Jurnal IPA 2010 - IPA Romania

IPA
SEC}IA ROMÂN~
ROMANIAN SECTION
Jurnal
INTERNATIONAL
POLICE
ASSOCIATION
international police association
romanian section
2010
www.iparomania.ro

Bun venit la cea
de-a X-a
Conferin]` Na]ional`
a Sec]iei Române !
26-27 August 2010
Servo per amikeco!
Participan]i la Conferin]a Na]ional` a Sec]iei Române a IPA - Timi[oara, septembrie 2009

2010 IPA ROMANIA
TIMI{OARA 3-6 SEPTEMBRIE 2009
Cea de-a IX Conferin]` a Sec]iei na]ionale IPA s-a
desf`[urat \n perioada 3-6 septembrie 2009, la
Timi[oara.
Deschiderea festiv` a avut loc \n frumoasa sal` de
spectacole a Filarmonicii “Banatul”.
Cu acest prilej, Pre[edintele Comitetului Executiv
Na]ional, dl prof. univ dr. Costic` Voicu, a prezentat
de lega]ii regiunilor IPA afla]i \n sal` pe invita]ii de
vaz` care au onorat \ntrunirea.
Enumer`m pe dl Pre[edinte interna]ional Michael
Ody sseos, pe Giorgios Katsaropoulos (actualmente
Secretar General Interna]ional), pe dna Iulianne Pap -
ne Vegso - vicepre[edinte interna]ional [i pe repre -
zentan]ii sec]iilor na]ionale din Canada, Cehia, Fran -
]a, Israel, Serbia [i Suedia.
Totodat`, au fost prezenta]i delega]ii sec]iei IPA, \n
formare, din Republica Moldova – cunoscut fiind c`
Sec]ia român` este „sponsorul” acesteia, \n procesul
admiterii ei ca membru cu drepturi depline \n organiza]ia
interna]ional`.
Reprezentan]ii PEB – dl pre[edinte Odysseos, dl
Katsa ropoulos [i dna Papne Vegso au mul]umit pentru
ocazia de a participa la Conferin]a Na]ional` a
Sec ]ie Române [i au adresat ur`ri de succes \n derularea
lucr`rilor.
Cei prezen]i \n sal` au primit [i salutul reprezentan]ilor
administra]iei locale, \ntre care s-a remarcat
alocu]iunea dlui Constantin Ostaficiuc - Pre[edintele
Consiliului Jude]ean Timi[.
Vorbitorul a dovedit c` are bune cuno[tin]e des pre
IPA, remarcând c` \n Timi[ asocia]ia este dezvoltat`
[i c` are activit`]i deosebite, Timi [oara remarcânduse
de mai multe ori prin manifest`ri de anvergur`,
inclusiv de interes interna]ional.
Momentul festiv a fost completat de un foarte frumos
[i inspirat concert, oferit de orchestra celebrei
Filarmonici b`n`]ene, care a fost primit cu deosebit`
receptivitate din partea publicului aflat \n sal`.
Nu mai pu]in emo]ionant, a fost [i microrecitalul
pia nistic \n care a evoluat str`lucit tân`rul Traian Mol -
dovan – nimeni altul decât fiul dlui Pre[edinte al Re -
gi unii 1 IPA – Timi[ - Gheorghe Moldovan.
Acest moment, practic debutul „juniorului” \n plan
muzical, a fost o reu[it`, confirmând talentul s`u [i
a[tept`rile celor ce l-au creditat \n alegerea acestei
cariere.
Dl dr. Iulian Medrea
Secretar General
al Sec]iei Române a IPA
Dl ec. dr. Florian Safta
Trezorier
al Sec]iei Române a IPA
Lucr`rile Conferin]ei na]ionale s-au desf`[urat \n
sala special destinat` acestui gen de manifest`ri din
Hotelul „Continental”, care a fost gazd` [i pentru participan]ii
la \ntrunire.
Dup` ce dl Secretar General, dr. Iulian Medrea, a
prezentat Raportul de activitate al Sec]iei Române
pentru perioada octombrie 2008 – august 2009, a
fost rândul dlui economist dr. Florian Safta – Tre zo -
rierul na]ional – ce a prezentat Raportul financiarcon
tabil al Asocia]iei, \n perioada analizat`.
Cele dou` rapoarte, urmate de analiza Comisiei de
cenzori [i completate de prezent`rile f`cute de vice -
pre[edin]ii din Consiliul Executiv Na]ional, au alc`tuit
baza sesiunilor de discu]ii [i interven]iile delega]ilor
prezen]i \n sal`.
Ele s-au materializat printr-o serie de propuneri ce
au fost consemnate \n procesul verbal.
Unele as pecte, legate de complet`ri sau preciz`ri
referitoare la Statul Sec]iei Na]ionale au fost supuse
vo tului Conferin]ei, procedându-se \n consecin]`.
Delega]ilor afla]i la acest` \ntrunire li s-au prezentat
dou` materiale filmate referitoare la evolu]ie [i
sta diul construc]iilor caselor IPA de la Lipova (jud.
Arad) [i Lep[a (jud. Vrancea), precum [i CD-ul pro -
mo]ional ce urma a fi distribuit de IPA - Sec]ia Ro -
mân`, la Congresul interna]ional din Antalya, cu re -
ferire Conferin]a IEC care se va desf`[ura la Bu cu re[ti
\n anul 2011.
1

|n leg`tur` cu stadiul de
con struc]ie al Casei IPA de la
Lipova, profitându-se de distan]a
scurt` pân` la amplasamentul
din jude]ul Arad, dl
Pre [edinte Interna]ional Mi -
chael Odysseos [i dna vice -
pre [edint` Iulianne Papne
Veg so au f`cut o vizit` la acest
obiectiv.
Dl pre[edinte regional Pa -
vel H`lm`gean, principalul
res ponsabil al derul`rii acestui
proiect, i-a \ntâmpinat pe
oaspe]i [i le-a oferit toate datele de interes
legate, de evolu]ia lucr`rii.
Amploarea lucr`rilor, calitatea lor, stadiul
avansat al acestora, precum [i frumse]ea \m -
prejurimilor viitoarei case, i-a impresionat pe
vizitatori.
Un alt moment reu[it al \ntrunirii de la Ti -
mi [oara, a fost organizarea unei expozi]ii a
celebrului caricaturist {tefan Popa Popas –
chiar \n holul hotelui, precum [i \ntâlnirea
direct` cu acesta [i cu discipolii din „[coala”
format` de acesta.
Astfel, \n studioul de crea]ie,
im provizat ad-hoc, numero[i
par ticipan]i la conferin]` au
pozat pentru a fi portretiza]i, cu
mult har [i umor, de c`tre arti[tii
respectivi.
Florin Z.
Tân`rul Traian Moldovan,
care a debutat cu recitalul
pianistic la gala
deschiderii conferin]ei
de la Timi[oara,
are „antecedente“
serioase la IPA.
Arhiva a p`strat o fotografie
a lui, dup` primirea unei
diplome - la Cluj, \n 2002.
Membrii Comitetului Executiv Na]ional al IPA România
[i invita]ii de onoare din cadrul Biroului Ex. Permanent
al IPA Interna]ional
2
www.iparomania.ro

2010 IPA ROMANIA
Sprijinul acordat
sec]iei
\n fondare din
Republica Moldova
|ncepând din anul 2006, IPA - Sec]ia Român` a
fost desemnat` de board-ul mondial ca sponsor
pen tru constituirea unei sec]ii în Republica Moldova,
]ar` vecin` cu România.
Realizând cu maxim` responsabilitate onoarea ce
ne-a fost f`cut`, am întreprins un ansamblu de m` -
suri, care conjugate cu cele ale
colegilor din Re pu blica Mol do -
va, au condus la re zultate apreciate
de noi, ca bu ne, apropiindu-ne
de fina li za rea ac]iunii.
În prezenta informare nu neam
propus s` facem un inventar
al activit`]ii realizate în cei patru
ani [i, de aceea, v` vom re]ine
aten]ia asupra unora ce s-au
do vedit deopotriv` necesare dar
[i determinante, esen ]iale în ve -
derea atingerii scopului propus.
Printre acestea men]ion`m
ur m`toarele:
- Facilitarea ob]inerii vizei de
intrare \n România a unor persoane
din Republica Moldova
im plicate în constituirea unei
sec ]ii în aceast` ]ar`.
În aceast` activitate am soli -
citat [i ob]inut sprijinul Ambasadei României la Chi -
[in`u, capitala Republicii Moldova;
- Acordarea îndrum`rii necesare pentru întoc mi -
rea statutului sec]iei în fondare din Republica Mol do -
va. Am avut în vedere ca statutul s` cuprind` pre -
vederi care s` corespund` Statutului Interna]ional [i
s` nu contravin` acestuia;
- Instruirea sistematic` pe probleme de specialita -
te a Secretarului General al Comitetului Executiv Na -
]io nal al sec]iei în fondare din Republica Moldova.
Astfel, cu ocazia repetatelor deplas`ri \n România,
acestuia i-au fost prezentate modalit`]i practice de
lucru cu accent pe domeniile eviden]`, secretariat,
juridic, economic [i altele;
- Invitarea unor membri ai Comitetului Executiv
National al sec]iei în fondare la \ntrunirile Comi te tu -
lui Executiv Na]ional al Sec]iei Române.
Cu aceste ocazii ei au observat cum se organi -
zeaz` [i desf`[oar` asemenea \ntruniri, ce probleme
se dezbat, cum se adopt` hot`rârile [i au prezentat
unele probleme ce intereseaz` procesul de constitu -
ire a sec]iei din Republica Moldova;
- Participarea unor membri ai Comitetului Executiv
Na]ional al sec]iei în formare din Republica Moldova
la conferin]ele (congresele) Sec]iei Române a I.P.A.
Participând, în fiecare an, la întrunirile noastre de
la Bra[ov, Arad, Oradea [i Timi[oara, membrii Co mi -
tetului Executiv Na]ional din Republica Moldova [iau
însu[it procedura de organizare [i desf`[urare a
unor asemenea evenimente, au luat cuno[tin]` des -
pre activit`]ile specifice acestei organiza]ii, au ridicat
probleme tangente cu procesul de constituire a unei
sec]ii a I.P.A. în ]ara lor, au f`cut schimb de ex -
perien]` cu delega]i din alte ]`ri prezen]i la întruni rile
res pective;
- Primirea membrilor asocia]i din Republica Mol -
dova în cadrul Sec]iei Române a I.P.A.
Pornind de la num`rul minim prev`zut în Statutul
In terna]ional, s-a ajuns ca în prezent sec]ia în fondare
din Republica Moldova s` cuprind` 756 membri.
- Punerea la dispozi]ie a diferitelor materiale pro -
mo ]ionale, scutirea de taxa de înscriere [i alte fa ci li -
t`]i de natur` financiar`;
- Deplasarea repetat` în Republica Moldova a Se -
cre tarului General al Sec]iei Române, înso]it de speciali[ti
din ]ar` sau de conducerea board-ul mondial.
În cadrul acestor deplas`ri s-a insistat pe constitu -
irea elementelor componente ale unei sec]ii na ]io -
nale în concordan]` de plin` cu Statutul, Re gu la men -
tul [i Directivele Inter na ]ionale.
Dintre cele mai importante
de plas`ri, remarc`m doar dou`
[i anume:
- Cea din 30 iunie 2006,
când a avut loc prima Adunare
Ge ne ra l` la Chi[in`u, desf` [u -
rat` în pre zen]a Secretarului Ge -
neral al Sec]iei Române a I.P.A.
Cu acest prilej a fost ales
gru pul de ini]iativ` provizorie,
compus din trei persoane: pre -
[e dinte, secretar [i trezorier,
care a demarat activi t`]ile pentru
constituirea Sec]iei în Re pu -
blica Mol dova;
- Între 16 [i 20 aprilie 2008
s-au deplasat în Re publica Mol -
do va, pre[edintele interna]ional
Michael Od ysseos înso]it de Se -
cretarul General interna]ional -
Georgios Katsaro pou los, împreun` cu delega]ia Se -
c]iei Române a I.P.A. format` din secretarul general
[i un vicepre[edinte al Comitetului Executiv Na ]ional.
În timpul acestei deplas`ri s-a desf`[urat Adu na -
rea General` din 19 aprilie 2008 ocazie cu care au
fost alese Comitetul Executiv Na]ional, Comisia de
cen zori [i pre[edin]ii diferitelor comisii.
{i de aceast` dat` persoanele decidente participante,
au constatat evolu]ia pertinent` a sec]iei în
fon dare din Republica Moldova [i au dat îndrum`ri
pentru desf`[urarea activit`]ilor de viitor;
- Informarea periodic` a board-ul mondial a fost
permanent în aten]ia noastr`.
Prin inform`rile transmise am prezentat parame -
trii în care se dezvolt` sec]ia în fondare din Republica
Moldova, sus]inu]i de activit`]i punctuale realizate cu
sprijinul Sec]iei Române [i a forului interna]ional.
Apreciind maturitatea la care a ajuns sec]ia în fondare
din Republica Moldova ca [i rezonan]a pe care
deja o are în rândul personalului activ [i în rezerv`
din Ministerul de Interne din aceast` ]ar`, propunem
celei de a 36-a Conferin]e Interna]ionale, respectiv
de lega]iilor sec]iilor na]ionale prezente, s` exprime
votul lor favorabil propunerii noastre, ca sec]ia în
fon dare I.P.A. din Republica Moldova, s` fie confirmat`
ca sec]ie cu drepturi depline.
|n numele Comitetului Executiv Na]ional,
Secretar General
Dr. Ing Iulian MEDREA
3

IPA ROMANIA 2010
4
Octombrie 2009 ANTALYA, TURCIA
Al XIX-lea Congres
Mondial al IPA
Ceremonia deschiderii oficiale a fost completat` cu
o prezentare video a celor mai reprezentative zone turistice
ale Turciei, intonarea Imnul Na]ional al ]`rii gazd`
[i a Imnului IPA.
Au luat cuvântul Pre[edintele IPA In ter na ]ional, Dl.
Mi chael Odysseos, Pre[edintele Sec ]iei turce, Mus tafa
Aygun (ales înainte de Congresul Mon dial), fostul Pre -
[edinte Recep Gultekin [i, în final, guvernatorul An -
talyiei.
A urmat un spectacol sus]inut de Orchestra Simfo -
nic` a fo]elor armate din Turcia [i de o forma]ie de dan -
suri na]ionale turce[ti.
S-au discutat, acceptat [i votat minutele celei de-a
35-a Conferin]e IEC desf`[urate, în 2008 la Mos cova.
Pre[edintele a informat, în raportul s`u, despre [e -
din]ele PEB desf`[urate de la Conferin]a IEC de la Mos -
cova pân` în septembrie 2009.
Potrivit agendei, Secretarul General a informat Con -
gresul cu principalele activit`]i desf`[urate, concluziile
raportului fiind aprobate în unanimitate.
Raportul prezentat de Trezorierul Interna]ional a fost
dezb`tut de delega]i pe conturi de venituri
[i cheltuieli, pe bugetul estimat pe 2009, [i
proiectul bugetului de venituri [i cheltuieli
pentru 2010.
Supuse votului delega]ilor documen tele
prezentate au fost votate în unani mitate.
Raportul auditorilor a fost apre ciat de c` tre
delega]i care l-au votat în unanimita te.
Pre[edintele Michael Odysseos a sa lutat
prezen]a la lucr`rile Congresului a delega]iei
Sec]iei Na]ionale IPA din Re publica
Moldova, în formare, [i a adresat public fe -
l i cit`ri Sec]iei Române pentru modul de o -
sebit în care s-a implicat în organizarea
Sec]iei Na]ionale IPA din ]a ra vecin` [i prieten`.
În ziua de 8 octombrie, s-au reluat lu -
cr`rile Con gresului, potrivit agendei, cu ra -
portul prezentat de Comisia pentru Rela]ii
Externe (ERC), în care s-a f`cut precizarea
c` IPA a fost recunoscut` ca ONG cu statut de observator
la ONU, raport aprobat în unanimitate.
În raportul Comisiei Culturale Inter na]ionale (ICC),
pre zentat de dl Georgios Katsa ropoulos, s-au adus mul -
]umiri tuturor sec]iilor care au organizat activit`]i cultu -
rale [i Sec]iei Turce pen tru organizarea Congresului.
S-a recomandat orga ni za rea unui festival inter na]io -
nal de muzic`, vizitarea Par la mentelor unor ]`ri, reluarea
concursului inter na ]ional IPA de art` fotografic`.
Supus votului, raportul a fost aprobat în unanimitate.
Raportul Comisiei Sociale Interna]ionale (ISC) a fost
prezentat de Julianna Papne Vegso.
Sec]ia Român` a fost nominalizat` în trei din cele
cinci clasamente care, cuprind primele cinci ]`ri în func -
]ie de activit`]ile organizate [i desf`[urate (a participat
la 90 de evenimente sportive, a f`cut 33 de c`l`torii [i
a dat un ajutor de 42.000 euro pentru Italia, în urma
cu tremurului din acest an). În lume exist` 63 de case
IPA, în 20 de sec]ii. În ra portul prezentat a fost eviden -
]iat` Sec]ia Român` pentru construirea casei IPA, de la
Lipova, precizând c` a vizitat presonal [antierul, în septembrie
2009, [i c` aceas` cas` va fi dat` în folosin]`
cât de curând.
Dup` dezbateri îndelungate privind primirea în IPA a
personalului civil din Poli]ie, în urma votului unanim
ex primat de delega]i s-a hot`rât ca problema s` r` -
mân` la latitudinea sec]iilor na]ionale care vor analiza
fiecare caz în parte.
S-a votat, unanim, modificarea documentului pentru
Bursa de Studii Arthur Troop (30.000 CHF plasa]i întrun
fond anual, iar orice ban necheltuit s` fie rulat anul
ur m`tor).
Prin vot majoritar s-a hot`rât modificarea vârstei de
participare a tinerilor la Adunarea Interna]ionale a Ti -
nerilor, s` aib` ca limit` 16,17 ani, implini]i în mo men -
tul începerii activit`]ii [i s` nu se permit` decât o sin -
gur` participare.
Delegatul Sec]iei Române a informat congresul cu
stadiul preg`tirii celei de-a 37-a Conferin]` IEC, ce se va
]ine în România la Bucure[ti, în perioada 21-25 sep -
tem brie 2011, [i s`pt`mâna prieteniei care se va organiza
în continuare în diverse localit`]i din România.
Tuturor delega]iilor li s-au înmânat câte un CD identic
cu cel prezentat oficial în cadrul congresului.
Dup` prezentarea imaginilor cu loca]iile alese pentru
Conferin]` [i s`pt`mâna prieteniei, delega]ii au aplaudat,
pl`cut impresiona]i. [i-au manifestat dorin]a de a
vizita România. Ace[tia împreun` cu alte delega]ii au
fost invita]i de delega]ia român` la prezentarea unui
CD intitulat, Vizita]i România, editat în limba englez` [i
fran cez`, pus la dispozi]ie de Sec]ia Na]ional`.
Imaginile prezentate au fost apreciate de participan]i,
cu privire la oportunit`]ile de turism din Ro mâ -
nia
Ṗotrivit agendei s-a trecut la alegerea noului PEB,
po trivit Statutului [i Regulamentului Interna]ional IPA.
În încheiere a luat cuvântul Pre[edintele Inter na ]io -
nal, Michael Odysseos, care a mul]umit delega]iilor în
nu mele noului PEB asigurându-I c` se vor preocupa în
mod deosebit de dezvoltarea activit`]ilor IPA, la nivel
mondial.
De asemenea, a mul]umit, înc` odat`, Sec]iei IPA
Tur cia pentru modul deosebit în care a organizat des -
f`[u rarea celui de-al XIX Congres Mondial.
Mariana GHEORGHI}~
În urma voturilor exprimate, noul Birou Executiv
Per manent (PEB) are urm`toarea componen]`:
Pre[edinte Interna]ional
MICHAEL ODYSSEOS (Cipru)
Vice-pre[edinte Interna]ional 1
DANIEL CONDAMINAS (Fran]a)
Vice-pre[edinte Interna]ional 2
JULIANNA PAPNE VEGSO (Ungaria)
Vice-pre[edinte Interna]ional 3
GAL SHARON (Israel)
Secretar General Interna]ional
GEORGE KATSAROPOULOS (Grecia)
As. Secr. Gen. Interna]ional
STEPHEN CROCKARD (M .Britanie)
Trezorier Interna]ional
PIERRE - MARTIN MOULIN (Elve]ia)
Asistent Trezorier Interna]ional
ROMAIN MINY (Luxemburg)
Prim Auditor: DIONE BUGEJA
Secund Auditor: GUNTHER LAMBRECHT

2010 IPA ROMANIA
OPINII CU PRIVIRE LA ABORDA-
REA CRIMINALITQ}II
ECONOMICO-FINANCIARE
Prof. univ. dr. COSTIC~ VOICU - pre[edinte al IPA- Sec]ia Român`
Dobândirea de c`tre România a statutului de
mem br` a Uniunii Europeane a fost posibil` [i ca
urmare a progreselor înregistrate în îndeplinirea
obiectivelor cuprinse în Capitolul „Afaceri Interne [i
Justi]ie”.
Capitol dificil, poate cel mai dificil, acesta al afacerilor
interne [i justi]iei a presupus [i, în mod categoric
va impune, un efort major pentru c` „statele
viitoare membre ale Uniunii Eu -
ro pene trebuie în mod obligatoriu
s`-[i însu[easc` nu numai
obiectivele, dar [i mijloacele pentru
atingerea acestora 1 ”.
Calea fundamental` ce trebuie
urmat` o reprezint` corelarea le -
gis la]iei na]ionale cu legisla]ia
deja creat` în cadrul Uniunii Eu -
ro pene, o cale ce trebuie s` de -
termine o corelare institu]io nal`
[i opera ]io nal`.
Existen]a unei pie]e comune a
criminalit`]ii induce sentimentul
unei Europe rigide, chiar neputincioase,
în reac]ia de tip legislativ,
institu]ional [i opera]ional fa]` de
extensia celor dou` categorii de
cri minalitate: cea pe vertical` [i
cea pe orizontal`.
Criminalitatea pe vertical` vizeaz` ac]iunile crimei
organizate prin care sunt grav afectate interesele
economico-financiare ale fiec`rui stat în parte, precum
[i interesele financiare ale Uniunii Europene.
F`r` teama de a exagera vom spune c` în fiecare
stat din Uniunea European` se finalizeaz` cu succes
opera]iuni criminale de mare anvergur`, veritabile
agresiuni la adresa economiilor [i finan]elor acestora
[i, implicit, a finan]elor [i economiei europene.
Evaziunea [i frauda fiscal`, corup]ia de mare magnitudine,
opera]iuni de contraband`, dublate de ingineriile
de sp`lare a banilor [i explozia delapid`rilor
de fonduri sunt realit`]i recunoscute de oficialii [i
speciali[tii tuturor statelor. Ministerul de Interne al
Fran]ei precizeaz` c` peste 6 miliarde de euro, bani
murdari, intr` anual în ]ar`, iar valoarea - în Fran]a a
dep`[it 40 de miliarde de euro 2 .
Ludovic Francois 3 preciza: „este creat` deja o ma -
re confuzie între banii murdari [i economia le gal` -
gangrena s-a instalat de mult. R`ul este profund [i
dificil de tratat. Statele sunt neputincioase în fa]a
multiplic`rii [i instantaneit`]ii afacerilor frauduloase”.
Criminalitatea pe vertical` nu este periculoas`
doar prin marele poten]ial distructiv pe care îl con]in
in frac]iunile în sine, ci, mai ales, prin faptul c` ea
prejudiciaz` grav încrederea participan]ilor la economia
de pia]`, încrederea în statul de drept, în ca -
pacitatea acestuia de a asigura ordinea economic`
[i social`.
Periculozitatea criminalit`]ii pe vertical` este am -
plificat` de fuziunea acesteia cu
criminalitatea pe orizontal` (traficul
de droguri, traficul de persoane,
pirateria asupra drepturilor
de proprietate intelectual`, falsificarea
mijloacelor de plat`, traficul
cu obiecte [i opere de art`),
cea care genereaz` o puternic`
stare de insecuritate a popula]iei.
Europa este ast`zi preocupat`
de cele dou` forme de criminalitate,
tot a[a cum este sensibil` [i
îngrijorat` de criminalitatea stradal`
(cer[etorie, prosti tu ]ie, proxenetism,
furturi, spargeri, agresiuni
fizice etc).
Statele Uniunii Europene sunt
îngrijorate de importul [i exportul
de criminalitate, de fluxurile greu
controlabile ale grupurilor criminale care se adapteaz`
rapid la elementele de noutate din spa]iul
european.
„În Uniunea European` lucreaz` peste 600.000
de prostituate, acompaniate de proxene]i, zeci de
mii de ho]i de ma[ini (valoarea autoturismelor furate
dep`[e[te 20 miliarde euro anual), re]ele de falsificatori
de cârduri [i euro, trafican]i [i contrabandi[ti
de ]ig`ri, alcool, cafea, produse industriale [i
opere de art` etc.” 4 .
Tabloul criminalit`]ii nu difer` foarte mult de la o
]ar` european` la alta. La Paris, Londra, Madrid sau
Roma, dar [i la Budapesta, Var[ovia sau Praga imaginile
sunt asem`n`toare. Bucure[tiul [i Sofia au
exportat criminalitate [i au astupat g`urile cu mafia
chinez` [i arab`, perfect îngem`nate cu grupurile
autohtone, instalate confortabil pe plaja primitoare
a balcanismului tradi]ional.
Descifrarea cauzalit`]ii acestui fenomen, este, evident,
o întreprindere dificil`.
Curajul de a încerca acest lucru ]ine de corpul cer -
ce t`torilor [i speciali[tilor, al anali[tilor deta[a]i de
partizanate [i interese m`runte, localizate în sfera
ma lefic` a politicului.
În opinia noastr` patru sunt tipurile de e[ecuri
înregistrate la nivelul Uniunii Europene [i al fiec`rei
autorit`]i na]ionale în lupta contra criminalit`]ii.
u o criz` de imagina]ie, de anticipare, de prog -
nozare a ceea ce se va întâmpla în spa]iul na]ional
1
G. Antoniu - Armonizarea legisla]iei penale române -
2003.
2
E. Vernier- Tehnici de sp`lare a banilor, Ed. Dunod,
Paris, 2005, pag. 225 - 226.
3
L. Francois - Criminalitatea financiar` - 2004, Paris, pag.
18. 4
E. Vernier - op. cit., pag. 18.
5

IPA ROMANIA 2010
profesional
6
5
J.P. Dintilhac - Criminalitatea banilor - Paris, 2005, pag.
234.
[i european în privin]a magnitudinii [i formelor de
manifestare a criminalit`]ii, o dat` cu extinderea
Uniunii Europene, cu libera circula]ie a persoanelor,
capitalurilor [i informa]iilor. Au fost con[tientizate
cauzele dezastrelor abia dup` ce acestea s-au produs
în domeniile privatiz`rii, acord`rii preferen]iale
de contracte, licita]ii, importurilor clandestine, ex -
porturile ilegale, etc;
u o criz` a politicilor, a strategiilor [i planurilor
concrete de ac]iune, criz` derivat`, firesc, din criza
de imagina]ie. Dac` nu po]i anticipa, nici nu po]i
elabora politici [i strategii coerente;
- o criz` a capabilit`]ii materializat` în men]inerea
într-o fals` stare opera]ional` a institu]iilor [i organismelor
învechite, anchilozate, neadaptate elementelor
de noutate intervenite în starea [i practica criminal`.
Este criza generat` de teama de restructurare,
de reformare a institu]iilor, a capacit`]ilor de
lupt` împotriva criminalit`]ii;
u o criz` de gestionare a problematicii, o criz` de
management, manifestat` pe segmentul opera ]io -
nal [i institu]ional, la nivelul Uniunii Europene [i al
fiec`rui stat în parte.
La nivel opera]ional s-a manifestat o secretizare
excesiv` în domeniul informa]iilor [i o compar ti -
men tare falimentar` între structurile operative (va -
m`, poli]ie, procuratur`, gard` financiar`). In ca pa -
citatea de a lucra eficient în echip` pe frontul informativ,
de investigare [i cercetare s-a reg`sit în toate
statele europene [i europene în devenire.
La nivel institu]ional criza a fost generat` [i în -
tre]inut` de maniera defectuoas` în care liderii politici
au stabilit priorit`]ile [i au alocat resursele necesare.
Se practic` un management relaxat, apatic, dezarticulat,
care este pe placul tuturor actorilor, mici sau
mari, ce ac]ioneaz` pe imensa, nem`surata, scen` a
criminalit`]ii.
Ce este de f`cut?
a) În contextul european se impune accelerarea
armoniz`rii legisla]iilor. J.P. Dintilhac 5 afirm` „armonizarea
a progresat prea pu]in, l`sând câmp liber
prolifer`rii, în domeniul dreptului comercial, a scenariilor
juridice, cu societ`]i de fa]ad` [i contracte
sofisticate dublate de pactiz`ri oculte”.
|n legisla]ia comercial`, fiscal`, bancar` [i penal`
european` exist` înc` mari divergen]e.
Armonizarea trebuie accelerat` [i în privin]a sistemelor
judiciare, asigurându-se o eficient` cooperare
în domeniul protej`rii intereselor financiare ale Uni -
unii Europene, în materie de extr`dare [i în buna
func]ionare a Europol [i Eurojust.
Uniunea European` a deschis drumul c`tre cre -
area unui drept penal european, care permite o
abor dare în comun a luptei împotriva celor mai
grave forme ale criminalit`]ii. Exist`, inevitabil, di -
ficult`]i majore în realizarea acestei construc]ii.
Cea mai im portant` pare a fi armonizarea sanc -
]iunilor. D. Fon ta naud, expert al Comisiei Euro pe -
ne [i pre[edinte al Comitetului pentru combaterea
criminalit`]ii din cadrul Consiliului Europei preciza:
„instituirea unor incrimin`ri comune f`r` o
armonizare la nivelul pedepselor ar putea duce la
e[ec [i la men]inerea, chiar în cadrul Uniunii
Europene, a unor zone de sanctuar, de c`tre organiza]iile
criminale ar [ti cu siguran]` cum s` profite”
6 .
În opinia noastr`, conceptul lansat în doctrina
francez`7 privitor la „nevoia de a delega Uniunii Eu -
ro pene o parte mai mare de suveranitate” este ac -
tual [i perfect justificat în materia dreptului [i jus -
ti]iei, de vreme ce suveranitatea economic` [i mo -
netar` a statelor membre este de mult timp îm p`r -
]it`.
Dac` ast`zi vorbim despre o economie european`,
de finan]e europene [i de un spa]iu integrat
specific, logic ar fi s` vorbim despre un drept penal
european, materializat, potrivit expresiei lui Pradel [i
Vinciquerra 8 , într-un cod penal european privind
delictele în afaceri - euro-delictele.
Speciali[tii din ]`rile Uniunii Europene argumenteaz`
necesitatea cre`rii unui parchet european [i
adoptarea unui Cod comun pentru delictele economico-financiare.
Ar trebui s` se realizeze fuzionarea
Europol-ului cu OLAF, într-un serviciu pentru anchete
unice, amplasat sub controlul procurorului european
care s` aib` competen]e în ini]ierea [i conducerea
anchetelor privitoare la fraudele aduse fondurilor
comunit`]ii europene cât [i anchetele din ca -
drul oric`rui dosar despre care a fost sesizat de c`tre
unul din parchetele existente în ]`rile membre ale
Uniunii, ca urmare a implica]iilor de ordin transna -
]ional.
O alt` m`sur` necesar` o reprezint` generalizarea
responsabilit`]ii penale în cazul persoanelor juridice,
menit`, în concep]ia [colii franceze, s` creasc`
eficien]a luptei împotriva criminalit`]ii economicofinanciare.
b) |n context na]ional, m`surile pe care le propunem
izvor`sc din recunoa[terea riscurilor existente
în România care pot afecta sau chiar compromite
integrarea în Uniunea European`.
Astfel, în planul politicilor promovate riscurile vi -
zeaz`:
o inconsecven]a în stabilirea [i punerea în aplicare
a obiectivelor economico-financiare prioritare;
6
D. Fontanaud - Criminalitatea banilor - Paris, 2005,
pag. 150.
7
J.P. Dintilhac - op. cit. - pag. 242.
8
J.P. Dintilhac - op. cit. - pag. 251.

2010 IPA ROMANIA
o acapararea de c`tre clientela politic` a celor
mai profitabile domenii din economie [i finan]e
(comercializarea produselor petroliere, produc]ia [i
comer]ul de alcool, prelucrarea [i exportul de material
lemnos, afaceri imobiliare, asigur`ri [i fonduri de
investi]ii, lucr`ri de infrastructur`);
o ree[alonarea datoriilor unor agen]i economici
apropia]i de o anumit` zon` politic`;
o existen]a unor reglement`ri contrare legisla]iei
europene în domeniul justi]iei, concuren]ei, fiscali -
t`]ii, privatiz`rii;
o men]inerea la o cot` ridicat` a criminalit`]ii
economico-financiare, care alimenteaz` economia
subteran` aflat` în extensie;
o existen]a unor disfunc]ionalit`]i între structurile
îns`rcinate cu aplicarea legii materializate în ab -
sen ]a unei concep]ii unitare de ac]iune împotriva
marii criminalit`]i economico-financiare.
În opinia noastr` criminalitatea economico-financiar`
de mare amplitudine r`mâne în afara justi]iei
penale [i este nepedepsit`, sentimentul acesta fiind,
din nefericire, bine ancorat în con[tiin]a popula]iei.
St` în puterea noastr` de a recunoa[te c` nu tr` -
im într-o societate corect`, [i nici m`car într-o societate
iubitoare de justi]ie. Tr`im, a[a cum se exprima
profesorul P. Troude Chastenet de la Uni ver sitatea
Poitiers din Fran]a „într-o societate mercantil` în
care cultul banilor a devenit o virtute cardinal`”.
|ntr-o asemenea imagine, necosmetizat`, a realit`]ii
consider`m c` se impun a fi întreprinse ur m` -
toarele activit`]i:
n ameliorarea cooper`rii între serviciile de informa]ii,
cele cu atribu]ii de investigare [i cercetare, cu
accent pe dezvoltarea comunic`rii [i a leg`turilor pe
orizontal`. Circula]ia informa]iilor, analiza [i tratamentul
acestora sunt determinante pentru succesul
ac]iunilor de combatere a criminalit`]ii. Consoli da -
rea unit`]ilor specializate în culegerea [i analiza in -
forma]iilor presupune eliminarea excesului de se -
cre tizare [i compartimentare, care poate garanta
exploatarea operativ` a informa]iilor. În opinia noastr`,
cel mai mare impediment în realizarea schimbului
de informa]ii îl reprezint` rezisten]a uman`
sau sistemic` fa]` de circula]ia fireasc`, pe orizontal`
[i vertical`, a informa]iilor.
Acest lucru genereaz` întârzieri în procesarea [i
utilizarea informa ]iilor, excesiv de clasificate.
Constat`m c` serviciile [i structurile informative
pro moveaz` o cultur` a protec]iei totale a informa -
]iilor, în detrimentul schimbului operativ [i valorific`rii
eficiente a acestora;
n constituirea Comunit`]ii Informative Na]ionale,
sub o singur` comand`, înso]it` de înt`rirea structurilor
informativ - operative ale Ministerului Admi -
nistra]iei [i Internelor [i a celorlalte servicii ar crea
cadrul necesar pentru planificarea [i finalizarea co -
mu n` a celor mai reprezentative [i importante ope -
ra]iuni de contracarare [i lichidare a structurilor
organizate în domeniul economico-financiar.
În opinia dr. Ionel Marin 9 „coordonarea institu ]ii -
lor în cadrul comunit`]ii informative ... asigur` completarea
[i verificarea informa]iilor necesare fundament`rii
deciziilor, evitarea suprapunerilor [i rivalit`]ilor
disfunc]ionale între elementele componente
ale sistemului informativ na]ional [i previne dezin -
formarea factorilor de decizie legal abilita]i. Co mu -
9
Ionel Marin - Comunitatea de Informa]ii - solu]ia problemelor
de securitate, Editura A.N.I., 2004, pag. 248.
nitatea informativ`, ca structur` coordonatoare trebuie
s` î[i asume responsabilitatea pentru analiza [i
valorificarea informa]iilor, în func]ie de valorile protejate
[i de interesul na]ional”.
În opinia noastr`, ac]iunea integrat` a structurilor
informative, operative, de investigare [i cercetare,
printr-o eficient` coordonare, reprezint` garan]ia
con ceperii [i punerii în executare a unui management
eficient de lupt` împotriva criminalit`]ii organizate
în general. Comunitatea de informa]ii trebuie
s` reprezinte o autoritate a statului, cu misiuni [i
competen]e stabilite prin lege, fiind obligat` a se
afla sub controlul Parlamentului. Misiunea fundamental`
a Comunit`]ii Informative este aceea de a
stabili pentru fiecare structur` [i component` în
parte atribu]ii [i competen]e care s` blocheze paralelismele,
suprapunerile [i riscul nefolosirii la timp
sau folosirii abuzive a informa]iilor.
Consider`m necesar s` se elaboreze [i s` se aplice
proceduri [i reglement`ri interne unitare privind
organizarea [i desf`[urarea activit`]ii informative, de
investigare [i cercetare a criminalit`]ii organizate în
domeniul economico-financiar.
În acest context, trebuie redefinite conceptele de
munc` informativ-ope rativ` [i de investiga]ii pe do -
menii de activitate, pe obiective economice, probleme,
spa]ii [i medii de interes operativ, în func]ie de
ponderea acestora în economie, de muta]iile care
intervin, de evolu]iile [i transform`rile care apar:
t cre[terea capacit`]ii de investigare a serviciilor
care ac]ioneaz` în domeniile administra]iei financiare,
fiscale [i vamale, potrivit noilor reglement`ri privind
combaterea evaziunii fiscale [i realizarea unei
cooper`ri eficiente a acestora cu serviciile informative,
de investigare [i cercetare;
t transformarea Oficiului Na]ional pentru Pre ve -
ni rea Sp`l`rii Banilor într-o unitate de informa]ii fi -
nanciare (U.I.F.) potrivit modelului european, care
s` func]ioneze în structura Comunit`]ii Informative
Na]ionale, cu atribu]ii în colectarea, analiza, prelucrarea
[i transmiterea informa]iilor c`tre structurile
de investigare [i anchet` penal`; stabilirea unor re -
guli [i proceduri clare privitoare la coordonarea activit`]ilor
acestui organism cu autorit`]ile judiciare, de
investigare a fraudelor [i de informa]ii;
t reformarea procedurii judiciare sub aspectul a
ceea ce numesc juri[tii „echilibrul armelor”, respectiv
raportul dintre acuzare [i ap`rare în domeniul criminalit`]ii
economico-financiare. În aceast` materie
se impune r`sturnarea sarcinii proba]iunii, principiu
consacrat deja de dreptul britanic. Doctrina francez`
sus]ine „dac`, în general, cu to]ii suntem de acord
asupra faptului c` în domeniul dreptului comun echilibrul
trebuie s` se restabileasc` în avantajul persoanei
acuzate, atunci trebuie s` admitem c` în do -
meniul economico-financiar echilibrul s` se realizeze
în favoarea p`r]ii care acuz`, cu respectarea re -
gle ment`rilor care garanteaz` procesul echitabil” 10 .
t reglementarea legal` a m`surilor preventive de
tip patrimonial, potrivit modelului italian „confisca
alargata” (confiscarea l`rgit`), adic` o confiscare ce
poate cuprinde întreg patrimoniul respectiv, cu efecte
nu numai punitive, dar [i preventive, care poate fi
dis pus` chiar în faza efectu`rii actelor premer g` toa -
re.
10
Studiul „Dreptul [i Justi]ia” - mai 2003, realizat în
Fran]a - citat în lucrarea „Criminalitatea banilor”, Paris,
2005.
7

IPA ROMANIA 2010
riate func]ioneaz` în S.U.A., Olanda, Marea Britanie,
Elve]ia [i Belgia.
|n contextul mondial m`surile ce se impun a fi
întreprinse pentru cre[terea eficien]ei luptei împotriva
criminalit`]ii economico-financiare transna]ionale
sunt dictate de constatarea faptului c` „în ciuda
num`rului mare de protocoale, conven]ii, rezolu]ii [i
rapoarte lupta împotriva acestui fenomen reprezint`,
incontestabil, un e[ec”.
Dup` opinia celor mai redutabili speciali[ti, finan -
]area terorismului poate sc`pa atât de simplu ori -
c`rui control, pentru c` activitatea financiar` interna]ional`,
în general, scap` ea îns`[i oric`rui control
în lipsa unei ordini interna]ionale bazate pe texte
normative clare [i imperative, pe controale efective
[i pe sanc]iuni pronun]ate [i aplicate efectiv.
M`surile ce se impun a fi întreprinse la nivel mondial
sunt urm`toarele:
1. crearea unei ordini penale interna]ionale.
Punc tul de plecare în edificarea ordinii penale interna]ionale
l-ar putea constitui Curtea Penal` Inter na -
]ional` creat` prin Conven]ia de la Roma (1998), c` -
reia s` nu i se poat` opune nici o imunitate [i care
poa te judeca, dup` acela[i principiu de subsidiaritate,
pe autorul crimelor economico - financiare.
2. aplicarea de sanc]iuni statelor care nu lupt` îm -
potriva corup]iei [i a celor care nu coopereaz` în prevenirea
finan]`rii terorismului [i încurajeaz` sp` larea
capitalurilor provenite din criminalitatea organizat`.
3. monitorizarea atent` a circuitelor interna]ionale
de capitaluri [i excluderea din circuitele financiare
a statelor care nu respect` normele juridice impuse.
|n consens cu publicarea cerin]elor minime în
materia p`str`rii informa]iilor secrete [i de transparen]`,
statele care nu asigur` respectarea acestor
reguli de c`tre societ`]ile care î[i desf`[oar` activit`]ile
pe teritoriul lor, ar trebui excluse din circuitul
tranzac]iilor monetare [i financiare.
În literatura de specialitate 14 s-a formulat conceptul
în elaborarea unui „drept interna]ional de ingerin]`”
justificat de faptul c` „suveranitatea anumitor
state nu serve[te de fapt decât la acoperirea, sub
pretextul p`str`rii secretului în afaceri, unor practici
contrare intereselor generale ale societ`]ilor prezente
[i viitoare de pe planeta noastr`”.
4. consolidarea organismelor interna]ionale în
ceea ce prive[te for]a acestora fa]` de statele [i pu -
te rile financiare multina]ionale care nu respect`
nor mele de drept adoptate în materia luptei contra
criminalit`]ii organizate. Sunt numeroase organisme
interna]ionale [i regionale care studiaz` [i denun]`
amploarea marii criminalit`]i economico-financiare,
dar activitatea acestora se finalizeaz` doar în elaborarea
de recomand`ri care au un efect minor asupra
prolifer`rii fenomenului. Absen]a sanc]iunilor interna]ionale
care s` fie pronun]ate împotriva statului [i
a operatorilor economico - financiari induce senti -
mentul de neputin]` în lupta contra criminalit`]ii
transna]ionale.
Criminalitatea economico - financiar` provoac`
pagube greu de m`surat, cu impact asupra mediului
social [i economic, în sens larg. Prejudiciile materiale
[i morale produce sunt, într-o anumit` m`sur`,
invizibile imediat [i greu de personalizat.
Fenomenul de criminalitate economico - financiar`
se produce [i se manifest` într-un mediu speprofesional
8
11
C. Ducouloux - Farard - „La criminalite d'argent”,
Edi]ia Montchrestien, Paris, 2004, pag. .......
12
Publicat în Monitorul Oficial al României, nr.
382/06.05.2005.
13
J.P. Dintilhac, op. cit., pag. 236.
t aplicarea ferm` [i unitar` a dispozi]iilor Co du -
lui Penal privitoare la r`spunderea penal` a persoanelor
juridice, dictat` de principiile propor]ionalit`]ii
[i individualit`]ii pedepselor, potrivit practicii europene.
Este cunoscut faptul c` fluxul de bani murdari
este cu atât mai considerabil cu cât este rezultatul
criminalit`]ii organizate [i interna]ionale ancorat`
într-un sistem economic dat. Persoanele fizice care
particip` în mod activ la s`vâr[irea de infrac]iuni, ca
autori sau complici, ac]ioneaz` cel mai adesea în
pro fitul [i interesul unor grup`ri personificate, res -
pectiv agen]i economici (societ`]i comerciale) care
sunt principalele beneficiare ale profiturilor ilicite.
Acesta ar trebui s` fie argumentul pentru introducerea
[i aplicarea r`spunderii penale pentru persoanele
juridice, r`spundere care nu elimin` urm` rirea
concomitent` a persoanelor fizice care au ac ]io nat
în contul acestor entit`]i abstracte din punct de
vedere juridic, dar foarte concrete din punct de
vedere economic [i social.
În opinia prof. C. Ducouloux - Farard 11 „crimi na -
lita tea economico-financiar`, dincolo de volumele
con siderabile ale fluxurilor de bani ilici]i pe care îi
pune în circula]ie, aduce atingere îns`[i structurii
civile [i nu poate fi comb`tut` în mod eficient decât
prin m`suri îndreptate nu numai împotriva autorilor
infrac]iunii, dar [i împotriva economiei infrac]ionale
[i deci a profitului ilicit”.
r asigurarea respect`rii stricte a normelor de de -
ontologie a magistra]ilor, a[a cum sunt ele prev` -
zute în „Codul deontologic al magistra]ilor”, adoptat
prin H.G. nr. 144/26 aprilie 2005 12 ;
r trecerea unit`]ilor de poli]ie judiciar` în struc -
tu ra organizatoric` a parchetelor. Actualul sistem,
prin care poli]ia judiciar` se subordoneaz` admi nis -
tra tiv [i ierarhic Ministerului Administra]iei [i Inter -
nelor, este deficitar [i ineficient. Aceast` m`sur` ar
per mite o redimensionare a posturilor, recrutarea
per sonalului potrivit unor criterii specifice magistraturii,
asigurarea unei salariz`ri corespunz`toare, pre -
g`ti rea strict` de specializare, asigurarea unui climat
de lucru în echip`;
r adoptarea de m`suri concrete pentru prevenirea
„leg`turilor incestuoase” 13 între mediul financiar
- economic, lumea politic` [i cea a administra]iei.
Aceste m`suri se impun în domeniul priva tiz` ri -
lor, atribuirii de contracte; transferurilor de active [i
propriet`]i din domeniul public în cel privat [i in -
vers; acord`rii fondurilor financiare provenite de la
Uniu nea European`; func]ion`rii pie]ei valorilor
mobiliare [i a burselor sub aspectul prevenirii delictelor
comise de persoane care, dispunând înaintea
publicului de informa]ii privilegiate, realizeaz` ilegal
ope ra]ii în propriul beneficiu; blocarea procedurilor
care permit înfiin]area [i func]ionarea societ`]ilor
comerciale fictive;
r reglementarea conceptului de parteneriat
public - privat care s` asigure schimbul de informa]ii
[i cooperarea în domeniul declan[`rii, efectu`rii [i
fina liz`rii de investiga]ii [i anchete pe cazuri concrete,
în care esen]ial` este ideea de suprema]ie a legii,
în beneficiul public al celui privat. Astfel de partene-
14
Claude Farard [i Christian Lopez: La criminalite d'argent,
Ed. Montchrestien, Paris, 2004, pag. 244.

2010 IPA ROMANIA
cific, al economiei [i finan]elor, care dispune de o
mare diversitate de forme organizatorice, aflate într-o
permanent` schimbare, care ofer` o vast` gam` de
posibilit`]i de ac]iune, dublate de tehnici corespun -
z`toare.
Victimele acestui fenomen, dar, în unele cazuri, [i
parteneri, sunt institu]ii guvernamentale, sectorul
afacerilor, mediul financiar - bancar.
Victimele indirecte reprezint`, în opinia noastr`,
un subiect necercetat, dar deosebit de important
raportat la consecin]ele, nu imediate, ci mai înde -
p`r tate. Indirecte sau colaterale aceste victime sunt
cet`]enii, cei care, urmare a delapid`rilor, evaziunii
fiscale, fraudelor [i deturn`rilor ilegale, privatiz`rilor
frauduloase etc, î[i v`d diminuat nivelul de trai, asisten]a
social` compromis`, accesul la educa]ie [i
cultur` blocat de diminuarea ilegal`, pe cale criminal`,
a fondurilor destinate acestor obiective, dar li
se al`tur` categoria de persoane care achizi]ioneaz`
produse contraf`cute, periculoase pentru consum.
Criminalitatea în afaceri, prin dimensiunea pagubelor
[i num`rul victimelor, produce un evident de -
zechilibru al societ`]ii în ansamblu, cu impact asupra
climatului de ordine public` [i siguran]` na]io -
nal`.
Diminuarea bugetelor destinate organelor de or -
di ne public`, justi]iei [i ap`r`rii na]ionale ca urmare
a ac]iunilor criminale are efecte extrem de grave
asupra capacit`]ii statului de a asigura gestionarea
normal` a societ`]ii, pe domeniile cele mai importante.
Acordurile secrete (a[a numitele contracte ce cu -
prind informa]ii clasificate), acapararea resurselor [i
informa]iilor, maniera ira]ional` de a face afaceri,
înso]it` de o violen]` ascuns` sau manifestat`, sunt
repere ale criminalit`]ii gulerelor albe care transfor -
m` economia oficial`, f`când-o s` par` total opus`
modelului dorit.
Într-o asemenea imagine de ansamblu criminalitatea
economico-financiar` trebuie analizat` ca un
auxiliar al vie]ii politice pentru c` mediul politic este
finan]at în bun` m`sur` de indivizi, grupuri [i întreprinderi
care dezvolt` afaceri criminale. Aceast`
finan]are ilegal` este ulterior r`spl`tit` prin acordarea
de c`tre politicieni de fonduri publice [i achizi]ii
ilegale c`tre finan]atori.
Analiza formelor de manifestare [i magnitudinii
criminalit`]ii economico - financiare ne conduce la
constatarea existen]ei în societate a unei profunde
crize de valori: între valorile ce ]in de morala public`
[i interesul general atacate vehement de valorile [i
logica economiei de pia]` ce func]ioneaz` într-un
registru extrem de original. Aceast` criz` este între -
]inut` de marii protagoni[ti ai scenei politice [i economice,
de c`tre elitele politice [i liderii afacerilor
criminale.
|n opinia noastr`, criza este determinat` [i de
extensia politicilor de dereglementare prin care statul
intervine tot mai pu]in în definirea [i reglementarea
cadrului general de func]ionare a economiei
de pia]`. Sectorul privat este din ce în ce mai pu]in
supus normelor de reglementare. în toate acestea
se impune a constata faptul c` în prezent formele
vechii economii sunt înlocuite cu o economie nou`.
]ine de domeniul analizei realiste faptul c` aceast`
profund` transformare a economiei, în care componenta
globaliz`rii este determinant`, trebuie s`
genereze modific`ri substan]iale în conceptul de
lupt` împotriva criminalit`]ii economico - financiare.
Suntem de p`rere c` asigurarea st`rii generale de
legalitate în domeniul economic [i financiar poate fi
realizat` dac`, în strategia de ac]iune va fi prev`zut
[i un obiectiv care s` vizeze definirea [i punerea în
aplicare a conceptului de parteneriat public - privat
care s` se desf`[oare pe dou` direc]ii:
a) parteneriat în domeniul schimbului de informa]ii;
b) parteneriat în domeniul declan[`rii, efectu`rii
[i finaliz`rii de investiga]ii [i anchete pe cazuri concrete
în care esen]ial` este ideea suprema]iei legii,
în beneficiul domeniului public [i al celui privat.
Men]ion`m faptul c` astfel de parteneriate au
fost ini]iate [i func]ioneaz` în unele state: Olanda,
Marea Britanie, Elve]ia, S.U.A. Belgia.
Evident c` acest domeniu privind parteneriatul
pu blic - privat în materia combaterii criminalit`]ii
eco nomico-financiare trebuie s` fie reglementat
prin lege, cu precizarea clar` a principiilor care gu -
verneaz` domeniul, a procedurilor detaliate, a drepturilor
[i obliga]iilor corespunz`toare.
În contextul asigur`rii st`rii de legalitate [i ca o
mo dalitate concret` de realizare a parteneriatului
public - privat consider`m necesar a fi analizat` po -
si bilitatea cre`rii unei specializ`ri: aceea a ofi]erului
de poli]ie îns`rcinat cu supravegherea respect`rii
legii în cadrul întreprinderilor, institu]iilor, companiilor
[i societ`]ilor care activeaz` în economie.
Propunerea noastr` poate [oca, dat fiind faptul c`
mult` vreme (aproximativ 30 de ani) aceasta s-a
practicat în România. Practica este ast`zi dezvoltat`
în multe ]`ri europene.
Conceptul de respectare a legii î[i are originea în
experien]a britanic` [i american`, în care ofi]erii
anu me desemna]i aveau sarcina de a controla
modul în care angaja]ii unei companii sau întreprinderi
respect` regulile [i dispozi]iile legale. Ofi]erul
anume desemnat are dreptul [i obliga]ia de a consilia
conducerea firmei [i de a controla modul în
care este respectat` legea.
În Olanda 15 „ofi]erul îns`rcinat cu supravegherea
legii are urm`toarele sarcini de îndeplinit:
v s` implementeze politica de respectare a legilor
în cadrul companiei;
v s` implementeze, monitorizeze [i s` verifice
procedurile operative de respectare a legilor;
v s` efectueze investiga]ii [i verific`ri privind
respectarea legilor, reglement`rilor [i standardelor
etice;
v s` întocmeasc` rapoarte privind respectarea
legilor [i s` consilieze conducerea companiei cu privire
la chestiuni referitoare la respectarea legilor;
v s` sensibilizeze angaja]ii companiei cu privire
la respectarea legilor”. |n mod sigur acest concept va
genera controverse. El este, în mare parte, idealist.
Vor fi, cu siguran]`, companii [i mari societ`]i
comerciale, financiare [i bancare ce vor afirma c`
solu]ia este a unui stat totalitar, care spulber` autonomia
firmelor [i genereaz` amestecul statului în
treburile private. Acelea[i companii vor afirma c`
dispun de o poli]ie privat`, cei mai mul]i componen]i
provenind din rândul celor mai buni poli]i[ti,
acum substan]ial mai bine pl`ti]i. Tot ele afirm` c`
au pus la punct [i aplic` procedurile de identificare
a cazurilor de sp`lare a banilor proveni]i din activit`]i
criminale, iar cazurile ilegale petrecute în inte-
15
Hans Nelen - Criminalitatea economic` [i financiar` în
Europa - Experien]a Olandei - Paris, 2002, pag. 114-116.
9

IPA ROMANIA 2010
profesional
riorul lor sunt de competen]a decizional` a consiliilor
lor de administra]ie.
Oricum, drumul pân` la realizarea unui veritabil
parteneriat public -privat, este lung. Dar, nu foarte
lung.
În opinia noastr`, ast`zi tot mai multe societ`]i
private sunt con[tiente de urm`toarele lucruri:
m vor spori considerabil cazurile de fraudare a
societ`]ilor de c`tre proprii angaja]i [i de c`tre persoane
din afara acestora;
m autorit`]ile publice vor acorda prioritate cazurilor
de fraud` în detrimentul statului;
m combaterea eficient` a criminalit`]ii poate fi
realizat` de un personal cu înalt` preg`tire juridic`,
preg`tit în institu]ii prestigioase, de strict` specializare;
m vor spori nevoile de siguran]` ale companiilor
în contextul globaliz`rii, pentru c` „progresul
[tiin]ific [i tehnic genereaz` noi forme de criminalitate,
dup` cum, orice criz` economic`, conduce la
amplificarea criminalit`]ii.” 16 .
stabili st`rile de fapt, respectiv înc`lc`rile de lege,
din punct de vedere al dreptului civil, al formelor de
r`spun dere consacrate de aceasta. Sarcinile autorit`]ilor
publice de justi]ie vizeaz` elucidarea [i cercetarea
penal` a cazurilor. Ne afl`m la intersec]ia
dintre interesul privat [i cel public. Societatea p`gu -
bit` este interesat` s` limiteze paguba afacerii ilegale
[i s` o recupereze de la f`ptuitor.
Activitatea societ`]ilor de verificare a economiei
nu trebuie judecat` a fi un concurs cu cea a institu -
]iilor publice, ci ca pe activitate complementar`.
În privin]a modalit`]ilor [i practicilor de control [i
supraveghere a pie]elor [i serviciilor financiare, consider`m
c` experien]a britanic` reprezint` un model
ce poate fi extins la nivelul fiec`rei ]`ri europene. In
esen]` modelul britanic cuprinde o lege (Legea privind
pie]ele [i serviciile financiare, adoptat` în anul
2000) care confer` unei autorit`]i (Autoritatea Ser -
viciilor Financiare - F.S.A.) controlul asupra acestui
domeniu, prin dreptul de a sanc]iona abaterile de la
lege. Obiectivul acestei autorit`]i este acela de a
pro mova respectarea voluntar` a legii, impunând
sanc]iuni ce constau în aplicarea amenzilor sau în
denun]area public` a întreprinderilor care nu
respect` legea. Principiile de ac]iune a acestei autorit`]i
sunt:
- transparen]` în luarea deciziilor;
- tratament echitabil fa]` de toate întreprinderile;
- propor]ionalitate în privin]a aplic`rii sanc]iunilor;
- coeren]` în aplicarea legisla]iei;
- puterea de a urm`ri în justi]ie autorii ilegali t` -
]ilor comise pe pia]a financiar`, considerate ca in -
frac]iuni s`vâr[ite de „gulerele albe” sau de cei im -
plica]i în opera]iuni de sp`lare a banilor.
10
Consider`m c` realizarea parteneriatului public -
privat are o bun` perspectiv`. |n Buletinul Acade -
miei de Poli]ie din Munster - Germania (nr. 4/2003),
Klaus Ficher încearc` s` clarifice unele neîn]elegeri
privind falsa concuren]` dintre societ`]ile de verificare
a economiei [i institu]iile statului în descoperirea
criminalit`]ii economice. |n capitolul introductiv
al studiului, autorul subliniaz`: „în ultimii [apte ani
au ap`rut în Germania marile societ`]i de verificare
a economiei având ca misiune investigarea cazurilor
din domeniul criminalit`]ii economico-financiare.
Po li]ia, procuratura [i alte institu]ii publice au reac -
]ionat imediat, afirmând c` firmele private fac concuren]`
institu]iilor statului. În r`spunsul formulat
fa]` de aceast` temere a autorit`]ilor, societ`]ile private
nominalizate au afirmat faptul c` ambele p`r]i
lucreaz` în beneficiul p`gubi]ilor. Sunt avute în ve -
dere, pe lâng` fenomenele clasice de delapidare [i
corup]ie, apari]ia [i dezvoltarea cazurilor de falsificare
a bilan]urilor, de crime comise de personalul an -
ga jat al firmelor, sp`larea de bani, concursuri trucate,
finan]area terorismului” . Autorul face o precizare
foarte important`: societ`]ile de verificare a eco -
no miei au drept misiune fundamental` acea de a
16
Raymond Gassin - op. cit. pag. 362.
CONCL UZII
1. Criminalitatea economico-financiar` transform`
[i afecteaz` toate valorile care reprezint`
substan]a moralei publice indispensabil` oric`rei
societ`]i. Încrederea oamenilor în valorile autentice
este zdruncinat` de dimensiunea profiturilor ilicite [i
de pedepsirea celor care au acumulat averi din activit`]i
criminale.
2. Consider`m c` sunt conving`toare cuvintele
rostite de profesorul P. Troude - Chestenet, de la
Universitatea Poitiers, la încheierea unui seminar pe
tema criminalit`]ii financiare: „Se poate vorbi de criminalitate
financiar` într-o societate în care cultul
banilor a devenit o virtute cardinal`? Cum se poate
vorbi de criminalitate financiar` într-o societate în
care, în realitate, este considerat criminal cel care
r`mâne s`rac? Cu cât justi]ia se apropie mai mult de
Puterea Politic`, cu atât se îndep`rteaz` de libertate
[i, f`r` îndoial`, [i de Adev`r” 18 .
3. Statutul României de membr` a Uniunii Euro -
pene genereaz` speran]e în privin]a capacit`]ii dreptului
românesc de a se armoniza rapid [i eficient cu
dreptul european [i ofer` certitudinea c` apar]inem
Europei Unite.
17
Klaus Ficher - Buletin al Academiei Cadrelor de
Conducere din Poli]ie - Munster, nr. 4/2003, pag. 41-52.
18
P. Troude - Chastenet - Cuvânt de încheiere la volumul
„Criminalitatea banilor”, Paris, 2005, pag. 249-250

2010 IPA ROMANIA
DESPRE POLI}IE, MAI ALTFEL...
Chiar de Ziua Poli]iei
Rom#ne, \n ziua de 25 martie
2010, \n sala Centrului
de Pres` al IGPR, a avut
loc o inspirat` activitate
dedicat` momentului
aniversar.
Este vorba de conferin]a
]inut` de Florin {inca –
poli]ist la Direc]ia General`
de Poli]ie a Municipiului
Bucure[ti, un pasionat
istoric, autorul unei serii
de trei volume dedicate
istoriei Poli]iei Rom#ne,
publicist de success
\n domeniu.
|nt#lnirea cu tinerii poli]i[ti
afla]i \n sal` s-a bazat pe
prezentarea unor deosebit
de inspirate [i bine documentate
material cu privire
la tema zilei, vorbitorul
sus]in#ndu-[i expozeul
cu c#teva serii de imagini
digitale.
De remarcat incursiunea \n
istoria poli]ei bucure[tene
precum [i investiga]iile
f`cute de autor \n arhivele
jurnalistice, adev`rate
comori pentru documentari[ti
[i pentru publicul
amator de inedit.
|n cele ce urmeaz`, public`m
c#teva materiale,
de \nchegarea c`rora se
“face vinovat” dl Florin
{inca.
,,Pentru a fi într-adev`r om, trebuie s` te gânde[ti la dou`
lucruri: c` atâ]ia oameni au fost ca s` fii [i tu [i c` tu însu]i
e[ti ca s` fie dup` tine atâ]ia oameni!’’
NICOLAE IORGA
NECESARUL RECURS LA ISTORIE
Se vorbe[te adeseori de cultura organiza]ional`, dar se omite c`
acest concept modern presupune [i trecutul, etapele istorice parcurse,
experien]a profesional`, oamenii de seam`, eroii, pe scurt, valorile
istorice ale institu]iei.
O component` dintre cele mai importante a societ`]ii române[ti
este [i Poli]ia Capitalei, cea mai mare subunitate a Poli]iei Române,
institu]ie care, de la reînfiin]area postcomunist`, a parcurs deja dou`
decenii de prefaceri esen]iale. Ca orice bran[`, cea poli]ieneasc` este
alc`tuit` în primul rând din oameni, a[a încât exemplul unora poate
constitui o piatr` fundamental` în orice demers, inclusiv în cel de
natur` istoric`.
În anevoiosul proces de analiz` [i de reform` adagiul lui Cicero
„Historia magistra vitae“ (Istoria înv`]`toare vie]ii) î[i dovede[te cu priso
sin]` actualitatea.
Precum este o „Fi[`’’ pentru un bolnav, tot a[a tre buie s` arate [i o
pagin` de istorie: s` oglindeasc` fidel [i cât se poate cuprinz`tor realitatea.
Prin urmare, este absolut necesar s` reflect`m cu sinceritate la
ce a fost înainte [i, mai ales, s` ne asum`m acest trecut. Trebuie s`
cunoa[tem [i s` ne recunoa[tem gre[elile istorice, nu pentru a ne face
autocritica, nu pentru a ne r`zbuna pe oameni care ne-au p`r`sit, ci
pentru ca, înv`]ând, erorile s` nu se mai repete de c`tre noi [i mai ales
de c`tre poli]i[tii care ne vor urma, fa]` de care suntem ori ar trebui
s` fim cât se poate de responsabili.
O organiza]ie/ categorie profesional` care nu are trecut nu-[i poate
face iluzii nici cu privire la viitor. V`duvit de trecutul s`u, al familiei, al
identit`]ii profesionale [i al celei na]ionale, individul devine victim`
sigur` a manipul`rii.
Nu mai are r`d`cini. Nu mai are istorie. Nu mai e nimic...
Dan Puric vorbea de ,,antrenamentul de uitare la care este supus
poporul român’’.
Un trai numai în prezent – [i acela distorsionat! – înseamn` pieire
sigur`. Aidoma unui veritabil cordon ombilical, istoriografia leag` trecutul
de prezent.
Fiul înva]` de la tat` [i de la bunic. Tinere]ea, entuziasmul, ambi]ia
[i modernitatea unui proasp`t absolvent trebuie s` se ,,altoiasc`’’ în
chip fericit [i benefic de trunchiul unui experimentat poli]ist.
Având în minte exemplul înainta[ilor, tân`rul va con[tientiza c` lu -
mea nu începe de la el [i Poli]ia nu se sprijin` numai în el, iar vârs -
tnicul c` trebuie s` înve]e mereu [i s` împ`rt`[easc` din înv`]`tura sa
celui aflat la început de carier`.
În munca de poli]ie dezbin`rile au un efect funest, iar conflictul între
genera]ii este exclus. Marile civiliza]ii ale omenirii au supravie]uit în
m`sura în care genera]iile s-au sudat, s-au completat, s-au respectat.
„România [i Poli]ia ei sunt la un moment de r`scruce în urma in tr` -
rii ]`rii noastre în Uniunea European`. Adeziunea nu se confund` cu
in te grarea. Pentru a o înf`ptui pe cea din urm` un considerabil efort
urmeaz` a fi întreprins. Istoria ofer`, [i în acest domeniu, înv`]`minte
a c`ror valorificare poate înlesni realizarea obiectivului propus“ – scria,
cu prilejul Zilei Poli]iei, în anul 2007, academicianul Florin Constan ti -
niu.
A[adar, avem nevoie de modele comportamentale [i mai ales e ne -
cesar ca, atunci când le descoperim, s` le urm`m exemplul. Iar istoria
Poli]iei Capitalei [i istoria românilor nu duce deloc lips` de ele.
Dimpotriv`.
În zi aniversar`, de Buna Vestire, un sincer “La mul]i ani” tuturor
poli]i[tilor români!
recurs la istorie
E
11

IPA ROMANIA 2010
recurs la istorie
Faptul divers poli]ienesc
POLI}IA {I TRAFICUL DE DROGURI
ÎN 1932
MOARTEA AVIATORULUI IONEL N. GHICA
Luni, 30 mai 1932 orele nou` deceda „în chinuri groaznice” la Spitalul Colentina din Bucure[ti, în urma
unei supradoze de stupefiante, ceea ce am putea numi o adev`rat` celebritate a epocii, aviatorul Ionel N.
Ghica (Ghika).
S-a n`scut în 1904, în cunoscuta fa -
milie de obâr[ie sud-dun`rean`, care
a dat Moldovei [i ]`rii Române[ti mai
mul]i domnitori.
Tat`l s`u, Nicolae Ghica (1862-
1943) a fost fiul Alexan dri nei Mavros
[i al lui Ion Ghica (1816-1897), matema
ti cian, scriitor, diplomat, academician
[i pre[edinte al Consiliului de
Mini[tri (1866-1867, 1870-1871).
Prin mama sa, Irina (1869-1906), se
în rudea cu str`lucita familie a Canta -
cu zinilor, în tru cât aceasta era fiica lui
Grigore Can tacuzino zis „Nababul”
(1833-1913), prim-ministru [i fost mi -
nistru de In terne.
Ionel N. Ghica cucerise notorietatea
european`, mai ales dup` perfor man -
]ele realizate cu un avionul românesc
de mici dimensiuni SET-31G, botezat „România”, pe ruta Bucure[ti – Saigon (30 martie-16 aprilie 1932).
A fost primul aviator român care a traversat Asia! În iulie 1930 stabilise recordul na]ional de distan]`,
zburând 2 000 km între Londra [i Tetevan (Bulgaria). Era vremea în care România de]inea pre[edin]ia Fe -
de ra]iei Aeronautice Interna]ionale, prin prin]ul George Valentin Bibescu. Ce vremuri! Om de lume [i
împ`timit al curselor de cai de la Hipodromul B`neasa, tân`rul prin] Ghika avea deseori onoarea de a fi
invitat la tribuna oficial` [i primit de însu[i regele Carol al II-lea. Din p`cate îns`, el ajunge s` duc` o via]`
nefericit` datorit` „practicii maladive [i ruin`toare ce-l ademenise [i pe el ca [i pe al]i tineri din preajm`”:
drogurile.
Inedit [i grav, cazul a produs în Bucure[ti „o vie impresie”, iar presa interbelic` a rezervat spa]ii largi evenimentului,
ajuns în centrul aten]iei opiniei publice datorit` împrejur`rilor „nebuloase [i extraordinare în
cari s-a produs, dar mai cu seam` prin teribila degringolad` moral` a unora”. „Moartea aviatorului Ionel
Ghica. Se crede c` s-a intoxicat cu eroin`”, titra, în num`rul din 31 mai 1932, ziarul „Universul”.
Pentru parfumul special al epocii, am preferat s` nu intervenim asupra textului.
12
Ultimele ore din via]`
Dup` pariurile de la curse, în
seara zilei de duminic`, 29 mai
1932 orele 19.00, „în plin` vioiciune
[i bun` dispozi]ie”, tân`rul
Ghica porne[te într-un grup – din
care f`ceau parte avocatul Erlich,
Dinu Toporanu, G. Ghen`descu,
Ion Chitu [i Dinu Frumu[anu –
„spre localurile de petrecere ce le
frequenta obi[nuit”, unde „alcoolul
[i cocktailurile neîndestulându-i
setea de senza]ii tari, a re -
curs la be]ia rece, a (h)eroinei”.
Astfel, dup` ce-[i începe seara
la Athénée Palace pân` c`tre ore -
le nou`, Ghica ajunge la restaurantul
„Ma xim” de la {osea (Bd.
Ki seleff), unde r`mâne pân` du -
p` ora trei, apoi este dus acas` cu
automobilul unui prieten. Nemul -
]umit, î[i scoate automobilul din
garaj, trece pe la locuin]a lui Chi -
tu, care-i d` he roin`, apoi ajunge
în localul „Zig-Zag”, unde prizeaz`
cocain`, martorii declarând ulterior
c` pe masa lui au observat un
plic din puternicul drog. „Tot timpul
aviatorul a b`ut [i a prizat
ero in`”. A continuat cheful la re -
staurantul „Roata lu mii”, Ghica
de clarându-i lui D. Fru mu [anu:
„Am fost la Chitu [i am luat ero -
in`, dar nu îmi e fric`, sunt tare”.
În zorii zilei, ga[ca de cheflii se
sparge [i unii dintre „eroii” no[tri
pleac` la Mo[i, automobilul fiind
condus chiar de Ghica. Iat` îns`
c`, pe str. Radu de la Afuma]i, în
apropiere de [os. {tefan cel Ma re,
[oferului i s-a f`cut r`u, de ve nind
„foarte palid [i capul îi c` zu se pe
o parte”, iar „mâinile îi erau reci
ca ghia ]a [i o [uvi]` de spum` îi
br`zda b`rbia”.
Scos rapid din ma[in`, este
târât pe jos [i a[ezat pe trotuar.
Toporanu alear g` la un doctor
din apropiere, dar cucoana aces -
tuia refuz` s`-l primeasc`. Sare
gardul, medicul îi d` unele sfaturi,
dar când se întoarce deja nu
mai era nimeni. Ceilal]i „prieteni”
chemaser` gardianul din zon`,
urcaser` muribundul în automobil
[i îl transportaser` la spital, nu
înainte de a-l buzun`ri de o bancnot`
de o mie de lei.
Poli]ia i-a arestat
pe trafican]i
La Spitalul Colentina (ctitorit
de prin]ul Scarlat Ghica înc`
din 1858, spitalul se afla pe
E

2010 IPA ROMANIA
E
locul donat de însu[i domnitorul
Gri go re Ghica) s-a intervenit
inclusiv de c`tre director,
cunoscutul medic I. Mamulea,
care „i-a administrat tra tamente
[i antidoturi”, îns` „otrava se
generalizase”, astfel c` „în chinuri
groaznice [i-a dat sfâr[itul”.
Prim-procurorul Tribunalului Il -
fov, Al. Procop Dumitrescu a or -
donat o anchet`. Cei din antura -
jul aviatorului au fost îndelung
audia]i la Prefectura Poli]iei Ca -
pitalei. Autopsia cadavrului a fost
efectua t` la Institutul Medico-
Legal „Mina Minovici”, de c`tre
cu noscutul doctor Nicolae Mino -
vici (1868-1941). Totodat`, în
pre zen]a procurorului, poli]ia a
sigilat casa aviatorului, din str. Al.
Blank nr. 9.
S-a dispus o „anchet` judiciar`
asupra cauzelor [i împrejur`rilor
în care s-a produs moartea”. Par -
che tul, „spre a pune f`r` z`bav`
în mi[care ac]iunea represiv`
con tra culpabililor, a dat rechizitoriu
introductiv de urm`rire îm -
potriva ambilor. Judele instructor
Râ[noveanu a procedat de îndat`
la interogarea lor. Iar spre zori,
lansând împotriv`-le mandate de
arestare, i-a încarcerat la V`c` -
re[ti”. Aresta]ii D. To po ranu [i I.
Chitu au fost amprenta]i la Ser -
viciul Antropometric [i de iden -
tificare judiciar` din Pre fec tura
Poli]iei Capitalei „în vederea confrunt`rii
urmelor lor cu o serie de
indicii inedite de vinov`]ie, furnizate
de fi[e”.
Interogat, Toporanu recu noa[ -
te c` i-a furnizat cocaina, iar Chitu
c` i-a dat heroina, pe care a pretins
c` o are înc` din vremea r`z -
bo iului, de la ni[te ru[i. Ion Chitu
(32 ani) a declarat c` îl cunoa[te
pe Ghica doar de vreun an, iar
aviatorul i s-a plâns de dureri persistente
de cap, pe care le-ar avea
dup` un accident de avion în
Bulgaria. De când a luat heroin`
s-a sim]it bine. Ajuns la Chitu
acas`, Ghica ar fi luat nu câteva
pic`turi ci „o cantitate considerabil`
dintr-un borcan”. He roina o
are „din economiile f`cute cu
oca zia aprovizion`rii cu medicamente
de la o corpora]ie din Con -
stan]a”.
Surse anonime l-au indicat pe
Chitu drept „oficin` clandestin`
de aprovizionare a nenorocitelor
victime ale abuzului de stupefiante”.
Dinu Toporanu era [i el toxicoman,
declarând c` a prizat cocai -
n` în str`in` tate, nu [i în Româ -
nia. Ame]it de alcool, Ghica i-ar fi
cerut cocain` lui Topo ranu,
care a procurat-o, contra a
câteva sute de lei, de la
„diferite femei din local”,
ceea ce arat` am ploarea
fenomenului. Por tretul lui
sintetic e acela al unui
„b`iat de Doroban]i” de
azi: „un ins f`r` nicio me -
serie [i f`r` vreun venit [i
cu toate acestea monden
des`vâr[it, ducând un trai
larg. Aproape incult, având
cinci clase de liceu dinainte
de r`zboi, dup` r`zboi
mai f`cu o clas` [i se în -
scrie la [tiin]e Naturale. Ne ur -
mând îns` cursurile [i nedând
nici un examen, se l`s` chiar de
aceast` ocu pa]ie anevo ioas` preferând
profesiunea de monden”.
Judec`torii cauzei au fost de -
semna]i Florin Foi[oreanu [i
Scarlat Costinescu, procuror fiind
Mano lache Crupen schi.
Cei doi aresta]i au fost condamna]i
la închisoare, fiind acu -
za]i de omor prin impruden]`,
potrivit art. 248 C. pen. [i de trafic
de droguri potrivit legii pentru
combaterea traficului de stupefiante
din 1928. Inculpa]ii au fost
reprezenta]i de avoca]ii Z. Policrat
[i P. Teodor.
Moartea unui simbol
al României
Informa]iile anchetatorilor au
condus la ideea c` aviatorul „era
un înfrânt al criminalei pasiuni a
be]iei reci”. Întors „cu str`lucitoare
glorie dintr-un raid aeronautic
superb, a c`zut totu[i a doua zi
chiar în acela[ mediu din care
abia evadase. S-a întors la abuzul
de che furi, cocain`, eroin`…”
Potrivit presei, colegii de pahar au
mai de clarat c`, la fel ca în cazul
mor]ii frumoasei tinere Gaby
Mogâldea, „prieteni binevoitori” i-
au dat „co pioase prize de coco”.
Nobila ascenden]`, talentul [i
tinere]ea, munca [i inteligen]a îl
îndrept`]eau s` aib` o carier` de
excep]ie [i un anturaj pe m`sur`.
Dar grani]a dintre lege [i
f`r`delege, dintre onoare [i dezonoare,
dintre via]` [i moarte este
uneori atât de fragil`, iar amicul
inseparabil al aviatorului ajunsese
„mondenul” Dinu Toporanu,
iar cel`lalt, Ion Chitu, fost ucenic
la farmacie, era func]ionar la
societatea de tutunuri [i „furnizor
clandestin de stupefiante”. Se
dovede[te iar`[i c` [i cele mai
temerare firi sfâr[esc tragic atunci
când ajung prizoniere ale acestui
Mormântul lui Ionel N. Ghica
cumplit viciu. La aproape un veac
distan]`, prin ac]iunile sale preventive
[i represive, Poli]ia Ro -
mân` nu face altceva decât s`
combat` acest cumplit fenomen,
care a ajuns la o amploare f`r`
precedent în istorie.
Avocatul Jean Gad, reprezen -
tând interesele defunctului, a predat
tribunalului testamentul acestuia,
care data din preziua zborului
la Khartoum. Testamentul a
fost deschis în prezen]a rudei
apropiate, Matei Ghica-Cantacu -
zino, întreaga avere a defunctului
revenind fiicei sale minore, Irina-
Pacifica, rezultat` din c`s`toria cu
Ibi Golfineanu, de care divor]ase,
dup` un alt mariaj terminat, cu
poeta [i jurnalista Camille Hor -
nung. Tutore a fost numit fratele
aviatorului, George Iorgu Ghica
(n.1902), c`ruia-i l`sa o tabacher`
de aur [i albume de fotografii.
Acesta a tr`it pân` în 1987.
Mezinul familiei, Matei (n.1906),
a murit în 1988, iar Alexandra
(n.1903), abia în 2004.
La 2 iunie Ionel a fost înmor -
mântat la Ghergani (sat de lâng`
R`cari, jud. Dâmbovi]a), în fa]a
ca pelei-necropole de la mo[ia fa -
miliei, unde se afl` [i conacul, azi
în paragin`. O plac` tombal` îm -
podobit` cu frunze de m`slin, cu
blazon, deviz` [i o în[iruire a zborurilor
mai importante este azi
c`l cat` în picioare de ignoran]ii
unei epoci în care pe cultur` nu
se mai pune mare pre]. „Aici
odihne[te întru ve[nicie un tân`r
prin] al c`rui zbor s-a frânt la doar
28 de ani, din pricina mor]ii
albe”, am mai putea d`ltui în piatra
mâncat` de vreme. Mai amintim
c` deviza familiei Ghica a fost
un adagiu datorat poetului latin
Virgiliu: „Labor omnia vincit im -
probus“(O munc` perseverent`
în vin ge orice). Semnificativ pentru
epilogul tragicei pove[ti este
c`, de pe blazon nu lipsesc
câ teva lacrimi…
recurs la istorie
E
13

IPA ROMANIA 2010
O misterioas` crim` s-a s`vâr[it
asear` în stra da Pictor Romano 17.
La aceast` adres` lo cuie[te dl Te -
o dor Aslan, fost director al Se natului
[i func]ionar la banca „Ge neral`“,
as t`zi pen sionar [i pro prietar al în -
tregului imobil compus din dou`
etaje.
Dl Teodor Aslan este c`s`torit [i
lo cuia împreun` cu so]ia, So fia
Aslan [i doi copii, dintre cari unul
este c`pitan [i se mutase la p` rin]ii
s`i abia în ultimele zile.
Atacul
Pe la ora 10 [i jum`tate seara,
cei doi b`trâni au p`r`sit sufrageria,
care se afla la parter [i au
urcat pe o scar` de serviciu la etaj
unde î[i aveau camerele de culcare
deosebite. Când d-na Sofia
Aslan a trecut din antreul de sus
în camera ei [i a voit s` aprind`
lu mina, a constatat c` era stricat
comutatorul.
În acela[i timp, cineva, care se
afla în odae ascuns dup` u[`, a
încuiat-o [i a început s-o loveasc`
pe b`trân` cu un cu]it în cap.
Victima a ]ipat dup` ajutor.
D.Teodor Aslan – dup` cum ne
po veste[te – a pus mâna pe clan -
]a u[ei, dar u[a n-a cedat.
Atunci a strigat [i d-sa dup`
aju tor: servitoarea [i ordonan]a –
care declar` c` se afla la p`rin]ii
ofi]erului de ast` toamn` – erau
jos.
Între timp, se pare c` victima,
ca s` scape de atacul agresorului,
s-a refugiat într-o c`m`ru]` ve -
cin` cu camera de culcare. Aici în -
s` a ajuns-o atacatorul, care du p`
ce i-a mai dat câteva lovituri, în -
fundându-i oasele craniului în
par tea stâng`, a scos un revolver
[i a tras asupra ei.
Gloan]ele i-a p`truns în obraz,
prin partea stâng` [i, g`urindu-i
limba, a ie[it prin b`rbie.
D-na Aslan s-a pr`bu[it peste
oglinda unui [ifonier, care s-a
spart ]inând ag`]at în cioburile ei
trupul victimei.
Fuga asasinului
Lupta a fost astfel scurt`.
Asasinul a trecut ,apoi, în ca -
mera de culcare, a descuiat u[a [i
a voit s` fug` pe sc`rile din fund
care duceau direct în curte.
Întâlnindu-l în antreu pe b`trânul
Aslan, [i-a deschis drum svârlindu-l
într-un perete.
În goan`, de-a lungul unei alte
ca mere, spre sc`ri, asasinul, care
avea revolverul în mân`, a mai
tras unul, dou`, sau trei focuri –
so]ul victimei nu-[i mai aduce
aminte – spre a sc`pa de ur m` -
ritor. Unul din gloan]e a nimerit
într-o oglind`, sf`râmând-o.
Alarma.
Moartea victimei
La parter soneria suna prelung,
strident. Servitoarea a dat fuga s`
vad` ce doresc st`pânii. Aici a dat
peste crim`. A fost trimis îndat`
sol datul dup` doctor. Dar poarta
de la strad` era încuiat` [i, în gra -
b`, nu se g`sea cheia. Apoi s-a
chemat, prin telefon, Salvarea [i
po li]ia.
Internul R`dulescu a g`sit-o pe
d-na Aslan în agonie [i a dus-o
ime diat la spitalul Brânco ve nesc.
Aici îns`, în camera de gard`,
vic tima a încetat din via]` dup`
câteva minute. La locul crimei a
sosit peste pu]in timp întregul
aparat poli]ienesc, reprezentat
prin d-nii: Gabriel Marinescu, prefectul
poli]iei; procuror de serviciu
Grigoriu; Manolescu jude in -
structor; maior Papaianopol dela
comenduire; I. Frânculescu [eful
Siguran]ei Capitalei; chestor Paxi -
made, de serviciu pe Capi tal`; co -
misar [ef Panova, de serviciu pe
chestur`; comisar [ef Dra go mi -
rescu, etc.
S-a procedat imediat la luarea
primelor interogatorii.
Cei doi copii aflaser` de atac
[i veniser` acas`.
Poli]i[tii au luat amprente, au
studiat pozi]ia lucrurilor din o -
daia atacului. Criminalul n-a l` -
sat nici un corp delict.
Paturile stau desf`cute, l`m pi -
le pe m` su]a de noapte aprinse;
aspect de cas` burghez`, tihnit`,
doar vrai[tea din od`i]a din fund
[i petele de sânge pe u[i [i pe
podele stau m`rturie c` pe acolo
s-a ab`tut suflul mor]ii. Indiciile
aflate în primele momente nu
duc la nici un rezultat precis.
Atacul, prin îndr`z neala cum a
fost s`vâr[it, prin riscurile ce le
avea, pare s`vâr[it de cineva ca -
re cuno[tea extrem de bine lo -
cuin]a [i, poate, chiar obiceiurile.
Saltarele [i dulapurile n-au
fost violate. B`trânii nici nu
aveau bani în cas`.
Dac` agresorul s-a strecurat
în` untru cu gândul jafului, se
vede c` n-a avut timp s` fure [i,
fiind surprins, a atacat. D. Teodor
Aslan, so]ul victimei, poveste[te
chiar c` a avut mai demult o servitoare
rea, care se certa toat`
ziua cu b`rbatul ei. O chema Flo -
rica.
Deocamdat` îns`, asupra mo -
bilului crimei sau a persoanei ca -
re a comis atacul în împre jur`ri
atât de misterioase, nu se poate
preciza nimic [i r` mâne ca auto -
ri t`]ile, cari au continuat toat`
noaptea cerce t`rile, s` des co pe -
re firul problemei.
Val mar
,,Universul’’, 27 aprilie 1932
14
www.iparomania.ro

2010 IPA ROMANIA
ISTORIA
JANDARMERIEI ROMÂNE
Momentul care marcheaz` întemeierea Jandar -
meriei Române a fost 3 aprilie 1850 când, printr-un
ofis domnesc, domnitorul Grigore Alexandru Ghica
a aprobat hot`rârea Divanului ob[tesc, semnând „Le -
giuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor în jandarmi”.
Prin aceast` lege, s-a dat statut juridic armei
Jandarmeriei [i i s-au stabilit principiile de or ganizare
[i func ]io nare.
Ca urmare, le gea
prevedea c` Re gi -
mentul de Jan dar -
mi din Mol dova se
îm parte în dou`
subdiviziuni, fiecare
având zona de
responsabilitate
format` din câte
[a se ]inuturi (ju de -
]e).
La fiecare ]inut
era repartizat` câte
o companie de jan -
darmi, la care se
ad`uga cât o companie
la Ispr`vnicia
Ia[ului [i la Poli]ia
Domnitorul
Grigore Alexandru Ghica
Capitalei (Ia[i). În total, 14 companii de jandarmi ce
totalizau un efectiv de 1433 jandarmi c`l`ri [i pe -
de[tri.
Totodat`, în aceast` lege se stabilea Jandarmeriei
urm`toarele misiuni: privegherea siguran]ei publice,
]inerea unei bune orânduieli [i ducerea la îndeplinire
a legilor. În ceea ce prive[te executarea serviciului,
se prevedea c` Jandarmeria execut` un serviciu ordinar,
care se realizeaz` zilnic, pe baza regulamentelor
sale [i un serviciu extraordinar, pe care îl execut` la
solicitarea autorit`]ilor.
De asemenea, se prevedea pentru executarea serviciului
extraordinar, constituirea de subunit`]i mobile.
În perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Jan -
darmeria a fost supus` unui amplu proces de mo -
der nizare, ca de altfel toate institu]iile statului na -
]ional modern român. Astfel, odat` cu transformarea
Regimentului de jandarmi în Legion de jandarmi, în -
cepe [i procesul de înlocuire treptat`
a escadroanelor [i com paniilor
de jandarmi, cu escadroane de do -
roban]i, pe baza Or do nan]ei nr. 896
din 20 iunie 1864.
Apoi, prin Legea de organizare a
puterii armate în România, din no -
iembrie 1864 Jandarmeria este or -
ganizat` pe principii noi, scoas` de
sub administra]ia Ministerului de
Interne [i subordonat` direct Minis -
te rului de R`zboi, ca element component
al armatei permanente.
Legea Jandarmeriei din 1850 [i
Re gulamentul Jandarmilor de Ora[
din 1865 au constituit principalele
documente pe baza c`rora [i-a or -
ganizat [i desf`[urat activitatea Jan -
darmeria, iar în perioada urm` toare
au fost documentele care au stat la baza elabor`rii
de noi legi [i regulamente.
Perioada 1866-1867 se caracterizeaz` prin transform`ri
în sistemul de ap`rare al ]`rii, în anii 1868,
1872, 1874 [i 1877, având drept rezultat modernizarea
[i preg`tirea armatei române, care prin str` -
lucite fapte de arme, în R`zboiul pentru inde pen den -
]` al României din 1877-1878 s-a acoperit de glorie,
consfin]ind independen]a.
Prin organizare, preg`tire [i mod de func]ionare,
Jandarmeria român` în timpul R`zboiului de Inde -
pen den]` a asigurat poli]ia armatei, iar în situa]ii de -
o sebite a fost angajat` în ac]iuni de lupt` îm preun`
cu unit`]ile militare [i chiar independent.
Efectivele Jandarmeriei se cifrau la 798 jandarmi
(din care 6 ofi]eri). Pentru faptele de arme din timpul
r`zboiului, numero[i jandarmi au fost decora]i cu
medalia „Ap`r`torii Independen]ei“, medalii ru se[ti
[i medalia „Crucea Trecerii Dun`rii“.
Necesitatea unei for]e specializate puternice, a
c`rei misiune principal` s` o constituie paza [i ordinea
de stat, asigurarea lini[tii [i libert`]ii cet`]eanului,
precum [i a modului de aplicare [i respectare a
legilor ]`rii, au determinat intensificarea ac]iunilor
factorilor de conducere politic` [i militar` pentru elaborarea
unei legi de organizare a Jandarmeriei în în -
treaga ]ar`.
Astfel, o prim` încercare are loc în 1885, când ge -
neralul Radu Mihail, prefectul Poli]iei Bucure[tiului a
ela borat un proiect de lege pentru organizarea Jan -
darmeriei în întreaga ]ar`, dar nu s-a concretizat.
Doi ani mai târziu, în 1887, cu prilejul expunerii de
motive la Legea Comunal`, I.C. Br`tianu sublinia c`
„Gendarmeria comunal` rural` va fi mai bun` de cât
poli]ie rural` de pân` acum“, iar la art. 82 din aceast`
lege adoptat` la 7 mai 1887 se prevedea organizarea
Jandarmeriei Rurale, printr-o lege special`. Lip -
sa resurselor b`ne[ti au întârziat pân` în anul 1893
materializarea unei astfel de legi.
Meritul pentru deplina clarificare a rolului, locului
[i organiz`rii Jandarmeriei rurale i-a revenit Parti du -
lui Conser vator condus de Lasc`r Catargiu, care a
ela borat [i prezentat Parlamentului în ianuarie - fe -
bruarie 1893, Legea pentru organizarea Jandarme riei
rurale.
profesional
15

IPA ROMANIA 2010
16
Aceast` lege a fost pro -
mul gat` prin Decretul Re -
gal nr. 2919 din 30 aug.
1893.
Ea prevedea instituirea
unui corp de paz` [i ordine,
cu structur` militariza t`, în
toate localit`]ile rurale din
]ar`, deoarece structurile
anterioare practic neprofesionalizate,
nu f` ceau fa]`
situa]iei complexe de pe te -
ren [i nici nu corespundeau
institu]iile unui stat modern
european, din acea vreme.
Lasc`r Catargiu
Demn de remarcat este faptul c` legiuitorul (Las-
c`r Catargiu în principal) a pus accent pe men]inerea
[i garantarea siguran]ei publice, cât [i pe executarea
legilor.
Tot la 1 septembrie 1893, a ap`rut [i Regula men -
tul de aplicare a Legii Jandarmeriei rurale. Preve de -
rea cea mai important` a acestui document era ur -
m`toarea: „Organizarea Jandarmeriei rurale, astfel
cum este prescris` de lege, face din aceast` in sti -
tu]iune un corp militar, pus la dispozi]iunea minis -
trului de interne, pentru a asigura ordinea [i siguran]a
public`. Ea se mai afl` sub ordinele ministrului
de justi]ie, ale ministrului public în ce prive[te atribu]iunile
de poli]ie, precum [i sub acela al ministrului
de r`zboi pentru tot ce se raport` la disciplin`,
comandament [i instruc]ie militar` a trupei“ (art.1).
Tulbur`rile sociale sângeroase din anul 1907 au
pus într-o situa]ie grea, atât institu]iile politice, cât [i
cele de men]inere a ordinii interne, [i chiar militare.
Dezinteresul manifestat fa]` de înt`rirea Jandar -
meriei, la începutul secolului XX [i mai cu seam` fa]`
de misiunile sale preventive, s-a soldat cu victime
numeroase [i pagube materiale de multe ori inutile.
Situa]ia real` a impus preg`tirea [i promulgarea
unor legi în anii 1908, 1911 [i 1913, precum [i înt` -
rirea organizatoric` a Jandarmeriei.
Semnificativ este [i faptul c` prin Legea Jan dar -
meriei din 24 martie 1908 se însereaz`, la art. 6 [i 7,
urm`toarele:
u Art. 6: Corpul Jandarmeriei face parte integran -
t` din armat`, dispozi]iunile generale ale legilor [i
regulamentelor îi sunt aplicate, în afara excep ]iu nilor
de organizarea sa mixt` [i e natura serviciului s`u.
u Art. 7: Ofi]erii Corpului Jandarmeriei se recru -
tea z` din ofi]erii de orice arm` din armata activ`.
Trecerea ofi]erilor din armata activ` în Jandar me -
riei se face prin Înalt Decret, în urma raportului Mi -
nis terului de Interne, luat` pe recomanda]iunea Mi -
nisterului de Interne, luat` pe recomanda]iunea Mi -
nisterului de R`zboi. Ea r`mâne definitiv` dup` un
an de la numire, în care timp ofi]erul va putea fi re -
tre cut în armata activ`.
Pe timpul manevrelor militare, Jandarmeria rural`
asigur` misiuni de poli]ie militar`, efectueaz` rechizi]iile
necesare [i func]ioneaz` ca poli]ie militar`; pe
toat` durata acestor exerci]ii [i manevre, unit`]ile de
jandarmi sunt considerate p`r]i ale armatei active cu
acelea[i drepturi [i obliga]ii ca unit`]ile [i subunit` -
]ile militare.
Cea dintâi participare a Jandar me riei ro mâne la un
r`zboi modern, dateaz` din anii 1877-1878.
Experien]a acumulat` cu acest prilej va fi valorificat`
[i îmbog`]it` în cel de-al doilea r`zboi balcanic,
pre cum [i în ac]iunile militare desf`[urate în anii
R`z boiului reîntregirii na]ionale.
Cu prilejul celui de-al doilea r`zboi balcanic, Jan -
darmeria Român` a ac]ionat ca o for]` a Sistemului
Na]ional de Ap`rare, îndeosebi al`turi de trupele ce
ope rau pe câmpul de lupt`, misiune de care s-a achitat
foarte bine.
Dup` încheierea „P`cii de la Bucure[ti“, din 1913
[i pân` la intrarea României în primul r`zboi mondial
(15 august 1916), s-au produs unele modific`ri
pe linie organizatoric` [i a atribu]iilor, care au vizat
spo rirea efectivelor, înfiin]area posturilor de jandarmi
speciale pentru fabricile din Capital` care produceau
materiale pentru armat`, înfiin]area de puncte
speciale de paz` [i control la toate trec`torile din
Carpa]i, de la Vatra Dornei pân` la Turnu Severin,
cre a rea unui deta[ament pentru paza regiunilor pe -
trolifere.
Primul r`zboi mondial a oferit României prilejul s`
recurg` la mijloacele sale politico-militare pentru
reîntregirea hotarelor fire[ti.
|ntre componentele Sis temului Militar Na]ional ca -
re s-a angajat f`r` re]inere s` serveasc` tricolorul
românescl, s-a aflat [i Jandarmeria.
Din multitudinea faptelor de arme din Campania
anului 1916, amintim ac]iunile desf`[u rate de trupele
de jandarmi în asi gurarea po li]iei frontului marilor
unit`]i române pe timpul ofensivei pentru eliberarea
Tran silvaniei, pre cum [i
organizarea administrativ`
a teritoriilor eliberate.
Semnifica]ia organiz`rii
posturilor de jandarmi în
localit`]ile eliberate (Bic -
fal`u, Bârsta, Sa tu-Lung,
Târ lugeni, Sfân tu Gheor -
ghe, Covas na [i Mier curea
Ciuc) este eviden]iat` la
17 august 1916 de mr.
Anas tasie Soi culescu, co -
mandantul Companiei de
Jandarmi Pra hova în telegrama
adresat` Inspec -
toratului Ge neral al Jan -
darmeriei: „Ast`zi, pentru
prima oar` [i pentru totdeauna,
Jan darmeria ro -
mân` a înlocuit p` mântul
scump al Transilvaniei,
Jan darmeria Un gureas c`“.

2010 IPA ROMANIA
Evolu]ia ulterioar` a evenimentelor a fost ne fa vo -
rabil` pentru armata ro mâ n` care, sub presiunea
inamicului, a trebuit s` se retrag` prin lupte grele, ce -
dând o par te din teritoriul na]ional, pâ n` când frontul
a fost stabilit în Sudul Mol dovei.
În timpul retragerii, jandarmii au participat la ac -
]iunile de lupt` [i, totodat`, au asigurat poli]ia frontului,
a comuni ca ]ii lor, au asigurat
m`surile de or dine necesare
deplas`rii co loa nelor militare
[i, pe timpul eva cu`rii ad -
ministra]iei, a unor obiective
eco nomice [i a popula]iei care
s-a refugiat în Mol do va.
La începutul anului 1917,
oda t` cu opera]iunea de reorganizare
a armatei, se reorganizeaz`
[i serviciul Jandar meriei
de pe lâng` armata de opera]ii.
La comandamentele corpurilor
de armat`, precum [i la bri -
g`zile mixte s-a constituit câte
un deta[ament de jandarmi,
sub comanda unui ofi]er de in -
fanterie [i cu un efectiv mai re -
dus de jandarmi. La 16 aprilie
Deta[amentul de Jan darmi Pra -
hova a primit denumirea de
„De ta[ament mobil de poli]ie
al Marelui Cartier General“.
De asemenea, unele subuni -
t`]i de jandarmi sunt repartizate
serviciilor de paz` la lucr`rile
de art` [i fortifica]ii, iar altele date ca înt`riri în principalele
ora[e din Moldova.
În vara anului 1917 trupele de jandarmi aveau s`
înscrie pagini nepieritoare de eroism, al`turi de ar -
mata român`, în marile b`t`lii desf`[urate.
La 1 iulie 1918 armata se demobilizeaz`, iar jandarmii
organizeaz` punctele de trecere pentru de -
mo biliza]i, posturi, patrule [i deta[amente pentru su -
pravegherea acestora, ca demobilizarea s` se des -
f`[oare în lini[te.
Prin decretarea, în octombrie 1918, a celei de-a
doua mobiliz`ri a armatei române, Jandarmeria a
con tribuit la desf`[urarea acesteia, concomitent cu
organizarea noilor servicii pretorale [i a m`surilor
pentru men]inerea ordinii [i lini[tii în ]ar`. Armata ro -
mân` reia lupta pentru eliberarea întregului teritoriu
na]ional, iar Jandarmeria începe s` instaureze ordinea
[i lini[tea, creând companii de poli]ie în jude]ele
eliberate.
Înf`ptuirea României Mari a inaugurat în via]a so -
ciet`]ii noastre [i a statului un amplu proces de re -
mo delare a structurilor existente înainte de primul
r`zboi mondial, inclusiv a celor destinate men]inerii
[i ap`r`rii ordinii interne.
La 23 martie 1929, Parlamentul a pus bazele unei
legi moderne [i complete de organizare a Jandar me -
riei rurale. În acela[i an, se promulg` Statutul Jandar -
meriei Rurale de c`tre regele minor Mihai I.
Acest statut garanta: stabilitate, înaintare, retribu]ii
[i alte indemniza]ii, grada]ii, pensii, condi]ii de c` s` -
to rie, recompense.
O nou` m`sur` important` care trebuie s` fie eviden]iat`
este Regulamentul Legii [i Statutului Jan dar -
meriei Rurale.
La 12 iulie 1940, Carol al II-lea contope[te Di rec]ia
General` a Poli]iei, Prefectura Poli]iei Capitalei [i
Cor pul Jandarmeriei, pentru ca generalul Ion
Antonescu s` repun` în vigoare, la 12 septembrie
1940, legisla]ia din anul 1929.
Din punct de vedere organizatoric, prezint` cel
mai mare interes Legea nr. 264 din 22 a prilie 1943
pentru organizarea [i func]ionarea Jandar meriei.
Jandarmeria este un corp militar constituit pentru
a veghea pe teritoriul rural la executarea poli]iei ge -
nerale [i militare.
Sugestiv` este [i prevederea
c` Jandarmeria apar]ine
M.Ap.N., fiind pus` la dispozi]ia
M.I. nu mai pentru executarea
misiunilor de poli]ie ce-i revin.
Dup` intrarea României în
al doilea r`zboi mondial, la 22
iunie 1941, trupele de jandarmi
din interior au primit misiuni
specifice pentru starea res -
pectiv`: combaterea ac]iu nilor
teroriste; paza unor obiective
economice importante; înt`ri -
rea m`surilor de ordine inter n`,
contracararea ac]iunilor de de -
sant [i a para[uti[tilor, su pra ve -
gherea elementelor din opo -
zi]ie etc.
Unit`]ile de jandarmi din zo -
na armatelor de ope ra]ii au în -
deplinit, în mod firesc, misiuni
cu un caracter militar mai pro -
nun]at decât cele din zona de
interior.
Pe lâng` îns`r cin`rile obi[ -
nuite, de poli]ie militar`, nu o dat` au participat ne -
mijlocit la lupt`.
În zona armatelor de opera]ii, Jandarmeria constituit`
în unit`]i [i subunit`]i de poli]ie, subordonate
marilor unit`]i, a dovedit energie, curaj, spirit de sa -
crificiu [i înalt patriotism. În afar` de cazurile când,
da torit` situa]iilor locale, trupa [i ofi]erii jandarmi au
luptat în linia I al`turi de infanteri[ti, au mai fost
împrejur`ri când unii dintre ei au cerut s` fie trimi[i
în regimente de infanterie pentru a lupta.
Odat` cu difuzarea Proclama]iei M.S. Regele, Jan -
darmeria, conform directivelor date de Guvern, a trecut
la executarea misiunilor specifice în condi]iile
noii situa]ii operative.
Ea [i-a adus o contribu]ie notabil` [i în etapa a
doua a particip`rii României la cel de-al doilea r`zboi
mondial, dup` lovitura de stat de la 23 august 1944,
desprinderea României de Ax` [i trecerea de partea
Na]iunilor Unite [i participarea în continuare la ope -
ra]iile pentru eliberarea Transilvaniei de Nord-Vest [i
în continuare la opera]iile din Ungaria, Cehia [i
Slovacia.
Dup` declararea st`rii de r`zboi cu Germania, în
urma agresiunii, atac`rii [i dezarm`rii mai multor
unit`]i române, s-a trecut la lupta cu arma în mân`
con tra elementelor germane r`spândite pe întreg te -
ritoriul ]`rii, cu scopul de la le dezarma [i a le face
inofensive.
Principalele misiuni ale jandarmilor au fost:
o s` identifice to]i osta[ii germani, stabilindu-se
locurile unde au fost cantona]i sau ascun[i, for]a,
armamentul [i vehiculele de care dispuneau;
o s` interzic` circula]ia pe [osele [i drumuri
oric`rui vehicul sau element german, prin organizarea
de bariere, obstacole, curse;
o osta[ii germani izola]i sau în grupe mici s` fie
dezarma]i;
17

IPA ROMANIA 2010
18
o s` sprijine for]ele armatei române în ac]iunea
de dezarmare a armatei germane;
o s` captureze para[uti[tii germani care încercau
s` se salveze din avioanele doborâte de c`tre avia]ia
noastr` [i cea aliat`;
o s` identifice [i s` ia sub paz` depozitele de ma -
teriale apar]inând armatei germane, circuitele telefonice
germane;
o s` execute razii pentru scotocirea terenului [i
prinderea osta[ilor germani care încercau s` fug`;
o s` aresteze [i s` combat` partizanii germani din
forma]iunile hitleriste din Ardeal [i Banat;
o s` adune manifestele de propagand` germanolegionar`
lansate din avioane [i s` le distrug`;
o împreun` cu trupele de gr`niceri, pe frontier`,
s` opreasc` elementele germano-maghiare care în -
cer cau s` p`trund` în raioanele [i în zonele unde nu
s-au concentrat trupe ale armatei de opera]ii;
o s` organizeze baraje de poli]ie de c`tre for ma -
]iunile teritoriale, înlocuindu-se pentru moment Jan -
darmeria operativ` a marilor unit`]i.
Posturile de jandarmi din jurul Capitalei integrate
în dispozitivele de ap`rare a unit`]ilor militare au
con stituit pichete de lupt` forte, care au creat probleme
deosebite trupelor germane.
Cele mai înver[unate lupte s-au dus în comunele
B`neasa, Rahova, Militari, bariera Rahova, posturile
de jandarmi opunând o dârz` rezisten]`.
În principal, misiunea de lupt` a Le giunii de jandarmi
Bucure[ti a constat în men]inerea ordinii [i
lini[tii publice, precum [i blocarea direc]iilor principale
de p`trundere în Capital` prin
posturi fixe, mobile, aliniamente de
ap`rare [i baraje.
Prin Ordinul nr. 10.052 din 23 ia -
nuarie 1949 al secretariatului pentru
trupe al M.I. se înfiin]eaz` Tru pe -
le de Securitate.
Ulterior, toate trupele de jandarmi
[i cen trele de instruc]ie trec la
Comanda mentul Trupelor de Secu -
ri tate, iar toat` Jan darmeria rural`
se subordoneaz` Direc]iei Generale
a Mili]iei.
Aceasta a pus cap`t, pentru un
timp, existen]ei principalei institu]ii,
organizat` militar în România de -
mo crat`, pentru paza, protec]ia [i
men ]inerea ordinii constitu]ionale [i
de stat, pentru ap`rarea libert`]ii
cet`]ene[ti, a propriet`]ii, a persoanelor
fizice [i juridice.
Transformarea societ`]ii române[ti,
\nceput` \n Decembrie 1989
[i rea[ezarea institu]iilor de stat pe temelii democratice
de drept au favorizat în mod decisiv atât remodelarea
institu]iei Jandarmeriei, cât [i elaborarea
unei concep]ii noi cu privire la locul [i rolul for]elor
de ordine intern`, la sfâr[itul secolului XX [i începutul
secolului XXI.
În conformitate cu Hot`rârea de Guvern nr. 0749
din 5 iulie 1990, cu privire la cre[terea capacit`]ii de
ac]iune [i îmbun`t`]irea structurii organizatorice a
Ministerului de Interne, Comandamentul Trupelor de
Paz` [i Ordine s-a transformat în Coman da mentul
Trupelor de Jandarmi; ulterior, prin Legea nr. 40 din
18 decembrie 1990, s-au legiferat structura [i atribu]iile
trupelor de jandarmi, instruite pentru a ve -
ghea la executarea legilor, la supravegherea [i in -
formarea organelor superioare asupra st`rii de fapt
în situa]ii în care se amenin]` siguran]a [i ordinea
pu blic` în caz de tulbur`ri interne pentru interven]ia
în scopul restabilirii ei.
Un moment important în construc]ia edificiului
Ro mâniei democratice îl reprezint` promulgarea Le -
gii nr.116 din 18 iunie 1998 privind organizarea [i
func]ionarea Jandarmeriei Române.
Prin acest act legislativ se poate considera c` s-a
marcat un moment decisiv în procesul remodel`rii
Armei [i, pe plan mai larg, al stabiliz`rii României pe
coordonate statului de drept.
Actul normativ va fi în vigoare pân` în anul 2004,
când intr` în vigoare Legea nr. 550 din 29 noiembrie
2004 privind organizarea [i func]ionarea Jandar me -
riei Române prin care se stabile[te statutul, atri bu]iile
[i competen]ele institu]iei, organizarea [i conducerea,
drepturile [i obliga]iile personalului in stitu]iei.
Prin acceptarea ca membru cu drepturi depline în
Asocia]ii Poli]iilor [i Jandarmeriilor Europene [i Me -
diteraneene cu statut militar, Arma noastr` cap`t`
voca]ie european`, iar misiunile îndeplinite peste
hotare, în spa]iul ex-Iugoslav, sub egida O.N.U., sunt
cea mai palpabil` dovad` a profesionalismului jandarmilor,
instrui]i [i educa]ie s` fie furnizori, garan]i
[i ap`r`tori de lini[te, ordine de drept [i acumul`ri
democratice.
- oO o -

2010 IPA ROMANIA
Sistemul penitenciar
românesc astqzi
Administra]ia Na]ional` a Pe ni -
ten ciarelor (A.N.P.) este o structu -
r` organiza]ional` specializat` a
Minis te rului Justi]iei [i Libert`]ilor
Cet` ]ene[ti din România, care ac -
]io nea z` în numele [i sub controlul
acestuia, aplicând hot`rârile
or ganelor judiciare în domeniul
execu t` rii pedepsei cu închisoarea
[i a altor m`suri dispuse în
cursul procesului penal [i urm` -
rind reintegrarea social` a persoanelor
cus to diate.
Institu]ia este finan ]a t` din alo -
ca]ii acordate de la bugetul de stat
[i din venituri ex tra bugetare.
Trecerea A.N.P., în anul 1991,
din subordinea Ministe rului de In -
terne în subordinea Ministe ru lui
Justi]iei, dar mai ales ra ti fi carea de
c`tre Româ nia, prin Le gea nr. 30
din 18 mai 1994, a Con ven ]iei
pen tru a p`rarea drep tu rilor omului
[i a liber t`]i lor fundamentale, a
avut drept rezultat îmbu n`t`]irea
con di ]iilor de de ten ]ie ale persoanelor
private de libertate aflate în
penitenciare, în concordan]` cu
re gulile europene în domeniu.
În anul 2003 a fost elaborat` [i
adoptat` de c`tre Guvernul Ro -
mâ niei Ordonan]a de Urgen]` nr.
56 din 25.06.2003 privind unele
drepturi ale persoanelor aflate în
executarea pedepselor privative
de libertate, prin care se abroga
Re gulamentul de executare a
unor pedepse [i a m`surii ares t`rii
preventive din 1969 [i se alinia,
cu standardele europene, prac tica
penitenciar` în do me niu .
Bazele reformei sistemului pe -
nitenciar din Ro mânia au fost pu -
se din mo mentul trecerii ad mi -
nistra]iei pe nitenciarelor în sub or -
dinea Ministerului Justi]iei.
Realizarea, în spirit european, a
reformei sistemului penitenciar a
pre supus, in primul rând, demilitarizarea
acestuia.
Astfel, anul 2004 reprezint` un
an de referin]` pentru personalul
sistemului penitenciar românesc,
prin adoptarea Statutul func]ionarului
pu blic cu statut special din
A.N.P., aprobat prin Legea nr.
293/2004.
De[i a suferit modific`ri ulte -
rioa re, intrarea în vigoare a Sta tu -
tului permite atingerea unui o -
biec tiv major al reformei sis te -
mului penitenciar, anume cre area
Punctul acces \n pavilionul de de]inere [i porticul cu raze „x“
pentru controlul persoanelor [i bagajelor (P. Gherla)
Curtea din incinta Penitenciarului Gherla
unei culturi organiza]ionale, care
pune accent pe dimensiunea
uma n` a administra]iei penitenciare
[i care a dus la o infuzie de
personal, bine preg`tit conceptual
[i practic.
Tot în anul 2004 a fost aprobat`
H.G. nr. 1849/2004 privind
or ganizarea, func]ionarea [i atribu]iile
A.N.P., act normativ care
de fine[te [i reglementeaz` în
mod concret [i transparent structura
aparatului central al sistemului
penitenciar.
Astfel, pachetul legislativ mai
sus men]ionat, adoptat în anul
2004, a avut în vedere criterii noi
care s` conduc` la performan]`
organiza]ional`, dintre care enumer`m:
r crearea codului deontologic
[i a unui sistem de evaluare a per -
forman]elor func]ionarilor pu blici
cu statut special;
r reglementarea drepturilor
func ]ionarilor public cu statut special
din sistemul adminis tra]iei
penitenciare la concedii de o -
dihn`, concedii de studii, învoiri
pl`tite [i concedii f`r` plat`, bilete
de odihn`, tratament [i recuperare;
r stabilirea noii uniforme, a e -
chipamentului specific [i a în sem -
nelor distinctive pentru func ]io na -
rii publici cu statut special din sis -
temul administra]iei penitenciare
r condi]iile de acordare, în
mod gratuit, a asisten]ei medicale
[i psihologice, a medicamentelor
[i a protezelor pentru func]ionarii
profesional
19

IPA ROMANIA 2010
Fost` camer` de de]inere (100 persoane),
actualmente sal` de mese
20
pu blici cu statut special din sistemul
administra]iei penitenciare;
r condi]iile de participare, or -
ganizare [i desf`[urare a concur -
su rilor pentru ocuparea posturilor
vacante [i avansare, precum [i
condi]iile pentru modificare [i în -
cetarea raporturilor de serviciu ale
func]ionarilor publici din sis temul
administra]iei penitenciare etc.
Noua Lege
a execut`rii pedepselor
Pornind de la faptul c` serviciul
penitenciar, ca parte a sistemului
judiciar, trebuie s` garanteze res -
pectarea drepturilor funda men -
tale ale persoanelor condamnate
care execut` pedepse sau m`suri
privative de libertate, accesul acestora
la educa]ie în vederea reintegr`rii
[i responsabiliz`rii sociale
[i cre[terea gradului de siguran]`
în comunitate, prin asigurarea
unui mediu custodial s`n`tos, în
anul 2006 a ap`rut necesitatea
reanaliz`rii cadrului normativ existent
referitor la mo dul de executare
a pedepselor.
Astfel, prin Legea 275/2006
privind executarea pedepselor [i a
m`surilor dispuse de organele
judiciare, în cursul procesului
penal a fost abrogat` Legea nr.
23/1969, privind executarea pe -
depselor, care reglementa pân` la
acea dat` domeniul în cauz`. În
Legea 275/2006 sunt reglementate,
dup` un model modern [i
european:
o tipurile de regimuri de executare
a pedepselor (maxim`
siguran]`, închis, semideschis [i
deschis);
o institu]ia judec`torului delegat
(asigura respectarea drepturilor
prev`zute de lege pentru persoanele
aflate în executarea pe -
depselor privative de libertate)
o asigurarea regimului progresiv
de executare [i individualizarea
m`surilor educa]ionale [i de
asisten]` psihosocial`.
o activit`]ile educative, culturale,
terapeutice, de consiliere psi -
hologic` [i asisten]` social`, in -
struire [colar` [i formare profesional`
pentru persoanele private de
libertate;
- drepturile [i obliga]iile persoanelor
aflate în executarea pedep -
selor private de libertate;
Drepturile persoanelor private
de libertate: libertatea con[tiin]ei,
a opiniilor [i libertatea credin]elor
religioase, dreptul la informa]ie,
drep tul la consultarea documentelor
de interes personal, dreptul
de peti]ionare, dreptul la cores -
pon den]`, dreptul la convorbiri te -
lefonice, dreptul la plimbare zilni -
c` [i dreptul de a primi vizite,
drep tul de a primi buniri, dreptul
la asisten]` medical`, dreptul la
asisten]` diplomatic`, dreptul la
încheierea unei c`s`torii.
Obliga]iile persoanelor private
de libertate: respectarea prevederilor
legii privind executarea pe -
dep selor [i a m`surilor dispuse de
organele judiciare, în cursul pro -
ce sului penal, regulamentului de
aplicare [i a ordinelor emise în
baza legii amintite, respectarea re -
guluilor de igien` colectiv` [i individual`
[i între]inerea corespun -
z`toare a bunurilor puse la dispuzi]ie
de administra]ia penitenciar`.
o munca prestat` de persoanele
condamnate la pedepse privative
de libertate;
Munca persoanelor private de
liberate nu este obligatorie [i este
remunerat`, acestea putând mun -
ci în raport de calificare [i aptitudini.
o recompense, abateri [i sanc ]i -
uni disciplinare aplicate persoanelor
private de libertate;
o liberarea condi]ionat`.
La sfâr[itul anului 2009 structura
unit`]ilor din sistemul Ad mi -
nistra]iei Penitenciarelor se prezint`
dup` cum urmeaz`:
u 31 de penitenciare;
u 3 penitenciare de minori [i
tineri;
u 6 penitenciare spital;
u 3 centre de reeducare;
u 1 penitenciar de femei;
u 2 unit`]i de formare profesional`,
u Baza de Aprovizionare Gos -
pod`rire [i Repara]ii Bucure[ti;
u Subunitatea de paz` [i ex -
cor tare de]inu]i transfera]i.
La 1 decembrie 2009, în sistemul
penitenciar românesc erau
în carcerate peste 26.800 de persoane
private de libertate, din ca -
mai mult de 25.000 b`rba]i, 1200
femei [i 480 minori (b`ie]i [i fe -
te).
Din punctul de vedere al si tua -
]iei juridice, peste 2700 sunt aresta]i
pre ventiv, 1600 condamna]i
în prim` instan]` [i mai mult de
22.500 condamna]i definitiv.
La o capacitate legal` de de]i -
nere de [ase m.c. aer/persoan`,
însem nând 34088 locuri de cazare,
indicele de ocupare al uni t` ]i -
lor de penitenciare era de
78.72%.
Grupul de
Management Stra tegic
Prin Decizia directorului general
nr. 431/2009 s-a constituit
Grupul de Management Strategic
al ANP care prive[te coordonarea
regional` a sistemului penitenciar,
împ`r]it corespunz`tor în opt Re -
giuni de Dezvoltare (Regiunea

2010 IPA ROMANIA
Magazin cu diverse produse
[i alimente
Nord-Vest, Regiunea Sud-Est, Re -
giunea Sud-Muntenia, Regiu nea
Sud-Vest-Oltenia, Regiunea Vest,
Regiunea Nord-Vest, Re giu nea
Cen tru, Regiunea Bucure[ti -Ilfov).
Structura
Aparatului Central
Prin ordinul ministrului justi]iei
nr. 2003/2008 a fost aprobat Re -
gulamentul de organizare [i func -
]io nare al A.N.P., con form c`ruia,
structura aparatului central este
com pus` din urm` toarele departamente:
v Direc]ia siguran]a de]i ne rii [i
regim penitenciar (organizea z` [i
coordoneaz` activit`]ile referitoare
la modul de executare a pedepselor
privative de libertate, a
m`surii ares t` rii preventive [i a
m`surii educative de internare a
minorilor în centre de reeducare,
asi gurarea pazei, escor -
t`rii [i supravegherii condamna]ilor,
aresta]ilor pre ventiv [i
minorilor)
v Direc]ia medical` (asigurarea
st`rii de s`n`tate a persoanelor
aflate în custodie, în
condi]ii similare celor oferite
în re]eaua sanitar` public`)
v Direc]ia economico-ad -
mi nistrativ` (asigur` suportul
tehnico-economic al activit`]ii
Adminis tra]iei Na]ionale a Pe -
nitencia re lor, prin valorificarea
poten]ialului uman, material
[i financiar existent)
v Direc]ia educa]ie [i asisten]`
psihosocial` (de fi ne[ -
te, coordoneaz`, implementeaz`
[i evaluea z` direc]iile
de ac]iune, în vederea
aplic`rii politicilor penale în
do meniul asisten]ei educative [i
psi hosociale a persoanelor private
de libertate)
v Direc]ia inspec]ie penitenciar`
(execut` inspec]ii [i controale,
verific` peti]iile [i realizeaz`
cercetarea administrativ` a faptelor
s`vâr[ite de personalul din
A.N.P. [i unit`]ile subordonate)
v Direc]ia pentru prevenirea
criminalit`]ii în mediul penitenciar
(asigur` organizarea [i coordonarea,
prin metode [i mijloace specifice,
a activit`]ilor de prevenire a
cri minalit`]ii organizate, corup]iei
[i terorismului, în locurile [i me -
diile unde se desf`[oar` activi t`]i
cu persoanele private de li ber tate
sau cu personalul din sis te mul
penitenciar)
v Direc]ia tehnologia informa -
]iei [i comunica]ii IT (coordoneaz`
activitatea informatic`, în scopul
con stituirii unui sistem informatic
[i de comunica]ii unitar, asigur`
pu nerea în func]iune [i exploatarea
în parametri corespunz`tori a
echipamentelor de calcul, re]elelor
locale de calculatoare [i aplica -
]iilor aflate în exploa tare în sistemul
penitenciar)
v Direc]ia management resurse
umane (asigur` aplicarea unitar`
a legilor, ordonan]elor, ordonan]elor
de urgen]`, Hot`rârilor
Gu vernului, ordinelor [i instruc ]i-
unilor ministrului justi]iei [i a deciziilor
Directorului General al Ad mi -
nistra]iei Na]ionale a Peni tencia re -
lor, referitoare la strategia, politicile
de personal [i dezvoltarea or ga -
niza]ional` a sistemului ad mi -
nistra ]iei penitenciare)
v Serviciul juridic (elaboreaz`
proiectele de acte normative din
domeniul s`u de activitate, par -
tici p` la elaborarea de acte normative
ini]iate de alte autorit`]i
pu blice care au leg`tur` cu domeniul
de activitate al A.N.P., organizeaz`
documentarea juridic` [i re -
prezint` interesele A.N.P., în fa]a
in stan]elor judec`tore[ti [i a altor
organe de jurisdic]ie)
v Serviciul cabinet (asigur`
transmiterea informa]iei, transparen]a
decizional`, gestioneaz`
ima ginea public` a conducerii
A.N.P., în plan intern [i ex tern, [i
asigur` rela]ionarea acesteia cu
so cietatea, comunitatea local` [i
institu]iile statului)
v Serviciul arhiv` [i registratur`
general` (organizeaz` [i coordoneaz`
activitatea de primire, înregistrare,
repartizare, eviden]` [i
expediere a coresponden]ei adresate
A.N.P.)
v Serviciul cooperare [i programe
(asigur` cooperarea in terna -
]io nal`, derularea [i monitorizarea
programelor de parteneriat cu ad -
21

IPA ROMANIA 2010
ministra]iile penitenciare din str` -
in`tate, precum [i institu]ii [i organisme
interna]ionale, organizeaz`
evenimente interna ]ionale [i vizite
ale exper]ilor str`ini, precum [i
accesarea [i im plementarea fondurilor
externe)
v Biroul informa]ii clasificate
(ela boreaz`, implementeaz` [i monitorizeaz`
aplicarea ansamblului
de m`suri de natur` juridic`, pro -
cedural`, fizic` [i de protec]ie a
personalului, destinate securi t`]ii
documentelor [i materialelor clasificate)
Manualul de Proceduri
Asigurarea unei comunic`ri eficiente
atât la nivel intern cât si cu
celelalte institu]ii publice sau parteneri
din cadrul societ`]ii constituie
un factor important în vederea
asigur`rii unor condi]ii de de -
ten]ie standardizate.
În acela[i timp, garantarea si -
gu ran]ei unit` ]ilor pe ni ten ciare
pre supune de s f`[urarea unor
activit`]i de su praveghere continu`,
asigurarea unui control
permanent [i a unui set de
m`suri de urmat, nu doar pentru
evitarea incidentelor, ci [i
pentru a r`spunde rapid în
even tualitatea producerii acestora,
astfel încât s` fie asigurate
premisele unui mediu sigur
atât pentru per soanele private
de li bertate, cât [i pentru personalul
ANP, vizitatori etc.
În aceste coordonate, în anul
2008 a fost elaborat Ma nualul
de proceduri al sistemului penitenciar,
con ceput ca îndrumar [i
etalon de evaluare al acti vi t` -
]ilor de rulate de toate categoriile
de personal.
A.N.P.
22
CADRAN EDITORIAL
Recent a ie[it de sub tipar, cu sprijinul Sec]iei Române a IPA
lucrarea dlui prof. univ. dr Costic` Coicu intitulat` „Stategia de
securitate intern` a Uniunii Europene“. Este vorba de primul
volum al unui interesant curs pentru masterat.
|n introducerea lucr`rii
au torul subliniaz` c` po li -
ti cile publice de securitate
sunt elaborate la ni velul
fie c`rui stat membru al
Uniunii Europene, în sco -
pul gestion`rii moderne [i
eficiente a „afacerilor in -
ter ne”.
Fiecare stat are particularit`]ile
sale, tradi]ii [i is -
torii, dublate de culturi [i
dominante ideologice care
î[i pun amprenta asupra
po liticilor publice de secu -
ri tate intern`.
|n aproape toate poli -
ticile publice reg`sim principiul
potrivit c` ru ia „pri ma
condi]ie a libert`]ii este se -
curitatea”, nevoia de disciplin`
a libert`]ii fiind invocat`
de strategiile ce vi zea -
z` diminuarea gra dului de
insecuritate [i consolida -
rea capacit`]ii au to rit` ]ilor guvernamentale
de a asigura or dinea
public`.
O trecere \n revist` a cuprinsului
lucr`rii este edificatoare pentru
re cu noa[terea „pilonilor” pe care
se sprijin` aceasta, titlurile fiind
sus ]inute de o materie so lid`,
bine apro fundat` de spiritul academic
al unui dasc`l de excep]ie.
S` le enumer`m:
l Tratatul de la Lisabona [i
Pro gramul de la Stockholm ;
l Managementul afacerilor
inter ne - dimensiunea europea -
n`;
l Combaterea criminalit`]ii
afa ce rilor - component` a Stra te -
gi ei de se curitate intern` a Uniu -
nii Euro pene;
l Parteneriatul public - privat [i
pri vatizarea unor atribu]iuni gu -
vernamentale în domeniul „afa -
cerilor interne”, cu subcapitolele:
(I.) Jac queline Ross - informatorii
poli]iei, (II.) Simion Chesterman –
Serviciile Secrete, (III.) Opera]iuni
de men ]ine re a p`cii [i (IV.)
Concluzii: Securitatea privat`, or -
dinea public` Simon Chesterman
& Angelina Fisher;
l Vulnerabilit`]i ale sistemului
finan ciar–bancar al Uniunii Euro -
pe ne [i al statelor membre ;
l Securitatea juridic` - com po -
nen t` a securit`]ii europene [i na -
]ionale;
l Strategia de securitate in ter -
n` a Uniunii Europene;
l Strategia european` de su -
pra veghere a frontierei externe
(„Stra te gia de cooperare poli]ie -
neas c` ba zat` pe acorduri transfrontaliere”,
„Elementele strategi -
ei europene de supraveghere a
fron tierei externe”, „Mo dalit`]i de
aplicare a strategiei europene de
supraveghere a frontierelor ex -
terne” [i „Institu]iile integrate în
apli carea strategiei euro pene de
supraveghere a frontierelor ex -
terne”);
l Sisteme poli]iene[ti \n Uni -
unea European`;
l Noile dimensiuni ale Stra te -
giilor de securitate;
ANEXE - Tratatul de la Lisabona
Florin Z.

2010 IPA ROMANIA
POLI}IE SUB
DRAPEL ONU
Ministerul Administra]iei [i Internelor, institu]ie
fun damental` a statului de drept, ocup` un loc distinct
în promovarea politicii externe a României pe
componenta asigur`rii unui climat de stabilitate [i
securitate în zona european` [i euroatlantic`.
Potrivit acestor coordonate, Ministerul Admi ni s -
tra]iei [i Internelor particip` nemijlocit la coor do -
narea efor turilor externe în domeniu.
Astfel institu]ia noastr` a r`spuns la solicit`rile
organiza]iilor interna]ionale de a participa la ac]iuni
de men]inere a p`cii sau cooperare interna]ional`,
înc` din anul 1991, când un deta[ament de pom -
pieri a func]ionat timp de circa o lun`, în cadrul
opera]iunilor desf`[urate în Kuweit, pentru stingerea
incendiilor la pu]urile de extrac]ie, în urma r`zboiului
din Golf.
În acest context, reprezentan]ii M.A.I. au participat
la activit`]ile în cauz` sub egida organiza]iilor inter -
na]ionale precum U.E.O., O.N.U. [i O.S.C.E. iar înce -
pând cu anul 2003 sub egida UE, prin misiunea
E.U.P.M din Bosnia-Her]egovina.
Apreciem c` par ticiparea reprezentan]ilor Minis te -
rului Admi nistra]iei [i Internelor la aceste misiuni de
men]inere a p`cii constituie un capital pre]ios de ex -
perien]` în cadrul procesului de implementare a
P.E.S.A.
Participarea efectivelor Ministerului Administra]iei
[i Internelor, la opera]iuni interna]ionale, este re -
glementat` în temeiul prevederilor Constitu]iei, a le -
gii de organizare [i func]ionare a Ministerului Ad mi -
nistra]iei [i Internelor, precum [i a legilor de orga -
nizare [i func]ionare a structurilor apar]inând M.A.I.
În prezent, un num`r de 242 de cadre ale Mi -
nisterului Administra]iei [i Internelor sunt angrenate
în misiuni interna]ionale de men]inere a p`cii astfel:
Sub egida ONU - 45 poli]i[ti;
Sub egida UE - 77 poli]i[ti;
UE - 118 jandarmi;
Sub egida OSCE - doi poli]i[ti.
Reprezentan]ii MAI desf`[oar` urm`toarele activi -
t`]i în teatrele de opera]iuni:
n primirea de delega]ii din partea Secretariatului
General al ONU sau Secretariatului General al UE;
n participarea la Conferin]e de Drept Interna]ional
Umanitar;
n asigurarea preg`tirii continue a poli]i[tilor (co -
municare tactic`, folosirea for]ei, precum [i cursuri
pe linie de protec]ia Drepturilor Omului);
n recrutarea candida]ilor pentru promo]iile ur m` -
toare;
n participarea la testele finale de absolvire a vii -
torilor poli]i[ti;
n activit`]i administrative de management [i coor -
donare;
n instalarea [i între]inerea sistemelor de calcul [i
comunica]ii;
n administrarea re]elei;
n criptare/decriptare documente;
n protec]ia martorilor;
n planificare strategic`;
n punerea în practic` [i implementarea de pro -
iecte pe zona de expertiz` a poli]iei de proximitate;
n evaluarea necesarului de preg`tire a poli]iei.
CONTINGENTUL DE POLI}I{TI
ROMÂNI DIN MISIUNEA ONU
DE MEN}INERE A P~CII DIN HAITI
La data de 12.01.2010, la ora 16.53, ora[ul Portau-Prince
a fost afectat de un cutremur cu mag -
nitudinea de 7.0 grade pe scara Richter, epicentrul
acestuia fiind localizat la o adâncime de aproximativ
10 km pe direc]ia Vest-Sud-Vest, la numai 25 km distan]`
de centrul capitalei haitiene.
În urma acestui cutremur, urmat de o multitudine
de replici de diferite intensit`]i, aproximativ 50% din
zodia temerarilor
23

IPA ROMANIA 2010
cl`dirile din Port-au-Prince [i împrejurimi au fost dis -
truse, inclusiv cl`dirile din cartierul general al Na -
]iunilor Unite, loca]iile mai multor organiza]ii nonguvernamentale
externe, precum [i cl`diri ale insti -
tu]iilor de stat haitiene (Palatul Preziden]ial, Gu -
vernul, Parlamentul etc).
Activitatea social` [i politic` a fost paralizat` mai
multe zile dup` producerea cutremurului, pân` în
momentul când institu]iile statale [i structurile interna]ionale
au reu[it s` se reorganizeze în vederea asigur`rii
unei minime func]ionalit`]i.
În acest cadru de profund` nesiguran]`, din teatrul
de opera]iuni Haiti, cei 21 de poli]i[ti români s-au
implicat activ în toate ac]iunile comandate, parti -
cipând la:
m înso]irea [i asigurarea protec]iei echipelor de
c`utare [i salvare a persoanelor disp`rute;
m asigurarea securit`]ii oficialilor [i speciali[tilor
sosi]i pentru evaluarea situa]iei [i pentru luarea în
regim de urgen]` a m`surilor de reac]ie;
m recuperarea materialelor din zona cl`dirilor
pr`bu[ite, materiale vitale pentru continuitatea mi si -
unii;
m opera]iuni fizice de transport a apei, ali men -
telor [i medicamentelor sosite pe aeroport drept aju -
toare interna]ionale [i distribuirea acestora popu -
la]iei sinistrate si spitalelor;
m înso]irea echipelor îns`rcinate cu recuperarea
cadavrelor, riscul apari]iei unor epidemii fiind extrem
de ridicat, în special datorit` imposibilit`]ii con su -
mului apei de la conductele de uz casnic [i tem -
peraturilor ridicate la peste 35 grade Celsius;
m escortarea transporturilor efectuate de b`nci [i
asigurarea securit`]ii în zona b`ncilor;
m interven]ia de urgen]` în cazul în care prezen]a
poli]iei a fost solicitat`;
m Participarea Ministerului Administra]iei [i In ter -
nelor cu poli]i[ti la misiunea O.N.U. din Haiti -
MINUSTAH, a debutat la data de 27 septembrie
2004 când un contingent de patru ofi]eri români a
început turul de serviciu în Haiti.
La data de 20 decembrie 2006, C.S.A.T. a aprobat
participarea cu 10 poli]i[ti la misiunea O.N.U. din
Haiti urmând ca la 8 august 2007, s` aprobe supli -
mentarea cu înc` 15 poli]i[ti pentru aceea[i misiune.
În cei aproape [ase ani de prezen]` româneasc` în
misiunea M.I.N.U.S.T.A.H., num`rul poli]i[tilor români
a crescut, astfel încât în prezent sunt 21 de persoane
dislocate în aceast` misiune, contingentul românesc
fiind unul dintre cele mai mari din acest teatrul de
opera]iuni.
{tefan R~DULESCU
SALONUL DE CARTE JURIDICQ, CIVICQ
POLI}ISTQ {I ADMINISTRATIVQ
Edi]ia XIII,
4 - 7 noiembrie 2009
24
La manifestarea organizat`, ca în fiecare an, la
Centrul Cultural MAI [i cu sprijinul Regiunii IPA – Bu -
cure[ti 1, dna Virginia Pârlea, membr` IPA la Regiunea 1
Ia[i, a primit Trofeul Salonului, pentru rezulatele profesionale
- în domeniul comunic`rii cu mass-media – fiind
pre miat` [i de c`tre IPA - Sec]ia Român`, pentru contribu]ia
la informarea corect` a publi cului [i pentru ima -
ginea pozitiv` pe care o d` institu]iei în care lucreaz`.
Acordarea distinc]ii lor s-a f`cut de c`tre dnii prof.
univ. dr. Luca Iamandi – rectorul Aca demiei de Poli]ie „A.
I. Cuza” – pre[edintele Sa lonului de Carte (stg. foto) [i dr.
Laz`r Cârjan – vicepre[edinte al Sec ]iei Na]ionale IPA (dr.
foto).
Florin Z.

2010 IPA ROMANIA
Week-end cu …
prim - ajutor
Era o zi frumoas` de octom brie.
Poate chiar prea frumoas` pentru
o zi de toamn`. Soarele parc` nu
î[i pier duse din str`lucirea de ast`
var`, iar ce rul era senin.
În inima mun]ilor, la Sl` nic Mol -
dova, pe tre ceam un week-end în
mij locul naturii, departe de zgo -
mo tul ora[ului.
Mai multe grupuri de persoa ne
se aflau în aceea[i zon`, c`utând
parc` lini[tea în sta ]iunea care, pe
bun` dreptate, a fost supranumit`
«Per la Mol do vei».
Nimic nu avea s` prevesteasc` ceea ce urma s` se întâm ple…
Au trecut aproape patru luni [i
înc` m` gândesc la momentul în
care p`mântul a început s` se cu -
tre mure, iar vuietul, atât de pu ter -
nic, ne-a indus acea stare de agi -
ta]ie, panic` [i chiar disperare.
Era cutremur!
Ne-am dat seama, dar nu pu -
team face nimic.
Cum s` reac]ion`m? Am stat pe
loc, bloca]i câteva secunde…
atun ci mi se p`rea o eternitate…
Dintr-o dat`, am v`zut mai mul -
]i turi[ti care alergau în toate p`r -
]ile, strigând dup` ajutor.
Dinspre caban`, se auzea: «A
luat foc! Sunt oameni în` un tru!
Aju tor!» {i, chiar atunci, sub ochii
no[tri, un copac s-a pr` bu[it,
lovind în c`derea sa un tân`r.
Lini[tea de dinainte se transfor -
mase într-un ade v`rat haos.
De la stri g`tele de bucurie, tre -
cusem în câteva minute, la dispe -
rare, la teama pentru via]a noas -
tr`. În jurul meu erau persoane
r`nite, pline de sânge …Un copil
plângea [i îmi cerea aju torul; era
lovit la picior [i nu se putea mi[ca.
Mi-am dat seama c` trebuie s`
fac ceva, s` acord acel «prim-aju -
tor» despre care nu [tiam mai ni -
mic... doar ce v`zusem la tele vi -
zor.
M-am îndreptat spre copil [i
pân` s` ajung o alt` persoan` nea
s`rit în ajutor. «Sunt loco te nent
Manole, de la Jan dar merie, sun -
te]i bine?», m-a întrebat. «Eu nu
am nimic, vreau doar s` ajut, dar
nu [tiu ce s` fac!»… atât am putut
spune … înc` eram bulversat` de
tot ceea ce ce întâmplase.
Atunci am aflat c` tân`rul jan -
darm era [i voluntar al Cruceii Ro -
[ii.
Mi-am dat seama dup` modul
în care a acordat primul-ajutor,
dar mai ales dup` suportul psi -
hologic, atât de necesar în astfel
de cazuri. Tot el a alertat [i per -
sonalul specializat care inter vine
în situa]ii de urgen]`. În câteva
minute r`ni]ii au primit în gri jirile
medicale necesare, iar incediul a
fost stins. În acel moment «s-a
stins» [i teama pe care o aveam [i,
am con [tientizat, mai mult ca
nicio dat` cât de important este s`
[tii s` acorzi primul-ajutor. Pentru
c` sunt situa]ii, cum a fost aceas -
ta, când de tine depinde via]a
altor per soane.
Am fost impresionat` de jan -
darmul care [i-a p`s trat calmul, a
[tiut ce [i când s` fac`, [i,datorit`
lui, ast`zi, la patru luni de la ceea
ce se putea transforma într-o tra -
gedie, sunt pe cale s` devin vo -
luntar de Cruce Ro[ie. „Mai am
înc` multe de înv`]at, dar [tiu c`
sunt pe drumul cel bun“.
O poveste de via]` [i, chiar da -
c` nu s-a întâmplat în reali tate, re -
flec t` modul în care au ac]ionat
echipele Cru cii Ro[ii în cadrul
Con cursului de Prim Ajutor al De -
ta[a men telor de Inter ven]ie la De -
zas tre.
Cinci jan darmi au repre zentat
cu o noare jude]ul Giur giu în a -
ceas t` competi]ie [i s-au cla sat
pe primul loc.
Au demon strat c` sunt preg`ti]i
s` in ter vin` prompt [i eficient în
si tua]ii de urgen]` [i vor repre -
zenta Ro mânia anul acesta la
Con ven]ia Euro pea n` de Prim
Ajutor.
Nicoleta P|RVU
25

IPA ROMANIA 2010
Misiune îndeplinitq!
regiuni
26
În perioada 8 iunie – 13 iunie 2009, o delega]ie format`
din [apte cadre ale I.G.S.U., condus` de generalul
de brigad` dr. Mihai Benga - pre[edinte al regiunii IPA
nr. 5 Timi[ - a participat, al` turi de re prezentan]ii altor
nou` state europene, la un exerci]iu de protec]ie civil`,
în ora[ul Budva din Republica Mun tenegru.
Dup` un drum lung [i plin de peripe]ii, pe ser pen -
tinele ame]itoare ale Republicilor Serbia [i apoi Mun -
tenegru, pompierii români au ajuns la desti na]ie: ora[ul
Budva, amplasat pe litoralul muntene grean.
Clima subtropical`, peisajul mediteranean [i frea -
m`tul m`rii, creau o atmosfer` relaxat`, de va can]`
îns` pompierii români se aflau aici din cu totul alte
motive. Pe parcursul urm`toarelor patru zile ei aveau
s`-[i demonstreze curajul [i priceperea în cadrul unui
exerci]iu complex de protec]ie civil`, al`turi de alte
nou` echipaje de pompieri profesio ni[ti.
Scopul exerci]iului: crearea unei echipe interna -
]ionale de r`spuns în situa]ii de dezastre naturale [i
tehnologice, ce pot ap`rea în Sud-Estul Europei.
În prima diminea]` a exerci]iului, mul]ime de uniforme,
autospeciale [i echipamente a[teptau pe stadionul
din apropierea ora[ului.
Cele zece ]`ri participante [i-au adunat reprezentan]ii
pentru a trece în revist` tehnica de interven]ie [i
pentru planificarea momentelor tactice.
Echipajele de interven]ie [i-au desf`[urat tehnica din
dotare între dealurile Košljun [i Spas unde fuse ser`
amenajate în prealabil diferite zone avariate în mod
artificial, în vederea exers`rii unor situa]ii previzibile:
o Cutremur cu alunec`ri de teren, urmat de ac]i uni
de salvare [i evacuare a locuitorilor. C`utarea su pra -
vie]uitorilor, cu ajutorul câinilor;
o Salvare complex` din mediul afectat de inun da]ii
- evacuarea popula]iei [i acordarea de asisten]` sinistra]ilor;
o Incendiu de amploare, cu propagare rapid`, ce a
cuprins a[ez`rile umane [i vegeta]ia din împre jurimi;
o Accident tehnologic cu scurgeri de substan]e pe -
riculoase, cu efecte asupra mediului înconjur`tor [i
pericol de deversare în mare;
o Accident de circula]ie cu victime încarcerate, pe -
trecut pe un versant abrupt, la 385m altitudine.
A[tept`rile erau foarte mari [i presiunea ridicat`,
deoarece toate exerci]iile au fost filmate din elicopter [i
transmise în direct pe ecranul de mari dimensiuni de
pe stadionul ora[ului.
Aici, oficialit`]ile muntene grene, reprezentan]ii de -
lega]iilor str`ine, exper]i ai U.E., mass–media, precum
[i un numeros [i entu ziast public, urm`reau cu interes
modul de reac]ie [i de colaborare al echipajelor de
pompieri.
Echipajul de descarcerare al delega]iei române a
participat la interven]ia în caz de accident rutier cu victime
încarcerate, al`turi de un echipaj de alpini[ti sloveni
[i de un echipaj de acordare a primului ajutor
medical, format din pompieri muntenegreni.
Con form scenariului, pompierii români, al`turi de al -
pi ni[tii sloveni, au coborât de la nivelul [oselei pe ver -
santul abrupt, pân` la locul în care a derapat auto -
turismul. Echipajele de interven]ie au intervenit pentru
stabilizarea autoturismului [i descarcerarea victimelor.
Cu ajutorul echipei slovene, care a folosit un sistem
de pârghii, victimele au fost ridicate la nivelul [oselei [i
preluate de un echipaj de para me dici muntenegreni.
Opera]iunea, deosebit de com plex`, a durat aproximativ
80 de minute.
„De[i a ridicat probleme mai rar întâlnite pe teritoriul
jude]ului Timi[, exerci]iul a fost desf`[urat cu succes
de pompierii români, care au dat dovad` de profesionalism
[i spirit de inova]ie [i au reu[it s` fac` fa]`
provoc`rii lansate de organizatori”, a declarat la bilan]ul
exerci]iului dl general de brigad` dr. Mihai Benga.
Momentul cel mai interesant a fost, îns`, interven ]ia
unor avioane amfibie, ale pom pie rilor muntenegreni,
folosite pentru limitarea [i stingerea unui in cendiu de
vegeta]ie uscat`, izbucnit pe un versant abrupt, deasupra
[oselei. }â[nind din soare, aparatele de zbor galbene
au planat lin dea supra Adriaticii, s-au înc`rcat cu
ap` [i s-au îndreptat spre zona incendiat` apoi, cu
mare u[urin]`, au co borât deasupra fl`c`rilor [i pulverizând
o spum` dens`, de culoare roz, care a acoperit
v`zduhul. În câteva minute [i dup` numai dou` interven]ii,
incen diul a fost stins.
Un adev`rat spectacol pentru cei, neobi[ nui]i cu
astfel de tehnici pompiere[ti.
În cea de a patra de zi a exerci]iului, pompierii ro -
mâni au participat la o conferin]` cu tematic` de se cu -
ritate, protec]ie civil` [i salvare, în cadrul Târ gului
„Adriatica“, sus]inut anual în ora[ul Budva.
La finalul exerci]iului, românii au fost invita]i de colegii
lor mun tenegreni s` viziteze unitatea de pompieri
din Budva, pentru un schimb de experien]` privind mo -
dul de organizare al acesteia, de exploatare a ma [inilor
[i echipamentelor din dotare.
A sosit [i ziua plec`rii. Preg`ti]i pentru un nou drum,
colegii no[tri au pornit cu entuziasm, de data aceasta
spre România, unde aveau s` împ`rt`[easc` celor r` -
ma[i acas` experien]a tr`it`, cuno[tin]ele acumulate [i
frumoasele amintiri din lumea „inter na]ional`” a pompierilor.
Diana Sindia VLAIA

2010 IPA ROMANIA
Hramul Bisericii
„Sf. Voievod {tefan cel Mare”
din incinta Poli]iei de Frontierq
Maramure[
Poli]i[tii de frontier` maramure[eni
l-au s`rb`torit, pe
data de 2 iulie, pe Sf. Voievod
{tefan cel Mare, \n cinstea c` -
ruia au ridicat [i o biseric` din
lemn \n incinta Inspec to ra tu -
lui Jude]ean al Poli]iei de
Fron tier` Maramure[, l`ca[ de
cult care-i poart` numele.
|n diminea]a de 2 iulie 2009,
la sediul Inspectoratului Jude]ean
al Poli]iei de Frontier` Maramure[
din Sighetu Marma]iei s-a oficiat
slujba de târnosire a bisericii cu
hramul „Sfântul Voievod {tefan
cel Mare’’ din incinta inspectora -
tului.
PreaSfin]itul IUSTIN SIGHE -
TEANUL, arhiereu vicar al Epis co -
piei Ortodoxe Române a Mara -
mure[ului [i S`tmarului, înconjurat
de un sobor de preo]i [i diaconi
a fost \ntâmpinat de c`tre dl
chestor principal dr. Nelu Pop (in -
spector general al Poli]iei de Fron -
tier` \n momentul respectiv) [i in -
spectorul [ef al I.J.P.F. Mara mure[
- comisarul [ef Lauren]iu Batin.
La sfin]irea bisericii cu hramul
„Sfântul Voievod {tefan cel Mare”
au participat [i poli]i[tii de frontier`
de la inspectorate jude]ene
din ]ar`, prefectul judetului Mara -
mure[ Sadu Pocol, pre -
[edintele Consiliului Ju de -
]ean Maramure[ Mircea
Man, prof. Eugenia Godja
pri marul Municipiului Si -
ghetu Marma]iei, respectiv
reprezentan]i ai autorit` ]i-
lor publice locale [i ju de -
]ene.
Biserica este din lemn,
\n stil maramure[ean.
La ini]ia]iva dlui comi -
sar-[ef Lauren]iu Batin, pe
data de 2 iulie 2008 s-a
pus piatra de temelie a bisericii
din incinta I.J.P.F. Ma -
ra mure[.
Echipa de me[teri a fost
format` din rândul poli -
]i[tilor de frontier`, pricepu]i \n
sculptur` [i construc]ii tradi]ionale
]`r`ne[ti, iar pentru munca de -
pus`, merit` s` fie men]iona]i: Ion
Arba, Vasile Ananie, Ioan Sav, Ioan
Buftea, Fe lician Sima, Cristian
Baias, Dumi tru Botizan, Florin
Malearciuc, Vasile Trifoi, Codru]
Si mon, Ioan Rednic, Ioan Pop,
Ioan Grumar, Mi -
h`i]` Hotima,
Ad rian Mihu, Mi -
hai Bledea [i A -
lexandru Kovacs.
Ace[ti poli]i[ti
de frontier` au
fost condu[i de
me[terii Grigore
[i Vasile Hotico,
din localitatea
ma ra mure[ean`
Ieud. Arhitectul
este vestitul Do -
rel Cordo[, iar
coor donatorul
echi pei a fost co -
misarul Nicolae
Mircea, lucr`tor
în cadrul I.J.P.F.
Ma ramure[.
Biserica din
lemn are cel mai mare pridvor
sculptat din Mara mure[ [i m` -
soar` 41 de metri \n`l]ime.
„Am vrut s` facem ceva pentru
sufletul nostru [i al familiilor
noastre, pentru to]i locuitorii mu -
ni cipiului nostru, precum [i pentru
to]i cei care vor s` ne trea c`
pragul pentru un moment de re -
culegere [i rug`ciune” – a de cla -
rat [eful I.J.P.F. Maramure[. In tra -
rea la biseric`, din strada principal`,
este prevazut` cu o poart`
din lemn, sculptat` tot \n stil ma -
ramure[ean, astfel \ncât to]i oa -
me nii cu suflet de cre[tin s` aib`
acces la lac`[ul de cult.
Evenimentul s-a \ncheiat cu un
spectacol artistic interpretat de
c`tre Nicolae Furdui Iancu, Traian
[i Valeria Codoreanu Ilea, Viorica
Ma covei, Marius Ciprian Pop,
Alexandru Pugna, Anu]a Moto fe -
lea, Florentina [i Petre Giurgi,
Grupul „Marma]ia” [i Ansamblul
Folcloric „Pintea Viteazu” al Poli -
]iei de Frontier` Maramure[.
Iulia STAN
27

IPA ROMANIA 2010
REZISTEN}A LA CORUP}IE
SE DOVEDE{TE PRIN FAPTE
Peste 26.000 pachete de ]ig`ri netimbrate,
confiscate de po li]i[tii mehedin]eni într-o singur`
zi.
Infractorii au încercat s` ofere mit` 2350
euro [i a proxi mativ 9300 lei pentru a nu se
lua m`suri împotriva lor.
În seara de 12 ianuarie 2010,
ora 20:45, desf`[urând activit`]i
spe cifice pe DN 67D, poli]i[ti din
I.P.J. Me hedin]i, au oprit în trafic pe
raza lo calit`]ii Obîr[ia Clo [ani, în
dou` au to turisme în matriculate în
Ger ma nia.
Procedând la verificarea con du -
c`torilor auto M. C., de 31 ani [i C.
G., de 24 ani, ambii din municipiul
Craiova, jude]ul Dolj, poli]i[tii au
con statat c` ace[tia transportau
]ig`ri ne timbrate.
Pentru a fi l`sa]i s` plece [i a nu
se lua m`suri legale împotriva lor,
M. C. a oferit comisarului [ef Paul
Tuic` - [eful Poli]iei ora[ului Baia
de Aram` (membru cu state vechi
în I.P.A.), suma de 10.000 lei, su m`
pe care ofi]erul a refuzat-o, conducâdu-i
pe cei doi la sediul po li]iei.
|n timpul audierilor acela[i b`r -
bat a încercat, din nou, s` ofere po -
li ]is tului o sum` de bani mai mare,
respectiv 2300 euro [i un teanc de
bancnote în lei, pe care îl avea deja
preg`tit în buzunar.
Ofi]erul a refuzat propunerea f` -
cut`, moment în care în birou au
intrat procurori din cadrul Parche -
tului Mehedin]i [i ofi]eri ai Ser vi -
ciului Jude]ean Anticorup]ie Me he -
din]i [i S.I.P.I. Mehedin]i, care au
trecut la re]inerea [i perchezi]ia corporal`
a mituitorului, ocazie cu care
au constatat c` suma oferit` drept
mit` este de 2350 euro [i 9320 lei
(adic` salariul poli]istului pe câteva
luni bune).
Poli]i[tii au procedat la perche zi -
]io narea celor dou` autoturisme
opri te în trafic, ocazie cu care au
con statat c` în interiorul acestora
se afl` cantitatea de 26.490 pa -
chete ]igarete de diferite m`rci, pre -
cum [i suma de 4.200 lei ascuns`
în cotiera manetei schim b`torului
de viteze.
De asemenea, în interiorul celor
dou` autoturisme s-a mai g`sit câte
o sta]ie de emisie – recep]ie pentru
a se comunica despre even tua lele
filtre de poli]ie de pe traseu.
Cei doi au fost sanc]iona]i con -
traven]ional cu suma de 1000 lei,
con form prevederilor legale, iar ca
m`sur` comple mentar` s-a dispus
con fiscarea întregii cantit`]i de ]i -
g`ri netim brate.
|n cauz` s-a întocmit dosar penal
sub aspectul s` vâr [irii infrac]iunii
de dare de mit`, pre v`zut` [i pe -
depsit` de art. 255 din Cod Penal,
fiind ares ta]i preventiv.
Dup` captura celor 26.490 pa -
che te de ]ig`ri din noaptea de 12
spre 13 ia nuarie 2010, în mai pu]in
de 24 de ore poli]i[tii mehedin]eni
au mai ca p turat alte 21.000 pachete
de ]i g`ri netimbrate.
În seara de 13 ianuare, ora
22:00, poli]i[tii, au oprit în trafic pe
DN 67D, pe raza localit`]ii Obîr[ia
Clo[ani, un autoturism, condus de
S. I., de 33 ani [i o autouti litar` condus`
de N. M., de 34 de ani, ambii
din municipiul Craiova, ju de]ul
Dolj.
La verifica rea celor dou` autovehicule
s-a consta tat c` în autoutilitar`
era amenajat un perete dublu,
din placaj, fixat pe schelet metalic,
în spatele c`ruia erau ascunse
21.000 pachete ]igarete de diferite
m`rci.
}i g`rile fuseser` cump`rate din
zona Oravi]a, iar „marfa“ ur ma s` fi
comercializat` în ju de]ul Dolj (practic`
prin care investi]ia aproape c`
se du bla).
În cauz` s-a dispus sanc]iona rea
contraven]ional` a lui N. M. cu su -
ma de 1000 lei, con form prevederilor
Legii 12/1990, iar ca m`sur`
complementar` s-a dispus confiscarea
întregii cantit`]i de ]ig`ri
netimbrate.
La 14 ianuarie 2010 {eful I. P.J.
Me hedin]i – dl. comisar-[ef Ponea
Constantin {tefan, sub a c`rui coordonare
s-au desf`[urat de altfel
toate aceste ac]iuni de anvergur`, a
premiat [i înmânat diplome de
merit, cu ocazia Evalu`rii activit`]ii
pe anul 2009 unui num`r de 25 de
poli]i[ti implica]i în cele dou` mi -
siuni.
Valentin LAZ~R
28
IPA JURNAL
ESTE REVISTA DUMNEAVOASTRQ !
V` oferim \n paginile noastre pentru a v` prezenta, pentru a participa la schimb de
experien]` cu alte regiuni, pentru a v` su]ine [i pentru a \mplini proiectele deosebite pe
care le gândi]i. Adresa]i-v` direct redac]iei - trimite]i materialele (text [i ilustra]ii) pe adresa
noastr` de e-mail: ipajurnal.ro@gmail.com.
Colaboratorii no[tri sunt frumo[i [i inteligen]i!
Ei apeleaz`, când au nevoie, la telefoa nele: 0722.344.125, 0740.104.805,
0761.182.460 sau la fax-ul: 0318.154.409 !

2010 IPA ROMANIA
UN JANDARM
MURE{EAN
SE PERFEC}IONEAZQ
ÎN FRAN}A
Mr. Cosmin Marius Grozav, s-a n`scut în localitatea
Sebe[, jude]ul Alba, iar în prezent domiciliaz` la Tg.
Mure[. A absolvit Institutului Militar „Nicolae B`lcescu”
\n 1996 [i este angajat în M.A.I. de la 1 decembrie
1999.
Înc` de la venirea în Jandarmeria Român`, în spe]`
Jandarmeria Mure[ean`, i s-a acordat în cre de re, parcurgând
pe rând etape de la comandant pluton mi -
traliere antiaeriene, comandant pluton anti tero, ofi]er
specialist responsabil cu preg`tirea perso nalului din
inspectorat, pân` la func]ia de ofi]er specialist planificare
[i opera]ii.
Aceast` încredere s-a bazat pe spiritul s`u orga -
niza toric, pe claritatea [i flexibilitatea ideilor, pe do -
rin]a de autoperfec]ionare [i s-a materializat prin
gân direa analitic` [i conceptual`, deprinderile me -
todice de comand`, capacitatea de comunicare verbal`
[i scri s`, concretizându-se prin adaptabilitatea la
schimb`ri [i prin rela]ionarea foarte bun` cu re pre -
zen tan]ii in sti tu]iilor cu care inspectoratul a coo perat
sau a cola borat.
Pentru drumul consacr`rii sale ca ofi]er, a absolvit
o serie de cursuri precum: Cursul postuniversitar de
spe cializare în „Rela]ii interna]ionale” (în cadrul Aca -
demiei de Poli]ie „Alexandru I. Cuza”, Cursul de monitori
de tehnici [i proceduri de interven]ie profesional`
(organizat în colaborare cu Jandarmeria Na]ional`
Francez`) fiind selec]ionat [i deta[at, în calitate de
instructor, pe o perioad` de 5 s`pt`mâni la Centrul
de Preg`tire [i Perfec]ionare a Cadrelor de Jandarmi
Ochiuri; Cursul Superior Interna]ional, specialitatea
Stat major, organizat în colaborare cu Jandarmeria
Na]ional` Fran -
cez`; Cursul postuniversitar
de
spe cializare în
Ma nagement, din
cadrul Centrului
de Studii Postuni -
versitare - Bucu -
re[ti; Cursul de maste rat – „Securitate comunitar` [i
terorism”
|n octombrie 2009 a absolvit Stagiul de informare
pentru conducerea misiuni lor de restabilire a ordinii
publice la nivelul unei gru p`ri operative de jandar -
merie mobil`, organizat în Fran]a, la Centrul Na]ional
de Antrenament al For]elor de Jandarmerie de la
Saint-Astier.
Cursul Superior Interna]ional, a constituit prima
experien]` interna]ional` major`, cursul fiind absolvit
de c`tre 20 cursan]i din 14 ]`ri europene. Cursul s-a
desf`[urat pe o perioad` de 6 luni [i a avut ca obiectiv
principal formarea ofi]erilor pentru lucrul într-un
teatru de opera]ii interna]ional, la sfâr[itul cursului
f`cându-se o distinc]ie clar` între ofi]erii care pot
lucra într-un stat major interna]ional sau nu.
Pe parcursul celor 6 luni, au fost organizate dou`
schimburi de experien]`, materializate prin dou` vi -
zite, una în Serbia - cu durata de o s`pt`mân` [i una
în Fran]a cu durata de dou` s`pt`mâni. Preg`tirea a
fost asigurat` de c`tre profesori civili [i ofi]eri fran -
cezi, examenele au fost sus]inute în limba francez`,
inclusiv examenul final, în urma c`ruia ofi]erul a pri -
mit o diplom` care atest` faptul c` poate face parte
dintr-un stat major interna]ional, în care se folose[te
limba francez` ca limb` de lucru, într-un teatru de
opera]ii din afara grani]elor ]`rii.
În urma absolvirii cursului, ofi]erul a concluzionat:
„Dup` 6 luni m` simt mai bogat. Plecând de la nu -
mele celei de a patra promo]ii pe care singuri l-am
ales, în spe]`, Commilitiones, care în limba latin`
înseamn` fra]i de arme, la finalul cursului am realizat
c` avem câte un frate de arme în 13 capitale euro -
pene, frate cu care ne va face o real` pl`cere s` rela -
]ion`m în timp. A fost impresionant, pe lâng` bagajul
imens de cuno[tin]e pe care ni l-au transmis profesorii,
s` vedem cum gestioneaz` diverse probleme
oameni de arme ca [i noi, din 13 ]`ri, modul în care
au fost transpuse în practic` acelea[i no]iuni teore -
tice [i mai presus de toate a fost o experien]` fantastic`
din prisma faptului c` am realizat c`, o limb`
str`in`, în spe]` limba francez`, a unit pentru câte
zile vom avea, 20 de oameni de culturi diferite, de
religii diferite, oameni care au legat între ei prietenii
solide. În acest sens, vreau s` v` spun c` este extraordinar,
printre altele, ca de ziua ta de na[tere s` fii
sunat din Turcia, Polonia, Italia sau Serbia [i s` auzi
un mesaj de felicitare într-o alt` limb` decât cea a
interlocutorului. A fost o experien]` pe care a[ fii
bucuros s` o repet, f`r` nici un fel de ezitare, cu toate
29

IPA ROMANIA 2010
c` au existat [i sacrificii, m` refer atât la cele fami -
liale, pentru c` nu este deloc u[or s` stai [ase luni
departe de familie, cât [i la cele pecuniare.”
Stagiul din octombrie a constituit a doua prezen]`
a ofi]erului în Fran]a [i a durat dou` s`pt`mâni. Au
mai participat ofi]eri din cadrul Jandarmeriei Na ]io -
nale Franceze [i doi ofi]eri din cadrul Jandarmeriei Li -
baneze, tematica fiind axat` pe exerci]ii practic-apli -
cative.
Preg`tirea a cuprins domenii precum interven]ia
pentru restabilirea ordinii publice [i interven]ia profesional`
[i s-a desf`[urat în cadrul unei Grup`ri Tac -
tice de Jandarmerie Mobil`, simulat` la nivelul Direc -
]iei de Instruc]ie a Centrului din Saint-Astier, sub conducerea
[i îndrumarea locotenent colonelului Phi -
lippe Leclerq [i a unor instructori francezi.
Au fost organizate exerci]ii tactice la nivel de es -
cadron [i grupare tactic`, dup` cum urmeaz`:
u La nivel de escadron: Degajarea unei pie]e ocupate
de manifestan]i; Degajarea unei c`i de comunica]ii
ocupate de manifestan]i; Recunoa[terea unei
c`i de comunica]ii [i înl`turarea obstacolelor de pe
acestea f`r` mijloace de sprijin; Reac]ia unei subunit`]i
în momentul atac`rii acesteia cu arme de foc
pe timpul execut`rii unei misiuni de restabilire a
ordinii publice.
u La nivel de grupare tactic`: Controlul unei ma -
ni festa]ii unde s-au infiltrat grupuri violente; Inter -
ven ]ia în mediul urban unde se manifest` violen]`;
Restabilirea ordinii într-un penitenciar; |nfiltrarea, lo -
calizarea [i interven]ia în cazul unor activit`]i ilegale
desf`[urate în spa]iu public; Ap`rarea unor puncte
obligatorii de trecere [i interven]ia în cazul unei misiuni
desf`[urate în teritoriile de peste m`ri (colonii),
în cadrul tactic al unei misiuni OPEX (specific Fran -
]ei); Ap` ra rea sediilor diplomatice [i eva cuarea per -
sonalului diplomatic în ca drul unei misiuni în exte -
riorul ]`rii, în cadrul tactic al unei misiuni OPEX.
Pe parcursul stagiului, ofi]erul a participat la în toc -
mirea documentelor ope ra tive pentru conducerea
exerci]iilor tactice, iar la finalul stagiului, i s-a înmânat
certificatul de absolvire, de c`tre co lo ne lul Didier
Quenelle - comandantul Cen trului Na]ional de Pre -
g`tire de Antre na ment al For]elor de Jan dar merie din
Saint-Astier, prilej cu care a fost su b linia t` eficien]a
activit`]ii des f`[u rate [i bene ficiul unui contact di -
rect, materializat prin schimbul de ex perien]` [i apli -
carea, în m`sura posibilit`]ilor, a me todelor [i procedeelor
înv`]ate în ]`rile de origine.
Ofi]erul a eviden]iat utilitatea acestui stagiu, afirmând
urm`toarele: „de[i ini]ial mi-am fixat ca
obiective principale ale cursului însu[irea [i st` pâ -
nirea cadrului legal, dispozitivelor de ac]iune, ma -
nevrelor tactice [i uniformizarea modului de ac]iune
în executarea misiunilor, ulterior am consta tat c` la
obiectivele ini]iale este imperios necesar s` adaug [i
c`utarea unui posibil model care s` permit` o mai
bun` în]ele gere a problemelor cu care se confrunt`
for ]ele de ordine în diferite situa]ii [i moda litatea de
îmbun`t`]ire a calit`]ii muncii într-un co lectiv, con -
[tient fiind de faptul c` nu exist` o re]et` pentru
fiecare misiune [i implicit o rezolvare, ci exist` doar
ni[te puncte cheie pe care, în func]ie de m`iestria
fiec`ruia le adapt`m fiec`rei situa]ii în parte [i cu ajutorul
c`rora ne stabilim propria ma nier` de lucru.
Acest curs m-a ajutat s` în]eleg c` di namica [i evo -
lu]ia unei societ`]i se reg`sesc în structurile
institu]iilor publice, [i c` trebuie s` existe preocup`ri
permanente pentru crearea unui cadru le gislativ care
s` puncteze clar competen]ele [i s` protejeze
ac]iunile legale ale jandarmilor”.
Cuvintele lui Carl von Clausewitz mi se par potri vi -
te pentru a concluziona: „Rostul teoriei este de a
scuti pe fiecare s-o ia de la început [i s`-[i croiasc`
drum prin desi[, permi]ându-i s` g`seasc` chestiu -
nea ordonat` [i desburuienit`. Ea trebuie s` conduc`
spiritul militarului sau, mai curând, s`-l ghideze în
autoeducarea sa f`r`, îns`, s`-l, înso]easc` pe câmpul
de lupt`, dup` cum un educator în]elept c`l`u -
ze[te [i u[ureaz` dezvoltarea spiritual` a unui adolescent,
f`r` a-l tutela pentru aceasta toat` via]a”.
Marian DOBRE D
www.iparomania.ro
un site interesant
pentru membrii IPA
30
Dori]i s` face]i cunoscute realiz`rile regiunii Dvs ?
Vre]i s` comunica]i mai u[or ?
„IPA JURNAL“
v` st` la
dispozi]ie !
Telefon 021.252.77.02
Fax 031.815.44.09
GSM 0722.344.125
0740.104.805
ipajurnal.ro@gmail.com

2010 IPA ROMANIA
|NT~LNIREA ANUALQ A SEMNATARILOR
ACORDULUI DE COOPERARE
|NTRE REGIUNI I.P.A.
DIN ROM~NIA, UNGARIA {I SERBIA
|n conformitate cu prevederile Acordului de Coo -
perare, semnat \n noiembrie 2008 la Sasca Montana,
Jud. Cara[-Severin \ntre Regiunea 1 Cara[-Severin,
Re giunea 2 Cara[-Severin, regiunea 1 Bistri]a-N` s` -
ud, IPA Serbia - Regiunea Kikinda, IPA Ungaria –
Regiunea Gyula [i IPA Ungaria Regiunea Budapesta -
Trupe Speciale, \n perioada 18 – 20 iunie 2010, a
avut loc \n frumoasa localitate Tapioszentmarton din
pusta maghiara, a III-a \ntâlnire a semnatarilor acordului
mai sus men ]ionat.
Gazdele, respectiv IPA Ungaria Regiunea Buda -
pesta - Trupe Speciale, reprezentat` de c`tre pre [e -
dintele dl Juhasz Ferenc s-au \ntrecut pe sine \n or -
ganizarea \n condi]ii excelente a reuniunii anua le.
Vineri 18 iunie a fost organizat` primirea oas pe -
]ilor precum [i o generoas` degustare de vinuri, zona
\n care se afl` localitatea Tapioszentmarton fiind una
cu o produc]ie viticol` de excep]ie.
Ziua a doua a debutat cu \ntâlnirea oficial` a sem -
na tarilor acordului, prilej cu care s-a f`cut un bilan] al
cooper`rii stabilindu-se un
set de m`suri pentru dinami -
za rea rela]iilor inter-regio na -
le [i de cooperare \n rea li za -
rea unor activi t`]i interna]io -
nale comune care s` \n t` -
resc` tradi]ionala prietenie a
membrilor IPA.
Fiecare regiune semna -
tar` s-a angajat s` organi -
zeze cel pu]in o ac tivitate in -
terna ]io nal` pe an, la care
ceilal]i s` fie invita]i,
având astfel
cel pu]in [ase eve -
nimente la care
membrii no[tri
pot participa.
Prin consens, s-a
stabilit ca urm` -
toarea \ntâlnire,
cea din 2011, s`
aiba loc \n Serbia.
|n final au fost f`cute tradi ]ionalele schimburi de
cadouri IPA, menite s` marcheze acest excep ]ional
mo ment de prietenie.
Dup` \ncheierea lucr`rilor, gaz dele au oferit oas -
pe]ilor o frumoa s` excursie cu autocarul la castelul
Blaskovich, unde s-a vizitat muzeul dedicat istoriei
acestei familii no biliare.
La finalul vizitei a fost f`cut`
tra di]ional` fotografie de grup
(fa]`/verso!).
Seara a fost un nou prilej de
socializare de data acesta \n
sunet de ]iter`, instrument
tra di]ional maghiar, fiind \n -
cânta]i de prestatia solistului,
nimeni altul decât comandatul
pompierilor din Ungaria !
Gazdele, ajutate de oaspe]i,
au preg`tit un excelent gula[
de porc mistre], savurat cu in -
finit` pl`cere de c`tre to]i participan]ii...
Cu regret, duminic`, a trebuit s` ne desp`r]im
generoasele noastre gazde c`rora le mul]umim din
suflet pentru modul exemplar \n care au organizat
aceast` \ntâlnire.
Ne vom revedea anul viitor \n Serbia, precum [i la
activit`]ile interna]ionale ce le vom organiza \m -
preun`.
A consemnat
Viorel D.S.
31

IPA ROMANIA 2010
LA TÂRGOVI{TE, MAREA
PERFORMAN}Q POARTQ
UNIFORMA JANDARMERIEI
Profesorul Constantin Rizea este plutonier de
jan darmi [i membru al IPA din anul 2005.
Mereu atent la evolu]ia pro fesio nal` [i sportiv`
a cole gilor [i ele vilor s`i, cu o constitu]ie atletic`
[i o s` n`tate de invidiat, acest demn discipol al
fi losofiei artelor mar ]iale [tie oricând s` aplice
prin cipiile milenare ale disciplinelor orientale:
„fo lo se[ te for]a fizic` a ad ver sarului t`u, în propriul
avan taj. |nvinge-l dar nu-l umili“!
32
C.R. – Am 10 ani de când lu crez
în Jandarmerie. Primii 7 dintre ei
i-am petrecut la Deta[amentu
Mo bil de interven]ie [i de 3 ani
sunt instructorul sportiv al unit`]ii,
calificat ca tehnician în interven]ie
profesional`, urmând ca în curând
s` termin [i cursul de monitor.
Preg`tesc elita jandarmilor
dâm bovi]eni, trupele antitero [i
De ta[amentul Mobil [i m` ocup
cu preg`tirea personalului militar
din comandament
REP. – O mul]ime de sarcini [i
îndatoriri! Ave]i timp [i pentru
via]a personal`?
C.R. – Sunt c`s`torit [i am sus]i -
nere total` din partea so]iei mele,
Elena. Acest lucru m` bucur`
foarte mult [i constituie un suport
moral extraordinar care îmi indu -
ce un echilibru psihic extraordinar.
Elena m` înso]e[te întotdea -
una la campionatele na]ionale de
wushu. Merit` s` vede]i cu cât`
patim` sus]ine sportivii dar mai
ales pe mine!
REP. – Sport pur [i simplu?
Exist` o mul]ime de alte în -
deletniciri pentru cineva care
dore[te s` sparg` monotonia
cotidian`; dialogul între spor -
tivi este pu]in... „specializat”...
C.R. – Cu siguran]` sportul este
[i un refugiu. Nu îmi place c`, din
ce în ce mai mul]i oameni devin
r`i, invidio[i, egoi[ti, nu îmi plac
lipsa de educa]ie [i lipsa de co -
mu nicare, îmi pare r`u c` tinerii
nu mai practic` sport [i prefer`
cal culatorul în detrimetrul mi[c`rii.
REP. – Deci a]i f`cut sport de
când v` [ti]i?
C.R. – Destinul, cred, m-a înzestrat
cu deosebite înclina]ii pentru
sport.
Am început prin a practica fotbalul,
la C.S. Târgovi[te, de la vârsta
de 8 ani ([ti]i, eu sunt n`scut
de ziua p`c`lelilor, 1 aprilie
1974), sub îndrumarea antreno -
rului Nicolae T`taru (fost juc`tor
la Steaua Bucure[ti); în anul 1988
am fost selec]ionat de Clubul
Rapid, iar în perioda 1991-1993
am jucat fotbal la Progresul Bucu -
re[ti (actualmente F.C. Na]ional).
|n timpul stagiului militar 1994-
1995 am participat la numeroase
competi]ii de atletism (100 m
vitez`), unde am ob]inut de dou`
ori locul întâi.
Un an mai târziu 1996 am avut
[ansa de a-l cunoa[te pe profesorul
- antrenor de arte mar]iale
(wushu kung fu), Sorin Modiga. El
mi-a spus c` am un „dar“ [i c` pot
face performan]`!
Vorbele lui mi-au schimbat pra -
ctic via]a, iar evolu]ia mea ulterioar`
a dovedit c`, cel pu]in pentru
mine, ziua de na[tere, 1 apri -
lie, nu a fost o p`c`leal`.
Nu [tiu câ]i cunosc faptul c`
Wushu este denumirea general`
dat` artelor mar]iale chineze[ti,
din care fac parte celebrele standarde
competi]ionale Changquan
[i Nanquan.
Wushu e tradus în român` ca
„Arta r`zboiului”. Aceast` ramur`
a artelor mar]iale cuprinde o multitudine
de [coli [i stiluri, în num`r
de peste 400, ale c`ror tehnici se
bazeaz` pe înv`]`turile taoismului
[i ale c`lug`rilor budi[ti ai templului
Shaolin. Aceste [coli se
împart în dou` mari concep]ii de
„lupt`”: metoda „intern`”, care
pune accent pe energia intern`, [i
metoda „extern`” care se bazeaz`
mai mult pe folosirea for]ei [i pe
mi[c`rile rapide. Artele mar]iale
chineze[ti au venit ca o necesitate
pentru popula]ia local` str`veche,
ele fiind folosite în scopuri de
autoap`rare, vân`toare ori r`zboi.
Lupta cu sau f`r` arme a consti -
tuit o component` important` în
preg`tirea solda]ilor chinezi.
Legenda spune c` Împ`ratul
Galben a fost cel care a introdus
artele mar]iale în China. |nainte
de a deveni conduc`torul Chinei,
el a scris mai multe tratate despre
medicin`, astrologie [i arte mar -
]iale. Artele mar]iale de origine
chinez` reprezint` o parte valo -
roas` din cultura Chinei.
|nsufle]it de înv`]`mintele cu -
prinse în filosofia artelor mar]iale
chineze[ti, insuflate de maestrul
meu, [i dup` antrenamente e -
puizante, în anul 1997 am participat
la faza zonal` a campionatelor
de wushu, la care am ob]inut
locul întâi.
|n anul 1998 am participat la
primul campionat na]ional de
wushu kung-fu (full-contact) cla -
sându-m` pe un loc frunta[.
Antrenamentele deveniser` o
obsesie. Aveam 2 pe zi: unul di -
mi nea]a de la 7 la 9 , la stadion [i
cel`lalt de la ora 18 la 20. Am
muncit cot la cot cu Lupu Gigi (vi -
ce campion mondial) [i, pe parcursul
anilor, s-a v`zut c` nu am
muncit degeaba .
|n anul 1999 am câ[tigat titlul
de campion na]ional la proba wu -
shu kung-fu (full contact). |mi
amintesc cum în primul meci l-am
învins pe campionul na]ional „en
titre”, iar finala am câ[tigat-o în
prima repriz` prin k.o.
REP. - |n anul 2000, parc` pe
data de 15 aprilie, v-a]i angajat
în Jandarmerie...
C.R. – Da, a fost o cotitur`
extraordinar` în via]`.
|n acela[i an, am luptat pentru
prima dat` într-o gal` profesio -
nist` [i l-am întâlnit în final` pe

2010 IPA ROMANIA
campionul mondial Tita Ma -
rius, actualmente vedet`
Lokal Kom bat. Am
fost învins din p`ca -
te, dar eram la în ce -
put de carier` !
Anul urm`tor,
ma turitatea compe -
ti]ional` a dat roade;
am ob]i nut locul
întâi la Campio na -
tul de Wushu de -
sf`[urat în Constan -
]a [i locul 2 la campionatul
de profesio -
ni[ti, intitulat Cupa metro -
rex, desf`[urat în Bucu -
re[ti.
Am continuat s` ocup
locuri frunta[e (în primele
trei) la Târgu Mure[, Bucu -
re[ti, locului întâi la
Campionatul na]ional de -
sf`[urat la Constan]a.
|n anul 2006 o interven]ie
chi rurgical` la ge -
nunchiul stâng m-a determinat
s` renun] la activitatea
competi]ional`. |n a -
ceast` perioad` mi-am f` -
cut doi prieteni de excep]ie.
Unul este Marius Constan -
tinescu, c`ruia vreau s`-i
mul]umesc pentru ajutorul
financiar acordat în timpul în
care am fost lupt`tor de
wushu, iar cel de-al
doi lea este Sorin Mo -
diga, fostul meu an -
trenor, care a avut r`b darea s` m`
antreneze.
înfiin]at propriul club sportiv,
care îmi poart` [i numele
,,Rizea Wushu,, CLUB. Rezul -
tatele nu s-au l`sat a[teptate.
|n anul 2007, la
Campionatul de
light-contact de s -
f`[urat în Bucu -
re[ti elevii mei
au ob]inut 2 me -
dalii de ar gint [i
2 me dalii de
bronz.
|n acelaãi an,
la Campionatul
de wushu (full-contact),
elevii preg` ti]i
de mine au reu[it
s` ob]in` o meda -
lie de argint [i 4 de
bronz, palmares
meritoriu pentru
prima participare la
aceste campionate.
{i rezultatele bune
[i foarte bune au
conti nuat. |n anul
2008, campionatul
de light-contact
pe care l-am absolvit cu brio! De
fapt, anul 2009 a fost un an plin
de succese pentru clubul pe care
îl conduc, iar rezultatele vorbesc
de la sine:
La Campionatul de light contact
am obtinut 3 medalii de argint [i
2 de bronz, iar la Campionatul na -
]ional de wushu full-contact am
ob]inut o medalie de argint [i 3
medalii de bronz; la Cupa Româ -
niei Alin Pârvan a ob]inut locul
întâi [i medalia de aur, iar Vlad
Alexandru [i Mihai Pârvan au câ[ -
tigat 2 medalii de bronz.
La aceast` ultim` edi]ie a Cam -
pionatului am fost ajuta]i de ma -
iorul Cristian Burcea, Pre[edinte
I.P.A. Dâmbovi]a care ne-a sprijinit
financiar [i a promis c` o va face
[i în viitor. Toate aceste rezultate
au fost posibile [i datorit` unor
oameni remarcabili care mi-au
fost al`turi tot timpul.
Mul]umiri domnului Dinu Ghe -
or ghe, pre[edintele televiziunii
TTV Târgovi[te, un om deosebit
care ne-a dat diplome de merit,
mie [i elevilor mei, în semn de
pre]uire pentru rezulatele deose -
REP. – {tim cu to]ii c` artele
mar]iale educ` atât trupul, cât
mai ales spiritul lupt`torului
f`cându-l mai tenace, mai
imaginativ, mai rezistent la
efort psihic. V-au folosit aceste
calitati dobândite ori educate
prin sport în general [i wushu
în special?
C.R. – Sunt convins c` da!
Perseveren]a dobândit` prin sport
m-a determinat s` vreau mai mult
de la mine.
|n anul 2005 am f`cut cursul pe
minister, de instructori sportivi
(arte mar]iale de contact). Comi -
sarul Gârbea, un om extraordinar,
m-a înv`]at numeroase procedee
noi de autoap`rare.
Datorit` rezultatelor sportive pe
care le-am avut am intrat f`r` examen
la Facultatea de [tiin]e
Umaniste, specializarea Educa]ie
Fizic` [i Sport, iar din anul 2006
sunt licen]iat, cu nota 9.06.
|n acelasi an am ob]inut carnetul
de instructor sportiv \n arte
mar]iale Wushu kung fu [i am
am ob]inut 2 medalii de argint [i
4 de bronz, iar la campionatul de
wushu full contact, o medalie de aur,
2 medalii de argint [i 3 de bronz.
REP. – Toate aceste medalii si
titluri poart`, simbolic vorbind,
câte un nume...
C.R. – Cu siguranta! Juniorul
Ioan Cercel a devenit campion
na]ional la 17 ani; Aura Durlea, o
fat` extrem de muncitoare, a
câ[tigat o medalie de bronz. In
2009, la Campionatele de light
contact juniorul în vârst` de 10
ani Albert Emilian a ie[it pe locul
întâi devenind campion na]ional.
|n luna iunie 2009 am urmat
cursul de „expert în autoap`rare”
bite din anul 2009 precum [i premii
în bani.
Acelea[i respect [i înalt` considera]ie
pentru Petru Grindeanu
Secretarul Federa]iei Române de
Arte Mar]iale [i pentru colonel Ga -
vril` Costel, un om deosebit a c` -
rui inim` larg` a [tiut s` fac` diferen]a
dintre pasiune [i ierarhii.
Mul]umit` acestor oameni,
spri jinului [i în]elegerii lor, Clubul
Sportiv Rizea Wushu a devenit un
club mare, cu foarte multe performan]e,
clasându-se de fiecare
dat` pe podiumurile de concurs,
dovedind respectul nem`rginit
fa]` de spiritul artelor mar]iale.
A consemnat, cu admira]ie,
Marian TUDOR
33

IPA ROMANIA 2010
GIMBORN
Mon amour, My love, Meine Liebe...
La circa trei ani de la \nscrierea
\n IPA, \n anul 2000, am \ncercat
primul contact cu staff-ul Cen trului
de Studii [i Conferin]e IPA de la
Gimborn Germania.
Cu ri goarea specific german`,
am primit la scurt timp un mesaj
de la domnul director Klaus Ulrich
Nieder care [i-a exprimat pl`cerea
de a primi cererea de participare la
un seminar din partea unui mem -
bru IPA din România.
|ntrucât aveam [i dorin]a de a vi -
zita Expozi]ia Mondial` de la Ha no -
34
vra, am ales din programul ofe rit
de site-ul www.ibz.gimborn.de,
se minarul din luna septembrie cu
te ma „Immigration und Krimi na lli -
tat”.
Solicitarea am trimis-o prin mail,
dup` modelul oferit de site, astfel
\ncât am pimit [i electronic dar [i
prin po[t` documentele ne ce sare.
Orice membru IPA care solicit`
par ticiparea la un seminar la Gim -
born prime[te un pliant cu pre zen -
tarea loca]iei, harta cu po si bilit`]ile
de a ajunge la Castelul Gimborn, la
a dresa: Schloss Stra sse 10 D -
51709 Marien hei de [i pro gra mul
seminarului cu toate
da tele ne cesare.
Seriozitatea „bran -
dului“ IPA m-a ajutat
atunci s` ob]in foarte
u[or viza de intrare \n
state UE, iar ulterior [i
pentru USA sau Ca na -
da care, dealtfel, so -
licit` vize - cu verificari
se vere - pentru r o -
mâni.
Am avut sprijinul unor
prieteni din Germania,
care m-au dus cu ma -
[ina din ora[ul Gummersbach pâ -
n` la Gimborn - cca 10 km - si tuat
\ntr-un loc minunat, cu atmo sfera
medieval`.
Din [oseaua principal`, te \n -
drep]i spre castel, savurând imagi -
nea p`durii de brazi ce se oglin -
de[te \n lac, iar apoi \]i apar, surprinz`tor,
turnurile castelului [i
construc]ia imen s` a acestuia, si -
tua t` \ntr-un peisaj splendid.
Cancelaria cas telului te a[teap t`
pentru a fi re par tizat \n camera so -
licitat` [i ca s` pri me[ti ulti mele in -
forma]ii. Cazarea se face \n trei
loca]ii foarte apropiate, cu ca mere
pentru 1-2 per -
soa ne, \n con di]ii
extrem de ingrijite,
la nivelul
unei pensiuni de
dou` stele din
Ger mania.
Programul seminarului
\ncepe lu -
nea, la ora 11, in -
vita]ii fiind primi]i
\n sala de confe -
rin]e, unde directorul
Klaus Ulrich
Nieder sau ad -
junc tul Peter Les -
man-Faust pre -
zint`, \n Power
Point, istoria caste lului, date des -
pre Centrul de stu dii [i conferin]e
[i alte informa]ii utile. Urmeaz`
ma sa de prânz la un restaurant cu
autoservire, lâng` castel.
Dup` acest prim contact cu at -
mos fera de la Gimborn, care to tu[i
mi-a fost \ngreunat de ne st` pâ -
nirea bun` a limbii germane, mai
ales cu termeni juridici, am comunicat
\n limba en glez`, [i am decis
s` particip, \n anul ur m`tor, la un
seminar organizat de IPA Fran]a,
fiindu-mi clar c` succesul parti -
cip`rii la un asemea eveniment
este acela de a putea comunica
bine cu ceilal]i participan]i.
Astfel, \n aprilie 2003 m-am \n -
scris la seminarul „Cooperarea Po -
li ]ieneasc` \n Europa, mit sau realitate”,
care mi-a dat deplina satisfac]ie
a acestor particip`ri.
Am avut pl`cerea s` cunosc spi -
ritul francez, prin fondatorii acestor
seminarii „franceze“: Jean Vallois [i
Joel Deom, membrii ai Comisiei
na]ionale profesionale IPA Fran]a,
prietenia italienilor - vorbitori de
francez` din Valle d'Aosta, surprin -
z`torii ger mani vorbitori de fran -
cez`, c`ldura elve]ienilor din can -
toanele francofone [i unii temerari
din ]`rile nordice ca Lituania...

2010 IPA ROMANIA
Organizatorii dau de la \nceput
posibilitatea unei prezent`ri reciproce
\n grup iar fiecare \[i alege
colegul de studiu dup` dorin]a personal`.
Atmosfera este destins`, ami ca -
l` [i cu subiecte in citante, pre zen -
ta te de personali t`]i din dife rite in -
stitu]ii poli]iste sau juridice, sus ]i -
nute de materiale video [i co men -
tate de cei prezen]i cu exemple din
fiecare ]ar`.
|n castel sunt amenajate s`li „ale
statelor” membre fondatoare IPA,
unde se g`sesc materiale, unifor -
me, insig ne, [epci etc. la dispozi]ia
tuturor, f`r` program.
Dup` masa de sear`, partici pan -
]ii sunt invita]i la „Tavern`”, o \n -
c`pere din castel.
La seminariile franceze atmosfera
este superb`, prin talentul lui
Franz Heinrichs care, cu orga sa,
sus]ine partituri deosebite din mu -
zica francez` [i international`,
acom paniat de cei prezen]i.
Am participat apoi, \n 2004, la
seminarul „Drogues et toxico ma -
nes“, \n 2005 la seminarul „La viollence
al quotidien“, \n 2007 la se -
minarul „Les democaties face au
te rro risme“, \n 2008 la seminarul
„La criminalite organisee” la care
am reu[it s` cooptez [i pe colegii
mei Pop Lucian, Surdu {tefan [i Mi -
h`escu Cristian.
La fiecare seminar membrii din
Fran]a, Elve]ia [i Italia organizeaz`
la „Tavern`”, o sear` cu specific na -
]ional \n care se ofer` produse tra -
di]ionale, udate de b`uturi spe ci -
fice zonelor.
|n anul 2007, pentru a marca
anul intr`rii României \n UE, am
organizat \mpreuna cu colegii Sur -
du [i Pop o sear` cu specific ro mâ -
nesc \n care cârna]ii, sl`nina, [un -
ca, brânza, ]uica [i vinul din Ardeal
au dus la intonarea im nu rilor „Mar -
seillesa” [i „De[teapt`-te Ro mâne”,
acompania]i de Hans (la org`) [i
de vocile prietenilor fran cezi, elve -
]ieni, belgieni [i italieni.
Cu ocazia fiec`rui seminar se
acord` o diplom` de participare,
iar sec]ia francez` desemneaz`,
prin vot, unul dintre participan]i,
ca re nu este de na]ionalitate fran -
cez`, drept „Chien Blanc“ (Câine
Alb), dup` o legend` a castelului, [i
care reprezint` participantul sem -
nificativ al seminarului.
|n 2007 am avut onoarea ca pe
tabloul principal al IPA Fran]a s`
figureze numele membrului IPA
Ro mânia Marian Dorin Dum brean.
Pe adresa de e-mail mariandumbrean@yahoo.ca
pute]i solicita
orice alte date concrete, care s`
v` ajute la participarea la un se -
minar la Gimborn \ntr-o limb` pe
care o st`pâni]i sau poate, pe vii tor,
la un seminar franco-român cu traducere
dup` cum am propus la
Con ferin]a Na]ional` de la Timi -
[oara.
Marian Dorin DUMBREAN
Merge]i la Centrul de preg`tire de la Gimborn!
Este un loc special conceput
pentru a încuraja contactele per -
so nale [i completarea form`rii
pro fesionale – în multiple specia -
liz`ri – indiferent de vârst` [i grad.
Castelul Gimborn este un loc
bi necunoscut dincolo de frontie -
rele Germaniei – fiind punctul de
întâl nire pentru membrii IPA de
pretutindeni.
De patru decenii, de când
func]io neaz`, aproximativ 2.500
de persoane viziteaz` anual Ce -
ntrul, aflat la 50 km Est de Koln,
pentru a beneficia de seminariile
organizate în strâns` cooperare cu
diferite sec]ii IPA.
Acestea tratateaz` o multitudi -
ne de subiecte, în primul rând
asu pra societ`]ii moderne [i rolul
poli]iei.
De exemplu, sunt numeroase
te me legate de abuzul de sub -
stan ]e, de delincven]a juvenil`, de
coopera rea în Europa, despre di -
versele ]`ri [i sistemele lor de po
li]ie, despre gestionarea con flic -
telor [i discursul public.
Metodele de predare folosite
sunt oarecum diferite de formarea
profesional` a ofi]erilor tineri,
pen tru a facilita schimbul de ex -
perien]` [i impresii profesionale
între participan]i.
Membrii IPA vin la Gimborn pe
cheltuiala lor, prin intermediul
sec ]iilor na]ionale [i regionale,
beneficiind uneori de sprijinul
regiunilor din care provin.
Echipa permanent` a Centrului
este format` din 12 persoane res -
ponsabile cu activitatea de înv` -
]`mânt, cu selectarea problemelor
[i lectorilor invita]i s` prezinte se -
minariile, precum [i pentru admi -
nistrarea cl`dirii.
Cu excep]ia unei vacan]e de
patru s`pt`mâni, în timpul verii,
cen trul func]ioneaz` tot parcursul
anului, organizând cursuri s`pt` -
mânale [i la fiecare dou` weekend-uri.
Locul magnific [i atmosfera ti -
pic` a castelului creeaz` o atmosfera
propice pentru comunicarea
personal` [i crearea de noi prietenii.
Ar fi o idee ca regiunile IPA din
Sec]ia Român` s` instituie ni[te
„burse“ pentru a-[i trimite la Gim -
born membrii merituo[i, care vor
s` petreac`, din propria vacan]`,
un stagiu de preg`tire util \n palmaresul
profesional.
Florin Z.
Adresa [i date de contact:
Informations – und Bildungszentrum Schloß Gimborn Schloßstraße
10, D-51709 Marienheide
Tel.: xx49 2264 404330, Fax: xx49 2264 3713,
E-Mail: info@ibz-gimborn.de
Site Web: http://www.ibz-gimborn.de
35

IPA ROMANIA 2010
PROCEDURA OB}INERII BURSEI
„ARTHUR TROOP“ - 2011
1. Pentru a sus]ine educa]ia profesional` [i pentru
a completa un training, se ofer` anual 10 burse
„Arthur Troop“ din partea Biroului Executiv Per ma -
nent al IPA (PEB), de preferat câte una pentru fie -
care continent.
2. Fiecare burs` va consta in 3000 de franci
elve]ieni, ce vor fi folosi]i pentru un seminar
la Centrul International de Conferin]e
„IBZ Schloss Gim born“ sau la o institu]ie
asem`n`toare [i va include cheltuielile
de cazare si transport.
3. Suma oferit` anual va fi de 30 000
de franci elve]ieni. Dac` nu se va folosi
\n treaga sum`, \n conformitate cu paragraful
4, banii r`ma[i se reporta pentru
anul urm`tor, pentru burse suplimentare.
5. Bursa se va acorda mem brilor IPA,
ofi]eri activi [i vor avea prioritate cei mai ti -
neri participan]ti, care nu be neficiaz` \n ge -
ne ral de cursuri gratuite.
6. Participantul trebuie sa aib` o vechime \n
IPA de cel pu]in un an.
7. Solicitantul trebuie s` \nainteze un formular
com pletat, oferind motive pentru care IPA ar trebui
s`-i acorde Bursa. Cererea va fi vizat` de sec]ia na -
]io nal`, care va da o declara]ie scris` de sus]inere [i
va \nainta aplica]ia [i ata[amentele Secretarului Ge -
neral Interna]ional.
8. Data limit` a primirii aplica]iilor este 30 septembrie.
9. Bursa se va ridica \n anul ce precede câ[ tiga -
rea acesteia, \ntre 1 ianuarie [i 31 decembrie.
Prelun gi rea termenului se va face \n condi]ii
excep]ionale.
10. Aplican]ii vor trece printr-o preselec]ie a Co -
misiei Profesionale Interna]ionale, iar Pre[edintele
acestei comisii va propune pân` la 10 persoa -
ne.
11. Decizia PEB-ului este definitiv`.
12. Secretarul General Inter na]ional va in -
forma, \n scris, câ[tig`torii [i sec]iile c` -
rora le apar]in.
Numele vor fi publicate [i \n News -
letter [i vor fi [i pe prima pagin` a siteului
IAC (www.ipa-iac.org) dac` [i can -
di datul va fi de acord ca datele s`-i fie
publicate \n circularele IPA.
13. |n momentul câ[tig`rii bursei, câ[ -
tig`torul va \nainta un plan de buget re -
feritor la cursul sau seminarul preferat ce
va include cazarea [i transportul, \n conformitate
cu Directiva pentru transport [i cazare.
Bugetul va fi aprobat de Trezorierul inter na]io -
nal. Dup` terminarea cursului sau seminarului, costurile
aprobate vor fi rambursate de trezoreria interna]ional`,
pe baza unei cereri scrise.
14. Câ[tig`torii burselor vor scrie un raport
PEB-ului [i \[i vor da acordul ca rapoartele lor s` fie
pu blicate \n circularele IPA.
15. Fiecare sec]ie poate trimite solicit`ri \n
fiecare an.
16. Câ[tig`torii nu vor mai avea dreptul de a participa
pentru o perioad` de 5 ani.
Traducere Laura SAVU
Poli]i[tii din Neubrandenburg - Germania
sus]in în continuare proiectul refacerii
Bisericii Evanghelice din Bistri]a
În 29 septembrie 2009, la Prim`ria municipiului
Bistri]a, [eful Inspectoratului de Poli]ie al Jude]ului
Bistri]a-N`s`ud, dom nul comisar-[ef de poli]ie Bo -
descu Ioan-Sidor, în prezen]a pre[edin telui I.P.A. Re -
giunea 1 Bistri]a-N`s`ud, dl. comisar-[ef de poli]ie
Olariu Liviu [i a preotului Krauss, a înmânat primarului
municipiului Bistri]a, dl. Ovidiu Cre]u, o dona ]ie de
3.300 de euro.
Aceasta sum` a fost trimis` de [eful Poli]iei Neu -
bran den burg, domnul Manfred Dachner, care îm -
preun` cu poli]i[tii germani, a realizat o colect` în
acest scop.
Este a treia dona]ie f`cut` de po li ]i[tii germani pentru
refacerea bisericii evanghelice din Bistri]a, acest
proiect fiind înc` un gest de solidaritate cu comunitatea
bistri ]ean`.
Liviu OLARIU
36
www.iparomania.ro

2010 IPA ROMANIA
„Ultrascurte”
de la „4 Bucure[ti - Polcap”
Concursul anual de tir al Poli]iei Capitalei – edi]ia
a VIII-a – s-a des f`[urat \n luna martie 2010, cu participarea
a peste 40 de cadre din DGPMB.
Gazd` a fost Poligonul Fede ra ]iei Române de Tir
de la Tunari, iar persoanele care s-au distins \n competitie
au primit cupe [i di plome.
Pentru to]i participan]ii s-a or ganizat o mas` festiv`,
sus]inut` [i cu un program folcloric la care au
interpretat chiar poli]i[ti din ca drul DGPMB, recunoscu]i
pentru talentul lor muzical.
De Ziua Femeii, cele peste 200 de doamne [i
domni[oare, membre IPA, au primit câte un pachet
cu produse cosmetice.
|n \ntâmpinarea Zilei Poli]iei Române, \n ziua de
25 martie, sub comisarul Florin {inca – cu noscut
pentru preocup`rile sale pen tru studiul istoriei [i
pentru câteva lu cr`ri de profil, a sus ]i nut o prelegere
tematic`, \nso]it` de o do cumentat` [i inspirat` prezentare
computerizat`, \n fa]a unui nu meros public
alc`tuit din poli]i[ti tineri [i ziari[ti – la Centrul de
Pres` al IGPR;
|n perioada aprile–iulie 2010, dl. D`nu] Cernat din
Serviciul Poli]ie Metrou (\n foto cu steagul tricolor), a
participat la câteva crosuri \n Fran]a, Suedia, Croa]ia
[i Italia, unde s-a remarcat atât prin rezultatele individuale
cât [i cu echipa, iar programul s`u competi]ional
este, \nc`, destul de „aglomerat“.
De la 24 decembrie 2009, a intrat \n func ]iune
site-ul regiunii: www.ipabucuresti4.ro, fapt ce
contribuie la o informare mai bun` a publicului referitor
la IPA \n general [i la Regiunea 4 Bucure[ti, \n
special, bucurându-se de un interes crescând;
La \nceputul anului 2010, to]i membrii IPA au primit
câte un ca lendar de perete, pixuri [i agende personalizate.
Totdat`, a fost realizat un parteneriat cu un cabinet
stomatologic din Bu cure[ti, multe interven]ii de
specialitate [i tratamente fiind acordate la numero[i
membrii IPA precum [i membrilor de familie ai acestora.
Florin Z.
Burs` [colar`
de la Regiunea 2 Harghita
Fiecare dintre copii din cadrul Liceului Teoretic “Marin Preda”
poate fi considerat un caz social.
Totu[i, unele dintre cazuri se afl` într-o situa]ie de relativ echi -
libru, în timp ce altele se zbat s` supravie]uiasc`.
Veronica S.B. este mezina unei familii cu [ase copii, având
mari probleme familiale [i sociale, singura surs` de venit repre -
zentând-o aloca]ia copiilor [i ajutorul social de la Prim`ria
comunei Gioseni.
Familia locuie[te într-o cas` cu suprafa]a de 15 mp cu o singur`
camer` [i un hol.
În ciuda acestor probleme, eleva [i-a respectat [i îndeplinit
obliga]iile [colare, reu[ind s` se numere printre frunta[ii clasei.
Pornind de la aceste considera]ii, a ap`rut ideea de a sus]ine
acest caz social [i astfel staff-ul IPA – Regiunea 2 Harghita a
hot`rât, în cadrul Adun`rii Generale, acordarea a unei burse - pe
timp de un an - în valoare de 200 lei.
Dan IAMANDI
37

IPA ROMANIA 2010
DUPQ 20 DE ANI
38
|n perioada 20-25 februarie 2010, o delega]ie
alc`tuit` din 26 de persoane – reprezentând Re -
giunea 19 Sardinia, din Sec]ia na]ional` italian` a
IPA, condus` de dl Antnio Careddu - [eful Poli]iei din
Sassari - a f`cut o vizit` \n România, pentru a co me -
mora 20 de ani de la \ntâlnirea dintre poli]i[tii ro -
mâni [i cei italieni – cu prilejul aducerii \n ]ar` a unor
ajutoare umanitare, dup` evenimentele revo lu -
]ionare din decembrie 1989.
Concret, un grup alc`tuit din membri IPA, „vete-
rani” ce au participat la transportul materialelor \n
ianuarie 1990, la Lugoj, a vizitat România – antre -
nând la acest moment aniversar mai mul]i tineri
poli]i[ti din Sasari precum [i un deputat din Parla -
mentul italian – excelen]a sa dl. Guido Melis.
Delega]ia italian` a fost primit` la Aeroportul
Interna]ional Timi[oara, cu sprijinul colegilor de la
IPA Frontier` Timi[, accesul oaspe]ilor f`cându-se,
prin Salonul de Protocol al aerog`rii – as pect ce a
fost apreciat de c`tre prietenii IPA str`ini.
|n programul vizitei delega]iei italiene s-au aflat:
câte o vizit` la sediile Prim`riei Municipiului Ti -
mi[oara (unde au fost primi]i de primarul Gheor-ghe
Ciuhandu) [i Consiliului Jude]ean Timi[ (unde au
fost primi]i de pre[edintele cons. jude]ean – dl. Con -
stantin Ostaficiuc).
Cu aceste ocazii, oaspe]ii italieni s-au \ntre]inut
cordial cu gazdele, bucurându-se de aten]ia cu care
au fost primi]i.
Dl Antonio Ca -
re ddu a subliniat
vechea amici]ie
din tre poli]i[tii din
Sardinia [i cei ti -
mi[eni, reamin -
tind toate mo -
mentele care i-au
legat \n ace[ti 20
de ani [i sprijinul
reciproc pe care [i
l-au acordat permanent.
Dl deputat Gu -
ido Melis, ca pre -
[edinte al co misiei
parlamentare Ita -
lia-România a pre -
zentat preo cup` -
rile grupului de
peste 50 de persoane
pe care l-a
Dl. Con stantin Ostaficiuc
[i dl deputat Gu ido Melis
creeat \n Parlamentul italian, pentru a men]ine [i
\nt`ri prietenia tradi]ional` dintre cele dou` popoare
cu sorginte comun`.
A remarcat c` \n eforturile sale [i ale colegilor deputa]i
este sprijinit eficient de poli]i[ti – fie ei italieni
sau români, iar prietenia [i bunele rela]ii \ntre ace[tia,
bazate pe rela]ii profesionale [i chiar pe „platforma”
IPA, sunt benefice. De altfel, domnia sa scrie [i o
carte \n care va prezenta acest lucru.
Tot \n Municipiul Timi[oara, delega]ia italian` a vi -
zitat sediul (aflat \n faza de amenajare) al Poli]iei Co -
munitare [i cel \n care func]ioneaz` \n prezent acest
organism.
Ei au putut vedea mijloacele de deplasare (auto,
moto, velo), echi-pamentul [i armamentul cu care
sunt echipa]i poli]i[tii comunitari timi[oreni [i au luat
cuno[tin]` de competen]ele legale [i problematica
cotidian` a desf`[ur`rii serviciului acestora.
Un moment important \n programul organizat
pentru delega]ia italian` a fost vizita la Leag`nul de
copii institu]ionaliza]i, din Lugoj - punct \n care, \n
ianuarie 1990, unii membri din grup – condu[i de dl
Antonio Careddu, au adus ajutoare. Au fost primi]i de
directoarea a[ez`mântului, au vizitat imobilul [i s-au
\ntre]inut cu copii afla]i acolo.
Emo]ia vizitei a fost \nt`rit` [i de faptul c` un fost
„locatar” al institu]iei, martor al vizitei din 1990,
acum \n vârst` de 25 de ani, a participat la \ntâlnire.
El este \n prezent
eco nomist [i pred`
[i la o {coal` din Lu -
goj. Oaspe]ii italieni
au adus copiilor dulciuri
[i au donat un
TV – LCD cu diago -
na la foarte mare, un
videoplayer digital [i
mai multe CD-uri cu
fil me de ani ma]ie,
darurile lor fiind
foarte bine primite.
Un alt moment
semnificativ s-a pe -
trecut când „ve te -
ranii” grupului condus
de dl Careddu
au vizitat Ci mitirul
Eroilor [i au depus o
coroan` de flori la
mormântul celui care a fost Gelu Popovici.
Ei s-au recules \n memoria poli]istului pe care l-au
cunoscut [i ajutat, atunci când acesta se lupta cu o
boal` grav`.
Foarte bine primit` de delega]ia str`in` a fost vi -
zita [i degustarea de la Cramele Reca[, unde au aflat
de bog`]ia vini-viticol` a zonei [i de specialit`]ile
culinare române[ti.
|n ziua de 23 februarie delega]ia s-a deplasat \n
Jude]ul Hunedoara, fiind \ntâmpinat` de dl comisar-
[ef Marcel Zaharie – adj. al [efului inspectoratului
jude]ean [i Pre[edinte al IPA - Reg 1 Hunedoara.
Vizita a \nceput „la \n`l]ime”, oaspe]ii putând ad -
mira Deva de pe platforma Cet`]ii ce domin` ora[ul,
apoi au vizionat Centrul Olimpic de preg`tire – cel

2010 IPA ROMANIA
care a dat gimnasticii mondiale nume de rezonan]`.
Oaspe]ii au putut asista la câteva spectaculoase
momente de antrenament ale gimnastelor românce.
La Castelul Huniazilor din Hunedoara, oaspe]ii au
fost primi]i de primarul ora[ului cu care s-au \n -
tre]inut cordial [i au primit nu doar explica]iile am` -
nun]ite ale unui ghid profesionist ci [i mape documentare
[i CD-uri cu situl istoric vizitat.
De la Hunedoara, grupul a fost condus la Or`[tie
unde a vizitat a[a numitul „Arsenal Park” – loc de ca -
zare [i divertisment, amplasat \n perimetrul fostei
fabrici de armament din localitate.
Minispectacolul folcloric (dansuri [i muzic`) pre -
zentat de un grup de adolescen]i, \ntre care [i copii
ai membrilor IPA a fost deosebit de apreciat de dele -
ga]ii italieni, iar \n final muzica disco i-a scos la dans
pe to]i tinerii poli]i[ti participan]i la activitate.
Mo mentul a fost foarte reu[it.
|n ziua de 24, programul a fost mai lejer, vizitatorii
italieni putând vedea Casa IPA de la Giarmata [i fa -
cilit`]ile pentru sport [i relaxare oferite de aceasta.
Din dialogurile cu vizitatorii, am remarcat c` sunt
impresiona]i de prietenia [i c`ldura cu care au fost
primi]i, c`-i apreciaz` deosebit pe poli]i[tii români pe
care-i cunosc de mult [i cu care se \n]eleg
foarte bine. Au cuvinte deosebite pentru IPA
\n general [i pentru Sec]ia Român` \n special,
v`zând calitatea oamenilor care o reprezint`
[i realiz`rile acestora.
Dl Antonio Careddu adresându-se bunului
s`u prieten Gheorghe Moldovan – pre[edintele
regiunii 1 IPA Timi[ - a profitat de ocazie
pentru a mul]umi [i Comitetului Executiv al
Sec]iei na]ionale pentru preo cup`rile legate
de vizita \n România [i pentru Di plomele de
Onoare ce au fost acordate de acest for, domniei
sale [i dlui deputat Guido Melis.
|n diminea]a zilei de 25 februarie delega]ia
italian` a p`r`sit România, tot prin Aeroportul
Interna]ional Timi[oara, nu \nainte ca prie te -
nii din Sardinia s` smulg` promisiunea, din
partea gazdelor române, c` le vor „\ntoarce“
vizita.
regiuni
Florin ZAGONEANU
Vizitatorii au fost pl`cut impresiona]i de
organizarea [i aspectul parcului de divertisment,
dar mai ales de originalitatea expo na -
telor [i uti lit`]ilor de ca zare.
De altfel, a[a s-a n`scut [i ideea organiz`rii
unor competi]ii IPA, interne [i interna]ionale,
de „air-soft” sau „paint-ball” – ca \ntrecere
\ntre echi pe cu abilit`]i tactice [i sportive,
având aplicativitate \n domeniul for]elor de
ordine public`.
Cina oficial`, organizat` de gazdele hunedorene,
s-a desf`[urat \ntr-o loca]ie de lâng`
Simeria.
La activitate a fost prezent dl inspector-[ef
Du mi tru Liviu Gabriel care s-a \ntre]inut
deosebit de cordial cu oaspe]ii.
|nainte de Haloween
|n seara de 23 octombrie 2009, Regiunea 1 Dâmbovi]a
a organizat, sub denumirea „Poli]i[ti sub acoperire“ un bal
mascat, la care au participat membrii I.P.A., \mpreun` cu
familiile, dar [i o echip` a Poli]iei germane, aflat` la Târ -
govi[te, ca parte ner` \ntr-un pro iect pe linie de prevenire a
criminalit`]ii.
Invita]ii germani au participat la acti vit`]ile „masca]ilor“
din bal, sur prin zând pl`cut auditoriul, cu presta]ia la concursul
de ka ra oke.
Din echipa german` au f`cut parte: Re nato Giglioti, Be -
linda Hoffman, Alexander Stalder, Volker Alder, Roland
Mat zke, Ste fanie Lohrman.
La \nceputul anului, pe data de 24 ianuarie 2010, a fost
organizata o excursie la s`niu[, la Cota 1000, la care au
participat 25 de familii cu copii din rândul membrilor regiunii
noastre.
Carmen OLTEANU
39

IPA ROMANIA 2010
REGIUNEA 4 OLT
regiuni
Asocia]ia Interna]ional` a Poli]i[tilor – Sec -
]ia Român` - Regiunea 4 Olt a luat fiin]` din
ini]iativa Inspectorului [ef, colonel Valentin
Voicu, la care s-a ad`ugat ajutorul acordat de
vicepre[edintele Dumitru Descanu [i al consilierului
juridic Moise B`dil`, din cadrul Se -
c]iei Române.
Activitatea Inspectoratului de Jandarmi Ju -
de]ean Olt a fost organizat` [i s-a desf` [urat
acordându-se o importan]` deosebit` înde -
plinirii misiunilor [i activit`]ilor operative, re -
feritoare la ordinea public` [i paza [i protec]ia
institu]ional`.
Trebuie subliniat faptul c` Regiunea 4 Olt
a luat fiin]` în octombrie 2009 [i a avut ca
obiectiv principal atra ge rea a cât mai mul]i
jan darmi c`tre aceast` organiza]ie explicându-li-se
detaliat avantajele înscrierii într-o astfel
de asocia]ie.
Printre primele lucruri realizate de la înfiin -
]are a fost dotarea înc`perii din unitate închiriate de
organiza]ie, cu materialele necesare desf`[ur`rii în
bune condi]iuni a activit`]ilor, de c`tre membrii I.P.A.
ai Regiunii 4 Olt.
Dintre proiectele propuse de membrii I.P.A. din
Re giunea 4 Olt a se desf`[ura, cu \ncepere din anul
2010, cele mai importante sunt:
- organizarea unui simpozion cu prilejul împlinirii a
160 de ani de la înfiin]area Jandarmeriei Române;
- organizarea unei mese rotunde cu reprezentan]ii
Regiunii 1 [i 3 Olt cu privire la cre[terea prestigiului
Re giunilor 1, 3 [i 4 Olt la nivel na]ional [i crearea
- organizarea de concursuri sportive (fotbal, tenis
de mas` [i câmp, tir, pescuit, atletism, bowling etc.)
cu filialele membre I.P.A. din jude] sau na]ionale;
- organizarea unei cine festive cu familiile membri -
lor I.P.A. în vederea cunoa[terii [i stabilirii rela]iilor de
prietenie între ace[tia;
- sus]inerea financiar` a 5–10 membri I.P.A., Re gi -
unea 4 Olt pentru a participa la întâlniri organizate cu
filialele membre I.P.A. din Europa;
- sponsorizarea edit`rii unei c`r]i, de c`tre un co -
lectiv de cadre din I.J.J. Olt, referitoare la organizarea
institu]iei Jandarmeriei din jude]ul Olt [i Romana]i, în
concordan]` cu evolu]ia Jandarmeriei Române;
- procurarea de mobilier, aparatur` sau alte mij -
loace [i materiale necesare desf`[ur`rii în bune con -
di]ii a activit`]ilor organizate de membrii I.P.A. – Re -
giunea 4 Olt, la sediul unit`]ii [i subunit`]ilor dislocate
[i, nu \n cele din urm`, cooptarea de noi membri
în cadrul regiunii 4 Olt;
Cu siguran]`, seriozitatea [i spiritul de echip` ca -
rac teristice membrilor IPA din Olt, vor face s` se aud`
cât mai des de aceast` organiza]ie.
Vasile STOICA
40
unei imagini favorabile a I.P.A. în rândul
popula]iei;
- organizarea de excursii, întâlniri, con -
ferin]e, dezbateri, schimburi bilate rale [i
multilaterale cu organiza]ii similare [i filiale
membre I.P.A. din ]ar` [i Eu ropa;
- stabilirea unor rela]ii de parteneriat
[i prietenie cu filialele membre I.P.A. din
]ar` [i Europa;
- realizarea unei înfr`]iri cu filialele
mem bre I.P.A. din Italia, Spania, Fran]a,
Bulgaria, [i altele;

2010 IPA ROMANIA
UN GEST „DE SUFLET“ PENTRU
CEI DE O NA}IE CU NOI !
La 14 noiembrie 2009
Liceul „Nicolae B`lcescu“
din Gyula, Ungaria a s`r b` -
torit 60 de ani de la infiin -
]are, prilej cu care o delega -
]ie de poli]i[ti (membri ai
IPA 1 Cara[-Severin) a participat,
prin intermediul IPA
Gyula, la festivit`]ile le gate
de acest eveniment.
De men]ionat c` Liceul
„Ni colae B`lcescu“ este sin -
gura unitate de \nv` ]` mânt
\n limba român` din Un ga -
ria, iar la Gyula vie ]uie[te cea mai
mare comunitate de români din
aceast` ]ar`.
Din delega]ie au f`cut parte co -
legi asocia]i de la Serviciul Po li]iei
Ru tiere precum [i de la Po li]ia Mol -
dova Nou`, \mpreun` cu fa miliile.
Am fost \nso]iti, cu mult` prietenie
[i c`ldur`, pe tot parcursul vi -
zitei de c`tre d-na Varadi Bol di z -
sarne, secretara IPA Gyula [i ... ab -
solvent` a Liceului „Nicolae B`l -
cescu".
Pe lâng` corpul profesoral [i
elevi ai liceului din cele 60 de pro -
mo]ii, la festivit`]i au participat
mem bri ai Corpului Diplo ma tic,
Prea Sfiin]ia Sa Siluan - Epis copul
Bisericii Ortodoxe Române din
Ungaria, delega]ii ale Consi liului
Jude]ean Timi[, ai Univer sit`]ii
„Va sile Goldi[" din Arad [i mul]i,
mul]i al]ii.
Delega]ia român` a \nmânat di -
rectoarei Liceului, d-na. Maria
Gurz`u Cegledi, o plachet` oma gi -
al`, ca semn de recuno[tin]` pentru
promovarea spiritului [i culturii
române[ti \n rândul tinerei gene -
ra]ii. Totodat`, delega]ia noastr` a
f` cut bibliotecii liceului o ge ne roa -
s` dona]ie de carte din literatura
uni versal`, tip`rit` \n limba ro mâ n`.
Festivit`]ile s-au \ncheiat cu ver -
nisarea unei expozi]ii de art` plastic`
precum [i cu plantarea, \n
curtea liceului, a unui arbore oma -
gial, de c`tre Prea Sfiin]ia Sa Siluan,
Episcopul Bisericii Orto doxe
Române din Ungaria.
Delega]ia noastr` a f`cut, \n
conti¬nuare, \nso]it` [i de c`tre dl.
Paukert Tamas, vicepre[edinte 1 al
IPA Ungaria [i pre[edinte al IPA
Gyula, o vizit` la sediul Poli]iei din
ora[ul Gyula, prilej cu care gazdele
ne-au prezentat tehnica din dotare
[i s-a f`cut un larg schimb de opinii
cu privire la mo durile de ac]iune \n
combate rea criminalit`]ii.
Membrii delega]iei au f`cut o
vizit` la vechea cetate din Gyula,
precum [i un tur al ora[ului, iar
apoi s-au retras, \n compania gaz -
delor, la o sear` festiv`, ce a durat,
ca toate serile IPA, pân` aproape
de zori...
Cu acela[i prilej, a avut loc [i un
spectacol omagial \n care elevii, de
la cele mai fragede vârste [i pân` la
cei ce vor absolvi anul viitor, au f` -
cut dovada unor calit`]i artistice
deo sebite, ce promoveaz` tradi]iile
[i cultura ro mâ neasc` \n primitoa -
rea comunitate de români din Gyula.
Reg. 1 Cara[-Severin
N. Red. - vizita a fost repe tat`
pe 24 aprilie 2010, com ple -
tându-se patrimoniul bi blio -
tecii Liceului din Gyula [i pu -
nându-se bazele unei serii de
„week-end-uri IPA“, pe ba z`
de reciprocitate.
Am`nunte [i imagini, pe
site-ul Sec]iei na]ionale:
www.iparomania.ro
regiuni
REGIUNEA 4 DOLJ
Începutul lunii noiembrie a anului 2009 a însemnat
pentru cadrele doljene din sistemul penitenciar,
un eveniment ce a marcat în con[tiin]a lor deviza
IPA : „SERVO PER AMIKECO”.
Cu aceast` ocazie, un num`r de 74 func]ionari
publici cu statut special din Penitenciarul de Minori
[i Tineri Craiova [i-au exprimat în scris dorin]a de a
fi membri, punând bazele, la Adunarea de Con sti -
tuire, a Regiunii 4 Dolj. Din partea Comitetului Exe -
cutiv Na]ional a participat dl. vicepre[edinte Dumitru
Derscanu,
Cei prezen]i la eveniment au votat în unanimitate
componen]a Comitetului Executiv Regional care va
gestiona problemele curente dintre adun`rile generale
anuale. Pre[edinte, a fost ales Octavian Ispas,
iar secretar: Gabriel Neac[u. Pre[edintele de onoare
al regiunii 4 Dolj este Nicolae T`tulescu.
Pentru anul 2010, Comitetul Executiv al Regiunii
4 Dolj î[i propune organizarea [i desf`[urarea unor
activit`]i care s` se înscrie în scopurile I.P.A. stabilite
prin statut: subven]ionarea, într-un procent de 15-
50% pentru cheltuielile de cazare [i transport ale
membrilor Regiunii 4 Dolj, precum [i atragerea de
parteneri – operatori economici [i mass-media.
Ini]ierea [i instruirea, gratuite, în utilizarea calculatorului
pentru un contact mai bun cu membrii.
Activit`]ile de pescuit sportiv vor avea la început
caracter educativ [i de ini]iere, iar ulterior, de concurs.
Va fi solicitat sprijinul A.J.V.P.S. Dolj.
Vizitele ex terne de prietenie vor avea ca principal
scop stabilirea unor rela]ii de prietenie între membrii
I.P.A. români [i bulgari, schimb de publica]ii,
sprijinirea cu c`r]i a unor comunit`]i române[ti din
afara ]`rii.
De asemenea, se va urm`ri stabilirea unor rela]ii
de prietenie [i între membrii regiunilor din Oltenia.
Una dintre realiz`rile concrete ale regiunii este [i
dare \n folosin]` a site-ului propriu de Internet :
www.ipa4dolj.ro, pe care v` invit`m s`-l vizita]i
pentru a ne cunoa[te mai bine.
Octavian ISPAS
41

IPA ROMANIA 2010
magazin
Nout`]i de la Arad
|cepând din toamna lui 2008, pâ n` în prezent, s-a
reu[it ridicarea casei I.P.A. din localitatea B`ile Lipova
mo mentan fiind în plin proces de finisare.
Pentru a ajunge în acest stadiu cu construc]ia o
con tribu]ie extraordinar` a avut I.P.A. Sec]ia Român`,
carea a sponsorizat regiunea noastr` cu suma de
400.000 lei.
Specific`m c` [i I.P.A. Regiunea 2 Arad ne-a sponsorizat
cu suma de 70.000 lei.
|n perspectiv`, exist` posibilitatea ob]inerii un te -
ren, de aproximativ 1.000 mp, în imediata apropriere
a casei I.P.A., pentu ame najarea unor facilit`]i spor -
tive.
|n septembrie 2009,
cu prilejul prezen]ei \n
Ro mâ nia pentru Con fe -
rin]a na]ional` de la Ti -
mi[oara, dl pre [edinte
in terna]ional Michael
Ody sseos [i dna vice -
pre[edinte Julianna Pa -
pne Vegso au vizitat
casa aflat` \n construc]ie,
dovedindu-se
foarte impresiona]i de
EXPERIEN}Q
BRQILEANQ
|n perioada 16-18 octombrie 2010, IPA Regiunea 1
Br`ila a organizat o excursie la mân`stirile din Nordul
Moldovei, ocazie cu care asocia]ia a suportat cheltuielile
de transport [i cazare, iar membrii celelalte cheltuieli
legate de contravaloarea meselor, taxe intrare
etc.
|nscrierea la aceasta excursie a fost condi]ionat`
doar de statutul de membru IPA, fiind \n s cri[i 22
membri care au venit \nso]i]i, to tal: 46 persoane.
Condi]iile de
transport au fost
la un ni vel foarte
ri dicat, datorit`
au tocarului pus la
dispo zi]ie de dl
Tudorel Cr`ciun
membru simpatizant
c`ruia IPA
Br`ila nu i-a achitat
decât valoarea
combustibilului [i
cheltuielile pentru
conduc`torul au -
to.
|n prima noap -
te, ne-am cazat \n
camerele puse la
42
amploarea lucr`rilor [i de frumosul peisaj \n care
este am plasat imobilul.
*
|n ziua de 25 martie 2010, cu ocazia Zilei Poli]iei
Române, Regiunea 1 Arad, \n cooperare cu I.P.J. Arad,
a organizat s`rb`torirea Ziua Poli]iei Român` având
ca invita]i poli]i[ti din inspectoratele de poli]ie Bekes
[i Csongrad (Un ga -
ria), precum [i I.P.A.
Kla genfurt - (Austria).
|n perioada 9-16
aprilie 2010 patru
per soane din Regi u -
nea 1 Arad au participat
la un schimb de
experien]` \n Neu -
bran demburg (Ger -
ma nia) unde s-au \n -
treprins primele m` -
suri pentru strângerea
colabor`rii cu IPA Wa -
ren, din res pectivul land.
|n perioada 6 - 9 mai a.c. o delega]ie, format` din
5 membri I.P.A. Regiunea 1 Arad, a participat la s`r -
b` torirea a 25 de ani de la \nfiin]area IPA Vilach
(Austria), stabilind noi contacte cu sec]ii IPA din
Uniu nea Eu ro pea n` care se vor materializa \n vizite
re ciproce.
Pavel H~LM~GEAN
dispozi]ie de stare]ul mân`stirii Putna, iar \n noaptea
urm`toare ne-am cazat la o pensiune din Târgu
Neam].
|n cele trei zile am vizitat mân`stirile Agapia, Voro -
ne], Putna, Dragomirna, Moldovi]a, Sucevi]a, V`ratec,
precum [i Cetatea Neam]ului, Rezerva]ia de Zimbri.
|n seara de la pensiune, am organizat o petrecere
ad-hoc, \n restaurant, sprijini]i de formatia localului. Au
fost premia]i membrii participan]i, sub diferite pretexte,
astfel ca la fiecare mas` s` se gaseasc` o sticl`
de [ampanie [i dulciuri.
|n timpul deplas`rii, am fost \ncânta]i de muzica din
autocar, \n concordan]` cu locurile mirifice pe care leam
vizitat.
Dac`, inti]ial, am f`cut eforturi s`-i convingem pe
membrii no[tri s` mearga \n excursie, pentru completarea
locurilor, ulterior am fost asalta]i de mul]i al]i
membri IPA care vor sa participe la asfel de evenimente.
Poate, anul viitor, cu sprijinul dlui Tudorel Craciun,
vom dubla num`rul participan]ilor [i vom repeta
aceast` frumoas` experien]`.
C`lin PETRIC~

2010 IPA ROMANIA
DE LA
„1“ ARGE{
I.P.A. Regiunea 1 Arge[ a fost
al` turi de conducerea Inspec to -
ratului de Poli]ie a jud. Arge[, în
organizarea unor conferin]e, sim -
po zioane, cu ocazia Zilei Poli]iei,
Zi ua Femeii [i
Ziua Na ]io nal`,
organizând în
co mun activi -
t`]i.
|mpreun` cu
I.P.J. Arge[ [i
Aso cia]ia Spor -
tiv` „Triumf’, or -
ganiza]ia noas -
tr` a reu[it
ame najarea
unui te ren de
tenis de câmp,
cu nocturn`, la ca sa de oaspe]i Bu -
dea sa, la ca re au ac ces to]i membrii
IPA [i poli]i[ti din ca drul IPJ.
De asemenea, din sponso riz` rile
primite, îm pre un` cu Aso cia ]ia
Sportiv` „Tri umf“ a in spec to ratului,
s-a con struit o sa l` de sport (foto
Poze cu prieteni
|n perioada 6-9 mai a.c., \mpreun` cu \nc` trei
mem bri IPA (Viorel Ciobanu - de la Reg. 1 Bac`u,
Alex Cara [i Cornel Cr`ciun Reg.1 Vrancea), la invita]ia
prietenilor sârbi, am efectuat o vizita \n localitatea
Zajecar-Serbia.
Aici am fost a[tepta]i de Miomir Georgevici (ro -
mân, din Timocul de Est) care ne-a condus la locul
de cazare \n sta]iunea Gamzigrad.
Seara, ne-am \ntâlnit, la un restaurant, cu ceilal]i
prieteni sârbi: Milan - adj. [efului Poli]iei din Zajecar,
Marko, Rasa [i Snejana ([i ea românc`). Am dep`nat
amintiri [i am gustat bucatele sâr be[ti.
A doua zi, am fost primi]i de [eful Poli]iei Istri]a (o
mai veche cuno[tin]`) cu care am schimbat impresii
[i suveniruri. Apoi, gazdele ne-au condus \n sta]iunea
Soko bania (cca 20.000 locuitori, a[ezat` \ntr-o zon`
deosebit de pitoreasc`).
dr.) [i o saun`, la care au acces
membrii IPA, poli]i[ti din cadrul
De ta [amentului de In ter ven ]ie
Rapid` a inspectoratului [i ceilal]i
poli]i[ti.
Asocia]ia noastr` a sprijinit or ga -
nele municipale [i or`[ene[ti în
mo dernizarea sediilor, precum [i
dotarea cu mobilier [i tehnic` de
calcul, o mare parte din sume pro -
venind din sponsoriz`ri [i virarea a
2% din impozitul pe venit de c`tre
poli]i[tii în contul aso cia]iei.
S-a reu[it dotarea cabinetului psi ho -
logic al inspectoratului (foto dr.),
pre cum [i birourile, ser viciile, po -
li]iile comunale [i Serviciul Po li ]iei
rutiere, unde to]i poli]i[tii sunt
mem bri IPA.
Au fost primite delega]ii de po -
li]i[ti din Grecia [i Israel, pe baz`
de reciprocitate, ]`ri care au fost vi -
zi tate [i de membrii asocia]iei
noas tre.
- Din sponsoriz`rile primite de la
BRD, a fost dotat cu mobilier [i
echi pament Deta[amentul de In -
terven]ie rapid` al Poli]iei din ca -
drul I.P.J. Arge[, unde majoritatea
poli]i[tilor sunt
membri ai aso cia -
]iei noastre.
|n ianuarie 2010,
asocia]ia noastr`,
împreun` cu I.P.J.
Arge[, au or ga ni -
zat o în tâlnire cu
membrii IPA pensionari,
ocazie cu
care au fost ofe -
rite diplome de
excelen]` pentru
activitatea de pu -
s`, fiind invita]i [i ofi]erii superiori
din conducerea M.A.I. care au lu -
crat ca poli]i[ti în cadrul Poli]iei Ju -
de]ului Arge[.
Aurel PREDA
Am vizitat sediul Poli]iei care este foarte cochet [i
\ngrijit. {eful Poli]iei ne-a f`cut o scurt` prezen tare a
sta]iunii [i a problemelor cu care se confrunt`.
Dup` un scurt tur al sta]iunii, a urmat ca zarea la…
]ar`, \ntr-o pensiune ecologic`. Dup` ce am f`cut
cuno[tin]` cu gazdele, la un pahar de ra chiu, am
„\ncercat“ numai preparate ecologice, deo sebit de
gustoase.
Diminea]a, dup`
micul dejun, am plecat
spre Milanovac,
aproape de grani]a
cu Ro mâ nia, pe ma -
lul sâr besc al Dun`rii.
Am fost g`zdui]i \n
Re zerva]ia Na tural`,
o zon` pitoreasc` ce
cunoa[te o afluen]`
ma re de turi[ti str`ini
- \n special germani.
Ne-am deplasat \n
ora[, \nso]iti de unul
din directorii rezerva]iei.
Dup` un scurt tur al localit`]ii, am fost invita]i la
un restaurant pes c` resc, unde am avut par te numai
preparate specifice [i de un vin excelent.
Diminea]a, dup` micul dejun, gazdele ne-au condus
c`tre grani]`, unde ne-am luat r`mas bun.
Este a patra vizit` pe care o fac \n Serbia, iar im -
pre siile au fost deosebite: prietenii nostri sârbi au
fost calzi [i ospitalieri cu noi ca de fiecare dat`…
Deja, pentru luna octombrie, când ne vor vizita,
ne-am f`cut planuri importante [i sper`m ca [ederea
lor \n Vrancea, s` fie, cel pu]in la fel de pl`cut`.
Costel DOBRIL~
43magazin

IPA ROMANIA 2010
magazin
UN JANDARM
„DE FOR}~
Printre membrii Regiunii I.P.A. - 4 Timi[ – care ne
fac cinste, se num`r` [i domnul Da -
niel-Simion Pastor, subofi]er în Gru -
parea Mobil` de Jandarmi Timi [oa -
ra.
Practicant al ramurii sportive po -
werlifting, din anul 2008, domnul
Pastor este legitimat la C.S. „Zamol -
xis” din Alba-Iulia, fiind antrenat de
domnul Sorin Cazacu.
Sport mai pu]in cunoscut, dar re -
cunoscut oficial în România, powerlifting-ul
este bine dezvoltat în alte
state, îndeosebi în Statele Unite, în
Marea Britanie [i în Rusia.
Din 1972 exist` [i o Federa]ie In -
terna]ional` de powerlifting, care or -
ganizeaz` campionate mondiale
atât pentru b`rba]i cât [i pentru fe -
mei, atât pentru seniori cât [i pentru
juniori.
Powerlifting-ul seam`n` cu ramura sportiv` haltere,
c`ci ambele presupun ridicarea de greut`]i, în
trei încerc`ri, dar halterele reprezint` un „test de pu -
tere” spre deosebire de powerlifting, care este un test
de „rezisten]` la limit`”.
La concursurile la care a participat pân` acum, beneficiind
[i de sprijinul financiar [i moral din partea Re -
giunii 4 Timi[, Daniel-Simion Pastor a câ[tigat nu -
meroase medalii, dintre care amintim: la „Cupa Ti mi -
[oara” din luna decembrie 2008, a ob]inut patru me -
dalii la diferite stiluri [i locul III la total; la Campionatul
Na]ional de la Alba Iulia, din luna noiembrie
2009, a câ[tigat patru medalii de argint la categoria
125 kg.
Modest dar foarte ambi]ios, motivat [i cu
mare încredere în for]ele proprii, domnul
Pastor promite s` nu se opreasc` aici.
De aceea, se preg`te[te intens, prin patru
antrenamente pe s`pt`mân`, în vede rea particip`rii,
în cursul acestui an, la Cam pionatul
Na]ional, la Cupa României [i la mai multe
con cursuri interna]ionale de powerlifting, un -
de sper` s` ob]in` cel pu]in câte o medalie,
iar dac` se poate, aceasta s` fie cea mai str` -
lucitoare. Iar visul s`u este s` re u [easc` califi -
carea pentru Campionatul Eu ro pean din 2011.
Dar aceasta nu este totul. Fiica sa,
Iulia Pastor, în vârst` de 8 ani, îi calc` pe ur -
me având mare pasiune pentru nata]ie.
Legitimat` la Clubul Sportiv Municipal Ti mi -
[oara, ea a ob]inut deja dou` medalii de argint la
primul concurs de înot la care a participat.
Amândurora le ur`m mult succes la toate concursurile
la care vor participa pe viitor.
Vasile FOLTU}
COPIII DE ISPRAVQ
CAMPIONI
LA VÂRSTE MICI
„3“ ARAD – pentru \nceput,
cooperare \n plan jude]ean
44
Andrei Zbîrnoaia, n`scut \n
1998 este fiul agentului [ef de
po li]ie Zbîr noaia Daniel din
cadrul I.P.J. Me he din]i membru
IPA.
Este \n elev, în cursul gimnazial,
la Colegiul Na]ional Traian
din Drobeta Tr. Severin [i s-a
remarcat pentru succesele sale
sportive: \ntre anii 2006-2010 a
ob]inut me dalii [i distinc]ii la
peste 20 de concursuri na ]io -
nale [i interna ]ionale dup` cum
ur mea z`:
A efectuat mai multe stagii
de preg`tire în ]ar` cît [i în str` in` tate în urma c`rora a
ob]inut gra dul 3 Kyu fiind examinat conform regulilor [i
Regulamentului Japan Karateo Fe deration Wadou Kai,
grad echivalent cu centura maro.
Andrei Zbîrnoaia este legiti mat la C.S. „Grifonis Wa -
dou Kai“ din Dro beta Tr. Severin unde este antrenat de
C`t`lin Dan Puicea, Vicepre[e dintele Federa]iei Româ ne
de Karate Moderne - 6 dan Wado Ryu [i Popa Ion - 2
dan.
{i pe plan [colar Andrei Zbîr noaia este unul dintre cei
mai merituo[i elevi num`rul diplo me lor ob]inute pe
materii dep`[ind pe cele sportive.
Ace[ti copii sunt mîndria noastr` !!!
Valentin LAZ~R L
Ac]iunile întreprinse pe plan intern au debutat în
data de 30 aprilie 2010, \n \ntâmpinarea zilei de 1
Mai, organizând dou` turnee sportive, unul de
minifotbal pe iarb` [i unul de tenis de câmp. La
acest eveniment au participat toate regiunile I.P.A.
din jude]ul Arad.
De asemenea, în data de 15 mai 2010, am participat
cu o echip`, la Concursul de Pescuit Sportiv
„Crap Pol“ organizat de IPA - Sec]ia Român` - Re gi -
unea 1 - Arad.
Totodat`, cu ocazia Sfin]ilor Petru [i Pavel, protectorii
penitenciarelor,(29 iunie 2010) am organizat
în colaborare cu Penitenciarul Arad, trei turnee
sportive, unul de minifotbal, unul de tenis de câmp
[i unul de volei.
La competi]ie au participat echipele I.P.J. Arad,
Poli]iei de Frontier` Arad, I.S.U. Arad, Jandarmeria
Arad, Unitatea Militar` 1249 Arad.
Gabriel IANO{

2010 IPA ROMANIA
SURPRIZE PENTRU POLI}ISTE
Regiunea IPA 1 Gala]i, prin multitudinea [i varietatea activit`]ilor pe
care le organizeaz` este deja binecunoscut` la nivel na]ional, iar pentru
asta sunt m`rturie numeroasele CD-uri cu filme [i albume foto pe
care ni le-a pus la dispozi]ie staff-ul regional.
De la primirea lui Mo[ Nico lae de c`tre copiii membrilor IPA, la
Mini-revelioul Poli]i[tilor, ori de la „S`rb`toarea scrumbiei“, aceste
ac]iuni sunt deja notorii \n presa g`l`]ean` [i nu numai.
Sec]ia na]ional` a acordat o Diplom` de merit Comitetului executiv
regional, iar \n cele ce urmeaz`, vom reproduce un articol din ziarul
„Via]a Liber`“ - referitor la s`rb`torirea Zilei femeii la Gala]i [i recomand`m
celor ce doresc s` cunoasc` mai multe despre filiala IPA „1“
de la Mila 80, s` acceseze site-ul http://www.ipagalati.ro/
Pentru cele 79 de poli]iste
g` l`]ene care sunt membre
IPA [i fac parte [i din Clubul
Sportiv „Danubius“, Ziua Fe -
meii a fost… ieri.
S`rb`toarea a început în
ju rul prânzului, când femeile
au fost urcate în autobuze, cu
destina]ie… necunoscut`.
Petrecerea a început în
mo mentul în care toate
doam nele au ajuns la „Clubul
Viva“.
„Destina]ia a fost secret`.
Toat` petrecerea de azi a fost
se cret`. Fetele nu au [tiut de -
cât c` se va organiza ceva de
Ziua Femeii”, ne-a spus co -
misarul Florin Olaru, [ef serviciu
management-resurse u -
ma ne din cadrul IPJ Gala]i [i
pre[edinte IPA.
Doamnele au fost pl`cut sur -
prinse, mai ales c` la intrarea în
club au primit flori [i mici aten]ii din
partea b`rba]ilor, membri IPA.
„Am decis s` s`rb`torim ast`zi
Ziua Femeii, deoarece luni, chiar de
8 Martie, vrem ca doamnele s` aib`
o zi liber`. Azi este ziua în care se
îmbin` armonios cele patru elemente
caracteristice femeilor: sensibilitatea,
frumuse]ea, cochet`ria [i
fi ne]ea”.
„Am dorit s` le s`rb`torim pe toate
femeile membre IPA [i am organizat
un eveniment special, cu multe
surprize”, ne-a povestit comisarul
Florin Olaru.
Nu numai locul a fost ]inut secret
fa]` de poli]istele g`l`]ene, ci [i
toate etapele petrecerii.
„Am sperat s` nu fim deconspi -
ra]i de colegele noastre, [i cred c`
am reu[it. Am organizat [i o pre -
zentare de lenjerie intim`. Fetele de
Geny’s Models au defilat în ]inute
ofe rite de firma de lenjerie Pietra
din Cluj Napoca”.
„Mai mult decât atât, le-am pre -
g`tit [i un moment special de strip -
tease. Anul trecut nu am avut astfel
de momente [i ni s-a atras aten]ia.
Colegele noastre merit` tot ceea ce
este mai bun, a[a c` le-am înde -
plinit dorin]ele”, ne-a divulgat pre -
[edintele IPA.
Pe lâng` micile aten]ii primite,
pe doamne le-a a[teptat [i o tom -
bol` cu premii constând în dou`
excursii oferite de firmele Next Tra -
vel [i Sfinx. A fost organizat [i un
karaoke la care premiile au fost
oferite de firma Convert [i au constat
în bijuterii de aur.
Chiar dac` a fost un eveniment
or ganizat pentru femei, b`rba]ii
poli]i[ti din conducere au ]inut s`
fie prezen]i pentru a le ura co -
legelor lor un c`lduros „La mul]i
ani!” [i pentru a le oferi flori.
Au promis îns` c` nu vor z`bovi
foarte mult la petrecerea doamne -
lor [i c` le vor l`sa pe acestea s` se
distreze în voie.
Pentru dou` dintre doamnele
prezente evenimentul
a fost cu dubl` semnifica]ie.
„Avem o coleg` a c` -
rei zi de na[tere este chiar
ast`zi. {i am s`rb`torit-o [i
pe doamna Constan]a Du -
ca, secretara domnului
comandant.
A schimbat mul]i [efi, dar
a r`mas la post, f`cându-[i
meseria cu profesiona lis m.
Doamna Duca a pri mit azi
din partea noastr` un ca -
dou de… aur pentru c`,
pe 25 martie, chiar de Ziua
Poli]iei, va ie[i la pensie.
Îi mul]umim mult pentru tot ce a
f`cut [i îi ur`m o via]` frumoas` în
continuare”, a conchis comisarul
Ola ru.
A fost un eveniment reu[it [i plin
de surprize. Felicit`ri organizatorilor
[i „La mul]i ani” tuturor femeilor în
uniform`.
„VIA}A LIBER~“
LOCUL CU AMINTIRI
Oricât ar fi de stufoas`, o revist` ca a noastr` nu poate cuprinde,
din p`cate, toate materialele venite de la regiunile IPA.
|ncerc`m s` red`m, din toate sferele câte ceva, s` nu ne repe t`m;
sunt regiuni cu activit`]i, pe cât de ample pe atât de tra di]ionale.
Chiar [i sucesele au rutina lor...
„Super-balurile“ organizate de colegii timi[oreni sau ar`deni, de
Ziua Femeii, concursurile [i serb`rile ce cuprind zeci [i sute de copii
ai membrilor IPA, \n preajma Anului Nou sau de 1 Iunie, au valoarea
lor deosebit` [i regret`m c` hârtia revistei nu le poate cuprinde pe
toate. Multitudinea de competi]ii sportive sau indivi du alit`]ile de va -
loare - trebuie, totu[i, trecute „pe r`bojul“ amintirii.
Tr`im \n era digital` [i multitudinea de informa]ii scrise, de filme [i
fotografii ce ne intr` \n posesie, alc`tuiesc un frumos patrimoniu.
Mul]umim regiunilor care ne pun la dispozi]ie materialele lor.
Anul viitor vom s`rb`tori 15 ani de la consacrarea Sec]iei Na]io nale
\n cadrul Asocia]iei Interna]ionale - arhiva digital`, ce se completeaz`
pe zi ce trece, va fi de mare folos. Trimte]i, \n continuare!
45

IPA ROMANIA 2010
Escala lui Mo[ Crqciun
Pentru copii membrilor Re -
giunii 11 IPA, constituite la ni -
velul Capitalei, Mo[ Cr`ciun a
venit cu... avionul.
|n Salonul Oficial al Aero -
por tului Otopeni, 76 de co pii
ai poli]i[tilor de frontier`, l-au
\ntâmpinat cu emo]ie pe pur -
t` torul de daruri.
La fel de emo]iona]i au fost
[i cei 90 de p`rin]i prezen]i la
serbare.
|ntre Regiunile IPA 1 [i 2 din jude]ul Dâmbovi]a
exist` o strâns` colaborare, care se materializeaz`
prin multe activit`]i comune, exemplu fiind vizita
membrilor Regiunii 2 Dâmbovi]a la Muzeul Poli]iei
Român din Târgovi[te, \n ziua de 19 decembrie
2009, prilej cu care au fost oferite cadouri pentru
Pomul de Iarn`, copiilor membrilor.
ZIUA COPILULUI,
LA REGIUNEA 1 DOLJ
Manifestarea “Copiii spun NU viciilor [i
infrac]ionalit`]ii, prin art` [i educa]ie comunitar`”
a unit for]ele institu]iilor pu blice [i
so ciet`]ii civile \n cadrul unor parteneriate
ge neroase, pentru a le oferi copiilor [i tine -
rilor [ansa de a duce o via]` s`n`toas`.
Au fost tip`rite bro[uri [i materiale in for -
mative, a fost pezentat un film privind riscul
delincven]ei juvenile.
Ziua de 1 Iunie – Ziua copilului a re pre -
zentat o zi de bucurie atât pentru copii cât [i
pentru poli]i[ti. Au fost sprijinite subunit`]ile
de poli]ie pentru organizarea de activit`]i.
Poli]i[tii sec]iei V au desf`[urat programe
educativ-sportive cu [colile de pe raza sec ]iei. Au fost
organizate concursuri de cultur` general`, [ah, cros,
câ[tig`torii fiind premia]i cu diplome [i echipament
sportiv.
La gr`dini]a nr. 24 a fost organizat concursul “Cine
respect` regulile de circula]ie respect` via]a”
Sec]ia 1 Poli]ie a organizat “Cupa 1 Iunie“ la fotbal
[i concursul “Permisul meu de biciclist”.
Cu aceste ocazii, au fost oferite copiilor dulciuri,
echi pament sportiv, diplome, toate din sponsoriz`ri,
\n suma totala de 2057,32 lei.
1 iunie 2010
1 iunie 2010
Ilustra]ii de la
s`rb`torirea
Zilei Copilului
la Regiunea 1 Arad
Leontin PECA
46

2010 IPA ROMANIA
FOTBALUL de calibru mic
[i satisfac]iile lui MAJORE
E sportul cel mai „la \ndemân`“,
e jocul la care se pricep to]i [i
unde avem talente nenum`rate.
|n str`in`tate, sec]iile IPA cu vechime,
me,
au competi]ii ce num`r` deja zeci
de edi]ii, la care echipele noastre au
particip`ri valoroase,
intrate te \n tradi]ie.
Sunt prea pu]ine regiuni din IPA
România care
s` nu fi fost t la Riccione,
Tarragona, Ancona, Porec, care s` nu-[i
fi trimis reprezentan]ii „s` ia pulsul“
turneelor din Italia, Spania, Croa]ia,
Belgia sau Olanda [i s` nu-[i doreasc`
trofeele supreme.
Unii chiar au urcat pe podium, ori
l-au ratat, „la musta]`“ promi]ând
s`-[i ia revan[a \n edi]ia urm`toare.
Deja, \n România, se deruleaz`
numeroase turnee care, chiar [i-au
dep`[it caracterul local, devenind
„na]ionale“ sau... „interna]ionale“.
O trecere prin sit-urile regionale, ori pe
cel na]ional, poate ilustra concret
preocup`rile pentru fotbal - mai bine
zis, pentru „mini...FOTBAL“, care domin`
staff-urile regionale.
Acest sport - de calibru mic - prin
dimensiunile terenului, a lungimii
reprizei [i al num`rului de fotbali[ti, dar
care pune \n oper` atâtea ambi]ii,
talent [i eforturi (inclusiv materiale)
aduce uria[e satisfac]ii iubitorilor s`i.
Cu regretul c`-i vom nedrept`]i pe unii
dintre prietenii no[tri, datorit` lipsei de
spa]iu, prezent`m o suit` de informa]ii
legate de sportul cu mingea pe teren
mic, legate de IPA - Sec]ia Român`.
La Ascoli,
\n Italia
Bronz
pentru România!
Locul III la minifotbal dup` num`rul echi -
pelor participante!
Acestea sunt doar o parte din lucrurile remarcabile
înregistrate între 24 [i 27 septembrie 2009,
la Porec, în Croa]ia, acolo unde a avut loc cea de-a
noua edi]ie a campionatului de fotbal “Alpe Adria Cup”.
Evenimentul a fost organizat de Regiunea IPA Istria
din Croa]ia [i Re gi -
unea IPA Dolomiti
din Italia.
}ara noastr` a
fost reprezentat` de
17 echipe, din 11
regiuni, cea mai bu -
n` pres ta]ie fiind ob -
]i nut` de se lec ]io na -
ta Regiunii IPA 2 -
Al ba, câ[tig`toare a
locului al treilea.
Primele dou` po -
zi]ii ale clasamentului
au fost ocupate
de Ucraina [i Serbia.
Alte dou` echipe române[ti, care au înregistrat rezultate
bune la “Alpe Adria Cup” sunt: IPA 1 Alba [i IPA 2
Timi[, ambele clasate pe locul IX.
Chiar dac` num`rul participan]ilor a fost foarte mare,
iar competi]ia acerb`, fair-play-ul a fost la el acas` pe
toat` durata turneului.
Potrivit organizatorilor, 56 de echipe din Austria,
Bosnia, Cehia, Germania, Polonia, Serbia, Spania,
Ucraina [i Ungaria au venit s` î[i joace [ansa pe
terenurile de la Porec.
Drumul c`tre performan]` a fost lung [i plin de confrunt`ri
eliminatorii. Opt grupe de calificare - a câte
[apte echipe fiecare - s-au confruntat, în a doua [i a
treia zi, a turneului. Victoria a fost adjudecat`, în data
de 26 septembrie, dup` o serie de meciuri pline de
energie [i determinare.
Mircea GHERGHI}~
O delega]ie I.P.A.- Reg. 1 Vâlcea, a fost invitat` de A. S. „Po -
li zzia Di Ascoli Piceno” pentru a participa la turneul de fotbal care s-a
desf`[urat \n perioada 2-5 iunie 2010.
La turneu au participat echipe din Italia [i Polonia la care s-
au ad`ugat [i echipe de juniori din Italia, Croa]ia, Polonia [i Ro -
mâ nia.
Cu aceast` ocazie, echipa noastr`, (intitulat` „Dinamo Rm.
Vâlcea”) de[i era format` din fotbali[ti trecu]i de 30 de ani, a
reu[it clasarea pe un onorabil loc III. Profitând de invita]ie, din
delega]ie au f`cut parte [i un num`r de 20 de membri IPA, care
s-au bucurat de vizitarea unor locuri \nc`rcate de istorie din ca -
pitala Italiei - Roma, respectiv: Pia]a Veneto - Muzeul de Istorie,
Columna lui Traian, Coloseum-ul, Fontana di Trevi, Pia]a San
Pietro, Panteonul, etc. S-a mai vizitat mica republic` San Marino
precum [i Vene]ia unde, am admirat Palatul Dogilor [i Pia]a San
Marco
Nicolae PETR~REANU
47

IPA ROMANIA 2010
minifotbal
48
Hai \n Grecia!
|n peisajul destul de aglomerat
al competi]iilor interna]ionale de
mi ni-fotbal, de anul acesta exist` [i
o ofert` din partea sec]iei Ele ne: un
turneu \n insula Za kyntos.
Anul acesta, prima edi]ie a acestui
turneu s-a derulat \n pe rioada
1-6 iunie, iar invita]iilor f` cute de
or ganizator (simpaticul nostru co -
leg Makis Andrinopulos) i-au r`s -
puns [ase echipe grece[ti, dou`
cipriote, una din Italia [i una din
Ro mânia. Echipa româneasc` a
fost cea alc`tuit` din membrii IPA,
care joac` fotbal sub culorile clu bu -
lui g`l`]ean „Danubius“.
Team-ul deplasat de dnii Geor ge
C`p`tan [i {efan Potic` s-a com -
portat excelent, \n cele dou` zile re -
zervate efectiv competi]iei fotbalistice,
reu[ind s` se plaseze pe un
LOGISTICA {I
IMPORTAN}A EI
Una dintre preocup`rile prioritare ale Regiunii 1
Hunedoara, a fost aceea de a dezvolta infrastructura
bazelor sportive din jude], iar ca punct de por -
nire s-a realizat modernizarea terenului de minifotbal
de la sediul IPJ Hunedoara, a amenaj`rii unui
loc de joac` pentru copii membrilor IPA [i a construirii
unor vestiare moderne care s` permit` des -
f`[urarea oric`ror activit`]i sportive în mod civilizat
[i în condi]ii de igien` irepro[abile.
În lucru este [i terenul mare de fotbal, (\n foto
aco perit cu z`pad`), care va fi renovat în totalitate
[i care va fi o excelent` gazd` pentru „derby”-urile
dintre echipele cele mai pasionate ale jude]ului
nostru.
Totodat`, terenul mare va fi înconjurat de o
pist` de alergare acoperit` cu zgur`, fiind deja locul
de antrenament al celor mai activi dintre poli]i[ti.
De un mare succes s-a bucurat ini]ierea, în acest
an, a campionatului e fotbal între subunit`]ile po -
li]iei hunedorene.
Fiecare subunitate [i-a format propria echip` din
membri IPA care particip` la un turneu (tur-retur)
[i care a avut o durat` de aproximativ [ase luni,
urmând a se încheia în vara acestui an.
Premiul cel mare, care a atras în b`t`lie chiar [i
pe cei mai pu]in entuzia[ti dintre poli]i[ti, va consta
într-o deplasare la un campionat european al
po li]i[tilor, astfel c` lupta pentru locul I a fost echi -
librat` de arbitri
acredita]i [i
toate schim -
b` rile în lot s-
au f`cut prin
in termediul
se cretariatului
campionatului,
cu aproba -
rea consiliului
de disciplin`.
Pentru c`
sportul are ri -
goa rea sa, ne dorim ca membrii asocia]iei noastre
s` devin` poli]i[ti ambi]io[i, lupt`tori, chiar [i atunci
când sor]ii le sunt potrivnici.
Marcel ZAHARIE
meritat loc doi - \n
fa za preliminar`.
Sor]ii fi nalelor au
hot` rât ca locurile
pe podium s` aib`
o alt` configura]ie,
iar g` l`]enii au trebuit
s` se mul ]u -
meas c` cu un mun -
cit loc IV, mai ales
c` adversarii care i-
au trimis acolo, IPA
Salonic, au reu[it, \n
fi nal, pe pri mul loc...
Galeria noastr` - condus` de dl
vice pre [edinte Mircea Gherghi]` s-a
re marcat prin dotare [i prin fervoa -
rea cu care [i-a sus]inut favori]ii.
La festivitatea de premiere, tea -
m-ul românesc care a fost pri mit cu
simpatie, a fost felicitat in clusiv de
c`tre oficialii eleni invita]i la ceremonie:
Mitropolitul din Zante: Va -
silios Karagianis, pre [e dintele IPA
Zante - Panaiotis Bo zikis [i, nu \n
ce le din urm`, de pri marul Ste lios
Bozikis.
Oricum, participarea „de tato na -
re“ a avut [i avantajul c`, astfel s-a
realizat [i o frumoas` c`l`torie tu -
ristic`, \n locuri mirifice - cunoscut
fiind c` Zakyntos (sau Zante) este o
insul` de excep]ie, \n ma rea Ionic`.
Florin Z.
„Cupa Dunqrii“
s-a \ncheiat
cu rafale de armq
Regiunea 1 C`l`ra[i
a f`cut spectacol, din
nou, la cea de-a doua
edi]ie a Cupei Dun`rii
la Fotbal, organizat` în
perioada 21-22 aprile
2010.
Reu[ita s-a datorat în
egal` m`sur` impli -
c`rii Comitetului Exe -
cu tiv Regional [i a pre -
[edintelui regiunii, dl.
Ma rian Dumitru.
Zece echipe au luat parte la campionat, una dintre ele
venind tocmai din Republica Moldova, din localitatea
omonim` cu cea organizatoare, C`l`ra[i.
Pentru ca spectacolul s` fie de propor]ii, lovitura de
în cepere i-a apar ]inut unui... stelist celebru: Mihail Ma -
jaru, câ[tig`tor al Cu pei Campionilor Europeni, la Sevilla,
în 1986.
Câ[tig`toarea celei de-a doua edi]ie a Cupei Dun`rii la
Fotbal a fost, ca [i anul trecut, Regiunea 17 Bucure[ti. Ei
i-au urmat Regiunile 1 Bra[ov [i 1 Bucure[ti.
Turneul organizat de Regiunea 1 C`l`ra[i s-a încheiat,
ca [i anul trecut, cu o reu[it` c`l`torie de socializate pe
nava „Prin] Con -
stantin”.
Gazdele au
oferit [i surpri -
za unei reu[ite
apli ca]ii, a Po li -
]iei de frontie -
r` c` l` r` [ene
care a res pins
un atac pira te -
resc asupra na -
vei, \nlocuind
artificiile cu fo -
curi „de ma ne -
vr`“
Mircea G.

2010 IPA ROMANIA
Are balta pe[te!
Nu cred c` exist` vreo regiune IPA f`r` pescari [i
care s` nu-[i fi planificat organizarea, cel pu]in, a unui concurs
de pescuit sportiv pe an, iar siturile de web stau
m`rturie. Site-ul „na]ional“ face oficiile transmiterii invi -
ta]iilor venite, din tot teritoriul, iar pasiona]ii au de unde
alege.
|n cele ce urmeaz`, m` voi referi doar la dou` concursuri
care, prin anvergura lor (\n]eleg aici capturile) bat orice re -
corduri [i sunt de interes na]ional: concursurile organizate
de Reg 1. IPA Covasna - la „Doripesco“, \n jud. Bra[ov [i cel
de la S`rule[ti - organizat de Reg. 1 IPA C`l`ra[i.
Capturile \nsumeaz` sute de kilograme, pe echip`, [i
aceste ac]iuni au menirea s` eviden]ieze pescarii de performan]`.
Mai mult de atât, trebuie apreciat gestul dlui pre[edinte
Albert Toth de la Reg 1 Covasna, care a \ncheiat [i un contract
de parteneriat cu administratorii complexului piscicol
„Dori pesco“, pentru a facilita accesul membrilor IPA la pescuit.
Revista noastr` va urm`ri cu predilec]ie aceste ac]iuni [i
\i invit` pe to]i membrii IPA s` le ia \n considera]ie.
Cqtina 2010
|n spiritul tradi]iei care a prins
via]` acum patru ani, IPA Regi unea
3 Cluj a organizat, în perioada
2–3 iulie 2010, „Concursul de
Pes cuit Sportiv Sta]ionar“.
Locul ales a fost aceea[i zon`
paradisiac` a C`tinei, situat` în
partea de nord a Podi[ului Tran -
sil vaniei.
Edi]ia din acest an s-a bucurat
de participarea cea mai nu me -
roas` de pân` acum – 40 de
con curen]i, dup` cum urmeaz`:
IPA Reg. 1 Cluj (Poli]ia) - 2 echi -
pe, IPA Reg. 2 Cluj (Gruparea de
Jandarmi Mobil` Cluj-Napoca) -
2 echipe, IPA Reg. 3 Cluj (I.J.J.
Cluj) – 7 echipe, IPA Reg. 4 Cluj
({coala de Agen]i de Poli]ie) - o
echip`, IPA Reg. 2 Bihor (Poli]ia de
Frontier`) - o echip`, IPA Reg. 3
Bihor (Jandarmeria) - o echip`, ISU
Cluj – 3 echipe, IPA Reg. 4 Sa tu-
Mai ales cea din S`rule[ti, jude]ul C`l`ra[i.
Dovad` cele peste 1.600 de kg de captur` de la
Concursul Na]ional de Pescuit „Pl`tica de criz`“.
Competi]ia a fost organizat` de Regiunea I C`l` -
ra[i, pe balta S`rule[ti-R`du]`, între 21 [i 24 iulie.
Premiul cel mare a fost disputat de 15 echipe
din Alba, Arad, Bucure[ti, C`l`ra[i, Cluj, Ialomi]a,
Ma ramure[ [i Olt, îns` el a fost câ[tigat de Re -
giunea II Alba, cu o captur` total` de aproape 330
kg. Locurile II [i III au fost ocupate de echipele din
Arad, care au prins 185 [i respectiv 178 kg de
pe[te.
Câ[tig`torii au primit cupe, premii în bani [i produse
specifice pentru pescuit. Ele au fost \nmânate
chiar de dl Secretar General al Sec]iei Române a
IPA, dr. Iulian Medrea, \n prezen]a dlui Robert R` -
du ]` - administratorul renumitului „carpodrom“
din ju de]ul C`l`ra[i.
{i celelalte echipe înscrise în concurs au fost recompensate
de c`tre organizatori, fiecare dintre ele
primind diplome de participare.
Concursul Na]ional de Pescuit „Pl`tica de criz`“
s-a bucurat [i de aten]ia presei, el fiind transmis de
televiziunea na]ional`.
Mircea GHERGHI}~
Mare (Jandarmeria T`[nad) - 2
echipe.
Vremea a fost frumoas`, îns`,
din p`cate, capturile s-au do vedit a
fi mai pu]in „generoase“.
Clasamentul competi]iei: Lo -
cul I – echipa care a repre -
zentat IPA Reg. 2 (Poli]ia de
Frontier`) Bihor: Cla udiu Du -
ra [i Gabriel Albinaru cu o
captur` de 2,430 kg; Locul II
– echipa care a re prezentat
IPA Reg. 1 (Poli ]ia) Cluj: Emil
Butur [i Adrian B` r`ian, cu o
captur` de 2,180 kg; Locul III
– echipa care a reprezentat
IPA Reg. 3 Cluj (I.J.J. Cluj):
{tefan Tas nadi [i Paul Far -
ca[, cu o captur` de 2,150
kg.
Gelu C~TINEAN
49

IPA ROMANIA 2010
arte
Popas
în lumea culorii
Regiunea 1 Maramure[ a organizat, la Bibiloteca Ju -
de ]ean` „Petre Dulfu“ din Baia Mare, o expo zi]ie de
pictur` a tinerei [i talen tatei poli]iste
Mihael Ghi]. Vernisajul a avut loc \n
ziua de 14 mai 2010.
S` vedem cum a redat cotidianul
„Ade v`rul“ desf`[urarea evenimentului.
În Baia Mare s-a deschis prima ex po -
zi]ie de tablouri pictate cu cristale Swa -
rovski, din România.
Ineditele opere de art` poart` sem -
n`tura unei tinere angajate din In spec -
toratul Jude]ean de Po li]ie Ma ramure[.
Moda tablourilor cu cristale Swa rov -
ski aplicate a ajuns [i în Baia Mare.
Dac` peste grani]`, acest tip de art`
nu mai este o noutate, în România, a
fost lansat, în premier`, la Baia Mare, în
cadrul unei expozi]ii de pictur` intitulat`
„Popas în lu mea culorii“.
Ineditele lucr`ri poart` semn`tura unei artiste de
30 de ani, agent principal la biroul de Investiga]ii Cri -
mi nale din Inspectoratul Jude]ean de Poli]ie.
Minimum 300 de cristale pentru un tablou
Artista a adoptat aceast` tehnic` în urm` cu câteva
luni, dup` ce a v`zut colec]ia unui designer vestimentar.
„Pasiunea pentru pictur` am avut-o înc` din co -
pil`rie [i cred c` o mo[tenesc de la str`bunica mea,
care avea [i ea înclina]ii spre aceast` art`.
În ceea ce prive[te pictura, am fost mai mult autodidact`,
iar în urm` cu doi ani am început s` iau în se -
rios aceast` art`. Ideea aplica]iilor pe colaj, cu cris tale
Swarovski, a venit pur [i simplu.
{tiam c` în str`in`tate exist` o mod` pentru a[a ce -
va, îns`, convins` de crea]iile unei prietene, care este
designer vestimentar, am decis s` punctez anumite
tr`s`turi sau detalii din tablouri, cu astfel de cristale“,
m`r turise[te, artista Mihael Ghi].
În func]ie de dimensiuni, ta blourile num`r` cel pu -
]in 300 de astfel de cristale Swarovski [i pot ajunge
chiar [i pân` la 500.
A câ[tigat concursul na]ional de pictur`
Mihaela Ghi] nu este la pri ma expozi]ie personal` de
pictur`. A avut de-a lugul
tim pului [ase expozi]ii de
pic tur`, toate organizate de
Minis terul de Interne.
„Primele expozi]ii le-am
avut în cadrul [colii de
Agen]i de Poli]ie de la Câm -
pina, unde am participat
chiar [i la un concurs na ]io -
nal de pictur`, organizat în -
tre unit`]ile de înv`]`mânt
din cadrul MAI, unde am
ob]inut locul I“, spune ar -
tista.
Prima expozi]ie a tinerei,
or ganizat` în afara unit`]ilor
de poli]ie, a avut loc ieri, în
Sa lonul Artelor din cadrul Bi -
bliotecii „Petre Dulfu“.
Aici, artista a expus 18 ta blouri, dintre care [ase cu
apli ca]ii de cristale Swa rovski. „Ideea expunerii într-un
spa]iu din afara uni t`]ilor de poli]ie a avut-o comisarul-[ef
Mircea Sabou Gigel, pre[edintele Asocia]iei
Interna]ionale a Poli ]i[tilor din regiunea Maramure[,
un mare iubitor de art` care s-a ocupat de organiza -
rea acestei expozi]ii“, a mai precizat artista.
De la începutul anului, Mihaela Ghi] a realizat 12
tablouri cu aplica]ii de cristale Swarovski, iar cel mai
impresionant dintre acestea m`soar` doi metri.
Artista î[i cump`r` cristalele din resurse proprii,
1.000 de cristale Swarovski de dimensiuni mici (ss20)
cost` 500 de lei. Ea nu inten]ioneaz` s` vând` ta blo -
urile, astfel c` operele sale nu au fost evaluate.
Anca Popescu
Adev`rul/Sâmb`t` 15 mai 2010
{evalet
De peste patru ani, sergentul major Andrei Moga –
membru IPA la Regiunea 5 Timi[oara (ISU) împlete[te
cât se poate de bine voca]ia de pompier cu pictura.
De[i aparent nu exist` o leg`tur` concret` între cele
dou` meserii, tân`rul
pompier consider` c`
ambele sunt deosebit
de complexe [i de frumoase
[i c` îi aduc
satisfac]ii deosebite.
Mai mult chiar, rigorile [i disciplina militar` i-au cultivat
[i în particular, dorin]a de perfec]ionare.
„Ca pompier te afli în permanen]` în stare de alert`;
îns` odat` ce începi s` a[ezi lumini [i culori pe [evalet,
p`trunzi într-o lume cald` [i boem`, care î]i lini[te[te
sim]urile”, m`rturise[te tân`rul artist.
În ceea ce prive[te viitorul, pe plan profesional, An -
drei Moga î[i va continua cariera militar`, iar în plan
personal, va organiza, în acest an, o ex pozi]ie cu noile
sale lucr`ri.
Viorel PREDA
50

2010 IPA ROMANIA
MQ MUT
LA MAMA!
Cu ocazia Zilei Femeii, de 8
martie 2010, Sec]ia Român` a
oferit doamenlor [i domni [oa -
relor din staff-ul propriu, precum
[i \ntregului personal feminin din
Institutul de Studii pentru Ordine
Public` - care g`zduie[te sediul
or ganiza]iei na]ionale - un cadou
mai aparte: o spumoas` comedie
teatral`.
Sala de festivit`]i a ISOP s-a
transformat, deci, \n sal` de teatru
oferind condi]ii excelente pentru
evolu]ia actorilor Adriana Tran da -
fir, Andreas Pe trescu [i Gabriel
F`tu \n comedia „M` mut la ma -
ma!“
Doi fra]i, cu vârste apropiate de
30 de ani, unul p`r`sit de so]ie,
iar cel`lalt \n[elat de iubit`, ho -
t`r`sc s` se re\ntoarc` acas` la
mama, pentru a-[i retr`i - \ntr-un
fel - copil`ria.
Mama, o v`duv` aflat` \nc` \n
floarea vârstei, de[i e singur` \n
cas`, are un iubit pe care l-a cu -
noscut la facultate, ea fiind... student`!!!
Când apar b`ie]ii acas`, apar [i
conflictele.
|n primul rând apar gelozii pe
dormitor, fiecare dintre fra]i avâ -
nd senza]ia c` „m`mica“ \l iu -
be[te mai mult pe cel`lalt, iar ide -
ea c` mama are un iubit, c` [i ea
are dreptul la dragoste, la via]`, e
de neconceput...
|n mintea celor doi: mama este
doar mam`, [i atât!!!
O comedie trist`, o poveste ve -
sel`, optimist`, dar cu accente
tra gice, o buc`]ic` rupt` din via]`
de familie a noastr`, a tuturor,
despre ceea ce ar putea \nsemna
o familie fericit`.... sau, drumul
spre ideal, atunci când speran]a
te \nva]` s` tr`ie[ti frumos [i s` te
bu curi de fiecare clip`!
Cursul piesei cu noa[ -
te multe r`sturn`ri de si -
tua ]ie, fiecare dintre participan]i
\ncearcând s`-[i
mar cheze teritoriul [i s`
se impun`.
Spectatorul re]ine to -
tu[i c`, de fiecare dat`,
cu r`bdare [i toleran]`,
cu nervii \ntin[i, dar [i cu
mult umor, totul se poate rezolva....
Aplauzele copioase de la finalul
spectacolului nu au fost doar
r`splata pentru talentul actorilor
[i inspira]ia regizoral` dar au
dovedit [i faptul c` ineditul cadou
de Ziua Femeii a fost foarte bine
primit.
Mircea GHERGHI}~
„M~ MUT LA MAMA!“
de Andreas Petrescu [i Gabriel F`tu
Distribu]ia: Adriana Trandafir - mama
Andreas Petrescu - Andrei (fratele mai mare)
[i Gabriel F`tu - Gabriel (fratele cel mic)
Scenografia: Iuliana Gherghescu
Regia: Gelu Colceag
VEDET~ |N DEVENIRE
Fiul unei membre IPA din Re -
giunea 3 Cluj, la doar 15 ani, este
un talent care s-a afirmat deja,
prin muzic`, la multe Festivaluri
na ]ionale [i interna]ionale, printre
care în anul 2009 la Festivalul
Na]ional de Crea]ie [i Interpretare
“MAMAIA COPIILOR”, unde a ob -
]inut premiul special.
Se nume[te Emanuel C\rstea [i
s-a n`scut în Dej, în 30 august
1995, locuind în Cluj-Napoca, pe
frumoasele meleaguri some[ene.
Iube[te frumosul [i bunul sim]
[i mul]ume[te bunului Dum ne -
zeu c` i-a d`ruit talentul de a cân -
ta, pentru a deveni un om bun [i
prin muzic` s` poat` p`trunde în
sufltele ascult`torilor.
Dorin]a sa cea mai mare este
s`-[i împlineasc` visul de a ajunge
cânt`re] [i actor.
Pentru aceasta, de [ase ani, se preg`te[te în Cluj-
Napoca, dar [i în Bucure[ti, fiind elev în anul la
[coala Popular` de Art`, clasa doamnei profesoare
Viorela Filip.
De[i are doar 15 ani, palmaresul
lui este destul de bogat, având o
serie de apari]ii radio-tv [i spectacole.
A fost invitat la PROTV - la Teo; la
Antena 1, TVR 1, TVRM, OneTv, Ra -
dio Cluj, Radio Con stan]a, Radio
România Cultural, Radio Bucure[ti;
a sus]inut spectacole în Cluj la:
Zilele Studentului clujean, Ziua
Copilului, Serb`rile de Cr`ciun, la
liceele clujene, la Iullius Mall, la
Polus Center, Expo Transilvania, la
Radiodifuziunea Ro mân`, Centrul
cultural al M.A.I., Bra[ov - târgul in -
terna]ional de carte [i muzic`, alte
spectacole în Dej, Baia-Mare, Su -
cutard, Sâni coa ra, Buza, etc.
|ntrucât e un tân`r care promite
foarte mult, \i dorim s` ajung` ve -
det`, dup` cum merit`.
Gelu C~TINEANC
51

IPA ROMANIA 2010
Poli]ist harghitean,
membru
al Uniunii Scriitorilor
„A fost odat` ca nicioda t`”…
a[a ar putea începe po vestea vo -
lumului de poezie “Ari pi de ce -
nu[`”, semnat de ofi ]erul de po -
li]ie Ionel Simota ci în 1971, an
în care poetul po li]ist a v`zut lu -
mina zilei în satul Fren ciugi din
comuna {cheia, jude]ul Ia[i.
Drumul consacr`rii \n lumea
poe]ilor a \nceput \n anul 1995, odat` cu publicarea pri -
melor versuri în volumul intitulat sugestiv „Dialog \n cer”.
Astfel încât: dac` primele volume
de versuri ap`rute în 1995:
„Dialog \n cer” [i „Frânturi de
zbor“ au fost urmate de „Un fel de
colind”, dac` anii care au ur mat
au a[ternut „Poeme” pe „Ramuri
de dor” [i „Lumina cuvântului
meu” pe „Casa cu salcâmi“, iar
„De dorul t`u” a fost întregit` cu
„Îngerul meu”, descrise în „Cu -
vinte \ntrupate”, dac` „Turnul t` -
cerii” s-a plecat „La poalele ochi -
lor t`i”, „Aripi de cenu[`” au premers
vo lumului „Descul] printre
cuvinte” - cel mai recent ie[it de
sub tipar …
A{ VREA
A[ vrea s` mor frumos
Aruncându-m` în albastrul ochilor t`i
Spre a-mi sc`lda sufletul
Mistuit de iubire.
A[ vrea s` m` arunc
În smaraldul ochilor t`i,
Cascad` adânc` [i rece
Ce-mi d` nemaiîntâlni]i fiori.
În noaptea din ei a[ vrea s` m` arunc,
Bezn` t`cut` [i dulce,
[i s` alunec în formele trupului t`u
Pe care atât de mult l-am iubit.
A[ vrea s` mor frumos
Ascunzându-m` într-un ungher
Al vie]ii din tine.
Ionel Simota
Autorul este, de mai bine de un an, membru al Uni -
unii Scriitorilor din România, [i nu-i lipsit de importan]`
c` poetul este poli]istul har ghitean Ionel Simota.
Despre aceasta merit` s` vorbim, mai ales c`, [i da -
torit` crea]iilor sale, cu siguran]` ne-am îmbog`]i spiritual,
citindu-i minunatele gânduri [i sim]`minte înve[ -
mântate în cuvânt.
Ligia GHINEA
Ciprian V`tafu - I.PJ Harghita, premiul
1 sculptur` la Festivalul Na]ional
al Arti[tilor amatori din M.A.I. (2008)
Publica]ie
I.P.A. România
IPA Jurnal
Septembrie 2010
ISSN 1842-2721
COLEGIUL EDITORIAL:
Prof univ dr. Costic` Voicu
Dr. ing. Iulian Medrea
Dr. ec. Florin Safta
Prof univ. dr. Laz`r Cârjan
Dr. Ion M. Gherghi]`
Dr. Mihai David
Dumitru Derscanu
COLECTIVUL REDAC}IONAL
Redactor [ef: Florin Zagoneanu
Secretar general de redac]ie: Marian Tudor
Colaboratori permanen]i: Ovidiu Badea,
Gabriela Cruceanu [i Laura Savu.
Coresponden]i: membrii Comitetelor Executive
regionale din IPA Sec]ia Român`
Tehnoredcator: Dan Cârstoiu
www.iparomania.ro
ipajurnal.ro@gmail.com
TIPAR: „F`g`ra[ Print“ - Bucure[ti Concept „MEDIA LEX ” © august 2010