri<br />
din Budva, pentru un schimb de experien]` privind mo -<br />
dul de organizare al acesteia, de exploatare a ma [inilor<br />
[i echipamentelor din dotare.<br />
A sosit [i ziua plec`rii. Preg`ti]i pentru un nou drum,<br />
colegii no[tri au pornit cu entuziasm, de data aceasta<br />
spre România, unde aveau s` împ`rt`[easc` celor r` -<br />
ma[i acas` experien]a tr`it`, cuno[tin]ele acumulate [i<br />
frumoasele amintiri din lumea „inter na]ional`” a pompierilor.<br />
Diana Sindia VLAIA
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
Hramul Bisericii<br />
„Sf. Voievod {tefan cel Mare”<br />
din incinta Poli]iei de Frontierq<br />
Maramure[<br />
Poli]i[tii de frontier` maramure[eni<br />
l-au s`rb`torit, pe<br />
data de 2 iulie, pe Sf. Voievod<br />
{tefan cel Mare, \n cinstea c` -<br />
ruia au ridicat [i o biseric` din<br />
lemn \n incinta Inspec to ra tu -<br />
lui Jude]ean al Poli]iei de<br />
Fron tier` Maramure[, l`ca[ de<br />
cult care-i poart` numele.<br />
|n diminea]a de 2 iulie 2009,<br />
la sediul Inspectoratului Jude]ean<br />
al Poli]iei de Frontier` Maramure[<br />
din Sighetu Marma]iei s-a oficiat<br />
slujba de târnosire a bisericii cu<br />
hramul „Sfântul Voievod {tefan<br />
cel Mare’’ din incinta inspectora -<br />
tului.<br />
PreaSfin]itul IUSTIN SIGHE -<br />
TEANUL, arhiereu vicar al Epis co -<br />
piei Ortodoxe Române a Mara -<br />
mure[ului [i S`tmarului, înconjurat<br />
de un sobor de preo]i [i diaconi<br />
a fost \ntâmpinat de c`tre dl<br />
chestor principal dr. Nelu Pop (in -<br />
spector general al Poli]iei de Fron -<br />
tier` \n momentul respectiv) [i in -<br />
spectorul [ef al I.J.P.F. Mara mure[<br />
- comisarul [ef Lauren]iu Batin.<br />
La sfin]irea bisericii cu hramul<br />
„Sfântul Voievod {tefan cel Mare”<br />
au participat [i poli]i[tii de frontier`<br />
de la inspectorate jude]ene<br />
din ]ar`, prefectul judetului Mara -<br />
mure[ Sadu Pocol, pre -<br />
[edintele Consiliului Ju de -<br />
]ean Maramure[ Mircea<br />
Man, prof. Eugenia Godja<br />
pri marul Municipiului Si -<br />
ghetu Marma]iei, respectiv<br />
reprezentan]i ai autorit` ]i-<br />
lor publice locale [i ju de -<br />
]ene.<br />
Biserica este din lemn,<br />
\n stil maramure[ean.<br />
La ini]ia]iva dlui comi -<br />
sar-[ef Lauren]iu Batin, pe<br />
data de 2 iulie 2008 s-a<br />
pus piatra de temelie a bisericii<br />
din incinta I.J.P.F. Ma -<br />
ra mure[.<br />
Echipa de me[teri a fost<br />
format` din rândul poli -<br />
]i[tilor de frontier`, pricepu]i \n<br />
sculptur` [i construc]ii tradi]ionale<br />
]`r`ne[ti, iar pentru munca de -<br />
pus`, merit` s` fie men]iona]i: Ion<br />
Arba, Vasile Ananie, Ioan Sav, Ioan<br />
Buftea, Fe lician Sima, Cristian<br />
Baias, Dumi tru Botizan, Florin<br />
Malearciuc, Vasile Trifoi, Codru]<br />
Si mon, Ioan Rednic, Ioan Pop,<br />
Ioan Grumar, Mi -<br />
h`i]` Hotima,<br />
Ad rian Mihu, Mi -<br />
hai Bledea [i A -<br />
lexandru Kovacs.<br />
Ace[ti poli]i[ti<br />
de frontier` au<br />
fost condu[i de<br />
me[terii Grigore<br />
[i Vasile Hotico,<br />
din localitatea<br />
ma ra mure[ean`<br />
Ieud. Arhitectul<br />
este vestitul Do -<br />
rel Cordo[, iar<br />
coor donatorul<br />
echi pei a fost co -<br />
misarul Nicolae<br />
Mircea, lucr`tor<br />
în cadrul I.J.P.F.<br />
Ma ramure[.<br />
Biserica din<br />
lemn are cel mai mare pridvor<br />
sculptat din Mara mure[ [i m` -<br />
soar` 41 de metri \n`l]ime.<br />
„Am vrut s` facem ceva pentru<br />
sufletul nostru [i al familiilor<br />
noastre, pentru to]i locuitorii mu -<br />
ni cipiului nostru, precum [i pentru<br />
to]i cei care vor s` ne trea c`<br />
pragul pentru un moment de re -<br />
culegere [i rug`ciune” – a de cla -<br />
rat [eful I.J.P.F. Maramure[. In tra -<br />
rea la biseric`, din strada principal`,<br />
este prevazut` cu o poart`<br />
din lemn, sculptat` tot \n stil ma -<br />
ramure[ean, astfel \ncât to]i oa -<br />
me nii cu suflet de cre[tin s` aib`<br />
acces la lac`[ul de cult.<br />
Evenimentul s-a \ncheiat cu un<br />
spectacol artistic interpretat de<br />
c`tre Nicolae Furdui Iancu, Traian<br />
[i Valeria Codoreanu Ilea, Viorica<br />
Ma covei, Marius Ciprian Pop,<br />
Alexandru Pugna, Anu]a Moto fe -<br />
lea, Florentina [i Petre Giurgi,<br />
Grupul „Marma]ia” [i Ansamblul<br />
Folcloric „Pintea Viteazu” al Poli -<br />
]iei de Frontier` Maramure[.<br />
Iulia STAN<br />
27
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
REZISTEN}A LA CORUP}IE<br />
SE DOVEDE{TE PRIN FAPTE<br />
Peste 26.000 pachete de ]ig`ri netimbrate,<br />
confiscate de po li]i[tii mehedin]eni într-o singur`<br />
zi.<br />
Infractorii au încercat s` ofere mit` 2350<br />
euro [i a proxi mativ 9300 lei pentru a nu se<br />
lua m`suri împotriva lor.<br />
În seara de 12 ianuarie <strong>2010</strong>,<br />
ora 20:45, desf`[urând activit`]i<br />
spe cifice pe DN 67D, poli]i[ti din<br />
I.P.J. Me hedin]i, au oprit în trafic pe<br />
raza lo calit`]ii Obîr[ia Clo [ani, în<br />
dou` au to turisme în matriculate în<br />
Ger ma nia.<br />
Procedând la verificarea con du -<br />
c`torilor auto M. C., de 31 ani [i C.<br />
G., de 24 ani, ambii din municipiul<br />
Craiova, jude]ul Dolj, poli]i[tii au<br />
con statat c` ace[tia transportau<br />
]ig`ri ne timbrate.<br />
Pentru a fi l`sa]i s` plece [i a nu<br />
se lua m`suri legale împotriva lor,<br />
M. C. a oferit comisarului [ef Paul<br />
Tuic` - [eful Poli]iei ora[ului Baia<br />
de Aram` (membru cu state vechi<br />
în I.P.A.), suma de 10.000 lei, su m`<br />
pe care ofi]erul a refuzat-o, conducâdu-i<br />
pe cei doi la sediul po li]iei.<br />
|n timpul audierilor acela[i b`r -<br />
bat a încercat, din nou, s` ofere po -<br />
li ]is tului o sum` de bani mai mare,<br />
respectiv 2300 euro [i un teanc de<br />
bancnote în lei, pe care îl avea deja<br />
preg`tit în buzunar.<br />
Ofi]erul a refuzat propunerea f` -<br />
cut`, moment în care în birou au<br />
intrat procurori din cadrul Parche -<br />
tului Mehedin]i [i ofi]eri ai Ser vi -<br />
ciului Jude]ean Anticorup]ie Me he -<br />
din]i [i S.I.P.I. Mehedin]i, care au<br />
trecut la re]inerea [i perchezi]ia corporal`<br />
a mituitorului, ocazie cu care<br />
au constatat c` suma oferit` drept<br />
mit` este de 2350 euro [i 9320 lei<br />
(adic` salariul poli]istului pe câteva<br />
luni bune).<br />
Poli]i[tii au procedat la perche zi -<br />
]io narea celor dou` autoturisme<br />
opri te în trafic, ocazie cu care au<br />
con statat c` în interiorul acestora<br />
se afl` cantitatea de 26.490 pa -<br />
chete ]igarete de diferite m`rci, pre -<br />
cum [i suma de 4.200 lei ascuns`<br />
în cotiera manetei schim b`torului<br />
de viteze.<br />
De asemenea, în interiorul celor<br />
dou` autoturisme s-a mai g`sit câte<br />
o sta]ie de emisie – recep]ie pentru<br />
a se comunica despre even tua lele<br />
filtre de poli]ie de pe traseu.<br />
Cei doi au fost sanc]iona]i con -<br />
traven]ional cu suma de 1000 lei,<br />
con form prevederilor legale, iar ca<br />
m`sur` comple mentar` s-a dispus<br />
con fiscarea întregii cantit`]i de ]i -<br />
g`ri netim brate.<br />
|n cauz` s-a întocmit dosar penal<br />
sub aspectul s` vâr [irii infrac]iunii<br />
de dare de mit`, pre v`zut` [i pe -<br />
depsit` de art. 255 din Cod Penal,<br />
fiind ares ta]i preventiv.<br />
Dup` captura celor 26.490 pa -<br />
che te de ]ig`ri din noaptea de 12<br />
spre 13 ia nuarie <strong>2010</strong>, în mai pu]in<br />
de 24 de ore poli]i[tii mehedin]eni<br />
au mai ca p turat alte 21.000 pachete<br />
de ]i g`ri netimbrate.<br />
În seara de 13 ianuare, ora<br />
22:00, poli]i[tii, au oprit în trafic pe<br />
DN 67D, pe raza localit`]ii Obîr[ia<br />
Clo[ani, un autoturism, condus de<br />
S. I., de 33 ani [i o autouti litar` condus`<br />
de N. M., de 34 de ani, ambii<br />
din municipiul Craiova, ju de]ul<br />
Dolj.<br />
La verifica rea celor dou` autovehicule<br />
s-a consta tat c` în autoutilitar`<br />
era amenajat un perete dublu,<br />
din placaj, fixat pe schelet metalic,<br />
în spatele c`ruia erau ascunse<br />
21.000 pachete ]igarete de diferite<br />
m`rci.<br />
}i g`rile fuseser` cump`rate din<br />
zona Oravi]a, iar „marfa“ ur ma s` fi<br />
comercializat` în ju de]ul Dolj (practic`<br />
prin care investi]ia aproape c`<br />
se du bla).<br />
În cauz` s-a dispus sanc]iona rea<br />
contraven]ional` a lui N. M. cu su -<br />
ma de 1000 lei, con form prevederilor<br />
Legii 12/1990, iar ca m`sur`<br />
complementar` s-a dispus confiscarea<br />
întregii cantit`]i de ]ig`ri<br />
netimbrate.<br />
La 14 ianuarie <strong>2010</strong> {eful I. P.J.<br />
Me hedin]i – dl. comisar-[ef Ponea<br />
Constantin {tefan, sub a c`rui coordonare<br />
s-au desf`[urat de altfel<br />
toate aceste ac]iuni de anvergur`, a<br />
premiat [i înmânat diplome de<br />
merit, cu ocazia Evalu`rii activit`]ii<br />
pe anul 2009 unui num`r de 25 de<br />
poli]i[ti implica]i în cele dou` mi -<br />
siuni.<br />
Valentin LAZ~R<br />
28<br />
<strong>IPA</strong> JURNAL<br />
ESTE REVISTA DUMNEAVOASTRQ !<br />
V` oferim \n paginile noastre pentru a v` prezenta, pentru a participa la schimb de<br />
experien]` cu alte regiuni, pentru a v` su]ine [i pentru a \mplini proiectele deosebite pe<br />
care le gândi]i. Adresa]i-v` direct redac]iei - trimite]i materialele (text [i ilustra]ii) pe adresa<br />
noastr` de e-mail: ipajurnal.ro@gmail.com.<br />
Colaboratorii no[tri sunt frumo[i [i inteligen]i!<br />
Ei apeleaz`, când au nevoie, la telefoa nele: 0722.344.125, 0740.104.805,<br />
0761.182.460 sau la fax-ul: 0318.154.409 !
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
UN JANDARM<br />
MURE{EAN<br />
SE PERFEC}IONEAZQ<br />
ÎN FRAN}A<br />
Mr. Cosmin Marius Grozav, s-a n`scut în localitatea<br />
Sebe[, jude]ul Alba, iar în prezent domiciliaz` la Tg.<br />
Mure[. A absolvit Institutului Militar „Nicolae B`lcescu”<br />
\n 1996 [i este angajat în M.A.I. de la 1 decembrie<br />
1999.<br />
Înc` de la venirea în Jandarmeria Român`, în spe]`<br />
Jandarmeria Mure[ean`, i s-a acordat în cre de re, parcurgând<br />
pe rând etape de la comandant pluton mi -<br />
traliere antiaeriene, comandant pluton anti tero, ofi]er<br />
specialist responsabil cu preg`tirea perso nalului din<br />
inspectorat, pân` la func]ia de ofi]er specialist planificare<br />
[i opera]ii.<br />
Aceast` încredere s-a bazat pe spiritul s`u orga -<br />
niza toric, pe claritatea [i flexibilitatea ideilor, pe do -<br />
rin]a de autoperfec]ionare [i s-a materializat prin<br />
gân direa analitic` [i conceptual`, deprinderile me -<br />
todice de comand`, capacitatea de comunicare verbal`<br />
[i scri s`, concretizându-se prin adaptabilitatea la<br />
schimb`ri [i prin rela]ionarea foarte bun` cu re pre -<br />
zen tan]ii in sti tu]iilor cu care inspectoratul a coo perat<br />
sau a cola borat.<br />
Pentru drumul consacr`rii sale ca ofi]er, a absolvit<br />
o serie de cursuri precum: Cursul postuniversitar de<br />
spe cializare în „Rela]ii interna]ionale” (în cadrul Aca -<br />
demiei de Poli]ie „Alexandru I. Cuza”, Cursul de monitori<br />
de tehnici [i proceduri de interven]ie profesional`<br />
(organizat în colaborare cu Jandarmeria Na]ional`<br />
Francez`) fiind selec]ionat [i deta[at, în calitate de<br />
instructor, pe o perioad` de 5 s`pt`mâni la Centrul<br />
de Preg`tire [i Perfec]ionare a Cadrelor de Jandarmi<br />
Ochiuri; Cursul Superior Interna]ional, specialitatea<br />
Stat major, organizat în colaborare cu Jandarmeria<br />
Na]ional` Fran -<br />
cez`; Cursul postuniversitar<br />
de<br />
spe cializare în<br />
Ma nagement, din<br />
cadrul Centrului<br />
de Studii Postuni -<br />
versitare - Bucu -<br />
re[ti; Cursul de maste rat – „Securitate comunitar` [i<br />
terorism”<br />
|n octombrie 2009 a absolvit Stagiul de informare<br />
pentru conducerea misiuni lor de restabilire a ordinii<br />
publice la nivelul unei gru p`ri operative de jandar -<br />
merie mobil`, organizat în Fran]a, la Centrul Na]ional<br />
de Antrenament al For]elor de Jandarmerie de la<br />
Saint-Astier.<br />
Cursul Superior Interna]ional, a constituit prima<br />
experien]` interna]ional` major`, cursul fiind absolvit<br />
de c`tre 20 cursan]i din 14 ]`ri europene. Cursul s-a<br />
desf`[urat pe o perioad` de 6 luni [i a avut ca obiectiv<br />
principal formarea ofi]erilor pentru lucrul într-un<br />
teatru de opera]ii interna]ional, la sfâr[itul cursului<br />
f`cându-se o distinc]ie clar` între ofi]erii care pot<br />
lucra într-un stat major interna]ional sau nu.<br />
Pe parcursul celor 6 luni, au fost organizate dou`<br />
schimburi de experien]`, materializate prin dou` vi -<br />
zite, una în Serbia - cu durata de o s`pt`mân` [i una<br />
în Fran]a cu durata de dou` s`pt`mâni. Preg`tirea a<br />
fost asigurat` de c`tre profesori civili [i ofi]eri fran -<br />
cezi, examenele au fost sus]inute în limba francez`,<br />
inclusiv examenul final, în urma c`ruia ofi]erul a pri -<br />
mit o diplom` care atest` faptul c` poate face parte<br />
dintr-un stat major interna]ional, în care se folose[te<br />
limba francez` ca limb` de lucru, într-un teatru de<br />
opera]ii din afara grani]elor ]`rii.<br />
În urma absolvirii cursului, ofi]erul a concluzionat:<br />
„Dup` 6 luni m` simt mai bogat. Plecând de la nu -<br />
mele celei de a patra promo]ii pe care singuri l-am<br />
ales, în spe]`, Commilitiones, care în limba latin`<br />
înseamn` fra]i de arme, la finalul cursului am realizat<br />
c` avem câte un frate de arme în 13 capitale euro -<br />
pene, frate cu care ne va face o real` pl`cere s` rela -<br />
]ion`m în timp. A fost impresionant, pe lâng` bagajul<br />
imens de cuno[tin]e pe care ni l-au transmis profesorii,<br />
s` vedem cum gestioneaz` diverse probleme<br />
oameni de arme ca [i noi, din 13 ]`ri, modul în care<br />
au fost transpuse în practic` acelea[i no]iuni teore -<br />
tice [i mai presus de toate a fost o experien]` fantastic`<br />
din prisma faptului c` am realizat c`, o limb`<br />
str`in`, în spe]` limba francez`, a unit pentru câte<br />
zile vom avea, 20 de oameni de culturi diferite, de<br />
religii diferite, oameni care au legat între ei prietenii<br />
solide. În acest sens, vreau s` v` spun c` este extraordinar,<br />
printre altele, ca de ziua ta de na[tere s` fii<br />
sunat din Turcia, Polonia, Italia sau Serbia [i s` auzi<br />
un mesaj de felicitare într-o alt` limb` decât cea a<br />
interlocutorului. A fost o experien]` pe care a[ fii<br />
bucuros s` o repet, f`r` nici un fel de ezitare, cu toate<br />
29
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
c` au existat [i sacrificii, m` refer atât la cele fami -<br />
liale, pentru c` nu este deloc u[or s` stai [ase luni<br />
departe de familie, cât [i la cele pecuniare.”<br />
Stagiul din octombrie a constituit a doua prezen]`<br />
a ofi]erului în Fran]a [i a durat dou` s`pt`mâni. Au<br />
mai participat ofi]eri din cadrul Jandarmeriei Na ]io -<br />
nale Franceze [i doi ofi]eri din cadrul Jandarmeriei Li -<br />
baneze, tematica fiind axat` pe exerci]ii practic-apli -<br />
cative.<br />
Preg`tirea a cuprins domenii precum interven]ia<br />
pentru restabilirea ordinii publice [i interven]ia profesional`<br />
[i s-a desf`[urat în cadrul unei Grup`ri Tac -<br />
tice de Jandarmerie Mobil`, simulat` la nivelul Direc -<br />
]iei de Instruc]ie a Centrului din Saint-Astier, sub conducerea<br />
[i îndrumarea locotenent colonelului Phi -<br />
lippe Leclerq [i a unor instructori francezi.<br />
Au fost organizate exerci]ii tactice la nivel de es -<br />
cadron [i grupare tactic`, dup` cum urmeaz`:<br />
u La nivel de escadron: Degajarea unei pie]e ocupate<br />
de manifestan]i; Degajarea unei c`i de comunica]ii<br />
ocupate de manifestan]i; Recunoa[terea unei<br />
c`i de comunica]ii [i înl`turarea obstacolelor de pe<br />
acestea f`r` mijloace de sprijin; Reac]ia unei subunit`]i<br />
în momentul atac`rii acesteia cu arme de foc<br />
pe timpul execut`rii unei misiuni de restabilire a<br />
ordinii publice.<br />
u La nivel de grupare tactic`: Controlul unei ma -<br />
ni festa]ii unde s-au infiltrat grupuri violente; Inter -<br />
ven ]ia în mediul urban unde se manifest` violen]`;<br />
Restabilirea ordinii într-un penitenciar; |nfiltrarea, lo -<br />
calizarea [i interven]ia în cazul unor activit`]i ilegale<br />
desf`[urate în spa]iu public; Ap`rarea unor puncte<br />
obligatorii de trecere [i interven]ia în cazul unei misiuni<br />
desf`[urate în teritoriile de peste m`ri (colonii),<br />
în cadrul tactic al unei misiuni OPEX (specific Fran -<br />
]ei); Ap` ra rea sediilor diplomatice [i eva cuarea per -<br />
sonalului diplomatic în ca drul unei misiuni în exte -<br />
riorul ]`rii, în cadrul tactic al unei misiuni OPEX.<br />
Pe parcursul stagiului, ofi]erul a participat la în toc -<br />
mirea documentelor ope ra tive pentru conducerea<br />
exerci]iilor tactice, iar la finalul stagiului, i s-a înmânat<br />
certificatul de absolvire, de c`tre co lo ne lul Didier<br />
Quenelle - comandantul Cen trului Na]ional de Pre -<br />
g`tire de Antre na ment al For]elor de Jan dar merie din<br />
Saint-Astier, prilej cu care a fost su b linia t` eficien]a<br />
activit`]ii des f`[u rate [i bene ficiul unui contact di -<br />
rect, materializat prin schimbul de ex perien]` [i apli -<br />
carea, în m`sura posibilit`]ilor, a me todelor [i procedeelor<br />
înv`]ate în ]`rile de origine.<br />
Ofi]erul a eviden]iat utilitatea acestui stagiu, afirmând<br />
urm`toarele: „de[i ini]ial mi-am fixat ca<br />
obiective principale ale cursului însu[irea [i st` pâ -<br />
nirea cadrului legal, dispozitivelor de ac]iune, ma -<br />
nevrelor tactice [i uniformizarea modului de ac]iune<br />
în executarea misiunilor, ulterior am consta tat c` la<br />
obiectivele ini]iale este imperios necesar s` adaug [i<br />
c`utarea unui posibil model care s` permit` o mai<br />
bun` în]ele gere a problemelor cu care se confrunt`<br />
for ]ele de ordine în diferite situa]ii [i moda litatea de<br />
îmbun`t`]ire a calit`]ii muncii într-un co lectiv, con -<br />
[tient fiind de faptul c` nu exist` o re]et` pentru<br />
fiecare misiune [i implicit o rezolvare, ci exist` doar<br />
ni[te puncte cheie pe care, în func]ie de m`iestria<br />
fiec`ruia le adapt`m fiec`rei situa]ii în parte [i cu ajutorul<br />
c`rora ne stabilim propria ma nier` de lucru.<br />
Acest curs m-a ajutat s` în]eleg c` di namica [i evo -<br />
lu]ia unei societ`]i se reg`sesc în structurile<br />
institu]iilor publice, [i c` trebuie s` existe preocup`ri<br />
permanente pentru crearea unui cadru le gislativ care<br />
s` puncteze clar competen]ele [i s` protejeze<br />
ac]iunile legale ale jandarmilor”.<br />
Cuvintele lui Carl von Clausewitz mi se par potri vi -<br />
te pentru a concluziona: „Rostul teoriei este de a<br />
scuti pe fiecare s-o ia de la început [i s`-[i croiasc`<br />
drum prin desi[, permi]ându-i s` g`seasc` chestiu -<br />
nea ordonat` [i desburuienit`. Ea trebuie s` conduc`<br />
spiritul militarului sau, mai curând, s`-l ghideze în<br />
autoeducarea sa f`r`, îns`, s`-l, înso]easc` pe câmpul<br />
de lupt`, dup` cum un educator în]elept c`l`u -<br />
ze[te [i u[ureaz` dezvoltarea spiritual` a unui adolescent,<br />
f`r` a-l tutela pentru aceasta toat` via]a”.<br />
Marian DOBRE D<br />
www.iparomania.ro<br />
un site interesant<br />
pentru membrii <strong>IPA</strong><br />
30<br />
Dori]i s` face]i cunoscute realiz`rile regiunii Dvs ?<br />
Vre]i s` comunica]i mai u[or ?<br />
„<strong>IPA</strong> JURNAL“<br />
v` st` la<br />
dispozi]ie !<br />
Telefon 021.252.77.02<br />
Fax 031.815.44.09<br />
GSM 0722.344.125<br />
0740.104.805<br />
ipajurnal.ro@gmail.com
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
|NT~LNIREA ANUALQ A SEMNATARILOR<br />
ACORDULUI DE COOPERARE<br />
|NTRE REGIUNI I.P.A.<br />
DIN ROM~NIA, UNGARIA {I SERBIA<br />
|n conformitate cu prevederile Acordului de Coo -<br />
perare, semnat \n noiembrie 2008 la Sasca Montana,<br />
Jud. Cara[-Severin \ntre Regiunea 1 Cara[-Severin,<br />
Re giunea 2 Cara[-Severin, regiunea 1 Bistri]a-N` s` -<br />
ud, <strong>IPA</strong> Serbia - Regiunea Kikinda, <strong>IPA</strong> Ungaria –<br />
Regiunea Gyula [i <strong>IPA</strong> Ungaria Regiunea Budapesta -<br />
Trupe Speciale, \n perioada 18 – 20 iunie <strong>2010</strong>, a<br />
avut loc \n frumoasa localitate Tapioszentmarton din<br />
pusta maghiara, a III-a \ntâlnire a semnatarilor acordului<br />
mai sus men ]ionat.<br />
Gazdele, respectiv <strong>IPA</strong> Ungaria Regiunea Buda -<br />
pesta - Trupe Speciale, reprezentat` de c`tre pre [e -<br />
dintele dl Juhasz Ferenc s-au \ntrecut pe sine \n or -<br />
ganizarea \n condi]ii excelente a reuniunii anua le.<br />
Vineri 18 iunie a fost organizat` primirea oas pe -<br />
]ilor precum [i o generoas` degustare de vinuri, zona<br />
\n care se afl` localitatea Tapioszentmarton fiind una<br />
cu o produc]ie viticol` de excep]ie.<br />
Ziua a doua a debutat cu \ntâlnirea oficial` a sem -<br />
na tarilor acordului, prilej cu care s-a f`cut un bilan] al<br />
cooper`rii stabilindu-se un<br />
set de m`suri pentru dinami -<br />
za rea rela]iilor inter-regio na -<br />
le [i de cooperare \n rea li za -<br />
rea unor activi t`]i interna]io -<br />
nale comune care s` \n t` -<br />
resc` tradi]ionala prietenie a<br />
membrilor <strong>IPA</strong>.<br />
Fiecare regiune semna -<br />
tar` s-a angajat s` organi -<br />
zeze cel pu]in o ac tivitate in -<br />
terna ]io nal` pe an, la care<br />
ceilal]i s` fie invita]i,<br />
având astfel<br />
cel pu]in [ase eve -<br />
nimente la care<br />
membrii no[tri<br />
pot participa.<br />
Prin consens, s-a<br />
stabilit ca urm` -<br />
toarea \ntâlnire,<br />
cea din 2011, s`<br />
aiba loc \n Serbia.<br />
|n final au fost f`cute tradi ]ionalele schimburi de<br />
cadouri <strong>IPA</strong>, menite s` marcheze acest excep ]ional<br />
mo ment de prietenie.<br />
Dup` \ncheierea lucr`rilor, gaz dele au oferit oas -<br />
pe]ilor o frumoa s` excursie cu autocarul la castelul<br />
Blaskovich, unde s-a vizitat muzeul dedicat istoriei<br />
acestei familii no biliare.<br />
La finalul vizitei a fost f`cut`<br />
tra di]ional` fotografie de grup<br />
(fa]`/verso!).<br />
Seara a fost un nou prilej de<br />
socializare de data acesta \n<br />
sunet de ]iter`, instrument<br />
tra di]ional maghiar, fiind \n -<br />
cânta]i de prestatia solistului,<br />
nimeni altul decât comandatul<br />
pompierilor din Ungaria !<br />
Gazdele, ajutate de oaspe]i,<br />
au preg`tit un excelent gula[<br />
de porc mistre], savurat cu in -<br />
finit` pl`cere de c`tre to]i participan]ii...<br />
Cu regret, duminic`, a trebuit s` ne desp`r]im<br />
generoasele noastre gazde c`rora le mul]umim din<br />
suflet pentru modul exemplar \n care au organizat<br />
aceast` \ntâlnire.<br />
Ne vom revedea anul viitor \n Serbia, precum [i la<br />
activit`]ile interna]ionale ce le vom organiza \m -<br />
preun`.<br />
A consemnat<br />
Viorel D.S.<br />
31
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
LA TÂRGOVI{TE, MAREA<br />
PERFORMAN}Q POARTQ<br />
UNIFORMA JANDARMERIEI<br />
Profesorul Constantin Rizea este plutonier de<br />
jan darmi [i membru al <strong>IPA</strong> din anul 2005.<br />
Mereu atent la evolu]ia pro fesio nal` [i sportiv`<br />
a cole gilor [i ele vilor s`i, cu o constitu]ie atletic`<br />
[i o s` n`tate de invidiat, acest demn discipol al<br />
fi losofiei artelor mar ]iale [tie oricând s` aplice<br />
prin cipiile milenare ale disciplinelor orientale:<br />
„fo lo se[ te for]a fizic` a ad ver sarului t`u, în propriul<br />
avan taj. |nvinge-l dar nu-l umili“!<br />
32<br />
C.R. – Am 10 ani de când lu crez<br />
în Jandarmerie. Primii 7 dintre ei<br />
i-am petrecut la Deta[amentu<br />
Mo bil de interven]ie [i de 3 ani<br />
sunt instructorul sportiv al unit`]ii,<br />
calificat ca tehnician în interven]ie<br />
profesional`, urmând ca în curând<br />
s` termin [i cursul de monitor.<br />
Preg`tesc elita jandarmilor<br />
dâm bovi]eni, trupele antitero [i<br />
De ta[amentul Mobil [i m` ocup<br />
cu preg`tirea personalului militar<br />
din comandament<br />
REP. – O mul]ime de sarcini [i<br />
îndatoriri! Ave]i timp [i pentru<br />
via]a personal`?<br />
C.R. – Sunt c`s`torit [i am sus]i -<br />
nere total` din partea so]iei mele,<br />
Elena. Acest lucru m` bucur`<br />
foarte mult [i constituie un suport<br />
moral extraordinar care îmi indu -<br />
ce un echilibru psihic extraordinar.<br />
Elena m` înso]e[te întotdea -<br />
una la campionatele na]ionale de<br />
wushu. Merit` s` vede]i cu cât`<br />
patim` sus]ine sportivii dar mai<br />
ales pe mine!<br />
REP. – Sport pur [i simplu?<br />
Exist` o mul]ime de alte în -<br />
deletniciri pentru cineva care<br />
dore[te s` sparg` monotonia<br />
cotidian`; dialogul între spor -<br />
tivi este pu]in... „specializat”...<br />
C.R. – Cu siguran]` sportul este<br />
[i un refugiu. Nu îmi place c`, din<br />
ce în ce mai mul]i oameni devin<br />
r`i, invidio[i, egoi[ti, nu îmi plac<br />
lipsa de educa]ie [i lipsa de co -<br />
mu nicare, îmi pare r`u c` tinerii<br />
nu mai practic` sport [i prefer`<br />
cal culatorul în detrimetrul mi[c`rii.<br />
REP. – Deci a]i f`cut sport de<br />
când v` [ti]i?<br />
C.R. – Destinul, cred, m-a înzestrat<br />
cu deosebite înclina]ii pentru<br />
sport.<br />
Am început prin a practica fotbalul,<br />
la C.S. Târgovi[te, de la vârsta<br />
de 8 ani ([ti]i, eu sunt n`scut<br />
de ziua p`c`lelilor, 1 aprilie<br />
1974), sub îndrumarea antreno -<br />
rului Nicolae T`taru (fost juc`tor<br />
la Steaua Bucure[ti); în anul 1988<br />
am fost selec]ionat de Clubul<br />
Rapid, iar în perioda 1991-1993<br />
am jucat fotbal la Progresul Bucu -<br />
re[ti (actualmente F.C. Na]ional).<br />
|n timpul stagiului militar 1994-<br />
1995 am participat la numeroase<br />
competi]ii de atletism (100 m<br />
vitez`), unde am ob]inut de dou`<br />
ori locul întâi.<br />
Un an mai târziu 1996 am avut<br />
[ansa de a-l cunoa[te pe profesorul<br />
- antrenor de arte mar]iale<br />
(wushu kung fu), Sorin Modiga. El<br />
mi-a spus c` am un „dar“ [i c` pot<br />
face performan]`!<br />
Vorbele lui mi-au schimbat pra -<br />
ctic via]a, iar evolu]ia mea ulterioar`<br />
a dovedit c`, cel pu]in pentru<br />
mine, ziua de na[tere, 1 apri -<br />
lie, nu a fost o p`c`leal`.<br />
Nu [tiu câ]i cunosc faptul c`<br />
Wushu este denumirea general`<br />
dat` artelor mar]iale chineze[ti,<br />
din care fac parte celebrele standarde<br />
competi]ionale Changquan<br />
[i Nanquan.<br />
Wushu e tradus în român` ca<br />
„Arta r`zboiului”. Aceast` ramur`<br />
a artelor mar]iale cuprinde o multitudine<br />
de [coli [i stiluri, în num`r<br />
de peste 400, ale c`ror tehnici se<br />
bazeaz` pe înv`]`turile taoismului<br />
[i ale c`lug`rilor budi[ti ai templului<br />
Shaolin. Aceste [coli se<br />
împart în dou` mari concep]ii de<br />
„lupt`”: metoda „intern`”, care<br />
pune accent pe energia intern`, [i<br />
metoda „extern`” care se bazeaz`<br />
mai mult pe folosirea for]ei [i pe<br />
mi[c`rile rapide. Artele mar]iale<br />
chineze[ti au venit ca o necesitate<br />
pentru popula]ia local` str`veche,<br />
ele fiind folosite în scopuri de<br />
autoap`rare, vân`toare ori r`zboi.<br />
Lupta cu sau f`r` arme a consti -<br />
tuit o component` important` în<br />
preg`tirea solda]ilor chinezi.<br />
Legenda spune c` Împ`ratul<br />
Galben a fost cel care a introdus<br />
artele mar]iale în China. |nainte<br />
de a deveni conduc`torul Chinei,<br />
el a scris mai multe tratate despre<br />
medicin`, astrologie [i arte mar -<br />
]iale. Artele mar]iale de origine<br />
chinez` reprezint` o parte valo -<br />
roas` din cultura Chinei.<br />
|nsufle]it de înv`]`mintele cu -<br />
prinse în filosofia artelor mar]iale<br />
chineze[ti, insuflate de maestrul<br />
meu, [i dup` antrenamente e -<br />
puizante, în anul 1997 am participat<br />
la faza zonal` a campionatelor<br />
de wushu, la care am ob]inut<br />
locul întâi.<br />
|n anul 1998 am participat la<br />
primul campionat na]ional de<br />
wushu kung-fu (full-contact) cla -<br />
sându-m` pe un loc frunta[.<br />
Antrenamentele deveniser` o<br />
obsesie. Aveam 2 pe zi: unul di -<br />
mi nea]a de la 7 la 9 , la stadion [i<br />
cel`lalt de la ora 18 la 20. Am<br />
muncit cot la cot cu Lupu Gigi (vi -<br />
ce campion mondial) [i, pe parcursul<br />
anilor, s-a v`zut c` nu am<br />
muncit degeaba .<br />
|n anul 1999 am câ[tigat titlul<br />
de campion na]ional la proba wu -<br />
shu kung-fu (full contact). |mi<br />
amintesc cum în primul meci l-am<br />
învins pe campionul na]ional „en<br />
titre”, iar finala am câ[tigat-o în<br />
prima repriz` prin k.o.<br />
REP. - |n anul 2000, parc` pe<br />
data de 15 aprilie, v-a]i angajat<br />
în Jandarmerie...<br />
C.R. – Da, a fost o cotitur`<br />
extraordinar` în via]`.<br />
|n acela[i an, am luptat pentru<br />
prima dat` într-o gal` profesio -<br />
nist` [i l-am întâlnit în final` pe
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
campionul mondial Tita Ma -<br />
rius, actualmente vedet`<br />
Lokal Kom bat. Am<br />
fost învins din p`ca -<br />
te, dar eram la în ce -<br />
put de carier` !<br />
Anul urm`tor,<br />
ma turitatea compe -<br />
ti]ional` a dat roade;<br />
am ob]i nut locul<br />
întâi la Campio na -<br />
tul de Wushu de -<br />
sf`[urat în Constan -<br />
]a [i locul 2 la campionatul<br />
de profesio -<br />
ni[ti, intitulat Cupa metro -<br />
rex, desf`[urat în Bucu -<br />
re[ti.<br />
Am continuat s` ocup<br />
locuri frunta[e (în primele<br />
trei) la Târgu Mure[, Bucu -<br />
re[ti, locului întâi la<br />
Campionatul na]ional de -<br />
sf`[urat la Constan]a.<br />
|n anul 2006 o interven]ie<br />
chi rurgical` la ge -<br />
nunchiul stâng m-a determinat<br />
s` renun] la activitatea<br />
competi]ional`. |n a -<br />
ceast` perioad` mi-am f` -<br />
cut doi prieteni de excep]ie.<br />
Unul este Marius Constan -<br />
tinescu, c`ruia vreau s`-i<br />
mul]umesc pentru ajutorul<br />
financiar acordat în timpul în<br />
care am fost lupt`tor de<br />
wushu, iar cel de-al<br />
doi lea este Sorin Mo -<br />
diga, fostul meu an -<br />
trenor, care a avut r`b darea s` m`<br />
antreneze.<br />
înfiin]at propriul club sportiv,<br />
care îmi poart` [i numele<br />
,,Rizea Wushu,, CLUB. Rezul -<br />
tatele nu s-au l`sat a[teptate.<br />
|n anul 2007, la<br />
Campionatul de<br />
light-contact de s -<br />
f`[urat în Bucu -<br />
re[ti elevii mei<br />
au ob]inut 2 me -<br />
dalii de ar gint [i<br />
2 me dalii de<br />
bronz.<br />
|n acelaãi an,<br />
la Campionatul<br />
de wushu (full-contact),<br />
elevii preg` ti]i<br />
de mine au reu[it<br />
s` ob]in` o meda -<br />
lie de argint [i 4 de<br />
bronz, palmares<br />
meritoriu pentru<br />
prima participare la<br />
aceste campionate.<br />
{i rezultatele bune<br />
[i foarte bune au<br />
conti nuat. |n anul<br />
2008, campionatul<br />
de light-contact<br />
pe care l-am absolvit cu brio! De<br />
fapt, anul 2009 a fost un an plin<br />
de succese pentru clubul pe care<br />
îl conduc, iar rezultatele vorbesc<br />
de la sine:<br />
La Campionatul de light contact<br />
am obtinut 3 medalii de argint [i<br />
2 de bronz, iar la Campionatul na -<br />
]ional de wushu full-contact am<br />
ob]inut o medalie de argint [i 3<br />
medalii de bronz; la Cupa Româ -<br />
niei Alin Pârvan a ob]inut locul<br />
întâi [i medalia de aur, iar Vlad<br />
Alexandru [i Mihai Pârvan au câ[ -<br />
tigat 2 medalii de bronz.<br />
La aceast` ultim` edi]ie a Cam -<br />
pionatului am fost ajuta]i de ma -<br />
iorul Cristian Burcea, Pre[edinte<br />
I.P.A. Dâmbovi]a care ne-a sprijinit<br />
financiar [i a promis c` o va face<br />
[i în viitor. Toate aceste rezultate<br />
au fost posibile [i datorit` unor<br />
oameni remarcabili care mi-au<br />
fost al`turi tot timpul.<br />
Mul]umiri domnului Dinu Ghe -<br />
or ghe, pre[edintele televiziunii<br />
TTV Târgovi[te, un om deosebit<br />
care ne-a dat diplome de merit,<br />
mie [i elevilor mei, în semn de<br />
pre]uire pentru rezulatele deose -<br />
REP. – {tim cu to]ii c` artele<br />
mar]iale educ` atât trupul, cât<br />
mai ales spiritul lupt`torului<br />
f`cându-l mai tenace, mai<br />
imaginativ, mai rezistent la<br />
efort psihic. V-au folosit aceste<br />
calitati dobândite ori educate<br />
prin sport în general [i wushu<br />
în special?<br />
C.R. – Sunt convins c` da!<br />
Perseveren]a dobândit` prin sport<br />
m-a determinat s` vreau mai mult<br />
de la mine.<br />
|n anul 2005 am f`cut cursul pe<br />
minister, de instructori sportivi<br />
(arte mar]iale de contact). Comi -<br />
sarul Gârbea, un om extraordinar,<br />
m-a înv`]at numeroase procedee<br />
noi de autoap`rare.<br />
Datorit` rezultatelor sportive pe<br />
care le-am avut am intrat f`r` examen<br />
la Facultatea de [tiin]e<br />
Umaniste, specializarea Educa]ie<br />
Fizic` [i Sport, iar din anul 2006<br />
sunt licen]iat, cu nota 9.06.<br />
|n acelasi an am ob]inut carnetul<br />
de instructor sportiv \n arte<br />
mar]iale Wushu kung fu [i am<br />
am ob]inut 2 medalii de argint [i<br />
4 de bronz, iar la campionatul de<br />
wushu full contact, o medalie de aur,<br />
2 medalii de argint [i 3 de bronz.<br />
REP. – Toate aceste medalii si<br />
titluri poart`, simbolic vorbind,<br />
câte un nume...<br />
C.R. – Cu siguranta! Juniorul<br />
Ioan Cercel a devenit campion<br />
na]ional la 17 ani; Aura Durlea, o<br />
fat` extrem de muncitoare, a<br />
câ[tigat o medalie de bronz. In<br />
2009, la Campionatele de light<br />
contact juniorul în vârst` de 10<br />
ani Albert Emilian a ie[it pe locul<br />
întâi devenind campion na]ional.<br />
|n luna iunie 2009 am urmat<br />
cursul de „expert în autoap`rare”<br />
bite din anul 2009 precum [i premii<br />
în bani.<br />
Acelea[i respect [i înalt` considera]ie<br />
pentru Petru Grindeanu<br />
Secretarul Federa]iei Române de<br />
Arte Mar]iale [i pentru colonel Ga -<br />
vril` Costel, un om deosebit a c` -<br />
rui inim` larg` a [tiut s` fac` diferen]a<br />
dintre pasiune [i ierarhii.<br />
Mul]umit` acestor oameni,<br />
spri jinului [i în]elegerii lor, Clubul<br />
Sportiv Rizea Wushu a devenit un<br />
club mare, cu foarte multe performan]e,<br />
clasându-se de fiecare<br />
dat` pe podiumurile de concurs,<br />
dovedind respectul nem`rginit<br />
fa]` de spiritul artelor mar]iale.<br />
A consemnat, cu admira]ie,<br />
Marian TUDOR<br />
33
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
GIMBORN<br />
Mon amour, My love, Meine Liebe...<br />
La circa trei ani de la \nscrierea<br />
\n <strong>IPA</strong>, \n anul 2000, am \ncercat<br />
primul contact cu staff-ul Cen trului<br />
de Studii [i Conferin]e <strong>IPA</strong> de la<br />
Gimborn Germania.<br />
Cu ri goarea specific german`,<br />
am primit la scurt timp un mesaj<br />
de la domnul director Klaus Ulrich<br />
Nieder care [i-a exprimat pl`cerea<br />
de a primi cererea de participare la<br />
un seminar din partea unui mem -<br />
bru <strong>IPA</strong> din România.<br />
|ntrucât aveam [i dorin]a de a vi -<br />
zita Expozi]ia Mondial` de la Ha no -<br />
34<br />
vra, am ales din programul ofe rit<br />
de site-ul www.ibz.gimborn.de,<br />
se minarul din luna septembrie cu<br />
te ma „Immigration und Krimi na lli -<br />
tat”.<br />
Solicitarea am trimis-o prin mail,<br />
dup` modelul oferit de site, astfel<br />
\ncât am pimit [i electronic dar [i<br />
prin po[t` documentele ne ce sare.<br />
Orice membru <strong>IPA</strong> care solicit`<br />
par ticiparea la un seminar la Gim -<br />
born prime[te un pliant cu pre zen -<br />
tarea loca]iei, harta cu po si bilit`]ile<br />
de a ajunge la Castelul Gimborn, la<br />
a dresa: Schloss Stra sse 10 D -<br />
51709 Marien hei de [i pro gra mul<br />
seminarului cu toate<br />
da tele ne cesare.<br />
Seriozitatea „bran -<br />
dului“ <strong>IPA</strong> m-a ajutat<br />
atunci s` ob]in foarte<br />
u[or viza de intrare \n<br />
state UE, iar ulterior [i<br />
pentru USA sau Ca na -<br />
da care, dealtfel, so -<br />
licit` vize - cu verificari<br />
se vere - pentru r o -<br />
mâni.<br />
Am avut sprijinul unor<br />
prieteni din Germania,<br />
care m-au dus cu ma -<br />
[ina din ora[ul Gummersbach pâ -<br />
n` la Gimborn - cca 10 km - si tuat<br />
\ntr-un loc minunat, cu atmo sfera<br />
medieval`.<br />
Din [oseaua principal`, te \n -<br />
drep]i spre castel, savurând imagi -<br />
nea p`durii de brazi ce se oglin -<br />
de[te \n lac, iar apoi \]i apar, surprinz`tor,<br />
turnurile castelului [i<br />
construc]ia imen s` a acestuia, si -<br />
tua t` \ntr-un peisaj splendid.<br />
Cancelaria cas telului te a[teap t`<br />
pentru a fi re par tizat \n camera so -<br />
licitat` [i ca s` pri me[ti ulti mele in -<br />
forma]ii. Cazarea se face \n trei<br />
loca]ii foarte apropiate, cu ca mere<br />
pentru 1-2 per -<br />
soa ne, \n con di]ii<br />
extrem de ingrijite,<br />
la nivelul<br />
unei pensiuni de<br />
dou` stele din<br />
Ger mania.<br />
Programul seminarului<br />
\ncepe lu -<br />
nea, la ora 11, in -<br />
vita]ii fiind primi]i<br />
\n sala de confe -<br />
rin]e, unde directorul<br />
Klaus Ulrich<br />
Nieder sau ad -<br />
junc tul Peter Les -<br />
man-Faust pre -<br />
zint`, \n Power<br />
Point, istoria caste lului, date des -<br />
pre Centrul de stu dii [i conferin]e<br />
[i alte informa]ii utile. Urmeaz`<br />
ma sa de prânz la un restaurant cu<br />
autoservire, lâng` castel.<br />
Dup` acest prim contact cu at -<br />
mos fera de la Gimborn, care to tu[i<br />
mi-a fost \ngreunat de ne st` pâ -<br />
nirea bun` a limbii germane, mai<br />
ales cu termeni juridici, am comunicat<br />
\n limba en glez`, [i am decis<br />
s` particip, \n anul ur m`tor, la un<br />
seminar organizat de <strong>IPA</strong> Fran]a,<br />
fiindu-mi clar c` succesul parti -<br />
cip`rii la un asemea eveniment<br />
este acela de a putea comunica<br />
bine cu ceilal]i participan]i.<br />
Astfel, \n aprilie 2003 m-am \n -<br />
scris la seminarul „Cooperarea Po -<br />
li ]ieneasc` \n Europa, mit sau realitate”,<br />
care mi-a dat deplina satisfac]ie<br />
a acestor particip`ri.<br />
Am avut pl`cerea s` cunosc spi -<br />
ritul francez, prin fondatorii acestor<br />
seminarii „franceze“: Jean Vallois [i<br />
Joel Deom, membrii ai Comisiei<br />
na]ionale profesionale <strong>IPA</strong> Fran]a,<br />
prietenia italienilor - vorbitori de<br />
francez` din Valle d'Aosta, surprin -<br />
z`torii ger mani vorbitori de fran -<br />
cez`, c`ldura elve]ienilor din can -<br />
toanele francofone [i unii temerari<br />
din ]`rile nordice ca Lituania...
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
Organizatorii dau de la \nceput<br />
posibilitatea unei prezent`ri reciproce<br />
\n grup iar fiecare \[i alege<br />
colegul de studiu dup` dorin]a personal`.<br />
Atmosfera este destins`, ami ca -<br />
l` [i cu subiecte in citante, pre zen -<br />
ta te de personali t`]i din dife rite in -<br />
stitu]ii poli]iste sau juridice, sus ]i -<br />
nute de materiale video [i co men -<br />
tate de cei prezen]i cu exemple din<br />
fiecare ]ar`.<br />
|n castel sunt amenajate s`li „ale<br />
statelor” membre fondatoare <strong>IPA</strong>,<br />
unde se g`sesc materiale, unifor -<br />
me, insig ne, [epci etc. la dispozi]ia<br />
tuturor, f`r` program.<br />
Dup` masa de sear`, partici pan -<br />
]ii sunt invita]i la „Tavern`”, o \n -<br />
c`pere din castel.<br />
La seminariile franceze atmosfera<br />
este superb`, prin talentul lui<br />
Franz Heinrichs care, cu orga sa,<br />
sus]ine partituri deosebite din mu -<br />
zica francez` [i international`,<br />
acom paniat de cei prezen]i.<br />
Am participat apoi, \n 2004, la<br />
seminarul „Drogues et toxico ma -<br />
nes“, \n 2005 la seminarul „La viollence<br />
al quotidien“, \n 2007 la se -<br />
minarul „Les democaties face au<br />
te rro risme“, \n 2008 la seminarul<br />
„La criminalite organisee” la care<br />
am reu[it s` cooptez [i pe colegii<br />
mei Pop Lucian, Surdu {tefan [i Mi -<br />
h`escu Cristian.<br />
La fiecare seminar membrii din<br />
Fran]a, Elve]ia [i Italia organizeaz`<br />
la „Tavern`”, o sear` cu specific na -<br />
]ional \n care se ofer` produse tra -<br />
di]ionale, udate de b`uturi spe ci -<br />
fice zonelor.<br />
|n anul 2007, pentru a marca<br />
anul intr`rii României \n UE, am<br />
organizat \mpreuna cu colegii Sur -<br />
du [i Pop o sear` cu specific ro mâ -<br />
nesc \n care cârna]ii, sl`nina, [un -<br />
ca, brânza, ]uica [i vinul din Ardeal<br />
au dus la intonarea im nu rilor „Mar -<br />
seillesa” [i „De[teapt`-te Ro mâne”,<br />
acompania]i de Hans (la org`) [i<br />
de vocile prietenilor fran cezi, elve -<br />
]ieni, belgieni [i italieni.<br />
Cu ocazia fiec`rui seminar se<br />
acord` o diplom` de participare,<br />
iar sec]ia francez` desemneaz`,<br />
prin vot, unul dintre participan]i,<br />
ca re nu este de na]ionalitate fran -<br />
cez`, drept „Chien Blanc“ (Câine<br />
Alb), dup` o legend` a castelului, [i<br />
care reprezint` participantul sem -<br />
nificativ al seminarului.<br />
|n 2007 am avut onoarea ca pe<br />
tabloul principal al <strong>IPA</strong> Fran]a s`<br />
figureze numele membrului <strong>IPA</strong><br />
Ro mânia Marian Dorin Dum brean.<br />
Pe adresa de e-mail mariandumbrean@yahoo.ca<br />
pute]i solicita<br />
orice alte date concrete, care s`<br />
v` ajute la participarea la un se -<br />
minar la Gimborn \ntr-o limb` pe<br />
care o st`pâni]i sau poate, pe vii tor,<br />
la un seminar franco-român cu traducere<br />
dup` cum am propus la<br />
Con ferin]a Na]ional` de la Timi -<br />
[oara.<br />
Marian Dorin DUMBREAN<br />
Merge]i la Centrul de preg`tire de la Gimborn!<br />
Este un loc special conceput<br />
pentru a încuraja contactele per -<br />
so nale [i completarea form`rii<br />
pro fesionale – în multiple specia -<br />
liz`ri – indiferent de vârst` [i grad.<br />
Castelul Gimborn este un loc<br />
bi necunoscut dincolo de frontie -<br />
rele Germaniei – fiind punctul de<br />
întâl nire pentru membrii <strong>IPA</strong> de<br />
pretutindeni.<br />
De patru decenii, de când<br />
func]io neaz`, aproximativ 2.500<br />
de persoane viziteaz` anual Ce -<br />
ntrul, aflat la 50 km Est de Koln,<br />
pentru a beneficia de seminariile<br />
organizate în strâns` cooperare cu<br />
diferite sec]ii <strong>IPA</strong>.<br />
Acestea tratateaz` o multitudi -<br />
ne de subiecte, în primul rând<br />
asu pra societ`]ii moderne [i rolul<br />
poli]iei.<br />
De exemplu, sunt numeroase<br />
te me legate de abuzul de sub -<br />
stan ]e, de delincven]a juvenil`, de<br />
coopera rea în Europa, despre di -<br />
versele ]`ri [i sistemele lor de po<br />
li]ie, despre gestionarea con flic -<br />
telor [i discursul public.<br />
Metodele de predare folosite<br />
sunt oarecum diferite de formarea<br />
profesional` a ofi]erilor tineri,<br />
pen tru a facilita schimbul de ex -<br />
perien]` [i impresii profesionale<br />
între participan]i.<br />
Membrii <strong>IPA</strong> vin la Gimborn pe<br />
cheltuiala lor, prin intermediul<br />
sec ]iilor na]ionale [i regionale,<br />
beneficiind uneori de sprijinul<br />
regiunilor din care provin.<br />
Echipa permanent` a Centrului<br />
este format` din 12 persoane res -<br />
ponsabile cu activitatea de înv` -<br />
]`mânt, cu selectarea problemelor<br />
[i lectorilor invita]i s` prezinte se -<br />
minariile, precum [i pentru admi -<br />
nistrarea cl`dirii.<br />
Cu excep]ia unei vacan]e de<br />
patru s`pt`mâni, în timpul verii,<br />
cen trul func]ioneaz` tot parcursul<br />
anului, organizând cursuri s`pt` -<br />
mânale [i la fiecare dou` weekend-uri.<br />
Locul magnific [i atmosfera ti -<br />
pic` a castelului creeaz` o atmosfera<br />
propice pentru comunicarea<br />
personal` [i crearea de noi prietenii.<br />
Ar fi o idee ca regiunile <strong>IPA</strong> din<br />
Sec]ia Român` s` instituie ni[te<br />
„burse“ pentru a-[i trimite la Gim -<br />
born membrii merituo[i, care vor<br />
s` petreac`, din propria vacan]`,<br />
un stagiu de preg`tire util \n palmaresul<br />
profesional.<br />
Florin Z.<br />
Adresa [i date de contact:<br />
Informations – und Bildungszentrum Schloß Gimborn Schloßstraße<br />
10, D-51709 Marienheide<br />
Tel.: xx49 2264 404330, Fax: xx49 2264 3713,<br />
E-Mail: info@ibz-gimborn.de<br />
Site Web: http://www.ibz-gimborn.de<br />
35
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
PROCEDURA OB}INERII BURSEI<br />
„ARTHUR TROOP“ - 2011<br />
1. Pentru a sus]ine educa]ia profesional` [i pentru<br />
a completa un training, se ofer` anual 10 burse<br />
„Arthur Troop“ din partea Biroului Executiv Per ma -<br />
nent al <strong>IPA</strong> (PEB), de preferat câte una pentru fie -<br />
care continent.<br />
2. Fiecare burs` va consta in 3000 de franci<br />
elve]ieni, ce vor fi folosi]i pentru un seminar<br />
la Centrul International de Conferin]e<br />
„IBZ Schloss Gim born“ sau la o institu]ie<br />
asem`n`toare [i va include cheltuielile<br />
de cazare si transport.<br />
3. Suma oferit` anual va fi de 30 000<br />
de franci elve]ieni. Dac` nu se va folosi<br />
\n treaga sum`, \n conformitate cu paragraful<br />
4, banii r`ma[i se reporta pentru<br />
anul urm`tor, pentru burse suplimentare.<br />
5. Bursa se va acorda mem brilor <strong>IPA</strong>,<br />
ofi]eri activi [i vor avea prioritate cei mai ti -<br />
neri participan]ti, care nu be neficiaz` \n ge -<br />
ne ral de cursuri gratuite.<br />
6. Participantul trebuie sa aib` o vechime \n<br />
<strong>IPA</strong> de cel pu]in un an.<br />
7. Solicitantul trebuie s` \nainteze un formular<br />
com pletat, oferind motive pentru care <strong>IPA</strong> ar trebui<br />
s`-i acorde Bursa. Cererea va fi vizat` de sec]ia na -<br />
]io nal`, care va da o declara]ie scris` de sus]inere [i<br />
va \nainta aplica]ia [i ata[amentele Secretarului Ge -<br />
neral Interna]ional.<br />
8. Data limit` a primirii aplica]iilor este 30 septembrie.<br />
9. Bursa se va ridica \n anul ce precede câ[ tiga -<br />
rea acesteia, \ntre 1 ianuarie [i 31 decembrie.<br />
Prelun gi rea termenului se va face \n condi]ii<br />
excep]ionale.<br />
10. Aplican]ii vor trece printr-o preselec]ie a Co -<br />
misiei Profesionale Interna]ionale, iar Pre[edintele<br />
acestei comisii va propune pân` la 10 persoa -<br />
ne.<br />
11. Decizia PEB-ului este definitiv`.<br />
12. Secretarul General Inter na]ional va in -<br />
forma, \n scris, câ[tig`torii [i sec]iile c` -<br />
rora le apar]in.<br />
Numele vor fi publicate [i \n News -<br />
letter [i vor fi [i pe prima pagin` a siteului<br />
IAC (www.ipa-iac.org) dac` [i can -<br />
di datul va fi de acord ca datele s`-i fie<br />
publicate \n circularele <strong>IPA</strong>.<br />
13. |n momentul câ[tig`rii bursei, câ[ -<br />
tig`torul va \nainta un plan de buget re -<br />
feritor la cursul sau seminarul preferat ce<br />
va include cazarea [i transportul, \n conformitate<br />
cu Directiva pentru transport [i cazare.<br />
Bugetul va fi aprobat de Trezorierul inter na]io -<br />
nal. Dup` terminarea cursului sau seminarului, costurile<br />
aprobate vor fi rambursate de trezoreria interna]ional`,<br />
pe baza unei cereri scrise.<br />
14. Câ[tig`torii burselor vor scrie un raport<br />
PEB-ului [i \[i vor da acordul ca rapoartele lor s` fie<br />
pu blicate \n circularele <strong>IPA</strong>.<br />
15. Fiecare sec]ie poate trimite solicit`ri \n<br />
fiecare an.<br />
16. Câ[tig`torii nu vor mai avea dreptul de a participa<br />
pentru o perioad` de 5 ani.<br />
Traducere Laura SAVU<br />
Poli]i[tii din Neubrandenburg - Germania<br />
sus]in în continuare proiectul refacerii<br />
Bisericii Evanghelice din Bistri]a<br />
În 29 septembrie 2009, la Prim`ria municipiului<br />
Bistri]a, [eful Inspectoratului de Poli]ie al Jude]ului<br />
Bistri]a-N`s`ud, dom nul comisar-[ef de poli]ie Bo -<br />
descu Ioan-Sidor, în prezen]a pre[edin telui I.P.A. Re -<br />
giunea 1 Bistri]a-N`s`ud, dl. comisar-[ef de poli]ie<br />
Olariu Liviu [i a preotului Krauss, a înmânat primarului<br />
municipiului Bistri]a, dl. Ovidiu Cre]u, o dona ]ie de<br />
3.300 de euro.<br />
Aceasta sum` a fost trimis` de [eful Poli]iei Neu -<br />
bran den burg, domnul Manfred Dachner, care îm -<br />
preun` cu poli]i[tii germani, a realizat o colect` în<br />
acest scop.<br />
Este a treia dona]ie f`cut` de po li ]i[tii germani pentru<br />
refacerea bisericii evanghelice din Bistri]a, acest<br />
proiect fiind înc` un gest de solidaritate cu comunitatea<br />
bistri ]ean`.<br />
Liviu OLARIU<br />
36<br />
www.iparomania.ro
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
„Ultrascurte”<br />
de la „4 Bucure[ti - Polcap”<br />
Concursul anual de tir al Poli]iei Capitalei – edi]ia<br />
a VIII-a – s-a des f`[urat \n luna martie <strong>2010</strong>, cu participarea<br />
a peste 40 de cadre din DGPMB.<br />
Gazd` a fost Poligonul Fede ra ]iei Române de Tir<br />
de la Tunari, iar persoanele care s-au distins \n competitie<br />
au primit cupe [i di plome.<br />
Pentru to]i participan]ii s-a or ganizat o mas` festiv`,<br />
sus]inut` [i cu un program folcloric la care au<br />
interpretat chiar poli]i[ti din ca drul DGPMB, recunoscu]i<br />
pentru talentul lor muzical.<br />
De Ziua Femeii, cele peste 200 de doamne [i<br />
domni[oare, membre <strong>IPA</strong>, au primit câte un pachet<br />
cu produse cosmetice.<br />
|n \ntâmpinarea Zilei Poli]iei Române, \n ziua de<br />
25 martie, sub comisarul Florin {inca – cu noscut<br />
pentru preocup`rile sale pen tru studiul istoriei [i<br />
pentru câteva lu cr`ri de profil, a sus ]i nut o prelegere<br />
tematic`, \nso]it` de o do cumentat` [i inspirat` prezentare<br />
computerizat`, \n fa]a unui nu meros public<br />
alc`tuit din poli]i[ti tineri [i ziari[ti – la Centrul de<br />
Pres` al IGPR;<br />
|n perioada aprile–iulie <strong>2010</strong>, dl. D`nu] Cernat din<br />
Serviciul Poli]ie Metrou (\n foto cu steagul tricolor), a<br />
participat la câteva crosuri \n Fran]a, Suedia, Croa]ia<br />
[i Italia, unde s-a remarcat atât prin rezultatele individuale<br />
cât [i cu echipa, iar programul s`u competi]ional<br />
este, \nc`, destul de „aglomerat“.<br />
De la 24 decembrie 2009, a intrat \n func ]iune<br />
site-ul regiunii: www.ipabucuresti4.ro, fapt ce<br />
contribuie la o informare mai bun` a publicului referitor<br />
la <strong>IPA</strong> \n general [i la Regiunea 4 Bucure[ti, \n<br />
special, bucurându-se de un interes crescând;<br />
La \nceputul anului <strong>2010</strong>, to]i membrii <strong>IPA</strong> au primit<br />
câte un ca lendar de perete, pixuri [i agende personalizate.<br />
Totdat`, a fost realizat un parteneriat cu un cabinet<br />
stomatologic din Bu cure[ti, multe interven]ii de<br />
specialitate [i tratamente fiind acordate la numero[i<br />
membrii <strong>IPA</strong> precum [i membrilor de familie ai acestora.<br />
Florin Z.<br />
Burs` [colar`<br />
de la Regiunea 2 Harghita<br />
Fiecare dintre copii din cadrul Liceului Teoretic “Marin Preda”<br />
poate fi considerat un caz social.<br />
Totu[i, unele dintre cazuri se afl` într-o situa]ie de relativ echi -<br />
libru, în timp ce altele se zbat s` supravie]uiasc`.<br />
Veronica S.B. este mezina unei familii cu [ase copii, având<br />
mari probleme familiale [i sociale, singura surs` de venit repre -<br />
zentând-o aloca]ia copiilor [i ajutorul social de la Prim`ria<br />
comunei Gioseni.<br />
Familia locuie[te într-o cas` cu suprafa]a de 15 mp cu o singur`<br />
camer` [i un hol.<br />
În ciuda acestor probleme, eleva [i-a respectat [i îndeplinit<br />
obliga]iile [colare, reu[ind s` se numere printre frunta[ii clasei.<br />
Pornind de la aceste considera]ii, a ap`rut ideea de a sus]ine<br />
acest caz social [i astfel staff-ul <strong>IPA</strong> – Regiunea 2 Harghita a<br />
hot`rât, în cadrul Adun`rii Generale, acordarea a unei burse - pe<br />
timp de un an - în valoare de 200 lei.<br />
Dan IAMANDI<br />
37
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
DUPQ 20 DE ANI<br />
38<br />
|n perioada 20-25 februarie <strong>2010</strong>, o delega]ie<br />
alc`tuit` din 26 de persoane – reprezentând Re -<br />
giunea 19 Sardinia, din Sec]ia na]ional` italian` a<br />
<strong>IPA</strong>, condus` de dl Antnio Careddu - [eful Poli]iei din<br />
Sassari - a f`cut o vizit` \n România, pentru a co me -<br />
mora 20 de ani de la \ntâlnirea dintre poli]i[tii ro -<br />
mâni [i cei italieni – cu prilejul aducerii \n ]ar` a unor<br />
ajutoare umanitare, dup` evenimentele revo lu -<br />
]ionare din decembrie 1989.<br />
Concret, un grup alc`tuit din membri <strong>IPA</strong>, „vete-<br />
rani” ce au participat la transportul materialelor \n<br />
ianuarie 1990, la Lugoj, a vizitat România – antre -<br />
nând la acest moment aniversar mai mul]i tineri<br />
poli]i[ti din Sasari precum [i un deputat din Parla -<br />
mentul italian – excelen]a sa dl. Guido Melis.<br />
Delega]ia italian` a fost primit` la Aeroportul<br />
Interna]ional Timi[oara, cu sprijinul colegilor de la<br />
<strong>IPA</strong> Frontier` Timi[, accesul oaspe]ilor f`cându-se,<br />
prin Salonul de Protocol al aerog`rii – as pect ce a<br />
fost apreciat de c`tre prietenii <strong>IPA</strong> str`ini.<br />
|n programul vizitei delega]iei italiene s-au aflat:<br />
câte o vizit` la sediile Prim`riei Municipiului Ti -<br />
mi[oara (unde au fost primi]i de primarul Gheor-ghe<br />
Ciuhandu) [i Consiliului Jude]ean Timi[ (unde au<br />
fost primi]i de pre[edintele cons. jude]ean – dl. Con -<br />
stantin Ostaficiuc).<br />
Cu aceste ocazii, oaspe]ii italieni s-au \ntre]inut<br />
cordial cu gazdele, bucurându-se de aten]ia cu care<br />
au fost primi]i.<br />
Dl Antonio Ca -<br />
re ddu a subliniat<br />
vechea amici]ie<br />
din tre poli]i[tii din<br />
Sardinia [i cei ti -<br />
mi[eni, reamin -<br />
tind toate mo -<br />
mentele care i-au<br />
legat \n ace[ti 20<br />
de ani [i sprijinul<br />
reciproc pe care [i<br />
l-au acordat permanent.<br />
Dl deputat Gu -<br />
ido Melis, ca pre -<br />
[edinte al co misiei<br />
parlamentare Ita -<br />
lia-România a pre -<br />
zentat preo cup` -<br />
rile grupului de<br />
peste 50 de persoane<br />
pe care l-a<br />
Dl. Con stantin Ostaficiuc<br />
[i dl deputat Gu ido Melis<br />
creeat \n Parlamentul italian, pentru a men]ine [i<br />
\nt`ri prietenia tradi]ional` dintre cele dou` popoare<br />
cu sorginte comun`.<br />
A remarcat c` \n eforturile sale [i ale colegilor deputa]i<br />
este sprijinit eficient de poli]i[ti – fie ei italieni<br />
sau români, iar prietenia [i bunele rela]ii \ntre ace[tia,<br />
bazate pe rela]ii profesionale [i chiar pe „platforma”<br />
<strong>IPA</strong>, sunt benefice. De altfel, domnia sa scrie [i o<br />
carte \n care va prezenta acest lucru.<br />
Tot \n Municipiul Timi[oara, delega]ia italian` a vi -<br />
zitat sediul (aflat \n faza de amenajare) al Poli]iei Co -<br />
munitare [i cel \n care func]ioneaz` \n prezent acest<br />
organism.<br />
Ei au putut vedea mijloacele de deplasare (auto,<br />
moto, velo), echi-pamentul [i armamentul cu care<br />
sunt echipa]i poli]i[tii comunitari timi[oreni [i au luat<br />
cuno[tin]` de competen]ele legale [i problematica<br />
cotidian` a desf`[ur`rii serviciului acestora.<br />
Un moment important \n programul organizat<br />
pentru delega]ia italian` a fost vizita la Leag`nul de<br />
copii institu]ionaliza]i, din Lugoj - punct \n care, \n<br />
ianuarie 1990, unii membri din grup – condu[i de dl<br />
Antonio Careddu, au adus ajutoare. Au fost primi]i de<br />
directoarea a[ez`mântului, au vizitat imobilul [i s-au<br />
\ntre]inut cu copii afla]i acolo.<br />
Emo]ia vizitei a fost \nt`rit` [i de faptul c` un fost<br />
„locatar” al institu]iei, martor al vizitei din 1990,<br />
acum \n vârst` de 25 de ani, a participat la \ntâlnire.<br />
El este \n prezent<br />
eco nomist [i pred`<br />
[i la o {coal` din Lu -<br />
goj. Oaspe]ii italieni<br />
au adus copiilor dulciuri<br />
[i au donat un<br />
TV – LCD cu diago -<br />
na la foarte mare, un<br />
videoplayer digital [i<br />
mai multe CD-uri cu<br />
fil me de ani ma]ie,<br />
darurile lor fiind<br />
foarte bine primite.<br />
Un alt moment<br />
semnificativ s-a pe -<br />
trecut când „ve te -<br />
ranii” grupului condus<br />
de dl Careddu<br />
au vizitat Ci mitirul<br />
Eroilor [i au depus o<br />
coroan` de flori la<br />
mormântul celui care a fost Gelu Popovici.<br />
Ei s-au recules \n memoria poli]istului pe care l-au<br />
cunoscut [i ajutat, atunci când acesta se lupta cu o<br />
boal` grav`.<br />
Foarte bine primit` de delega]ia str`in` a fost vi -<br />
zita [i degustarea de la Cramele Reca[, unde au aflat<br />
de bog`]ia vini-viticol` a zonei [i de specialit`]ile<br />
culinare române[ti.<br />
|n ziua de 23 februarie delega]ia s-a deplasat \n<br />
Jude]ul Hunedoara, fiind \ntâmpinat` de dl comisar-<br />
[ef Marcel Zaharie – adj. al [efului inspectoratului<br />
jude]ean [i Pre[edinte al <strong>IPA</strong> - Reg 1 Hunedoara.<br />
Vizita a \nceput „la \n`l]ime”, oaspe]ii putând ad -<br />
mira Deva de pe platforma Cet`]ii ce domin` ora[ul,<br />
apoi au vizionat Centrul Olimpic de preg`tire – cel
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
care a dat gimnasticii mondiale nume de rezonan]`.<br />
Oaspe]ii au putut asista la câteva spectaculoase<br />
momente de antrenament ale gimnastelor românce.<br />
La Castelul Huniazilor din Hunedoara, oaspe]ii au<br />
fost primi]i de primarul ora[ului cu care s-au \n -<br />
tre]inut cordial [i au primit nu doar explica]iile am` -<br />
nun]ite ale unui ghid profesionist ci [i mape documentare<br />
[i CD-uri cu situl istoric vizitat.<br />
De la Hunedoara, grupul a fost condus la Or`[tie<br />
unde a vizitat a[a numitul „Arsenal Park” – loc de ca -<br />
zare [i divertisment, amplasat \n perimetrul fostei<br />
fabrici de armament din localitate.<br />
Minispectacolul folcloric (dansuri [i muzic`) pre -<br />
zentat de un grup de adolescen]i, \ntre care [i copii<br />
ai membrilor <strong>IPA</strong> a fost deosebit de apreciat de dele -<br />
ga]ii italieni, iar \n final muzica disco i-a scos la dans<br />
pe to]i tinerii poli]i[ti participan]i la activitate.<br />
Mo mentul a fost foarte reu[it.<br />
|n ziua de 24, programul a fost mai lejer, vizitatorii<br />
italieni putând vedea Casa <strong>IPA</strong> de la Giarmata [i fa -<br />
cilit`]ile pentru sport [i relaxare oferite de aceasta.<br />
Din dialogurile cu vizitatorii, am remarcat c` sunt<br />
impresiona]i de prietenia [i c`ldura cu care au fost<br />
primi]i, c`-i apreciaz` deosebit pe poli]i[tii români pe<br />
care-i cunosc de mult [i cu care se \n]eleg<br />
foarte bine. Au cuvinte deosebite pentru <strong>IPA</strong><br />
\n general [i pentru Sec]ia Român` \n special,<br />
v`zând calitatea oamenilor care o reprezint`<br />
[i realiz`rile acestora.<br />
Dl Antonio Careddu adresându-se bunului<br />
s`u prieten Gheorghe Moldovan – pre[edintele<br />
regiunii 1 <strong>IPA</strong> Timi[ - a profitat de ocazie<br />
pentru a mul]umi [i Comitetului Executiv al<br />
Sec]iei na]ionale pentru preo cup`rile legate<br />
de vizita \n România [i pentru Di plomele de<br />
Onoare ce au fost acordate de acest for, domniei<br />
sale [i dlui deputat Guido Melis.<br />
|n diminea]a zilei de 25 februarie delega]ia<br />
italian` a p`r`sit România, tot prin Aeroportul<br />
Interna]ional Timi[oara, nu \nainte ca prie te -<br />
nii din Sardinia s` smulg` promisiunea, din<br />
partea gazdelor române, c` le vor „\ntoarce“<br />
vizita.<br />
regiuni<br />
Florin ZAGONEANU<br />
Vizitatorii au fost pl`cut impresiona]i de<br />
organizarea [i aspectul parcului de divertisment,<br />
dar mai ales de originalitatea expo na -<br />
telor [i uti lit`]ilor de ca zare.<br />
De altfel, a[a s-a n`scut [i ideea organiz`rii<br />
unor competi]ii <strong>IPA</strong>, interne [i interna]ionale,<br />
de „air-soft” sau „paint-ball” – ca \ntrecere<br />
\ntre echi pe cu abilit`]i tactice [i sportive,<br />
având aplicativitate \n domeniul for]elor de<br />
ordine public`.<br />
Cina oficial`, organizat` de gazdele hunedorene,<br />
s-a desf`[urat \ntr-o loca]ie de lâng`<br />
Simeria.<br />
La activitate a fost prezent dl inspector-[ef<br />
Du mi tru Liviu Gabriel care s-a \ntre]inut<br />
deosebit de cordial cu oaspe]ii.<br />
|nainte de Haloween<br />
|n seara de 23 octombrie 2009, Regiunea 1 Dâmbovi]a<br />
a organizat, sub denumirea „Poli]i[ti sub acoperire“ un bal<br />
mascat, la care au participat membrii I.P.A., \mpreun` cu<br />
familiile, dar [i o echip` a Poli]iei germane, aflat` la Târ -<br />
govi[te, ca parte ner` \ntr-un pro iect pe linie de prevenire a<br />
criminalit`]ii.<br />
Invita]ii germani au participat la acti vit`]ile „masca]ilor“<br />
din bal, sur prin zând pl`cut auditoriul, cu presta]ia la concursul<br />
de ka ra oke.<br />
Din echipa german` au f`cut parte: Re nato Giglioti, Be -<br />
linda Hoffman, Alexander Stalder, Volker Alder, Roland<br />
Mat zke, Ste fanie Lohrman.<br />
La \nceputul anului, pe data de 24 ianuarie <strong>2010</strong>, a fost<br />
organizata o excursie la s`niu[, la Cota 1000, la care au<br />
participat 25 de familii cu copii din rândul membrilor regiunii<br />
noastre.<br />
Carmen OLTEANU<br />
39
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
REGIUNEA 4 OLT<br />
regiuni<br />
Asocia]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor – Sec -<br />
]ia Român` - Regiunea 4 Olt a luat fiin]` din<br />
ini]iativa Inspectorului [ef, colonel Valentin<br />
Voicu, la care s-a ad`ugat ajutorul acordat de<br />
vicepre[edintele Dumitru Descanu [i al consilierului<br />
juridic Moise B`dil`, din cadrul Se -<br />
c]iei Române.<br />
Activitatea Inspectoratului de Jandarmi Ju -<br />
de]ean Olt a fost organizat` [i s-a desf` [urat<br />
acordându-se o importan]` deosebit` înde -<br />
plinirii misiunilor [i activit`]ilor operative, re -<br />
feritoare la ordinea public` [i paza [i protec]ia<br />
institu]ional`.<br />
Trebuie subliniat faptul c` Regiunea 4 Olt<br />
a luat fiin]` în octombrie 2009 [i a avut ca<br />
obiectiv principal atra ge rea a cât mai mul]i<br />
jan darmi c`tre aceast` organiza]ie explicându-li-se<br />
detaliat avantajele înscrierii într-o astfel<br />
de asocia]ie.<br />
Printre primele lucruri realizate de la înfiin -<br />
]are a fost dotarea înc`perii din unitate închiriate de<br />
organiza]ie, cu materialele necesare desf`[ur`rii în<br />
bune condi]iuni a activit`]ilor, de c`tre membrii I.P.A.<br />
ai Regiunii 4 Olt.<br />
Dintre proiectele propuse de membrii I.P.A. din<br />
Re giunea 4 Olt a se desf`[ura, cu \ncepere din anul<br />
<strong>2010</strong>, cele mai importante sunt:<br />
- organizarea unui simpozion cu prilejul împlinirii a<br />
160 de ani de la înfiin]area Jandarmeriei Române;<br />
- organizarea unei mese rotunde cu reprezentan]ii<br />
Regiunii 1 [i 3 Olt cu privire la cre[terea prestigiului<br />
Re giunilor 1, 3 [i 4 Olt la nivel na]ional [i crearea<br />
- organizarea de concursuri sportive (fotbal, tenis<br />
de mas` [i câmp, tir, pescuit, atletism, bowling etc.)<br />
cu filialele membre I.P.A. din jude] sau na]ionale;<br />
- organizarea unei cine festive cu familiile membri -<br />
lor I.P.A. în vederea cunoa[terii [i stabilirii rela]iilor de<br />
prietenie între ace[tia;<br />
- sus]inerea financiar` a 5–10 membri I.P.A., Re gi -<br />
unea 4 Olt pentru a participa la întâlniri organizate cu<br />
filialele membre I.P.A. din Europa;<br />
- sponsorizarea edit`rii unei c`r]i, de c`tre un co -<br />
lectiv de cadre din I.J.J. Olt, referitoare la organizarea<br />
institu]iei Jandarmeriei din jude]ul Olt [i Romana]i, în<br />
concordan]` cu evolu]ia Jandarmeriei Române;<br />
- procurarea de mobilier, aparatur` sau alte mij -<br />
loace [i materiale necesare desf`[ur`rii în bune con -<br />
di]ii a activit`]ilor organizate de membrii I.P.A. – Re -<br />
giunea 4 Olt, la sediul unit`]ii [i subunit`]ilor dislocate<br />
[i, nu \n cele din urm`, cooptarea de noi membri<br />
în cadrul regiunii 4 Olt;<br />
Cu siguran]`, seriozitatea [i spiritul de echip` ca -<br />
rac teristice membrilor <strong>IPA</strong> din Olt, vor face s` se aud`<br />
cât mai des de aceast` organiza]ie.<br />
Vasile STOICA<br />
40<br />
unei imagini favorabile a I.P.A. în rândul<br />
popula]iei;<br />
- organizarea de excursii, întâlniri, con -<br />
ferin]e, dezbateri, schimburi bilate rale [i<br />
multilaterale cu organiza]ii similare [i filiale<br />
membre I.P.A. din ]ar` [i Eu ropa;<br />
- stabilirea unor rela]ii de parteneriat<br />
[i prietenie cu filialele membre I.P.A. din<br />
]ar` [i Europa;<br />
- realizarea unei înfr`]iri cu filialele<br />
mem bre I.P.A. din Italia, Spania, Fran]a,<br />
Bulgaria, [i altele;
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
UN GEST „DE SUFLET“ PENTRU<br />
CEI DE O NA}IE CU NOI !<br />
La 14 noiembrie 2009<br />
Liceul „Nicolae B`lcescu“<br />
din Gyula, Ungaria a s`r b` -<br />
torit 60 de ani de la infiin -<br />
]are, prilej cu care o delega -<br />
]ie de poli]i[ti (membri ai<br />
<strong>IPA</strong> 1 Cara[-Severin) a participat,<br />
prin intermediul <strong>IPA</strong><br />
Gyula, la festivit`]ile le gate<br />
de acest eveniment.<br />
De men]ionat c` Liceul<br />
„Ni colae B`lcescu“ este sin -<br />
gura unitate de \nv` ]` mânt<br />
\n limba român` din Un ga -<br />
ria, iar la Gyula vie ]uie[te cea mai<br />
mare comunitate de români din<br />
aceast` ]ar`.<br />
Din delega]ie au f`cut parte co -<br />
legi asocia]i de la Serviciul Po li]iei<br />
Ru tiere precum [i de la Po li]ia Mol -<br />
dova Nou`, \mpreun` cu fa miliile.<br />
Am fost \nso]iti, cu mult` prietenie<br />
[i c`ldur`, pe tot parcursul vi -<br />
zitei de c`tre d-na Varadi Bol di z -<br />
sarne, secretara <strong>IPA</strong> Gyula [i ... ab -<br />
solvent` a Liceului „Nicolae B`l -<br />
cescu".<br />
Pe lâng` corpul profesoral [i<br />
elevi ai liceului din cele 60 de pro -<br />
mo]ii, la festivit`]i au participat<br />
mem bri ai Corpului Diplo ma tic,<br />
Prea Sfiin]ia Sa Siluan - Epis copul<br />
Bisericii Ortodoxe Române din<br />
Ungaria, delega]ii ale Consi liului<br />
Jude]ean Timi[, ai Univer sit`]ii<br />
„Va sile Goldi[" din Arad [i mul]i,<br />
mul]i al]ii.<br />
Delega]ia român` a \nmânat di -<br />
rectoarei Liceului, d-na. Maria<br />
Gurz`u Cegledi, o plachet` oma gi -<br />
al`, ca semn de recuno[tin]` pentru<br />
promovarea spiritului [i culturii<br />
române[ti \n rândul tinerei gene -<br />
ra]ii. Totodat`, delega]ia noastr` a<br />
f` cut bibliotecii liceului o ge ne roa -<br />
s` dona]ie de carte din literatura<br />
uni versal`, tip`rit` \n limba ro mâ n`.<br />
Festivit`]ile s-au \ncheiat cu ver -<br />
nisarea unei expozi]ii de art` plastic`<br />
precum [i cu plantarea, \n<br />
curtea liceului, a unui arbore oma -<br />
gial, de c`tre Prea Sfiin]ia Sa Siluan,<br />
Episcopul Bisericii Orto doxe<br />
Române din Ungaria.<br />
Delega]ia noastr` a f`cut, \n<br />
conti¬nuare, \nso]it` [i de c`tre dl.<br />
Paukert Tamas, vicepre[edinte 1 al<br />
<strong>IPA</strong> Ungaria [i pre[edinte al <strong>IPA</strong><br />
Gyula, o vizit` la sediul Poli]iei din<br />
ora[ul Gyula, prilej cu care gazdele<br />
ne-au prezentat tehnica din dotare<br />
[i s-a f`cut un larg schimb de opinii<br />
cu privire la mo durile de ac]iune \n<br />
combate rea criminalit`]ii.<br />
Membrii delega]iei au f`cut o<br />
vizit` la vechea cetate din Gyula,<br />
precum [i un tur al ora[ului, iar<br />
apoi s-au retras, \n compania gaz -<br />
delor, la o sear` festiv`, ce a durat,<br />
ca toate serile <strong>IPA</strong>, pân` aproape<br />
de zori...<br />
Cu acela[i prilej, a avut loc [i un<br />
spectacol omagial \n care elevii, de<br />
la cele mai fragede vârste [i pân` la<br />
cei ce vor absolvi anul viitor, au f` -<br />
cut dovada unor calit`]i artistice<br />
deo sebite, ce promoveaz` tradi]iile<br />
[i cultura ro mâ neasc` \n primitoa -<br />
rea comunitate de români din Gyula.<br />
Reg. 1 Cara[-Severin<br />
N. Red. - vizita a fost repe tat`<br />
pe 24 aprilie <strong>2010</strong>, com ple -<br />
tându-se patrimoniul bi blio -<br />
tecii Liceului din Gyula [i pu -<br />
nându-se bazele unei serii de<br />
„week-end-uri <strong>IPA</strong>“, pe ba z`<br />
de reciprocitate.<br />
Am`nunte [i imagini, pe<br />
site-ul Sec]iei na]ionale:<br />
www.iparomania.ro<br />
regiuni<br />
REGIUNEA 4 DOLJ<br />
Începutul lunii noiembrie a anului 2009 a însemnat<br />
pentru cadrele doljene din sistemul penitenciar,<br />
un eveniment ce a marcat în con[tiin]a lor deviza<br />
<strong>IPA</strong> : „SERVO PER AMIKECO”.<br />
Cu aceast` ocazie, un num`r de 74 func]ionari<br />
publici cu statut special din Penitenciarul de Minori<br />
[i Tineri Craiova [i-au exprimat în scris dorin]a de a<br />
fi membri, punând bazele, la Adunarea de Con sti -<br />
tuire, a Regiunii 4 Dolj. Din partea Comitetului Exe -<br />
cutiv Na]ional a participat dl. vicepre[edinte Dumitru<br />
Derscanu,<br />
Cei prezen]i la eveniment au votat în unanimitate<br />
componen]a Comitetului Executiv Regional care va<br />
gestiona problemele curente dintre adun`rile generale<br />
anuale. Pre[edinte, a fost ales Octavian Ispas,<br />
iar secretar: Gabriel Neac[u. Pre[edintele de onoare<br />
al regiunii 4 Dolj este Nicolae T`tulescu.<br />
Pentru anul <strong>2010</strong>, Comitetul Executiv al Regiunii<br />
4 Dolj î[i propune organizarea [i desf`[urarea unor<br />
activit`]i care s` se înscrie în scopurile I.P.A. stabilite<br />
prin statut: subven]ionarea, într-un procent de 15-<br />
50% pentru cheltuielile de cazare [i transport ale<br />
membrilor Regiunii 4 Dolj, precum [i atragerea de<br />
parteneri – operatori economici [i mass-media.<br />
Ini]ierea [i instruirea, gratuite, în utilizarea calculatorului<br />
pentru un contact mai bun cu membrii.<br />
Activit`]ile de pescuit sportiv vor avea la început<br />
caracter educativ [i de ini]iere, iar ulterior, de concurs.<br />
Va fi solicitat sprijinul A.J.V.P.S. Dolj.<br />
Vizitele ex terne de prietenie vor avea ca principal<br />
scop stabilirea unor rela]ii de prietenie între membrii<br />
I.P.A. români [i bulgari, schimb de publica]ii,<br />
sprijinirea cu c`r]i a unor comunit`]i române[ti din<br />
afara ]`rii.<br />
De asemenea, se va urm`ri stabilirea unor rela]ii<br />
de prietenie [i între membrii regiunilor din Oltenia.<br />
Una dintre realiz`rile concrete ale regiunii este [i<br />
dare \n folosin]` a site-ului propriu de Internet :<br />
www.ipa4dolj.ro, pe care v` invit`m s`-l vizita]i<br />
pentru a ne cunoa[te mai bine.<br />
Octavian ISPAS<br />
41
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
magazin<br />
Nout`]i de la Arad<br />
|cepând din toamna lui 2008, pâ n` în prezent, s-a<br />
reu[it ridicarea casei I.P.A. din localitatea B`ile Lipova<br />
mo mentan fiind în plin proces de finisare.<br />
Pentru a ajunge în acest stadiu cu construc]ia o<br />
con tribu]ie extraordinar` a avut I.P.A. Sec]ia Român`,<br />
carea a sponsorizat regiunea noastr` cu suma de<br />
400.000 lei.<br />
Specific`m c` [i I.P.A. Regiunea 2 Arad ne-a sponsorizat<br />
cu suma de 70.000 lei.<br />
|n perspectiv`, exist` posibilitatea ob]inerii un te -<br />
ren, de aproximativ 1.000 mp, în imediata apropriere<br />
a casei I.P.A., pentu ame najarea unor facilit`]i spor -<br />
tive.<br />
|n septembrie 2009,<br />
cu prilejul prezen]ei \n<br />
Ro mâ nia pentru Con fe -<br />
rin]a na]ional` de la Ti -<br />
mi[oara, dl pre [edinte<br />
in terna]ional Michael<br />
Ody sseos [i dna vice -<br />
pre[edinte Julianna Pa -<br />
pne Vegso au vizitat<br />
casa aflat` \n construc]ie,<br />
dovedindu-se<br />
foarte impresiona]i de<br />
EXPERIEN}Q<br />
BRQILEANQ<br />
|n perioada 16-18 octombrie <strong>2010</strong>, <strong>IPA</strong> Regiunea 1<br />
Br`ila a organizat o excursie la mân`stirile din Nordul<br />
Moldovei, ocazie cu care asocia]ia a suportat cheltuielile<br />
de transport [i cazare, iar membrii celelalte cheltuieli<br />
legate de contravaloarea meselor, taxe intrare<br />
etc.<br />
|nscrierea la aceasta excursie a fost condi]ionat`<br />
doar de statutul de membru <strong>IPA</strong>, fiind \n s cri[i 22<br />
membri care au venit \nso]i]i, to tal: 46 persoane.<br />
Condi]iile de<br />
transport au fost<br />
la un ni vel foarte<br />
ri dicat, datorit`<br />
au tocarului pus la<br />
dispo zi]ie de dl<br />
Tudorel Cr`ciun<br />
membru simpatizant<br />
c`ruia <strong>IPA</strong><br />
Br`ila nu i-a achitat<br />
decât valoarea<br />
combustibilului [i<br />
cheltuielile pentru<br />
conduc`torul au -<br />
to.<br />
|n prima noap -<br />
te, ne-am cazat \n<br />
camerele puse la<br />
42<br />
amploarea lucr`rilor [i de frumosul peisaj \n care<br />
este am plasat imobilul.<br />
*<br />
|n ziua de 25 martie <strong>2010</strong>, cu ocazia Zilei Poli]iei<br />
Române, Regiunea 1 Arad, \n cooperare cu I.P.J. Arad,<br />
a organizat s`rb`torirea Ziua Poli]iei Român` având<br />
ca invita]i poli]i[ti din inspectoratele de poli]ie Bekes<br />
[i Csongrad (Un ga -<br />
ria), precum [i I.P.A.<br />
Kla genfurt - (Austria).<br />
|n perioada 9-16<br />
aprilie <strong>2010</strong> patru<br />
per soane din Regi u -<br />
nea 1 Arad au participat<br />
la un schimb de<br />
experien]` \n Neu -<br />
bran demburg (Ger -<br />
ma nia) unde s-au \n -<br />
treprins primele m` -<br />
suri pentru strângerea<br />
colabor`rii cu <strong>IPA</strong> Wa -<br />
ren, din res pectivul land.<br />
|n perioada 6 - 9 mai a.c. o delega]ie, format` din<br />
5 membri I.P.A. Regiunea 1 Arad, a participat la s`r -<br />
b` torirea a 25 de ani de la \nfiin]area <strong>IPA</strong> Vilach<br />
(Austria), stabilind noi contacte cu sec]ii <strong>IPA</strong> din<br />
Uniu nea Eu ro pea n` care se vor materializa \n vizite<br />
re ciproce.<br />
Pavel H~LM~GEAN<br />
dispozi]ie de stare]ul mân`stirii Putna, iar \n noaptea<br />
urm`toare ne-am cazat la o pensiune din Târgu<br />
Neam].<br />
|n cele trei zile am vizitat mân`stirile Agapia, Voro -<br />
ne], Putna, Dragomirna, Moldovi]a, Sucevi]a, V`ratec,<br />
precum [i Cetatea Neam]ului, Rezerva]ia de Zimbri.<br />
|n seara de la pensiune, am organizat o petrecere<br />
ad-hoc, \n restaurant, sprijini]i de formatia localului. Au<br />
fost premia]i membrii participan]i, sub diferite pretexte,<br />
astfel ca la fiecare mas` s` se gaseasc` o sticl`<br />
de [ampanie [i dulciuri.<br />
|n timpul deplas`rii, am fost \ncânta]i de muzica din<br />
autocar, \n concordan]` cu locurile mirifice pe care leam<br />
vizitat.<br />
Dac`, inti]ial, am f`cut eforturi s`-i convingem pe<br />
membrii no[tri s` mearga \n excursie, pentru completarea<br />
locurilor, ulterior am fost asalta]i de mul]i al]i<br />
membri <strong>IPA</strong> care vor sa participe la asfel de evenimente.<br />
Poate, anul viitor, cu sprijinul dlui Tudorel Craciun,<br />
vom dubla num`rul participan]ilor [i vom repeta<br />
aceast` frumoas` experien]`.<br />
C`lin PETRIC~
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
DE LA<br />
„1“ ARGE{<br />
I.P.A. Regiunea 1 Arge[ a fost<br />
al` turi de conducerea Inspec to -<br />
ratului de Poli]ie a jud. Arge[, în<br />
organizarea unor conferin]e, sim -<br />
po zioane, cu ocazia Zilei Poli]iei,<br />
Zi ua Femeii [i<br />
Ziua Na ]io nal`,<br />
organizând în<br />
co mun activi -<br />
t`]i.<br />
|mpreun` cu<br />
I.P.J. Arge[ [i<br />
Aso cia]ia Spor -<br />
tiv` „Triumf’, or -<br />
ganiza]ia noas -<br />
tr` a reu[it<br />
ame najarea<br />
unui te ren de<br />
tenis de câmp,<br />
cu nocturn`, la ca sa de oaspe]i Bu -<br />
dea sa, la ca re au ac ces to]i membrii<br />
<strong>IPA</strong> [i poli]i[ti din ca drul IPJ.<br />
De asemenea, din sponso riz` rile<br />
primite, îm pre un` cu Aso cia ]ia<br />
Sportiv` „Tri umf“ a in spec to ratului,<br />
s-a con struit o sa l` de sport (foto<br />
Poze cu prieteni<br />
|n perioada 6-9 mai a.c., \mpreun` cu \nc` trei<br />
mem bri <strong>IPA</strong> (Viorel Ciobanu - de la Reg. 1 Bac`u,<br />
Alex Cara [i Cornel Cr`ciun Reg.1 Vrancea), la invita]ia<br />
prietenilor sârbi, am efectuat o vizita \n localitatea<br />
Zajecar-Serbia.<br />
Aici am fost a[tepta]i de Miomir Georgevici (ro -<br />
mân, din Timocul de Est) care ne-a condus la locul<br />
de cazare \n sta]iunea Gamzigrad.<br />
Seara, ne-am \ntâlnit, la un restaurant, cu ceilal]i<br />
prieteni sârbi: Milan - adj. [efului Poli]iei din Zajecar,<br />
Marko, Rasa [i Snejana ([i ea românc`). Am dep`nat<br />
amintiri [i am gustat bucatele sâr be[ti.<br />
A doua zi, am fost primi]i de [eful Poli]iei Istri]a (o<br />
mai veche cuno[tin]`) cu care am schimbat impresii<br />
[i suveniruri. Apoi, gazdele ne-au condus \n sta]iunea<br />
Soko bania (cca 20.000 locuitori, a[ezat` \ntr-o zon`<br />
deosebit de pitoreasc`).<br />
dr.) [i o saun`, la care au acces<br />
membrii <strong>IPA</strong>, poli]i[ti din cadrul<br />
De ta [amentului de In ter ven ]ie<br />
Rapid` a inspectoratului [i ceilal]i<br />
poli]i[ti.<br />
Asocia]ia noastr` a sprijinit or ga -<br />
nele municipale [i or`[ene[ti în<br />
mo dernizarea sediilor, precum [i<br />
dotarea cu mobilier [i tehnic` de<br />
calcul, o mare parte din sume pro -<br />
venind din sponsoriz`ri [i virarea a<br />
2% din impozitul pe venit de c`tre<br />
poli]i[tii în contul aso cia]iei.<br />
S-a reu[it dotarea cabinetului psi ho -<br />
logic al inspectoratului (foto dr.),<br />
pre cum [i birourile, ser viciile, po -<br />
li]iile comunale [i Serviciul Po li ]iei<br />
rutiere, unde to]i poli]i[tii sunt<br />
mem bri <strong>IPA</strong>.<br />
Au fost primite delega]ii de po -<br />
li]i[ti din Grecia [i Israel, pe baz`<br />
de reciprocitate, ]`ri care au fost vi -<br />
zi tate [i de membrii asocia]iei<br />
noas tre.<br />
- Din sponsoriz`rile primite de la<br />
BRD, a fost dotat cu mobilier [i<br />
echi pament Deta[amentul de In -<br />
terven]ie rapid` al Poli]iei din ca -<br />
drul I.P.J. Arge[, unde majoritatea<br />
poli]i[tilor sunt<br />
membri ai aso cia -<br />
]iei noastre.<br />
|n ianuarie <strong>2010</strong>,<br />
asocia]ia noastr`,<br />
împreun` cu I.P.J.<br />
Arge[, au or ga ni -<br />
zat o în tâlnire cu<br />
membrii <strong>IPA</strong> pensionari,<br />
ocazie cu<br />
care au fost ofe -<br />
rite diplome de<br />
excelen]` pentru<br />
activitatea de pu -<br />
s`, fiind invita]i [i ofi]erii superiori<br />
din conducerea M.A.I. care au lu -<br />
crat ca poli]i[ti în cadrul Poli]iei Ju -<br />
de]ului Arge[.<br />
Aurel PREDA<br />
Am vizitat sediul Poli]iei care este foarte cochet [i<br />
\ngrijit. {eful Poli]iei ne-a f`cut o scurt` prezen tare a<br />
sta]iunii [i a problemelor cu care se confrunt`.<br />
Dup` un scurt tur al sta]iunii, a urmat ca zarea la…<br />
]ar`, \ntr-o pensiune ecologic`. Dup` ce am f`cut<br />
cuno[tin]` cu gazdele, la un pahar de ra chiu, am<br />
„\ncercat“ numai preparate ecologice, deo sebit de<br />
gustoase.<br />
Diminea]a, dup`<br />
micul dejun, am plecat<br />
spre Milanovac,<br />
aproape de grani]a<br />
cu Ro mâ nia, pe ma -<br />
lul sâr besc al Dun`rii.<br />
Am fost g`zdui]i \n<br />
Re zerva]ia Na tural`,<br />
o zon` pitoreasc` ce<br />
cunoa[te o afluen]`<br />
ma re de turi[ti str`ini<br />
- \n special germani.<br />
Ne-am deplasat \n<br />
ora[, \nso]iti de unul<br />
din directorii rezerva]iei.<br />
Dup` un scurt tur al localit`]ii, am fost invita]i la<br />
un restaurant pes c` resc, unde am avut par te numai<br />
preparate specifice [i de un vin excelent.<br />
Diminea]a, dup` micul dejun, gazdele ne-au condus<br />
c`tre grani]`, unde ne-am luat r`mas bun.<br />
Este a patra vizit` pe care o fac \n Serbia, iar im -<br />
pre siile au fost deosebite: prietenii nostri sârbi au<br />
fost calzi [i ospitalieri cu noi ca de fiecare dat`…<br />
Deja, pentru luna octombrie, când ne vor vizita,<br />
ne-am f`cut planuri importante [i sper`m ca [ederea<br />
lor \n Vrancea, s` fie, cel pu]in la fel de pl`cut`.<br />
Costel DOBRIL~<br />
43magazin
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
magazin<br />
UN JANDARM<br />
„DE FOR}~<br />
Printre membrii Regiunii I.P.A. - 4 Timi[ – care ne<br />
fac cinste, se num`r` [i domnul Da -<br />
niel-Simion Pastor, subofi]er în Gru -<br />
parea Mobil` de Jandarmi Timi [oa -<br />
ra.<br />
Practicant al ramurii sportive po -<br />
werlifting, din anul 2008, domnul<br />
Pastor este legitimat la C.S. „Zamol -<br />
xis” din Alba-Iulia, fiind antrenat de<br />
domnul Sorin Cazacu.<br />
Sport mai pu]in cunoscut, dar re -<br />
cunoscut oficial în România, powerlifting-ul<br />
este bine dezvoltat în alte<br />
state, îndeosebi în Statele Unite, în<br />
Marea Britanie [i în Rusia.<br />
Din 1972 exist` [i o Federa]ie In -<br />
terna]ional` de powerlifting, care or -<br />
ganizeaz` campionate mondiale<br />
atât pentru b`rba]i cât [i pentru fe -<br />
mei, atât pentru seniori cât [i pentru<br />
juniori.<br />
Powerlifting-ul seam`n` cu ramura sportiv` haltere,<br />
c`ci ambele presupun ridicarea de greut`]i, în<br />
trei încerc`ri, dar halterele reprezint` un „test de pu -<br />
tere” spre deosebire de powerlifting, care este un test<br />
de „rezisten]` la limit`”.<br />
La concursurile la care a participat pân` acum, beneficiind<br />
[i de sprijinul financiar [i moral din partea Re -<br />
giunii 4 Timi[, Daniel-Simion Pastor a câ[tigat nu -<br />
meroase medalii, dintre care amintim: la „Cupa Ti mi -<br />
[oara” din luna decembrie 2008, a ob]inut patru me -<br />
dalii la diferite stiluri [i locul III la total; la Campionatul<br />
Na]ional de la Alba Iulia, din luna noiembrie<br />
2009, a câ[tigat patru medalii de argint la categoria<br />
125 kg.<br />
Modest dar foarte ambi]ios, motivat [i cu<br />
mare încredere în for]ele proprii, domnul<br />
Pastor promite s` nu se opreasc` aici.<br />
De aceea, se preg`te[te intens, prin patru<br />
antrenamente pe s`pt`mân`, în vede rea particip`rii,<br />
în cursul acestui an, la Cam pionatul<br />
Na]ional, la Cupa României [i la mai multe<br />
con cursuri interna]ionale de powerlifting, un -<br />
de sper` s` ob]in` cel pu]in câte o medalie,<br />
iar dac` se poate, aceasta s` fie cea mai str` -<br />
lucitoare. Iar visul s`u este s` re u [easc` califi -<br />
carea pentru Campionatul Eu ro pean din 2011.<br />
Dar aceasta nu este totul. Fiica sa,<br />
Iulia Pastor, în vârst` de 8 ani, îi calc` pe ur -<br />
me având mare pasiune pentru nata]ie.<br />
Legitimat` la Clubul Sportiv Municipal Ti mi -<br />
[oara, ea a ob]inut deja dou` medalii de argint la<br />
primul concurs de înot la care a participat.<br />
Amândurora le ur`m mult succes la toate concursurile<br />
la care vor participa pe viitor.<br />
Vasile FOLTU}<br />
COPIII DE ISPRAVQ<br />
CAMPIONI<br />
LA VÂRSTE MICI<br />
„3“ ARAD – pentru \nceput,<br />
cooperare \n plan jude]ean<br />
44<br />
Andrei Zbîrnoaia, n`scut \n<br />
1998 este fiul agentului [ef de<br />
po li]ie Zbîr noaia Daniel din<br />
cadrul I.P.J. Me he din]i membru<br />
<strong>IPA</strong>.<br />
Este \n elev, în cursul gimnazial,<br />
la Colegiul Na]ional Traian<br />
din Drobeta Tr. Severin [i s-a<br />
remarcat pentru succesele sale<br />
sportive: \ntre anii 2006-<strong>2010</strong> a<br />
ob]inut me dalii [i distinc]ii la<br />
peste 20 de concursuri na ]io -<br />
nale [i interna ]ionale dup` cum<br />
ur mea z`:<br />
A efectuat mai multe stagii<br />
de preg`tire în ]ar` cît [i în str` in` tate în urma c`rora a<br />
ob]inut gra dul 3 Kyu fiind examinat conform regulilor [i<br />
Regulamentului Japan Karateo Fe deration Wadou Kai,<br />
grad echivalent cu centura maro.<br />
Andrei Zbîrnoaia este legiti mat la C.S. „Grifonis Wa -<br />
dou Kai“ din Dro beta Tr. Severin unde este antrenat de<br />
C`t`lin Dan Puicea, Vicepre[e dintele Federa]iei Româ ne<br />
de Karate Moderne - 6 dan Wado Ryu [i Popa Ion - 2<br />
dan.<br />
{i pe plan [colar Andrei Zbîr noaia este unul dintre cei<br />
mai merituo[i elevi num`rul diplo me lor ob]inute pe<br />
materii dep`[ind pe cele sportive.<br />
Ace[ti copii sunt mîndria noastr` !!!<br />
Valentin LAZ~R L<br />
Ac]iunile întreprinse pe plan intern au debutat în<br />
data de 30 aprilie <strong>2010</strong>, \n \ntâmpinarea zilei de 1<br />
Mai, organizând dou` turnee sportive, unul de<br />
minifotbal pe iarb` [i unul de tenis de câmp. La<br />
acest eveniment au participat toate regiunile I.P.A.<br />
din jude]ul Arad.<br />
De asemenea, în data de 15 mai <strong>2010</strong>, am participat<br />
cu o echip`, la Concursul de Pescuit Sportiv<br />
„Crap Pol“ organizat de <strong>IPA</strong> - Sec]ia Român` - Re gi -<br />
unea 1 - Arad.<br />
Totodat`, cu ocazia Sfin]ilor Petru [i Pavel, protectorii<br />
penitenciarelor,(29 iunie <strong>2010</strong>) am organizat<br />
în colaborare cu Penitenciarul Arad, trei turnee<br />
sportive, unul de minifotbal, unul de tenis de câmp<br />
[i unul de volei.<br />
La competi]ie au participat echipele I.P.J. Arad,<br />
Poli]iei de Frontier` Arad, I.S.U. Arad, Jandarmeria<br />
Arad, Unitatea Militar` 1249 Arad.<br />
Gabriel IANO{
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
SURPRIZE PENTRU POLI}ISTE<br />
Regiunea <strong>IPA</strong> 1 Gala]i, prin multitudinea [i varietatea activit`]ilor pe<br />
care le organizeaz` este deja binecunoscut` la nivel na]ional, iar pentru<br />
asta sunt m`rturie numeroasele CD-uri cu filme [i albume foto pe<br />
care ni le-a pus la dispozi]ie staff-ul regional.<br />
De la primirea lui Mo[ Nico lae de c`tre copiii membrilor <strong>IPA</strong>, la<br />
Mini-revelioul Poli]i[tilor, ori de la „S`rb`toarea scrumbiei“, aceste<br />
ac]iuni sunt deja notorii \n presa g`l`]ean` [i nu numai.<br />
Sec]ia na]ional` a acordat o Diplom` de merit Comitetului executiv<br />
regional, iar \n cele ce urmeaz`, vom reproduce un articol din ziarul<br />
„Via]a Liber`“ - referitor la s`rb`torirea Zilei femeii la Gala]i [i recomand`m<br />
celor ce doresc s` cunoasc` mai multe despre filiala <strong>IPA</strong> „1“<br />
de la Mila 80, s` acceseze site-ul http://www.ipagalati.ro/<br />
Pentru cele 79 de poli]iste<br />
g` l`]ene care sunt membre<br />
<strong>IPA</strong> [i fac parte [i din Clubul<br />
Sportiv „Danubius“, Ziua Fe -<br />
meii a fost… ieri.<br />
S`rb`toarea a început în<br />
ju rul prânzului, când femeile<br />
au fost urcate în autobuze, cu<br />
destina]ie… necunoscut`.<br />
Petrecerea a început în<br />
mo mentul în care toate<br />
doam nele au ajuns la „Clubul<br />
Viva“.<br />
„Destina]ia a fost secret`.<br />
Toat` petrecerea de azi a fost<br />
se cret`. Fetele nu au [tiut de -<br />
cât c` se va organiza ceva de<br />
Ziua Femeii”, ne-a spus co -<br />
misarul Florin Olaru, [ef serviciu<br />
management-resurse u -<br />
ma ne din cadrul IPJ Gala]i [i<br />
pre[edinte <strong>IPA</strong>.<br />
Doamnele au fost pl`cut sur -<br />
prinse, mai ales c` la intrarea în<br />
club au primit flori [i mici aten]ii din<br />
partea b`rba]ilor, membri <strong>IPA</strong>.<br />
„Am decis s` s`rb`torim ast`zi<br />
Ziua Femeii, deoarece luni, chiar de<br />
8 Martie, vrem ca doamnele s` aib`<br />
o zi liber`. Azi este ziua în care se<br />
îmbin` armonios cele patru elemente<br />
caracteristice femeilor: sensibilitatea,<br />
frumuse]ea, cochet`ria [i<br />
fi ne]ea”.<br />
„Am dorit s` le s`rb`torim pe toate<br />
femeile membre <strong>IPA</strong> [i am organizat<br />
un eveniment special, cu multe<br />
surprize”, ne-a povestit comisarul<br />
Florin Olaru.<br />
Nu numai locul a fost ]inut secret<br />
fa]` de poli]istele g`l`]ene, ci [i<br />
toate etapele petrecerii.<br />
„Am sperat s` nu fim deconspi -<br />
ra]i de colegele noastre, [i cred c`<br />
am reu[it. Am organizat [i o pre -<br />
zentare de lenjerie intim`. Fetele de<br />
Geny’s Models au defilat în ]inute<br />
ofe rite de firma de lenjerie Pietra<br />
din Cluj Napoca”.<br />
„Mai mult decât atât, le-am pre -<br />
g`tit [i un moment special de strip -<br />
tease. Anul trecut nu am avut astfel<br />
de momente [i ni s-a atras aten]ia.<br />
Colegele noastre merit` tot ceea ce<br />
este mai bun, a[a c` le-am înde -<br />
plinit dorin]ele”, ne-a divulgat pre -<br />
[edintele <strong>IPA</strong>.<br />
Pe lâng` micile aten]ii primite,<br />
pe doamne le-a a[teptat [i o tom -<br />
bol` cu premii constând în dou`<br />
excursii oferite de firmele Next Tra -<br />
vel [i Sfinx. A fost organizat [i un<br />
karaoke la care premiile au fost<br />
oferite de firma Convert [i au constat<br />
în bijuterii de aur.<br />
Chiar dac` a fost un eveniment<br />
or ganizat pentru femei, b`rba]ii<br />
poli]i[ti din conducere au ]inut s`<br />
fie prezen]i pentru a le ura co -<br />
legelor lor un c`lduros „La mul]i<br />
ani!” [i pentru a le oferi flori.<br />
Au promis îns` c` nu vor z`bovi<br />
foarte mult la petrecerea doamne -<br />
lor [i c` le vor l`sa pe acestea s` se<br />
distreze în voie.<br />
Pentru dou` dintre doamnele<br />
prezente evenimentul<br />
a fost cu dubl` semnifica]ie.<br />
„Avem o coleg` a c` -<br />
rei zi de na[tere este chiar<br />
ast`zi. {i am s`rb`torit-o [i<br />
pe doamna Constan]a Du -<br />
ca, secretara domnului<br />
comandant.<br />
A schimbat mul]i [efi, dar<br />
a r`mas la post, f`cându-[i<br />
meseria cu profesiona lis m.<br />
Doamna Duca a pri mit azi<br />
din partea noastr` un ca -<br />
dou de… aur pentru c`,<br />
pe 25 martie, chiar de Ziua<br />
Poli]iei, va ie[i la pensie.<br />
Îi mul]umim mult pentru tot ce a<br />
f`cut [i îi ur`m o via]` frumoas` în<br />
continuare”, a conchis comisarul<br />
Ola ru.<br />
A fost un eveniment reu[it [i plin<br />
de surprize. Felicit`ri organizatorilor<br />
[i „La mul]i ani” tuturor femeilor în<br />
uniform`.<br />
„VIA}A LIBER~“<br />
LOCUL CU AMINTIRI<br />
Oricât ar fi de stufoas`, o revist` ca a noastr` nu poate cuprinde,<br />
din p`cate, toate materialele venite de la regiunile <strong>IPA</strong>.<br />
|ncerc`m s` red`m, din toate sferele câte ceva, s` nu ne repe t`m;<br />
sunt regiuni cu activit`]i, pe cât de ample pe atât de tra di]ionale.<br />
Chiar [i sucesele au rutina lor...<br />
„Super-balurile“ organizate de colegii timi[oreni sau ar`deni, de<br />
Ziua Femeii, concursurile [i serb`rile ce cuprind zeci [i sute de copii<br />
ai membrilor <strong>IPA</strong>, \n preajma Anului Nou sau de 1 Iunie, au valoarea<br />
lor deosebit` [i regret`m c` hârtia revistei nu le poate cuprinde pe<br />
toate. Multitudinea de competi]ii sportive sau indivi du alit`]ile de va -<br />
loare - trebuie, totu[i, trecute „pe r`bojul“ amintirii.<br />
Tr`im \n era digital` [i multitudinea de informa]ii scrise, de filme [i<br />
fotografii ce ne intr` \n posesie, alc`tuiesc un frumos patrimoniu.<br />
Mul]umim regiunilor care ne pun la dispozi]ie materialele lor.<br />
Anul viitor vom s`rb`tori 15 ani de la consacrarea Sec]iei Na]io nale<br />
\n cadrul Asocia]iei Interna]ionale - arhiva digital`, ce se completeaz`<br />
pe zi ce trece, va fi de mare folos. Trimte]i, \n continuare!<br />
45
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
Escala lui Mo[ Crqciun<br />
Pentru copii membrilor Re -<br />
giunii 11 <strong>IPA</strong>, constituite la ni -<br />
velul Capitalei, Mo[ Cr`ciun a<br />
venit cu... avionul.<br />
|n Salonul Oficial al Aero -<br />
por tului Otopeni, 76 de co pii<br />
ai poli]i[tilor de frontier`, l-au<br />
\ntâmpinat cu emo]ie pe pur -<br />
t` torul de daruri.<br />
La fel de emo]iona]i au fost<br />
[i cei 90 de p`rin]i prezen]i la<br />
serbare.<br />
|ntre Regiunile <strong>IPA</strong> 1 [i 2 din jude]ul Dâmbovi]a<br />
exist` o strâns` colaborare, care se materializeaz`<br />
prin multe activit`]i comune, exemplu fiind vizita<br />
membrilor Regiunii 2 Dâmbovi]a la Muzeul Poli]iei<br />
Român din Târgovi[te, \n ziua de 19 decembrie<br />
2009, prilej cu care au fost oferite cadouri pentru<br />
Pomul de Iarn`, copiilor membrilor.<br />
ZIUA COPILULUI,<br />
LA REGIUNEA 1 DOLJ<br />
Manifestarea “Copiii spun NU viciilor [i<br />
infrac]ionalit`]ii, prin art` [i educa]ie comunitar`”<br />
a unit for]ele institu]iilor pu blice [i<br />
so ciet`]ii civile \n cadrul unor parteneriate<br />
ge neroase, pentru a le oferi copiilor [i tine -<br />
rilor [ansa de a duce o via]` s`n`toas`.<br />
Au fost tip`rite bro[uri [i materiale in for -<br />
mative, a fost pezentat un film privind riscul<br />
delincven]ei juvenile.<br />
Ziua de 1 Iunie – Ziua copilului a re pre -<br />
zentat o zi de bucurie atât pentru copii cât [i<br />
pentru poli]i[ti. Au fost sprijinite subunit`]ile<br />
de poli]ie pentru organizarea de activit`]i.<br />
Poli]i[tii sec]iei V au desf`[urat programe<br />
educativ-sportive cu [colile de pe raza sec ]iei. Au fost<br />
organizate concursuri de cultur` general`, [ah, cros,<br />
câ[tig`torii fiind premia]i cu diplome [i echipament<br />
sportiv.<br />
La gr`dini]a nr. 24 a fost organizat concursul “Cine<br />
respect` regulile de circula]ie respect` via]a”<br />
Sec]ia 1 Poli]ie a organizat “Cupa 1 Iunie“ la fotbal<br />
[i concursul “Permisul meu de biciclist”.<br />
Cu aceste ocazii, au fost oferite copiilor dulciuri,<br />
echi pament sportiv, diplome, toate din sponsoriz`ri,<br />
\n suma totala de 2057,32 lei.<br />
1 iunie <strong>2010</strong><br />
1 iunie <strong>2010</strong><br />
Ilustra]ii de la<br />
s`rb`torirea<br />
Zilei Copilului<br />
la Regiunea 1 Arad<br />
Leontin PECA<br />
46
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
FOTBALUL de calibru mic<br />
[i satisfac]iile lui MAJORE<br />
E sportul cel mai „la \ndemân`“,<br />
e jocul la care se pricep to]i [i<br />
unde avem talente nenum`rate.<br />
|n str`in`tate, sec]iile <strong>IPA</strong> cu vechime,<br />
me,<br />
au competi]ii ce num`r` deja zeci<br />
de edi]ii, la care echipele noastre au<br />
particip`ri valoroase,<br />
intrate te \n tradi]ie.<br />
Sunt prea pu]ine regiuni din <strong>IPA</strong><br />
România care<br />
s` nu fi fost t la Riccione,<br />
Tarragona, Ancona, Porec, care s` nu-[i<br />
fi trimis reprezentan]ii „s` ia pulsul“<br />
turneelor din Italia, Spania, Croa]ia,<br />
Belgia sau Olanda [i s` nu-[i doreasc`<br />
trofeele supreme.<br />
Unii chiar au urcat pe podium, ori<br />
l-au ratat, „la musta]`“ promi]ând<br />
s`-[i ia revan[a \n edi]ia urm`toare.<br />
Deja, \n România, se deruleaz`<br />
numeroase turnee care, chiar [i-au<br />
dep`[it caracterul local, devenind<br />
„na]ionale“ sau... „interna]ionale“.<br />
O trecere prin sit-urile regionale, ori pe<br />
cel na]ional, poate ilustra concret<br />
preocup`rile pentru fotbal - mai bine<br />
zis, pentru „mini...FOTBAL“, care domin`<br />
staff-urile regionale.<br />
Acest sport - de calibru mic - prin<br />
dimensiunile terenului, a lungimii<br />
reprizei [i al num`rului de fotbali[ti, dar<br />
care pune \n oper` atâtea ambi]ii,<br />
talent [i eforturi (inclusiv materiale)<br />
aduce uria[e satisfac]ii iubitorilor s`i.<br />
Cu regretul c`-i vom nedrept`]i pe unii<br />
dintre prietenii no[tri, datorit` lipsei de<br />
spa]iu, prezent`m o suit` de informa]ii<br />
legate de sportul cu mingea pe teren<br />
mic, legate de <strong>IPA</strong> - Sec]ia Român`.<br />
La Ascoli,<br />
\n Italia<br />
Bronz<br />
pentru România!<br />
Locul III la minifotbal dup` num`rul echi -<br />
pelor participante!<br />
Acestea sunt doar o parte din lucrurile remarcabile<br />
înregistrate între 24 [i 27 septembrie 2009,<br />
la Porec, în Croa]ia, acolo unde a avut loc cea de-a<br />
noua edi]ie a campionatului de fotbal “Alpe Adria Cup”.<br />
Evenimentul a fost organizat de Regiunea <strong>IPA</strong> Istria<br />
din Croa]ia [i Re gi -<br />
unea <strong>IPA</strong> Dolomiti<br />
din Italia.<br />
}ara noastr` a<br />
fost reprezentat` de<br />
17 echipe, din 11<br />
regiuni, cea mai bu -<br />
n` pres ta]ie fiind ob -<br />
]i nut` de se lec ]io na -<br />
ta Regiunii <strong>IPA</strong> 2 -<br />
Al ba, câ[tig`toare a<br />
locului al treilea.<br />
Primele dou` po -<br />
zi]ii ale clasamentului<br />
au fost ocupate<br />
de Ucraina [i Serbia.<br />
Alte dou` echipe române[ti, care au înregistrat rezultate<br />
bune la “Alpe Adria Cup” sunt: <strong>IPA</strong> 1 Alba [i <strong>IPA</strong> 2<br />
Timi[, ambele clasate pe locul IX.<br />
Chiar dac` num`rul participan]ilor a fost foarte mare,<br />
iar competi]ia acerb`, fair-play-ul a fost la el acas` pe<br />
toat` durata turneului.<br />
Potrivit organizatorilor, 56 de echipe din Austria,<br />
Bosnia, Cehia, Germania, Polonia, Serbia, Spania,<br />
Ucraina [i Ungaria au venit s` î[i joace [ansa pe<br />
terenurile de la Porec.<br />
Drumul c`tre performan]` a fost lung [i plin de confrunt`ri<br />
eliminatorii. Opt grupe de calificare - a câte<br />
[apte echipe fiecare - s-au confruntat, în a doua [i a<br />
treia zi, a turneului. Victoria a fost adjudecat`, în data<br />
de 26 septembrie, dup` o serie de meciuri pline de<br />
energie [i determinare.<br />
Mircea GHERGHI}~<br />
O delega]ie I.P.A.- Reg. 1 Vâlcea, a fost invitat` de A. S. „Po -<br />
li zzia Di Ascoli Piceno” pentru a participa la turneul de fotbal care s-a<br />
desf`[urat \n perioada 2-5 iunie <strong>2010</strong>.<br />
La turneu au participat echipe din Italia [i Polonia la care s-<br />
au ad`ugat [i echipe de juniori din Italia, Croa]ia, Polonia [i Ro -<br />
mâ nia.<br />
Cu aceast` ocazie, echipa noastr`, (intitulat` „Dinamo Rm.<br />
Vâlcea”) de[i era format` din fotbali[ti trecu]i de 30 de ani, a<br />
reu[it clasarea pe un onorabil loc III. Profitând de invita]ie, din<br />
delega]ie au f`cut parte [i un num`r de 20 de membri <strong>IPA</strong>, care<br />
s-au bucurat de vizitarea unor locuri \nc`rcate de istorie din ca -<br />
pitala Italiei - Roma, respectiv: Pia]a Veneto - Muzeul de Istorie,<br />
Columna lui Traian, Coloseum-ul, Fontana di Trevi, Pia]a San<br />
Pietro, Panteonul, etc. S-a mai vizitat mica republic` San Marino<br />
precum [i Vene]ia unde, am admirat Palatul Dogilor [i Pia]a San<br />
Marco<br />
Nicolae PETR~REANU<br />
47
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
minifotbal<br />
48<br />
Hai \n Grecia!<br />
|n peisajul destul de aglomerat<br />
al competi]iilor interna]ionale de<br />
mi ni-fotbal, de anul acesta exist` [i<br />
o ofert` din partea sec]iei Ele ne: un<br />
turneu \n insula Za kyntos.<br />
Anul acesta, prima edi]ie a acestui<br />
turneu s-a derulat \n pe rioada<br />
1-6 iunie, iar invita]iilor f` cute de<br />
or ganizator (simpaticul nostru co -<br />
leg Makis Andrinopulos) i-au r`s -<br />
puns [ase echipe grece[ti, dou`<br />
cipriote, una din Italia [i una din<br />
Ro mânia. Echipa româneasc` a<br />
fost cea alc`tuit` din membrii <strong>IPA</strong>,<br />
care joac` fotbal sub culorile clu bu -<br />
lui g`l`]ean „Danubius“.<br />
Team-ul deplasat de dnii Geor ge<br />
C`p`tan [i {efan Potic` s-a com -<br />
portat excelent, \n cele dou` zile re -<br />
zervate efectiv competi]iei fotbalistice,<br />
reu[ind s` se plaseze pe un<br />
LOGISTICA {I<br />
IMPORTAN}A EI<br />
Una dintre preocup`rile prioritare ale Regiunii 1<br />
Hunedoara, a fost aceea de a dezvolta infrastructura<br />
bazelor sportive din jude], iar ca punct de por -<br />
nire s-a realizat modernizarea terenului de minifotbal<br />
de la sediul IPJ Hunedoara, a amenaj`rii unui<br />
loc de joac` pentru copii membrilor <strong>IPA</strong> [i a construirii<br />
unor vestiare moderne care s` permit` des -<br />
f`[urarea oric`ror activit`]i sportive în mod civilizat<br />
[i în condi]ii de igien` irepro[abile.<br />
În lucru este [i terenul mare de fotbal, (\n foto<br />
aco perit cu z`pad`), care va fi renovat în totalitate<br />
[i care va fi o excelent` gazd` pentru „derby”-urile<br />
dintre echipele cele mai pasionate ale jude]ului<br />
nostru.<br />
Totodat`, terenul mare va fi înconjurat de o<br />
pist` de alergare acoperit` cu zgur`, fiind deja locul<br />
de antrenament al celor mai activi dintre poli]i[ti.<br />
De un mare succes s-a bucurat ini]ierea, în acest<br />
an, a campionatului e fotbal între subunit`]ile po -<br />
li]iei hunedorene.<br />
Fiecare subunitate [i-a format propria echip` din<br />
membri <strong>IPA</strong> care particip` la un turneu (tur-retur)<br />
[i care a avut o durat` de aproximativ [ase luni,<br />
urmând a se încheia în vara acestui an.<br />
Premiul cel mare, care a atras în b`t`lie chiar [i<br />
pe cei mai pu]in entuzia[ti dintre poli]i[ti, va consta<br />
într-o deplasare la un campionat european al<br />
po li]i[tilor, astfel c` lupta pentru locul I a fost echi -<br />
librat` de arbitri<br />
acredita]i [i<br />
toate schim -<br />
b` rile în lot s-<br />
au f`cut prin<br />
in termediul<br />
se cretariatului<br />
campionatului,<br />
cu aproba -<br />
rea consiliului<br />
de disciplin`.<br />
Pentru c`<br />
sportul are ri -<br />
goa rea sa, ne dorim ca membrii asocia]iei noastre<br />
s` devin` poli]i[ti ambi]io[i, lupt`tori, chiar [i atunci<br />
când sor]ii le sunt potrivnici.<br />
Marcel ZAHARIE<br />
meritat loc doi - \n<br />
fa za preliminar`.<br />
Sor]ii fi nalelor au<br />
hot` rât ca locurile<br />
pe podium s` aib`<br />
o alt` configura]ie,<br />
iar g` l`]enii au trebuit<br />
s` se mul ]u -<br />
meas c` cu un mun -<br />
cit loc IV, mai ales<br />
c` adversarii care i-<br />
au trimis acolo, <strong>IPA</strong><br />
Salonic, au reu[it, \n<br />
fi nal, pe pri mul loc...<br />
Galeria noastr` - condus` de dl<br />
vice pre [edinte Mircea Gherghi]` s-a<br />
re marcat prin dotare [i prin fervoa -<br />
rea cu care [i-a sus]inut favori]ii.<br />
La festivitatea de premiere, tea -<br />
m-ul românesc care a fost pri mit cu<br />
simpatie, a fost felicitat in clusiv de<br />
c`tre oficialii eleni invita]i la ceremonie:<br />
Mitropolitul din Zante: Va -<br />
silios Karagianis, pre [e dintele <strong>IPA</strong><br />
Zante - Panaiotis Bo zikis [i, nu \n<br />
ce le din urm`, de pri marul Ste lios<br />
Bozikis.<br />
Oricum, participarea „de tato na -<br />
re“ a avut [i avantajul c`, astfel s-a<br />
realizat [i o frumoas` c`l`torie tu -<br />
ristic`, \n locuri mirifice - cunoscut<br />
fiind c` Zakyntos (sau Zante) este o<br />
insul` de excep]ie, \n ma rea Ionic`.<br />
Florin Z.<br />
„Cupa Dunqrii“<br />
s-a \ncheiat<br />
cu rafale de armq<br />
Regiunea 1 C`l`ra[i<br />
a f`cut spectacol, din<br />
nou, la cea de-a doua<br />
edi]ie a Cupei Dun`rii<br />
la Fotbal, organizat` în<br />
perioada 21-22 aprile<br />
<strong>2010</strong>.<br />
Reu[ita s-a datorat în<br />
egal` m`sur` impli -<br />
c`rii Comitetului Exe -<br />
cu tiv Regional [i a pre -<br />
[edintelui regiunii, dl.<br />
Ma rian Dumitru.<br />
Zece echipe au luat parte la campionat, una dintre ele<br />
venind tocmai din Republica Moldova, din localitatea<br />
omonim` cu cea organizatoare, C`l`ra[i.<br />
Pentru ca spectacolul s` fie de propor]ii, lovitura de<br />
în cepere i-a apar ]inut unui... stelist celebru: Mihail Ma -<br />
jaru, câ[tig`tor al Cu pei Campionilor Europeni, la Sevilla,<br />
în 1986.<br />
Câ[tig`toarea celei de-a doua edi]ie a Cupei Dun`rii la<br />
Fotbal a fost, ca [i anul trecut, Regiunea 17 Bucure[ti. Ei<br />
i-au urmat Regiunile 1 Bra[ov [i 1 Bucure[ti.<br />
Turneul organizat de Regiunea 1 C`l`ra[i s-a încheiat,<br />
ca [i anul trecut, cu o reu[it` c`l`torie de socializate pe<br />
nava „Prin] Con -<br />
stantin”.<br />
Gazdele au<br />
oferit [i surpri -<br />
za unei reu[ite<br />
apli ca]ii, a Po li -<br />
]iei de frontie -<br />
r` c` l` r` [ene<br />
care a res pins<br />
un atac pira te -<br />
resc asupra na -<br />
vei, \nlocuind<br />
artificiile cu fo -<br />
curi „de ma ne -<br />
vr`“<br />
Mircea G.
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
Are balta pe[te!<br />
Nu cred c` exist` vreo regiune <strong>IPA</strong> f`r` pescari [i<br />
care s` nu-[i fi planificat organizarea, cel pu]in, a unui concurs<br />
de pescuit sportiv pe an, iar siturile de web stau<br />
m`rturie. Site-ul „na]ional“ face oficiile transmiterii invi -<br />
ta]iilor venite, din tot teritoriul, iar pasiona]ii au de unde<br />
alege.<br />
|n cele ce urmeaz`, m` voi referi doar la dou` concursuri<br />
care, prin anvergura lor (\n]eleg aici capturile) bat orice re -<br />
corduri [i sunt de interes na]ional: concursurile organizate<br />
de Reg 1. <strong>IPA</strong> Covasna - la „Doripesco“, \n jud. Bra[ov [i cel<br />
de la S`rule[ti - organizat de Reg. 1 <strong>IPA</strong> C`l`ra[i.<br />
Capturile \nsumeaz` sute de kilograme, pe echip`, [i<br />
aceste ac]iuni au menirea s` eviden]ieze pescarii de performan]`.<br />
Mai mult de atât, trebuie apreciat gestul dlui pre[edinte<br />
Albert Toth de la Reg 1 Covasna, care a \ncheiat [i un contract<br />
de parteneriat cu administratorii complexului piscicol<br />
„Dori pesco“, pentru a facilita accesul membrilor <strong>IPA</strong> la pescuit.<br />
Revista noastr` va urm`ri cu predilec]ie aceste ac]iuni [i<br />
\i invit` pe to]i membrii <strong>IPA</strong> s` le ia \n considera]ie.<br />
Cqtina <strong>2010</strong><br />
|n spiritul tradi]iei care a prins<br />
via]` acum patru ani, <strong>IPA</strong> Regi unea<br />
3 Cluj a organizat, în perioada<br />
2–3 iulie <strong>2010</strong>, „Concursul de<br />
Pes cuit Sportiv Sta]ionar“.<br />
Locul ales a fost aceea[i zon`<br />
paradisiac` a C`tinei, situat` în<br />
partea de nord a Podi[ului Tran -<br />
sil vaniei.<br />
Edi]ia din acest an s-a bucurat<br />
de participarea cea mai nu me -<br />
roas` de pân` acum – 40 de<br />
con curen]i, dup` cum urmeaz`:<br />
<strong>IPA</strong> Reg. 1 Cluj (Poli]ia) - 2 echi -<br />
pe, <strong>IPA</strong> Reg. 2 Cluj (Gruparea de<br />
Jandarmi Mobil` Cluj-Napoca) -<br />
2 echipe, <strong>IPA</strong> Reg. 3 Cluj (I.J.J.<br />
Cluj) – 7 echipe, <strong>IPA</strong> Reg. 4 Cluj<br />
({coala de Agen]i de Poli]ie) - o<br />
echip`, <strong>IPA</strong> Reg. 2 Bihor (Poli]ia de<br />
Frontier`) - o echip`, <strong>IPA</strong> Reg. 3<br />
Bihor (Jandarmeria) - o echip`, ISU<br />
Cluj – 3 echipe, <strong>IPA</strong> Reg. 4 Sa tu-<br />
Mai ales cea din S`rule[ti, jude]ul C`l`ra[i.<br />
Dovad` cele peste 1.600 de kg de captur` de la<br />
Concursul Na]ional de Pescuit „Pl`tica de criz`“.<br />
Competi]ia a fost organizat` de Regiunea I C`l` -<br />
ra[i, pe balta S`rule[ti-R`du]`, între 21 [i 24 iulie.<br />
Premiul cel mare a fost disputat de 15 echipe<br />
din Alba, Arad, Bucure[ti, C`l`ra[i, Cluj, Ialomi]a,<br />
Ma ramure[ [i Olt, îns` el a fost câ[tigat de Re -<br />
giunea II Alba, cu o captur` total` de aproape 330<br />
kg. Locurile II [i III au fost ocupate de echipele din<br />
Arad, care au prins 185 [i respectiv 178 kg de<br />
pe[te.<br />
Câ[tig`torii au primit cupe, premii în bani [i produse<br />
specifice pentru pescuit. Ele au fost \nmânate<br />
chiar de dl Secretar General al Sec]iei Române a<br />
<strong>IPA</strong>, dr. Iulian Medrea, \n prezen]a dlui Robert R` -<br />
du ]` - administratorul renumitului „carpodrom“<br />
din ju de]ul C`l`ra[i.<br />
{i celelalte echipe înscrise în concurs au fost recompensate<br />
de c`tre organizatori, fiecare dintre ele<br />
primind diplome de participare.<br />
Concursul Na]ional de Pescuit „Pl`tica de criz`“<br />
s-a bucurat [i de aten]ia presei, el fiind transmis de<br />
televiziunea na]ional`.<br />
Mircea GHERGHI}~<br />
Mare (Jandarmeria T`[nad) - 2<br />
echipe.<br />
Vremea a fost frumoas`, îns`,<br />
din p`cate, capturile s-au do vedit a<br />
fi mai pu]in „generoase“.<br />
Clasamentul competi]iei: Lo -<br />
cul I – echipa care a repre -<br />
zentat <strong>IPA</strong> Reg. 2 (Poli]ia de<br />
Frontier`) Bihor: Cla udiu Du -<br />
ra [i Gabriel Albinaru cu o<br />
captur` de 2,430 kg; Locul II<br />
– echipa care a re prezentat<br />
<strong>IPA</strong> Reg. 1 (Poli ]ia) Cluj: Emil<br />
Butur [i Adrian B` r`ian, cu o<br />
captur` de 2,180 kg; Locul III<br />
– echipa care a reprezentat<br />
<strong>IPA</strong> Reg. 3 Cluj (I.J.J. Cluj):<br />
{tefan Tas nadi [i Paul Far -<br />
ca[, cu o captur` de 2,150<br />
kg.<br />
Gelu C~TINEAN<br />
49
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
arte<br />
Popas<br />
în lumea culorii<br />
Regiunea 1 Maramure[ a organizat, la Bibiloteca Ju -<br />
de ]ean` „Petre Dulfu“ din Baia Mare, o expo zi]ie de<br />
pictur` a tinerei [i talen tatei poli]iste<br />
Mihael Ghi]. Vernisajul a avut loc \n<br />
ziua de 14 mai <strong>2010</strong>.<br />
S` vedem cum a redat cotidianul<br />
„Ade v`rul“ desf`[urarea evenimentului.<br />
În Baia Mare s-a deschis prima ex po -<br />
zi]ie de tablouri pictate cu cristale Swa -<br />
rovski, din România.<br />
Ineditele opere de art` poart` sem -<br />
n`tura unei tinere angajate din In spec -<br />
toratul Jude]ean de Po li]ie Ma ramure[.<br />
Moda tablourilor cu cristale Swa rov -<br />
ski aplicate a ajuns [i în Baia Mare.<br />
Dac` peste grani]`, acest tip de art`<br />
nu mai este o noutate, în România, a<br />
fost lansat, în premier`, la Baia Mare, în<br />
cadrul unei expozi]ii de pictur` intitulat`<br />
„Popas în lu mea culorii“.<br />
Ineditele lucr`ri poart` semn`tura unei artiste de<br />
30 de ani, agent principal la biroul de Investiga]ii Cri -<br />
mi nale din Inspectoratul Jude]ean de Poli]ie.<br />
Minimum 300 de cristale pentru un tablou<br />
Artista a adoptat aceast` tehnic` în urm` cu câteva<br />
luni, dup` ce a v`zut colec]ia unui designer vestimentar.<br />
„Pasiunea pentru pictur` am avut-o înc` din co -<br />
pil`rie [i cred c` o mo[tenesc de la str`bunica mea,<br />
care avea [i ea înclina]ii spre aceast` art`.<br />
În ceea ce prive[te pictura, am fost mai mult autodidact`,<br />
iar în urm` cu doi ani am început s` iau în se -<br />
rios aceast` art`. Ideea aplica]iilor pe colaj, cu cris tale<br />
Swarovski, a venit pur [i simplu.<br />
{tiam c` în str`in`tate exist` o mod` pentru a[a ce -<br />
va, îns`, convins` de crea]iile unei prietene, care este<br />
designer vestimentar, am decis s` punctez anumite<br />
tr`s`turi sau detalii din tablouri, cu astfel de cristale“,<br />
m`r turise[te, artista Mihael Ghi].<br />
În func]ie de dimensiuni, ta blourile num`r` cel pu -<br />
]in 300 de astfel de cristale Swarovski [i pot ajunge<br />
chiar [i pân` la 500.<br />
A câ[tigat concursul na]ional de pictur`<br />
Mihaela Ghi] nu este la pri ma expozi]ie personal` de<br />
pictur`. A avut de-a lugul<br />
tim pului [ase expozi]ii de<br />
pic tur`, toate organizate de<br />
Minis terul de Interne.<br />
„Primele expozi]ii le-am<br />
avut în cadrul [colii de<br />
Agen]i de Poli]ie de la Câm -<br />
pina, unde am participat<br />
chiar [i la un concurs na ]io -<br />
nal de pictur`, organizat în -<br />
tre unit`]ile de înv`]`mânt<br />
din cadrul MAI, unde am<br />
ob]inut locul I“, spune ar -<br />
tista.<br />
Prima expozi]ie a tinerei,<br />
or ganizat` în afara unit`]ilor<br />
de poli]ie, a avut loc ieri, în<br />
Sa lonul Artelor din cadrul Bi -<br />
bliotecii „Petre Dulfu“.<br />
Aici, artista a expus 18 ta blouri, dintre care [ase cu<br />
apli ca]ii de cristale Swa rovski. „Ideea expunerii într-un<br />
spa]iu din afara uni t`]ilor de poli]ie a avut-o comisarul-[ef<br />
Mircea Sabou Gigel, pre[edintele Asocia]iei<br />
Interna]ionale a Poli ]i[tilor din regiunea Maramure[,<br />
un mare iubitor de art` care s-a ocupat de organiza -<br />
rea acestei expozi]ii“, a mai precizat artista.<br />
De la începutul anului, Mihaela Ghi] a realizat 12<br />
tablouri cu aplica]ii de cristale Swarovski, iar cel mai<br />
impresionant dintre acestea m`soar` doi metri.<br />
Artista î[i cump`r` cristalele din resurse proprii,<br />
1.000 de cristale Swarovski de dimensiuni mici (ss20)<br />
cost` 500 de lei. Ea nu inten]ioneaz` s` vând` ta blo -<br />
urile, astfel c` operele sale nu au fost evaluate.<br />
Anca Popescu<br />
Adev`rul/Sâmb`t` 15 mai <strong>2010</strong><br />
{evalet<br />
De peste patru ani, sergentul major Andrei Moga –<br />
membru <strong>IPA</strong> la Regiunea 5 Timi[oara (ISU) împlete[te<br />
cât se poate de bine voca]ia de pompier cu pictura.<br />
De[i aparent nu exist` o leg`tur` concret` între cele<br />
dou` meserii, tân`rul<br />
pompier consider` c`<br />
ambele sunt deosebit<br />
de complexe [i de frumoase<br />
[i c` îi aduc<br />
satisfac]ii deosebite.<br />
Mai mult chiar, rigorile [i disciplina militar` i-au cultivat<br />
[i în particular, dorin]a de perfec]ionare.<br />
„Ca pompier te afli în permanen]` în stare de alert`;<br />
îns` odat` ce începi s` a[ezi lumini [i culori pe [evalet,<br />
p`trunzi într-o lume cald` [i boem`, care î]i lini[te[te<br />
sim]urile”, m`rturise[te tân`rul artist.<br />
În ceea ce prive[te viitorul, pe plan profesional, An -<br />
drei Moga î[i va continua cariera militar`, iar în plan<br />
personal, va organiza, în acest an, o ex pozi]ie cu noile<br />
sale lucr`ri.<br />
Viorel PREDA<br />
50
<strong>2010</strong> <strong>IPA</strong> ROMANIA<br />
MQ MUT<br />
LA MAMA!<br />
Cu ocazia Zilei Femeii, de 8<br />
martie <strong>2010</strong>, Sec]ia Român` a<br />
oferit doamenlor [i domni [oa -<br />
relor din staff-ul propriu, precum<br />
[i \ntregului personal feminin din<br />
Institutul de Studii pentru Ordine<br />
Public` - care g`zduie[te sediul<br />
or ganiza]iei na]ionale - un cadou<br />
mai aparte: o spumoas` comedie<br />
teatral`.<br />
Sala de festivit`]i a ISOP s-a<br />
transformat, deci, \n sal` de teatru<br />
oferind condi]ii excelente pentru<br />
evolu]ia actorilor Adriana Tran da -<br />
fir, Andreas Pe trescu [i Gabriel<br />
F`tu \n comedia „M` mut la ma -<br />
ma!“<br />
Doi fra]i, cu vârste apropiate de<br />
30 de ani, unul p`r`sit de so]ie,<br />
iar cel`lalt \n[elat de iubit`, ho -<br />
t`r`sc s` se re\ntoarc` acas` la<br />
mama, pentru a-[i retr`i - \ntr-un<br />
fel - copil`ria.<br />
Mama, o v`duv` aflat` \nc` \n<br />
floarea vârstei, de[i e singur` \n<br />
cas`, are un iubit pe care l-a cu -<br />
noscut la facultate, ea fiind... student`!!!<br />
Când apar b`ie]ii acas`, apar [i<br />
conflictele.<br />
|n primul rând apar gelozii pe<br />
dormitor, fiecare dintre fra]i avâ -<br />
nd senza]ia c` „m`mica“ \l iu -<br />
be[te mai mult pe cel`lalt, iar ide -<br />
ea c` mama are un iubit, c` [i ea<br />
are dreptul la dragoste, la via]`, e<br />
de neconceput...<br />
|n mintea celor doi: mama este<br />
doar mam`, [i atât!!!<br />
O comedie trist`, o poveste ve -<br />
sel`, optimist`, dar cu accente<br />
tra gice, o buc`]ic` rupt` din via]`<br />
de familie a noastr`, a tuturor,<br />
despre ceea ce ar putea \nsemna<br />
o familie fericit`.... sau, drumul<br />
spre ideal, atunci când speran]a<br />
te \nva]` s` tr`ie[ti frumos [i s` te<br />
bu curi de fiecare clip`!<br />
Cursul piesei cu noa[ -<br />
te multe r`sturn`ri de si -<br />
tua ]ie, fiecare dintre participan]i<br />
\ncearcând s`-[i<br />
mar cheze teritoriul [i s`<br />
se impun`.<br />
Spectatorul re]ine to -<br />
tu[i c`, de fiecare dat`,<br />
cu r`bdare [i toleran]`,<br />
cu nervii \ntin[i, dar [i cu<br />
mult umor, totul se poate rezolva....<br />
Aplauzele copioase de la finalul<br />
spectacolului nu au fost doar<br />
r`splata pentru talentul actorilor<br />
[i inspira]ia regizoral` dar au<br />
dovedit [i faptul c` ineditul cadou<br />
de Ziua Femeii a fost foarte bine<br />
primit.<br />
Mircea GHERGHI}~<br />
„M~ MUT LA MAMA!“<br />
de Andreas Petrescu [i Gabriel F`tu<br />
Distribu]ia: Adriana Trandafir - mama<br />
Andreas Petrescu - Andrei (fratele mai mare)<br />
[i Gabriel F`tu - Gabriel (fratele cel mic)<br />
Scenografia: Iuliana Gherghescu<br />
Regia: Gelu Colceag<br />
VEDET~ |N DEVENIRE<br />
Fiul unei membre <strong>IPA</strong> din Re -<br />
giunea 3 Cluj, la doar 15 ani, este<br />
un talent care s-a afirmat deja,<br />
prin muzic`, la multe Festivaluri<br />
na ]ionale [i interna]ionale, printre<br />
care în anul 2009 la Festivalul<br />
Na]ional de Crea]ie [i Interpretare<br />
“MAMAIA COPIILOR”, unde a ob -<br />
]inut premiul special.<br />
Se nume[te Emanuel C\rstea [i<br />
s-a n`scut în Dej, în 30 august<br />
1995, locuind în Cluj-Napoca, pe<br />
frumoasele meleaguri some[ene.<br />
Iube[te frumosul [i bunul sim]<br />
[i mul]ume[te bunului Dum ne -<br />
zeu c` i-a d`ruit talentul de a cân -<br />
ta, pentru a deveni un om bun [i<br />
prin muzic` s` poat` p`trunde în<br />
sufltele ascult`torilor.<br />
Dorin]a sa cea mai mare este<br />
s`-[i împlineasc` visul de a ajunge<br />
cânt`re] [i actor.<br />
Pentru aceasta, de [ase ani, se preg`te[te în Cluj-<br />
Napoca, dar [i în Bucure[ti, fiind elev în anul la<br />
[coala Popular` de Art`, clasa doamnei profesoare<br />
Viorela Filip.<br />
De[i are doar 15 ani, palmaresul<br />
lui este destul de bogat, având o<br />
serie de apari]ii radio-tv [i spectacole.<br />
A fost invitat la PROTV - la Teo; la<br />
Antena 1, TVR 1, TVRM, OneTv, Ra -<br />
dio Cluj, Radio Con stan]a, Radio<br />
România Cultural, Radio Bucure[ti;<br />
a sus]inut spectacole în Cluj la:<br />
Zilele Studentului clujean, Ziua<br />
Copilului, Serb`rile de Cr`ciun, la<br />
liceele clujene, la Iullius Mall, la<br />
Polus Center, Expo Transilvania, la<br />
Radiodifuziunea Ro mân`, Centrul<br />
cultural al M.A.I., Bra[ov - târgul in -<br />
terna]ional de carte [i muzic`, alte<br />
spectacole în Dej, Baia-Mare, Su -<br />
cutard, Sâni coa ra, Buza, etc.<br />
|ntrucât e un tân`r care promite<br />
foarte mult, \i dorim s` ajung` ve -<br />
det`, dup` cum merit`.<br />
Gelu C~TINEANC<br />
51
<strong>IPA</strong> ROMANIA <strong>2010</strong><br />
Poli]ist harghitean,<br />
membru<br />
al Uniunii Scriitorilor<br />
„A fost odat` ca nicioda t`”…<br />
a[a ar putea începe po vestea vo -<br />
lumului de poezie “Ari pi de ce -<br />
nu[`”, semnat de ofi ]erul de po -<br />
li]ie Ionel Simota ci în 1971, an<br />
în care poetul po li]ist a v`zut lu -<br />
mina zilei în satul Fren ciugi din<br />
comuna {cheia, jude]ul Ia[i.<br />
Drumul consacr`rii \n lumea<br />
poe]ilor a \nceput \n anul 1995, odat` cu publicarea pri -<br />
melor versuri în volumul intitulat sugestiv „Dialog \n cer”.<br />
Astfel încât: dac` primele volume<br />
de versuri ap`rute în 1995:<br />
„Dialog \n cer” [i „Frânturi de<br />
zbor“ au fost urmate de „Un fel de<br />
colind”, dac` anii care au ur mat<br />
au a[ternut „Poeme” pe „Ramuri<br />
de dor” [i „Lumina cuvântului<br />
meu” pe „Casa cu salcâmi“, iar<br />
„De dorul t`u” a fost întregit` cu<br />
„Îngerul meu”, descrise în „Cu -<br />
vinte \ntrupate”, dac` „Turnul t` -<br />
cerii” s-a plecat „La poalele ochi -<br />
lor t`i”, „Aripi de cenu[`” au premers<br />
vo lumului „Descul] printre<br />
cuvinte” - cel mai recent ie[it de<br />
sub tipar …<br />
A{ VREA<br />
A[ vrea s` mor frumos<br />
Aruncându-m` în albastrul ochilor t`i<br />
Spre a-mi sc`lda sufletul<br />
Mistuit de iubire.<br />
A[ vrea s` m` arunc<br />
În smaraldul ochilor t`i,<br />
Cascad` adânc` [i rece<br />
Ce-mi d` nemaiîntâlni]i fiori.<br />
În noaptea din ei a[ vrea s` m` arunc,<br />
Bezn` t`cut` [i dulce,<br />
[i s` alunec în formele trupului t`u<br />
Pe care atât de mult l-am iubit.<br />
A[ vrea s` mor frumos<br />
Ascunzându-m` într-un ungher<br />
Al vie]ii din tine.<br />
Ionel Simota<br />
Autorul este, de mai bine de un an, membru al Uni -<br />
unii Scriitorilor din România, [i nu-i lipsit de importan]`<br />
c` poetul este poli]istul har ghitean Ionel Simota.<br />
Despre aceasta merit` s` vorbim, mai ales c`, [i da -<br />
torit` crea]iilor sale, cu siguran]` ne-am îmbog`]i spiritual,<br />
citindu-i minunatele gânduri [i sim]`minte înve[ -<br />
mântate în cuvânt.<br />
Ligia GHINEA<br />
Ciprian V`tafu - I.PJ Harghita, premiul<br />
1 sculptur` la Festivalul Na]ional<br />
al Arti[tilor amatori din M.A.I. (2008)<br />
Publica]ie<br />
I.P.A. România<br />
<strong>IPA</strong> <strong>Jurnal</strong><br />
Septembrie <strong>2010</strong><br />
ISSN 1842-2721<br />
COLEGIUL EDITORIAL:<br />
Prof univ dr. Costic` Voicu<br />
Dr. ing. Iulian Medrea<br />
Dr. ec. Florin Safta<br />
Prof univ. dr. Laz`r Cârjan<br />
Dr. Ion M. Gherghi]`<br />
Dr. Mihai David<br />
Dumitru Derscanu<br />
COLECTIVUL REDAC}IONAL<br />
Redactor [ef: Florin Zagoneanu<br />
Secretar general de redac]ie: Marian Tudor<br />
Colaboratori permanen]i: Ovidiu Badea,<br />
Gabriela Cruceanu [i Laura Savu.<br />
Coresponden]i: membrii Comitetelor Executive<br />
regionale din <strong>IPA</strong> Sec]ia Român`<br />
Tehnoredcator: Dan Cârstoiu<br />
www.iparomania.ro<br />
ipajurnal.ro@gmail.com<br />
T<strong>IPA</strong>R: „F`g`ra[ Print“ - Bucure[ti Concept „MEDIA LEX ” © august <strong>2010</strong>