Nr. 9/2010 - Politia de Frontiera

www.politiadefrontiera.ro
Revistã editatã de Inspectoratul
General
al Poliåiei de Frontierã
• NR. 9/2010 • 36 PAGINI
Directorul executiv
FRONTEX, în vizitã la
Poliåia de Frontierã
- pag. 7

Din sumar
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
• Serie nouã - nr. 704
Trei nave maritime de ultimã generaåie au intrat în
serviciu - pag. 4-6
Progresele României în domeniul securizãrii
frontierelor, în atenåia conducerii Agenåiei Europene
FRONTEX - pag. 7
REDACÅIA
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro)
Redactor-æef
comisar Marius IONESCU
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)
Operaåiuni comune Frontex, la frontiera cu Serbia -
pag. 8-9
Migraåie -
pag. 12-14
Secretar de redacåie
subcomisar Gabriel CRÃCIUN
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)
Redactori:
inspector principal Ætefan ANDREESCU
inspector Iulian PUICÃ
subinspector Elena URSACHI
Fotoreporter & layout
agent principal Mihai BEJENARU
Abonamente, difuzare
Elena URSACHI
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5,
sector 6, Bucureæti, cod 050507;
TEL./FAX: 021-408.74.34;
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;
Contrabandã cu åigãri -
pag. 15-17
Criminalisticã - pag. 29
Banii pentru abonamentele la revista
“FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la
bugetul de stat pe plan local, în contul
venituri ale fiecãrei instituåii în parte,
deschis la trezorerie (Legea 500/2002).
Fiecare direcåie, inspectorat judeåean,
æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la
trezoreria localã un numãr de cont, care
poate fi consultat personal în momentul în
care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în
cazul în care acesta nu este cunoscut.
2
Autovehicule furate - pag. 20-21
Poliåistul anului la I.J.P.F. Dolj -
pag. 25
Poliåist de frontierã gãlãåean, spre frunåile
de gheaåã ale Alpilor - pag. 26-27
Sãrbãtori creætine - pag. 30
Apariåii editoriale - pag. 32-33
Divertisment - pag. 34-35
Responsabil de numãr:
Marius IONESCU
Tipar
MASTER PRINT SUPER OFFSET-Bucureæti
Tel. 021-2230400; FAX 021-2228025
Ediåia s-a încheiat la 5 octombrie 2010
Preå: 2 lei
Reproducerea materialelor din cuprins
este permisã numai cu menåionarea
sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare
nu se înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã pentru
conåinutul articolului æi informaåiile
cuprinse aparåine, potrivit
Codului penal, autorului.
F R O N T I E R A
I.S.S.N.: 1220-711X
Imprimat în România
P e s c u r t

Three state-of-the-art maritime vessels started their activity. The ceremony of baptism and
handing over of the flag of „Ætefan cel Mare” offshore patrol vessel which was built in Damen
Shipyard Galaåi is presented. Within the same ceremony, another two vessels of patrolling and
intervention MAI 2110 and MAI 2111 which entered the endowment of the Romanian Border
Police, received their flags. The vessels were purchased through two contracts financed from
European funds: Schengen facility, RO FSCH 18.1.1 – Offshore patrol vessel and RO FSCH 18.1.2.
– Patrolling and intervention vessels within ROFSCH 18 project: ,,Reinforcement of external
border control through the increase of naval and land mobility”. p. 4-6
Romania’s progresses in the field of border security, in the attention of FRONTEX management.
A delegation of FRONTEX Agency, led by the executive director, Ilkka Laitinen, visited our
country. The main reason of this meeting was the presentation by the Romanian authorities of
the progresses in the field of border security of Romania, future Schengen borders, as well as
optimizing the cooperation between the Agency and the Romanian Border Police. SCOMAR -
complex integrated operational system for surveillance at the Black Sea, based on state-of-the-art
technology - was presented to the executive director of FRONTEX, in Constanåa. p. 7
FRONTEX joint operations at the Romanian border with Serbia – Joint Operation Neptune,
phase II; exchange of trainers within CCC project (Common Core Curriculum), programme
initiated by training unit of FRONTEX, and also representation at FRONTEX HQ; project
managers and specialist officers within Risk Analysis Unit of the Agency visited the Local
Command Center in Timiæoara and Border Crossing Point Moraviåa. p. 8-9
The cooperation between the Romanian Border Police – Romanian National Council
for Refugees (RNCR) in the field of training – a module on asylum issues coordinated by
a moderator of the RNCR was included in the curriculum of the courses having as theme
the prevention and countering of illegal migration, organized by the School for Initial and
Continuous Training – Iaæi, in which 40 border policemen participated. p. 10
The Summer Academy for European Border Agencies, with the theme Suppression of Illegal Migration, took place in the
School for Initial and Continuous Training of Romanian Border Police personnel, Iaæi. p. 11
Cases of migrants apprehended at the Romanian Border
and illegal trafficking with cigarettes. p. 12 - 17
Criminalistics – Facts regarding the Romanian
identity card 2006 (total forgery). p. 18 - 19
Stolen luxury cars and trucks: A few the cases
detected by the Romanian border policemen. p. 20 - 21
Border policeman from Galaåi, heading towards the icy brows
of Alps. Irrecoverable in love with the mountains, Veronica and Leo Tãlãæman, our colleague,
accompanied by their friend, the journalist Ovidiu Matache, working at „Impartial” newspaper,
tried to conquer Mont Blanc. p. 26 - 27
Peculiar features of the anticorruption agencies from other states. Short presentation
of the anti-corruption agencies in the main European states. p. 28 - 29
Christian holidays. p. 30
Reviews: Books: On a summer day... by Vasile Moldovan, Under the Coal sign - Mineriads and Free Dacians
–past and present by Sever Constantin Rãduicã, and other periodicals - Anonymous thought, For the Country,
Romanian Gendarmerie, Romanian Police, Romanian Firemen, Civil Protection. p. 32 - 33
Entertainment. p. 34 - 35
F R O N T I E R A
C o n t e n t s 3

Trei nave maritime, de ultimã generaåie,
au intrat în serviciu
Miercuri, 22 septembrie a.c., în Portul Constanåa, în
prezenåa ex-ministrului administraåiei æi internelor Vasile
Blaga, a inspectorului general al PFR, chestor principal
de poliåie Ioan Buda æi a mai multor oficiali din cadrul
Oficiului de Plãåi æi Contractare Phare, DAMEN Shipyards
Gorinchem – Olanda æi
ISRAEL Shipyard, a avut
loc ceremonia de botez
æi predare a drapelului
navei maritime de
supraveghere „Ætefan
cel Mare”, construitã
pe Æantierul Damen, din
Galaåi.
În cadrul aceluiaæi
ceremonial au primit
pavilioanele alte douã
nave maritime de
patrulare æi intervenåie,
MAI 2110 æi MAI 2111,
care au intrat în dotarea
Poliåiei de Frontierã
Române.
Aceste trei nave
maritime au fost
achiziåionate prin douã
contracte finanåate din
fondurile europene:
Facilitatea Schengen,
RO FSCH 18.1.1
– Navã maritimã de
supraveghere æi RO
FSCH 18.1.2. – Nave de
patrulare æi intervenåie, care se deruleazã în cadrul proiectul
RO-FSCH 18: ,,Întãrirea controlului la frontierele externe
prin creæterea mobilitãåii navale æi terestre”.
Comisia care a predat nava
Nava maritimã de supraveghere „Ætefan cel Mare” - MAI
1105 - a fost construitã de cãtre firma DAMEN Shipyards
Gorinchem – Olanda, pe Æantierul Naval de la Galaåi,
valoarea contractului fiind de 24.750.000 euro, iar realizarea
acesteia a început la data de 12 ianuarie 2009. Construcåia
navei, în Æantierul Damen, precum æi dotarea acesteia au
fost monitorizate de cãtre o comisie din a cãrei componenåã
au fãcut parte comisar Costin Cicic – responsabil tehnic
proiect din cadrul I.G.P.F., comisar Florin Cazan – ofiåer
specialist Direcåia Generalã Logisticã, comisar-æef Ætefan
Turosu – inginer-æef la BRN Brãila, comisar-æef Niculae
Ochianã - adjunt al æefului G.N.
Constanåa, comisar Cãtãlin Paraschiv
– comandant de navã, comisar Paul
Oprea - æef mecanic, comisar Sorin
Vasile – ofiåer specialist BRN Brãila,
inspector principal Stãnel Surdu -
ofiåer specialist BRN Brãila, inspector
principal Gabriel Cerchez - ofiåer
comunicaåii, acesta fiind, totodatã,
æi cel mai tânãr membru al navei, cu
vârsta de 30 ani.
Nava este capabilã sã navigheze
anual cel puåin 4000 de ore, este
capabilã sã opereze pe o mare de
gradul 6, poate executa misiuni
de minimum 7 zile, are o razã de
acåiune de minim 1800 mile marine,
la viteza de croazierã, are capacitate
de interoperabilitate cu alte sisteme
de supraveghere, comunicaåii,
transmisii de date æi face parte din
SCOMAR. MAI 1105 are o lungime
de 66 metri, lãåime de 10 metri,
pescaj mediu de 4,3 metri æi înãlåime
maximã de 18 metri deasupra
nivelului apei mãrii. Deplasamentul
maxim al navei nu depãæeæte 1100
tdw. Nava are o autonomie de 1800
Mm æi respectã regulile de clasã ale
societãåii de clasificare Bureau Veritas, având æi numãr IMO
(numãr unic atribuit navelor maritime de cãtre Organizaåia
Maritimã Internaåionalã), fiind singura navã cu numãr IMO
din PFR.
Nava de supraveghere are capacitatea de a executa
activitãåi de cãutare - salvare, precum æi de prevenire æi
combatere a poluãrii pe mare æi poate stinge incendiile de
pe navele aflate în pericol pe mare.
Echipajul navei este format din 4 ofiåeri, absolvenåi ai
Academiei Navale Mircea cel Bãtrân æi 15 agenåi: patru
4
F R O N T I E R A
E v e n i m e n t

pentru specialitatea navigaåie, doi agenåi
pentru specialitatea artilerie, trei agenåi
pentru specialitatea comunicaåii, cinci pentru
specialitatea electromecanicã æi un agent
administrator. O parte din personalul ce
va lucra la bordul navei a efectuat cursuri
de pregãtire în Olanda, la fabricantul
echipamentelor Alphatron pentru sistemul
integrat de navigaåie æi comunicaåii, iar în
Germania la MTU - producãtorul sistemului
de propulsie MTU – Germania. De asemenea,
pentru întreg echipajul au fost organizate
cursuri de 4 sãptãmâni în Æantierul Damen
Galaåi - pregãtire teoreticã æi practicã cu
echipajul navei. Ulterior, echipajul a fost
instruit æi cu privire la utilizarea instalaåiei de
artilerie navalã 12,7 mm Oto Melara – de cãtre
producãtorul Oto Melara - Italia æi radarul de
supraveghere Terma Scanter 2001, de cãtre producãtorul
Terma - Danemarca.
În planul general de aranjament se pot regãsi 5 cabine
single, pentru persoane ambarcate temporar la bord.
Nava poate asigura transportul a 98 de persoane, în afara
echipajului navei.
De asemenea, poate ambarca aproape 150 tone de
motorinã, 32 tone apã potabilã, 71 tone balast (apã de
mare), 5 tone ulei æi 1,2 tone substanåã dispersantã în caz
de descoperire a unei poluãri pe mare. Nava este dotatã cu
2 motoare principale tip MTU, de 3500 cai putere fiecare,
având 2 axe port-elice cu pas variabil æi 4 diesel-generatoare,
dintre care unul este pentru
funcåionarea de avarie.
Viteza maximã
constructivã a navei este
de 21 Noduri, iar viteza
economicã de 12 Nd.
Mai are în dotare o
ambarcaåiune semirigidã,
Sala mecanicilor
de 4,8 metri, ce poate fi utilizatã în caz de salvare sau
pentru transport persoane la mal æi o ambarcaåiune de 7
metri lungime, cu comandã de navigaåie æi un motor Volvo
Penta 200 CP Diesel, ce poate dezvolta o vitezã de 35 noduri,
pentru intervenåii æi transport grupã de abordare de pânã la
30 Mm depãrtare de nava proprie.
Corpul navei MAI 1105 are o siluetã ce permite ca, având
activat æi stabilizatorul de ruliu, sã poatã fi operaåionalã æi pe
o mare de gradul 6 pe scara Beaufort (mare cu înãlåimi ale
valurilor de pânã la 6 metri). Astfel, se pot executa misiuni
de cãutare æi salvare pe mare agitatã.
Nava are în dotare 2 radare de navigaåie de 6 feets
(picioare - lungimea antenei, n.r.) æi sunt integrate în sistemul
de navigaåie Alphatron, care mai conåine 5 hãråi electronice,
sisteme de monitorizare a navei cu ajutorul celor 15 camere
montate pe navã (CCTV), afiæarea informaåiilor privind
indicaåiile cârmelor, turaåiilor de la motoarele principale,
unghi de giraåie, încãrcarea pe axele portelice, vitezele
navei (prin apã æi deasupra fundului), vântul real æi aparent
al navei etc. În consola de navigaåie mai sunt integrate consola
stabilizatorului active de ruliu æi pilotul automat. De remarcat
este faptul cã se pot crea rute de navigaåie pe ECDIS-uri
(Electronic Chart Display and Information System) æi se poate
transmite autopilotului comanda de a urma ruta aleasã.
În comanda de maræ a navei mai întâlnim radiolocatorul
de descoperire Terma, ce mãreæte, practic, de cel puåin 4 ori,
raza de descoperire a åintelor, în comparaåie cu celelalte tipuri
de nave aflate în dotarea PFR, sporindu-se, astfel, eficienåa
misiunilor.
Camera opto-electronicã cu IR (Infra-Red), dispusã lângã
radarul Terma, poate urmãri æi înregistra åinte de pânã la 25
km (aprox. 13 Mm) depãrtare de navã æi, prin interconectarea
cu radarul Terma, se poate orienta automat cãtre o anumitã
åintã descoperitã pe radiolocator.
Consola de comunicaåii, aflatã tot în comanda de
MAI 1105
F R O N T I E R A
E v e n i m e n t 5

navigaåie, conåine sistemul Inmarsat C, 2 telefoane prin satelit,
staåie radio HF/MF de 250 W, staåie radio Harris 5800H-MP
de 400 W, sistem de descoperire SAR, VHF direction finder.
Comanda de maræ mai este dotatã cu 10 radiotelefoane
VHF portabile æi 2 fixe, sistem de recepåie televiziune prin
satelit cu stabilizator giroscopic æi GPS, precum æi alte aparate
de navigaåie tradiåionale (sextante, anemometru etc.).
OPV 6610 este dotatã cu instalaåia de artilerie Oto
Melara, ce conåine o armã de calibru 12,7 mm tip Braun
(USA). Instalaåia de artilerie conåine un display de 10.5 inch,
cu comenzi æi 2 joystickuri, de unde se pot achiziåiona åinte,
se poate înregistra video, atât ziua cât æi noaptea, executarea
tragerilor asupra acestora. Muniåia este compatibilã NATO:
lungime totalã - 1773 mm, lãåime totalã - 775 mm, cadenåa
500 lov/min, bãtaia dupã instrumenele de ochire - 1500
metri, bãtaia eficace > 2000 metri, bãtaia maximã - 6000
metri, viteza unghiularã de rotaåie în plan orizontal æi vertical:
600/sec, stabilizare giroscopicã în 2 axe, rãcire cu apã.
Navele maritime de patrulare æi intervenåie vor executa
misiuni specifice ale Poliåiei de Frontierã Române de
intervenåie, interceptare, urmãrire în apele maritime interioare,
marea teritorialã, zona contiguã æi zona economicã exclusivã
a României.
Caracteristici tehnice: lungime – 26,7 m, greutate - 60 de
tone, viteza maximã - 44 noduri, autonomie 700 mile marine,
motoare 2 x MTU 2000, echipajul navei – 13 marinari.
În cursul lunii octombrie, Poliåia de Frontierã Românã va
fi dotatã cu încã o navã de acest tip.
Aceste nave vor juca un rol important în supravegherea
frontierei Uniunii Europene, viitoare frontiere ale Spaåiului
Schengen, având în acelaæi timp calitãåile necesare pentru a
executa misiuni pe perioade lungi de timp, la distanåe mari
de åãrm, în zona contiguã æi zona economicã exclusivã a
României æi de a primi/transmite date æi informaåii cãtre
sistemul de supraveghere æi control.
De asemenea, vor face parte din Reåeaua Europenã de
patrulare în cadrul operaåiunilor comune europene organizate
sub egida FRONTEX - Agenåie Europeanã de supraveghere æi
control a frontierelor externe ale Uniunii Europene.
Navele maritime vor completa extinderea spre larg
a razei de observare a sistemului de supraveghere
æi control existent, SCOMAR, realizat de Poliåia de
Frontierã Românã, unul dintre cele mai performante
sisteme de supraveghere a frontierelor maritime din
Europa.
La eveniment a participat æi o delegaåie condusã de
cãtre æeful Poliåiei de Frontierã din Finlanda, general
locotenent Jaakko Kaukanen – care a efectuat o vizitã în
åara noastrã, în perioada 21-23 septembrie a.c., pe tema
cooperãrii poliåieneæti transfrontaliere.
În cadrul vizitei, reprezentanåii Poliåiei de Frontierã
Române au prezentat structura, competentele æi atribuåiile
instituåiei, rezultatele înregistrate pe linia combaterii
infracåionalitãåii transfrontaliere, tendinåele fenomenului
infracåional, precum æi activitãåile derulate pentru
îndeplinirea obiectivelor asumate de PFR pentru aderarea
la Spaåiul Schengen.
S-au discutat aspecte de interes comun privind
colaborarea celor douã instituåii æi s-au analizat posibilitãåile
de dezvoltare a cooperãrii bilaterale existente, Finlanda
având o vastã experinåã în combaterea infracåionalitãåii
transfrontaliere, ea gestionând cea mai lungã frontierã
externã a U.E., România situându-se pe locul doi, din
acest punct de vedere.
Navã maritimã de patrulare æi intervenåie
Gabriel CRÃCIUN
6
F R O N T I E R A
E v e n i m e n t

Progresele României în domeniul securizãrii frontierelor,
în atenåia conducerii Agenåiei Europene FRONTEX
În perioada 15-17 septembrie a.c., la invitaåia
ministrului administraåiei æi internelor æi a inspectorului
general al Poliåiei de Frontierã Române, o delegaåie
a Agenåiei FRONTEX (Agenåia Europeanã pentru
Managementul Frontierelor Externe ale Uniunii Europene)
condusã de directorul executiv, Ilkka Laitinen, s-a aflat în
vizitã în åara noastrã.
Scopul principal al acestei întâlniri a constat în
prezentarea, de cãtre autoritãåile române, a progreselor
înregistrate pe linia securizãrii frontierelor României,
viitoare graniåe Schengen, precum æi optimizarea cooperãrii
dintre Agenåie æi Poliåia de Frontierã Românã.
Din delegaåia Frontex, alãturi de directorul executiv al
Agenåiei, au mai fãcut parte directorul Diviziei Operaåiuni
din cadrul FRONTEX, domnul Klaus Rösler, æi Mikko
Simola, asistentul directorului executiv.
În data de 16 septembrie a.c., delegaåia Frontex,
însoåitã de inspectorul general al PFR, chestorul de poliåie
Ioan Buda, s-a aflat la Constanåa æi Tulcea, pentru a vizita
Sistemul integrat complex de observare, supraveghere æi
control al traficului la Marea Neagrã (SCOMAR).
SCOMAR este un sistem operativ de supraveghere, bazat
pe tehnologia de ultimã orã, care permite detectarea timpurie,
urmãrirea, recunoaæterea æi identificarea navelor ce desfãæoarã
activitãåi ilegale de trafic la Marea Neagrã æi care are ca principale
obiective observarea, supravegherea æi controlul frontierei
româneæti la Marea Neagrã.
Cu aceastã ocazie, au fost prezentate activitãåile desfãæurate
de poliåistii de frontierã din zona de responsabilitate a IJPF
Constanåa æi IJPF Tulcea, dotãrile Poliåiei de Frontierã pe linie
de mobilitate navalã, precum æi acåiunile întreprinse în vederea
securizãrii frontierelor maritime.
De asemenea, în cursul zilei a avut loc o întâlnire
oficialã între reprezentanåii conducerii MAI, IGPF æi
delegaåiei FRONTEX, fiind vizitat Biroul SIRENE - unic
punct de contact între autoritãtile poliåieneæti æi vamale
dintre un stat membru Schengen æi birourile naåionale
ale celorlalte state membre – æi Centrul SECI pentru
Combaterea Infracåionalitãåii Transfrontaliere - structurã
de cooperare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, cu
participare internaåionalã, cu statut de misiune diplomaticã
pe teritoriul României.
Vizita reprezentanåilor FRONTEX demonstreazã încã
o datã interesul manifestat de Ministerul Administraåiei æi
Internelor æi, implicit, de Poliåia de Frontierã Românã, în
vederea menåinerii unei legãturi directe cu reprezentanåii
instituåiilor similare din Europa, realizãrii unui schimb
operativ de informaåii æi de experienåã, scopul fiind
alinierea activitãåilor specifice la standardele europene
æi contracararea eficientã a criminalitãåii organizate
transnaåionale.
Ca urmare a acåiunilor întreprinse pânã în prezent, atât
în domeniul operativ, cât æi în cel de pregãtire, Poliåia de Frontierã
Românã este apreciatã ca fiind una dintre cele mai active structuri
la nivelul Agentiei FRONTEX.
Gabi CRÃCIUN
F R O N T I E R A
E v e n i m e n t 7

Operaåiuni comune Frontex, la frontiera cu Serbia
Luna iulie a fost una „plinã” pentru poliåiætii de frontierã
de la IJPF Timiæ æi în special pentru cei care îæi desfãæoarã
activitatea în PTF Moraviåa. Aceasta pentru cã, în cursul acestei
luni, s-au desfãæurat trei operaåiuni sub egida Agenåiei Frontex,
operaåiuni care ne-au solicitat din plin, atât din punct de vedere
al personalului cât æi logistic.
Prima dintre aceste operaåiuni a fost operaåiunea comunã
„Neptune 2010” – faza a II-a. J.O. (Joint Operation) Neptune
în acest an are trei faze operaåionale, fiecare a câte 30 zile,
planificate æi desfãæurate
în Ungaria, Slovenia æi
România. Conform planului
operaåional, åara noastrã a
fost gazda doar a celei de a
II-a faze operaåionale, alãturi
de celelalte douã åãri gazdã.
Astfel, în perioada 30 iunie
– 28 iulie, la PTF Moraviåa
– rutier, timp de o lunã, æi-au
desfãæurat activitatea, alãturi
de poliåiætii de frontierã
români, colegi din Austria
(Richard Schimiderer æi
Patrick Simon), din Ungaria
(Nora Mihaly) æi din Serbia
(Sasa Djorovic). Cei patru
colegi au fost rapid integraåi
în turele noastre de serviciu,
iar planificarea lor a fãcut ca aceætia sã poatã colabora cu toate
cele patru ture româneæti din PTF. Alãturi de cei patru colegi de
la frontierã, la sediul IJPF Timiæ, în Centrul de Comandã Local
(LCC) al operaåiunii comune, ca æi reprezentant al Agenåiei
Frontex, æi-a desfãæurat activitatea zi de zi, pe tot parcursul
operaåiunii comune, Maksims Rumjacevs, ofiåer specialist din
cadrul Comandamentului Naåional al Grãnicerilor de la Riga
(Letonia). Acesta, alãturi de æeful LCC æi coordonatorul local
al operaåiunii comune, subsemnatul, comisar-æef de poliåie
Tiberiu Bociat æi de agentul de poliåie Alexandru Simionovici,
a participat la întocmirea rapoartelor zilnice æi de eveniment,
realizând, totodatã, legãtura între Agenåia Frontex, ofiåerii oaspeåi
participanåi la operaåiunea comunã æi autoritãåile locale ale
Poliåiei de Frontierã Române.
În sprijinul operaåiunii comune Neptune, pe durata desfãæurãrii
acesteia a fost activat æi Punctul Focal Stamora-Moraviåa. Aici,
zilnic, æi-au desfãæurat activitatea colegii noætri Silvia Brignoli,
din cadrul Poliåiei Naåionale Torino (Italia) - Departamentul
Poliåie de Frontierã æi Apostolos Maggardas, din cadrul Staåiei
de poliåie Volos (Grecia). Cei doi au asigurat suportul operaåiunii
comune Neptune, fiind de un real folos æi poliåiætilor de frontierã
8
români care efectuau controlul la frontierã. Coordonatorul local
al acestui Punct Focal a asigurat legãtura dintre ofiåerii oaspeåi
participanåi la cele douã operaåiuni comune æi staff-urile PTF
Moraviåa æi IJPF Timiæ.
Deasemenea, IJPF Timiæ a fost gazdã, timp de zece zile, a
celui de al doilea schimb de profesori în cadrul proiectului CCC
(Common Core Curriculum), program iniåiat de cãtre Unitatea
de Pregãtire a Agenåiei Frontex în urma întâlnirii de la Malta,
din iunie 2010. În cadrul acestui proiect, oaspeåi la Timiæoara
ne-au fost Hana Duchynova (Cehia) æi Tony Mouton (Belgia).
Cei doi profesori au primit
de la coordonatorul român
al celor douã operaåiuni
comune informaåiile
teoretice privind organizarea
æi desfãæurarea acestui tip
de operaåiuni comune æi au
observat practic, „pe teren”,
modul în care acestea sunt
implementate în practicã,
modul de colaborare dintre
ofiåerii oaspeåi detaæati,
autoritãåile de frontierã
locale, sistemele de raportare
æi legãtura cu Centrul
Operaåional al Agenåiei
Frontex. Cei doi profesori
au avut ocazia sã asiste
la debriefing-ul desfãæurat
cu ocazia încheierii operaåiunii comune „Neptune 2010”.
Aprecierile celor doi profesori au fost pozitive æi au vizat modul
de organizare a celor douã operaåiuni comune, de integrare a
poliåiætilor strãini detaæaåi æi asupra modului în care poliåiætii de
frontierã români au cunoætinåe lingvistice æi teoretice, precum æi
abilitãåi practice în ceea ce priveæte controlul de frontierã.
Æi, pentru cã atunci când sunt mai mulåi rezultatele nu întârzie
sã aparã, în timpul acestor operaåiuni comune, prin colaborarea
dintre poliåiætii de frontierã români æi cei strãini detaæaåi, s-a reuæit
identificarea unui autoturism marca VW Passat, furat din Italia, a
unui numãr de opt asigurãri internaåionale tip carte verde false æi
a unui autoturism cu numere de înmatriculare maghiare radiate
din circulaåie. Totodatã, pe linia combaterii traficului cu åigãri
netimbrate, în acestã perioadã, s-au confiscat sau au fost gãsite
abandonate peste 14.000 pachete åigãri, cazuri în care au fost
implicate 22 de persoane. La frontiera verde a fost depistat æi
reåinut un cetãåean afro-asiatic, care a intrat ilegal în România æi
care, iniåial, a declarat cã este cetãåean afgan. Cu ajutorul colegei
din Italia æi a Carabinierilor a fost stabilitã adevãrata identitate a
acestuia, dovedindu-se cã este cetãåean marocan, cercetat pentru
sãvâræirea infracåiunii de viol în Italia.
În timpul operaåiunii comune Neptune, Poliåia de Frontierã
Românã a fost reprezentatã æi la sediul Agentiei Frontex din
Varæovia, unde, în Centrul Operaåional, æi-a desfãæurat activitatea
agentul principal de poliåie Emilia Antal, din cadrul IJPF Timiæ,
agent care îæi desfãæoarã activitatea, detaæat, la Punctul Comun
de Contact Cenad. Emilia a rãspuns de primirea, prelucrarea
æi implementarea rapoartelor zilnice æi de eveniment primite
din åãrile gazdã ale operaåiunilor comune „Neptune 2010” æi
„Poseidon 2010”. Operaåiunea comunã Neptune s-a desfãæurat
concomitent în trei åãri (România, Ungaria æi Slovenia), respectiv
în 12 puncte de trecere a frontierei sau subunitãåi de la frontiera
verde, iar operaåiunea comunã Poseidon s-a desfãæurat în douã
åãri (Bulgaria æi Grecia) æi tot în 12 puncte de trecere a frontierei.
Munca colegei noastre la Varæovia a avut parte de aprecieri
pozitive din partea reprezentanåilor Agenåiei Frontex cu care
aceasta a colaborat æi a managerilor de proiect a celor douã
operaåiuni.
F R O N T I E R A
C o o p e r a r e

Biroul Sirene -
inaugurat
În timpul celor douã operaåiuni comune desfãæurate la
frontiera cu Serbia, managerii de proiect ai acestora, însoåiåi
de ofiåeri specialiæti ai Unitãåii de Analizã Risc (RAU) a
Agenåiei Frontex au vizitat LCC din Timiæoara (Centrul de
Comandã Local) æi P.T.F. Moraviåa – rutier. Astfel, i-am avut
ca æi oaspeåi pe Barbara Urbanovic (Lituania), managerul
de proiect al operaåiunilor comune Puncte Focale æi Adrian
Lãzãroaia (România), ofiåer specialist R.A.U., însoåiåi de
ofiåerul coordonator din cadrul NFPOC România, inspector
principal de poliåie Alexandru Niculiåã, precum æi pe Gerald
Baunkirchner (Austria), managerul de proiect al operaåiunii
comune „Neptune 2010” æi a ofiåerului responsabil din partea
RAU, Klaus Hudernigg (Austria).
Un caracter de noutate al operaåiunii comune desfãæurate
în acest an l-a constituit prezenåa, în calitate de observator,
a unui reprezentant al unui stat terå. La Timiæoara, alãturi de
poliåiætii din åãrile membre ale UE a participat Sasa Djorovic
(Serbia), din cadrul Comandamentului de poliåie de la Belgrad,
specialist în probleme referitoare la frontierã. Acesta s-a
integrat foarte repede în colectivul „multinaåional” din PTF
Moraviåa, câætigând o bunã experienåã în ceea ce priveæte
operaåiunile comune desfãæurate sub egida Frontex.
Cu toate cã luna iulie a fost o lunã „foarte aglomeratã’ în
ceea ce priveæte operaåiunile Frontex desfãæurate la IJPF Timiæ,
acestea au fost desfãæurate æi s-au desfãæurat fãrã incidente,
mai ales în condiåiile
în care atât clãdirile
de la sediul IJPF cât æi
cele ale PTF Moraviåa
s-au aflat în plin
proces de reabilitare
pentru aducerea
lor la standardele
impuse în vederea
viitoarei aderãri la
Spaåiul Schengen.
Buna desfãæurare
a operaåiunilor
comune, apreciatã
de toåi ofiåerii
strãini detaæaåi cât
æi de reprezentanåii
Agenåiei Frontex, nu
s-ar fi putut realiza
fãrã sprijinul, în
special logistic,
acordat de cãtre echipa managerialã a IJPF Timiæ, care a
înåeles pe deplin importanåa unor astfel de misiuni comune æi
beneficiul pe care îl aduc în pregãtirea practicã a poliåiætilor
de frontierã români.
Mulåumesc tuturor colegilor români æi strãini participanåi
la aceste operaåiuni comune æi îi aæteptãm, din nou, la
Timiæoara.
Tiberiu BOCIAT
Fostul ministru al administraåiei æi internelor, Vasile Blaga,
a participat, în data de 16 septembrie a.c., ora 11.00, la o
conferinåã de presã prilejuitã de inaugurarea Biroului Sirene,
care s-a desfãæurat la Palatul Parlamentului. La activitate au
mai participat chestorul æef Dan Valentin Fãtuloiu, secretar
de stat, æef al Departamentului Ordine æi Siguranåã Publicã
din MAI, chestorul principal Ioan Nicolae Cãbulea, adjunctul
æefului DOSP, chestorul æef Marian Grigore Tutilescu, æeful
Departamentului Schengen al M.A.I., inspectorul general al
Poliåiei Române, chestor principal Petre Tobã, împreunã cu
cei doi adjuncåi ai sãi, respectiv chestorul Florentin Robescu æi
comisarul æef Lucian Ioan Muntean, alte oficialitãåi æi numeroæi
jurnaliæti.
Vasile Blaga a declarat: „Într-un spaåiu de libertate, securitate
æi justiåie deschis, fãrã frontiere interne, pericolele la care sunt
expuse statele membre sunt tot mai mari. Pentru prevenirea
acestor posibile breæe la adresa securitãåii interne, statele membre
ale spaåiului Schengen au stabilit un set de mãsuri compensatorii,
cea mai semnificativã dintre acestea fiind înfiinåarea unui
sistem comun de informaåii-Sistemul de Informaåii Schengen.
Acesta conåine date cu privire la persoane æi bunuri, folosite
de autoritãåile de aplicare a legii în interes operativ, facilitând,
astfel, un schimb rapid de informaåii. Biroul SIRENE are un loc
foarte important în aceastã organizare, fiind interfaåa umanã a
Sistemului de Informaåii Schengen, punctul de contact prin care
se schimbã informaåii suplimentare cu privire la datele existente
în sistem. Începând cu luna noiembrie 2010, România va fi
conectatã la SIS, în momentul de faåã desfãæurându-se activitãåi
de pregãtire æi teste cu statele membre æi cu sistemul central.
De aceea, inaugurarea de astãzi este o etapã foarte importantã
în cadrul activitãåilor care preced conectarea propriu-zisã la
SIS...
Investiåiile necesare pentru operaåionalizarea Biroului SIRENE
au fost realizate, în integralitate, din fonduri europene. Este vorba
despre fonduri în valoare de 4 milioane de euro, alocate prin
Facilitatea Schengen, care au vizat, în principal, achiziåionarea
æi implementarea sistemului informatic aferent Biroului SIRENE,
achiziåionarea necesarului de echipamente IT&C, dotarea æi
amenajarea sãlilor destinate operatorilor SIRENE etc...”
Reamintim cã åara noastrã va fi evaluatã în domeniul SIS în,
luna decembrie, pentru aderarea la Schengen.
F R O N T I E R A
C o o p e r a r e 9

Reuniune a Grupului de coordonare a
implementãrii
Strategiei Naåionale privind Imigraåia
La sediul MAI s-a desfãæurat, în ziua de 29 septembrie a.c., cea
de-a XXV–a Reuniune a Grupului de coordonare a implementãrii
Strategiei Naåionale privind Imigraåia. Æedinåa a fost prezidatã de
chestorul æef de poliåie Dan Valentin Fãtuloiu, secretar de stat,
æef al Departamentului Ordine æi Siguranåã Publicã, preæedintele
Grupului. La reuniune au participat reprezentanåi ai instituåiilor
cu responsabilitãåi în implementarea Strategiei Naåionale privind
Imigraåia, respectiv M.A.I., M.A.E., Ministerului Muncii, Familiei
æi Protecåiei Sociale, Ministerului Sãnãtãåii, Institutului Naåional
de Statisticã æi Casei Naåionale de Asigurãri de Sãnãtate.
În deschiderea æedinåei de lucru, chestorul æef de poliåie Dan-
Valentin Fãtuloiu a precizat faptul cã proiectul noii strategii în
domeniu, care acoperã perioada imediat urmãtoare aderãrii la
Spaåiul Schengen (2011-2014), a fost întocmit la nivelul Oficiului
Român pentru Imigrãri, sub coordonarea Secretariatului Tehnic
al Grupului; dupã procedura de avizare interinstituåionalã,
documentul urmeazã sã fie transmis Guvernului României
pentru aprobare. Cu acest prilej, a fost evaluat stadiul
îndeplinirii activitãåilor recomandate de preæedintele Grupului
de coordonare, în Planul de acåiune pe anul 2010 a Strategiei
Naåionale privind Imigraåia.
În baza Memorandumului de înåelegere tripartit cu
privire la modalitãåile de cooperare æi coordonare în vederea
sprijinirii accesului solicitanåilor de azil pe teritoriul României
æi la procedura de azil în România, semnat la data de 22 iulie
2008, de cãtre IGPF, UNHCR æi CNRR, în cursul anului 2010
a avut loc o serie de activitãåi comune.
În acest context, în curricula aferentã cursurilor organizate
de cãtre Æcoala de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului
Poliåiei de Frontierã (SFICPPF) – Iaæi, având ca temã prevenirea
æi combaterea migraåiei ilegale, s-a prevãzut æi un modul
axat pe problematica azilului, coordonat de un moderator al
Consiliului Naåional Român pentru Refugiaåi (CNRR).
Au fost abordate în mod integrat probleme privind:
• rolul poliåistului de frontierã în identificarea æi accesul
persoanelor în nevoie de protecåie internaåionalã la procedura
de determinare a statutului de refugiat;
• principiile fundamentale aplicabile în relaåie cu
persoanele în nevoie de protecåie internaåionalã:
• Informarea solicitantului de azil - într-o limbã pe care o
Pe agenda de lucru s-au mai aflat teme precum
prezentarea concluziilor Reuniunii Anuale a Diplomaåiei
Române pe tema imigraåiei, stadiul constituirii unei
reåele de lucru interinstituåionale privind migraåia foråei
de muncã, rezultatele activitãåilor întreprinse pe linia
combaterii imigraåiei æi a muncii ilegale a strãinilor,
activitãåi de prevenire a migraåiei ilegale, precum æi
concluziile Conferinåei ministeriale privind calitatea
æi eficienåa procedurii de azil desfãæuratã în perioada 14-15
septembrie a.c., la Bruxelles.
Prin Strategia României în domeniul imigraåiei se stabilesc
liniile de acåiune ale Guvernului în ceea ce priveæte imigraåia
controlatã, prevenirea æi combaterea imigraåiei ilegale, azilul,
integrarea socialã a strãinilor æi corelarea tuturor acestor aspecte
cu fenomenul emigraåiei cetãåenilor români.
Grupul de coordonare a implementãrii strategiei naåionale
privind imigraåia, organism consultativ, fãrã personalitate
juridicã, care funcåioneazã pe lângã M.A.I., are ca scop
coordonarea implementãrii documentelor strategice periodice
din domeniul imigraåiei în cadrul unui mecanism de cooperare
interinstituåionalã. Activitatea Grupului – care se desfãæoarã
prin reuniuni trimestriale - este coordonatã de secretarul de stat,
æef al D.O.S.P. din cadrul M.A.I., care îndeplineæte funcåia de
preæedinte. Vicepreæedintele Grupului este directorul general al
Oficiului Român pentru Imigrãri, iar secretariatul tehnic al acestuia
este asigurat de specialiæti din cadrul aceleiaæi instituåii.
Direcåia Informare æi Relaåii Publice a MAI
Colaborare PFR-CNRR în domeniul instruirii
cunoaæte, în momentul consemnãrii manifestãrii de voinåã, cu
privire la procedura de azil pe care o va urma precum æi cu
privire la drepturile æi obligaåiile pe care le are pe parcursul
procedurii de azil, inclusiv dreptul de a contacta æi de a fi
asistat de cãtre un avocat, un reprezentant al UNHCR sau al
unui ONG;
• Confidenåialitatea - Obligaåia respectãrii acesteia revine
tuturor autoritãåilor, organizaåiilor care desfãæoarã activitãåi
în domeniul azilului sau unor teråe persoane implicate în
procedura de azil ori care, accidental, intrã în posesia datelor
personale æi informaåiilor referitoare la cererea de azil.
• Nereturnarea - împotriva solicitantului de azil nu pot fi
luate mãsuri de expulzare, extrãdare sau de returnare foråatã
de la frontierã ori de pe teritoriul României.
• Exceptarea de la sancåiuni penale - nu se vor aplica
sancåiuni penale pentru motivul intrãrii sau æederii ilegale a
solicitanåilor de azil (care intrã ori se aflã fãrã autorizaåie pe
teritoriul României);
• demersurile specifice pentru asigurarea accesului la
procedura de azil, colaborarea cu Oficiul
Român pentru Imigrãri- Direcåia Azil æi
Integrare, UNHCR æi CNRR;
• controlul æi prevenirea traficului de
migranåi, indicatori specifici acestui tip
de activitãåi;
• impactul aderãrii României la spaåiul
Schengen asupra evoluåiei migraåiei
ilegale.
Modulul a fost structurat de cãtre
moderator astfel încât abordarea acestei
problematici sã fie una dinamicã,
participanåii fiind implicaåi în dezbateri
pe cazuri concrete.
La aceastã activitate au participat 40 de
poliåiæti de frontierã.
Niculae CÂRCU, preæedintele CNRR
10
F R O N T I E R A
C o o p e r a r e

Iaæi - Academia de Varã pentru
Poliåiile de Frontierã Europene
În perioada 6-10 septembrie a.c., la sediul Æcolii de
Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului Poliåiei de
Frontierã Iaæi, s-a desfãæurat a VIII-a sesiune a Academiei
de Varã pentru Poliåiile de Frontierã Europene, cu tema
„Reprimarea migraåiei ilegale”.
La aceastã manifestare profesionalã au participat poliåiæti
de frontierã români, patru poliåiæti de frontierã strãini, un
reprezentant al Agenåiei Frontex, un ofiåer de grãniceri din
Republica Moldova, un poliåist al Poliåiei Federale din Germania
æi un poliåist de frontierã din Letonia. Scopul principal al
sesiunii a constat în pregãtirea comunã a responsabililor cu
atribuåii pe linia controlului æi reprimãrii fenomenului migraåiei
ilegale, dezvoltarea relaåiilor de cooperare poliåieneascã
regionalã æi europeanã, determinarea principalelor tendinåe ale
infracåionalitãåii transfrontaliere æi stabilirea celor mai eficiente
mãsuri pentru contracararea acestuia.
De asemenea, s-a realizat un schimb de experienåã cu
caracter interactiv æi practic-aplicativ între reprezentanåii
Poliåiei de Frontierã Române, autoritãåilor de frontierã din
Statele Membre Schengen æi cei ai Republicii Moldova în ceea
ce priveæte cooperarea judiciarã, cooperarea internaåionalã în
vederea combaterii migraåiei ilegale.
Temele prezentate au vizat în
principal prevenirea æi combaterea
migraåiei ilegale - acåiuni comune cu
Agenåia Frontex la frontierele externe
situaåia operativã actualã æi de
perspectivã la frontierele României
æi ale statelor prezente la aceastã sesiune modelul integrat
de securizare a frontierei de stat a României cooperarea
poliåieneascã în spaåiul Schengen rolul informaåiei æi al
analizei de risc în gestionarea fenomenului migraåionist ilegal
preocupãri privind pregãtirea în domeniul Schengen în cadrul
formãrii iniåiale a agenåilor de poliåie de frontierã incriminarea
infracåiunilor de migraåie ilegalã æi a celor conexe în lumina
dreptului penal român æi a celui european armonizarea
legislaåiei privind azilul æi refugiaåii, la nivel european tendinåe
æi riscuri ce pot apãrea la viitoarele frontiere interne, în contextul
aderãrii României la spaåiul Schengen.
Participanåii au apreciat aceastã sesiune ca fiind deosebit
de productivã æi utilã, atât în plan profesional, cât æi în planul
interrelaåionãrii, argumentând necesitatea continuãrii acestor
activitãåi în sistem anual.
Prin prisma rolului extrem de important pe care România îl are
pe scena europeanã, acest eveniment a reprezentat un important
prilej de afirmare æi consolidare a poziåiei Poliåiei de Frontierã
Române, în calitate de vector al securizãrii viitoarei frontiere
externe a Spaåiului Schengen.
Narcis ISACHI
Poliåiætii de frontierã gãlãåeni, în proiectul naåional
„LET`S DO IT ROMANIA”
Sâmbãtã, 25 septembrie a.c., 60 de poliåiæti de frontierã din
cadrul IJPF Galaåi au participat, ca voluntari, la proiectul de
ecologizare „Let`s do it Romania”, organizat în judeåul Galaåi.
Cei 60 de voluntari, care s-au alãturat celor peste 2.300 de
gãlãåeni participanåi la proiect, au fost împãråiåi în 12 echipe
de cinci persoane
æi au strâns
deæeurile din
zona comunelor
Suceveni,
Cavadineæti,
Chiraftei,
Tuluceæti, Æiviåa æi
zona ‚Zatun” din municipiul Galaåi.
La finalul acestei acåiuni de ecologizare, voluntarii din cadrul
IJPF Galaåi au strâns aproximativ 135 saci cu deæeuri, contribuind
astfel la cantitatea totalã de peste 5.200 saci cu gunoaie strânse
la nivelul întregului judeå.
Prin aceastã acåiune, lucrãtorii IJPF Galaåi au dorit sã fie solidari
cu restul voluntarilor participanåi din toatã åara, considerând cã,
astfel, putem contribui la realizarea unei Românii mai curate.
Marcel ANTOHE
F R O N T I E R A
I n f o 11

• În ziua de 27 august a.c., în jurul orei 01.00, s-a prezentat
pentru a ieæi din åarã, prin PTF Vãræand, cetãåeanul român Liviu
P., în vârstã de 41 ani, æofer al unui TIR înmatriculat în Grecia.
Conform documentelor de însoåire, acesta transporta paleåi cu
pal în Italia.
Poliåiætii de frontierã arãdeni au avut suspiciuni,
cu privire la încãrcãtura autocamionului, cã în
interior ar putea fi ascunse persoane. În consecinåã,
s-a efectuat un control amãnunåit al autovehiculului,
în urma cãruia s-a constatat cã în interior se gãsesc
24 persoane de sex masculin, cu vârste cuprinse
între 14 æi 35 ani, mascate de încãrcãturã, în trei
locaæe speciale, amenajate în paleåii cu planæe de
pal, ranforsate pe interior cu o structurã
metalicã æi dotate cu sistem de ventilaåie.
Paleåii cu pal erau transformaåi, astfel,
într-o veritabilã cutie aerisitã. Din
verificãri, a rezultat cã cei în cauzã sunt
cetãåeni din Afganistan, Bangladesh,
Irak, Palestina æi Iran.
• În noaptea de 29/30 august a.c.,
la PTF Vãræand, s-a prezentat, pentru a
ieæi din åarã, cetãåeanul bulgar Pencho
C., în vârstã de 47 ani, æofer al unui
autocamion înmatriculat în Bulgaria.
Conform documentelor de însoåire, acesta transporta pahare din
sticlã, în Lituania.
Cu ocazia verificãrilor efectuate cu aparatul „Microsearch”
(aparatul care detecteazã batãile inimii), poliåiætii de frontierã
arãdeni au avut suspiciuni, cu
privire la încãrcãtura TIR-ului,
cã în interior ar putea fi ascunse
persoane. În consecinåã, s-a
efectuat un control amãnunåit
al autovehicului.
În urma acestuia s-a constatat
cã în interiorul mijlocului
de transport se gãsesc nouã
persoane, cu vârste cuprinse
între 13 æi 40 ani, mascate de
încãrcãturã, în partea din spate
a compartimentului de marfã.
Din verificãri, a rezultat cã cei în cauzã sunt
cetãåeni din Irak æi Turcia.
În toate cazurile, cercetãrile sunt continuate
de cãtre poliåiætii de frontierã arãdeni pentru
stabilirea întregii activitãåi infracåionale æi
identificarea tuturor persoanelor implicate,
la finalizare urmând a fi luate mãsurile legale
ce se impun.
Mihaela LEÆ
În data de 10 septembrie a.c., în jurul
orei 09.30, poliåiætii de frontierã gãlãåeni
din cadrul Sectorului PF Oancea, în timp
ce se aflau în misiune de supraveghere,
au observat æi reåinut, pe direcåia loc.
Slobozia-Oancea, un tânãr care nu avea
documente de identitate asupra sa æi care
nu cunoætea foarte bine limba românã.
Din declaraåia persoanei în cauzã æi
în urma verificãrilor efectuate a rezultat
faptul cã aceasta este din Republica
Moldova, se numeæte C. Dmitri, are vârsta
de 23 ani, æi a traversat înot râul Prut, pe
direcåia localitãåii Slobozia Oancea, jud.
Galaåi, cu intenåia de a ajunge în Ungaria,
pentru a-æi cãuta un loc de muncã.
Poliåiætii de frontierã i-au întocmit
dosar penal, tânãrul fiind cercetat sub
aspectul sãvâræirii infracåiunii de intrare
în åarã prin trecere ilegalã a frontierei
de stat, faptã prevãzutã æi pedepsitã de
legislaåia în vigoare.
Marcel ANTOHE
IGRAÅIE
• În noaptea de 31.08/1.09 a.c., în zona de responsabilitate
a Sectorului P.F. Petea – jud. Satu Mare, a fost declanæatã o
acåiune pe linia combaterii migraåiei ilegale. În cadrul acesteia,
poliåiætii de frontierã sãtmãreni au reåinut, în jurul orei 01.30, la
aproximativ 1.500 metri de frontiera româno-maghiarã, un grup
de cinci persoane, care se îndrepta pe jos, pe direcåia localitãåii
Bercu, spre teritoriul statului maghiar.
Persoanele au fost
conduse la sediul
Sectorului P.F. Petea unde,
din primele verificãri, s-a
stabilit cã este vorba despre
trei cetãåeni palestinieni, un
marocan æi un algerian, cu
vârste cuprinse între 19 æi
39 de ani.
Cei cinci au declarat cã,
în urmã cu câteva zile, s-
au întâlnit la o moschee din
Bucureæti æi s-au înåeles ca,
împreunã, sã treacã ilegal
12
dintre ei sã rãmânã pe teritoriul statului maghiar, iar ceilalåi
patru urmau sã-æi continue cãlãtoria pânã în Italia. Æi-au
ãcut traseul cu ajutorul unei hãråi, au venit din Bucureæti
pânã în Satu Mare cu trenul, de unde au luat un taxi,
cerându-i æoferului sã-i ducã pânã în localitatea Bercu.
De aici, ei æi-au continuat cãlãtoria spre frontiera verde,
pentru a trece ilegal în Ungaria, însã au fost reåinuåi.
Oana TOTOREAN
• Tot în noaptea de 31.08/01.09 a.c., în jurul orei
00.30, poliåiætii de frontierã bihoreni au descoperit, pe
impul derulãrii misiunilor de supraveghere a frontierei
de stat, în zona de competenåã a S.P.F. Salonta, în
apropierea localitãåii Ant, un grup format din cinci persoane
afro-asiatice care nu îæi justificau prezenåa în zonã, iar aceætia
aveau îmbrãcãmintea udã æi murdarã. Deoarece doar unul dintre
cei cinci bãrbaåi poseda documente de identitate, lucrãtorii noætri
i-au condus pe toåi la sediul S.P.F. Salonta pentru verificãri. În
urma cercetãrilor efectuate, s-a constatat faptul cã grupul era
format din patru cetãåeni srilankezi æi un afgan, cu vârste cuprinse
între 18 æi 35 de ani, iar aceætia au declarat cã intenåionau sã
treacã ilegal frontiera în Ungaria, peste câmp, ocolind punctul
de trecere a frontierei, iar apoi sã ajungã în Franåa.
• În data de 8 septembrie, în jurul orei 22.00, la PTF Boræ
s-a prezentat pentru a ieæi din åarã, ca pasager, într-un autocar,
un bãrbat care a folosit pentru controlul de frontierã o carte de
identitate româneascã. Poliåistul de frontierã a avut suspiciuni
asupra autenticitãåii documentului, motiv pentru care persoana
a fost condusã la sediul sectorului unde, în urma verificãrilor,
s-a constatat faptul cã este cetãåean albanez, se numeæte K.A.,
în vârstã de 35 ani.
• În dimineaåa zilei de 9 septembrie a.c., în jurul orei 07.00,
la PTF Boræ, la controlul unui autocar înmatriculat în judeåul
Suceava, condus de un cetãåean român, au fost descoperiåi
doi bãrbaåi care au folosit pentru legitimare cãråi de identitate
româneæti care nu întruneau condiåiile de formã æi fond ale
unor documente originale, motiv pentru care persoanele au fost
conduse la sediul sectorului. În urma verificãrilor a rezultat faptul
cã cei doi sunt cetãåeni ai Republicii Moldova æi se numesc B.
Andrei, în vârstã de 30 ani æi D. Grigore, în vârstã de 36 ani.
Poliåiætii de frontierã le-au întocmit celor trei bãrbaåi, care
aveau intenåia de a ajunge în åãri din Spaåiul Schengen, actele
premergãtoare începerii urmãririi penale, sub aspectul sãvâræirii
infracåiunilor de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale,
fals privind identitatea æi tentativã de trecere ilegalã a frontierei
de stat a României.
Cãtãlin-Dumitru SIMUÅ
F R O N T I E R A
Æ t i r i

Poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Botoæani
au reåinut doi cetãåeni georgieni care au trecut
ilegal frontiera de stat dinspre Ucraina spre
România, cu intenåia de a-æi gãsi de lucru într-un
stat european.
Duminicã dimineaåã, 12 septembrie a.c., un
echipaj, format din poliåiæti de frontierã de la SPF
Dorohoi a oprit, în zona localitãåii de frontierã
Racovãå, doi cetãåeni care nu-æi justificau prezenåa
în zonã. În momentul în care celor doi le-au fost
solicitate documentele de identitate, poliåiætii au
constatat cã aceætia sunt cetãåeni strãini, nu vorbesc
limba românã æi prezintã suspiciuni cã ar fi trecut
ilegal frontiera de stat dinspre Ucraina în România.
Cei doi bãrbaåi au fost conduæi la sediul sectorului, unde au fost
demarate cercetãrile.
Din primele verificãri a reieæit faptul cã cele douã persoane nu
aveau asupra lor documente de identitate sau bagaje, declarând
cã sunt cetãåeni georgieni æi doreau sã ajungã în Uniunea
Europeanã. Pe timpul cercetãrilor s-a stabilit cã bãrbaåii, în
În data de 9 septembrie a.c., în jurul orei 03.30, poliåiætii de
frontierã gãlãåeni, din cadrul Sectorului PF Oancea, în timp ce
se aflau în misiune de supraveghere, au observat, pe direcåia
localitãåii Rogojeni,
cu ajutorul aparaturii
de observare pe timp
de noapte, doi tineri
care se deplasau cãtre
Drumul Naåional 26.
În urma acåiunii
specifice desfãæurate,
cei doi tineri, care nu
aveau documente de
identitate asupra lor,
au fost reåinuåi, iar din
declaraåii æi în urma
vârstã de 43, respectiv 26
ani, au trecut ilegal frontiera
de stat, pe direcåia localitãåii
Racovãå, în dimineaåa zilei
de 12 septembrie, continuând
deplasarea pe jos pânã la locul
reåinerii.
Ca urmare a celor
constatate, cetãåenilor
georgieni li s-a întocmit
dosar penal pentru sãvâræirea
infracåiunii de „intrare în
România prin trecere ilegalã
a frontierei de stat”, acesta
urmând a fi înaintat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Dorohoi,
instanåa competentã a soluåiona cauza. Cei doi cetãåeni georgieni
au solicitat azil în România, motiv pentru care au fost predaåi la
Centrul regional pentru Imigranåi Rãdãuåi.
Minodora RÃCNEA
verificãrilor efectuate a rezultat faptul cã sunt fraåi æi se numesc
I. Ivan æi I. Nicolae-Mihai, în vârstã de 24 ani, respectiv 19 ani,
sunt din Republica Moldova æi au traversat înot râul Prut, cu
intenåia de a ajunge în Franåa, pentru a-æi cãuta
un loc de muncã.
Asupra celor douã persoane, poliåiætii de
frontierã au gãsit câteva hârtii, sume de bani æi
douã genåi cu haine.
Au fost întocmite dosare penale, cele douã
persoane fiind cercetate sub aspectul sãvâræirii
infracåiunilor de intrare în åarã prin trecere
ilegalã a frontierei de stat, faptã prevãzutã æi
pedepsitã de legislaåia în vigoare.
Marcel ANTOHE
În seara de vineri, 24 septembrie a.c., în jurul orei 20.30,
poliåiætii de frontierã de la SPF Fãlciu au fost informaåi de un
localnic despre faptul cã pe malul românesc al râului Prut æia
fãcut apariåia o persoanã necunoscutã.
Imediat s-a declanæat o acåiune tacticã, iar
persoana a fost monitorizatã permanent cu
ajutorul aparaturii cu termoviziune. Câteva
clipe mai târziu, la intrarea în localitatea
Fãlciu, poliåiætii de frontierã au identificat æi
reåinut persoana suspectã, care avea hainele
murdare de noroi æi era desculåã.
Aceasta a recunoscut cã a trecut râul Prut
înot, cu intenåia de a ajunge în Italia, pentru
a-æi cãuta un loc de muncã. De asemenea,
tânãrul a mai declarat cã este militar în
termen la o unitate din Chiæinãu æi a recurs
la acest gest dupã ce s-a certat cu colegii de
serviciu.
În seara zilei de 19 septembrie a.c., în jurul orei 23.30, un
echipaj din cadrul Sectorului PF Sânnicolaul Mare a observat,
cu tehnica de termoviziune, trei persoane care se îndreptau,
pe jos, spre frontiera cu Ungaria æi care nu îæi justificau
prezenåa în zonã la acea orã.
Poliåiætii de frontierã au procedat la monitorizarea
deplasãrii grupului æi, când acesta mai avea câåiva zeci de
metri pânã la linia de frontierã cu åara vecinã, i-au reåinut
pe suspecåi æi condus la sediul sectorului, pentru verificãri.
Cu aceastã ocazie lucrãtorii noætri au stabilit cã cei trei sunt
cetãåeni irakieni, de etnie kurdã, cu vârsta cuprinsã între 20
æi 24 ani.
Poliåiætii de frontierã au demarat verificãrile specifice iar,
prin Centrul de Contact de la Galaåi, autoritãåile R. Moldova
au confirmat cã persoana este cetãåean moldovean, se numeæte
Victor R., are 20 de ani, æi
este domiciliatã în oraæul
Cantemir.
Poliåiætii de frontierã
vasluieni i-au întocmit
dosar penal pentru
sãvâræirea infracåiunii
de intrare în åarã prin
trecerea ilegalã a
frontierei de stat. În data
de 27 septembrie, tânãrul
a fost predat autoritãåilor
moldovene.
Adrian COROGEANU
În timpul cercetãrilor, aceætia au declarat cã au închiriat
un taximetru, cu care s-au deplasat pânã în zona de frontierã,
unde au continuat cãlãtoria ilegalã pe jos, cu intenåia de a
trece ilegal frontiera æi de a ajunge într-un stat din vestul
Europei.
Pe numele persoanelor în cauzã a fost întocmitã lucrare
penalã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de
trecere ilegalã a frontierei de stat în grup, urmând ca, la
finalizarea cercetãrilor, sã fie dispuse mãsurile legale care
se impun.
Ciprian GAIC
MIGRA
F R O N T I E R A
Æ t i r i
13

GRAÅIE
În data de 10 septembrie a.c., în jurul orei 09.30, poliåiætii
de frontierã gãlãåeni din cadrul SPF Oancea, în timp ce se aflau
în misiune de supraveghere, au observat æi reåinut, pe direcåia loc.
Slobozia-Oancea, un tânãr care nu avea documente de identitate
asupra sa æi care nu cunoætea foarte bine limba românã.
Din declaraåia persoanei în cauzã æi în urma verificãrilor
efectuate a rezultat faptul cã aceasta este din Republica Moldova,
se numeæte C. Dmitri, are vârsta de 23 ani, æi a traversat înot
râul Prut pe direcåia localitãåii Slobozia Oancea, jud. Galaåi,
cu intenåia de a ajunge în Ungaria, pentru a-æi cãuta un loc de
muncã.
Poliåiætii de frontierã i-au întocmit dosar penal, tânãrul fiind
cercetat sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de intrare în åarã prin
trecere ilegalã a frontierei de stat, faptã prevãzutã æi pedepsitã
de legislaåia în vigoare.
În data de 17 septembrie a.c., poliåiætii de frontierã gãlãåeni
din cadrul SPF Folteæti au reåinut, în zona de responsabilitate, doi
tineri, cetãåeni moldoveni, care trecuserã înot râul Prut æi care
doreau sã ajungã în Italia.
Astfel, în timp ce se aflau în misiune de supraveghere, ei
au observat douã persoane care se deplasau cãtre localitatea
În data de 27 august a.c., în jurul orei 04.00, cu ocazia
misiunilor de supraveghere æi control a zonei de competenåã,
poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Salonta, jud. Bihor, au
observat, la aproximativ 500 metri de frontierã, doi bãrbaåi care
se deplasau spre linia de frontierã.
Trecând la interceptarea æi legitimarea acestora s-a constat
cã aceætia sunt
cetãåeni albanezi
æi se numesc V.E.
æi D.M., în vârstã
de 36 æi respectiv
23 de ani. Având
în vedere cele
constatate,
persoanelor în
cauzã li s-au
întocmit actele
premergãtoare
începerii urmãririi
penale sub aspectul
s avâ ræirii
infracåiunii
de tentativã de trecere ilegalã a frontierei de stat, la
finalizare urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.
În data de 8 septembrie a.c., în jurul orei 22.00, la
PTF Boræ s-a prezentat pentru a ieæi din åarã, ca pasager,
într-un autocar, un bãrbat care a folosit pentru controlul
de frontierã o carte de identitate româneascã. Poliåistul
de frontierã a avut suspiciuni asupra autenticitãåii
În data de 15 septembrie a.c., în jurul orelor 21.00, la PTF
Giurgiu s-a prezentat, pentru a ieæi din åarã, cetãåeanul grec
Christos Z., în vârstã de 64 ani, conducând un autocamion
înmatriculat în Grecia.
Acåionând în baza unei
informaåii, poliåiætii de frontierã
au efectuat un control amãnunåit
asupra mijlocului de transport,
ocazie cu care au fost descoperite,
ascunse într-o ladã a semiremorcii,
douã persoane de sex masculin,
care încercau, astfel, sã evite
controlul de frontierã.
Din verificãri, a rezultat cã
aceætia sunt cetãåeni indieni æi se
numesc: Krishan L., de 24 ani æi
Jasvir.K., de 22 ani. La cercetãri,
Vlãdeæti, jud. Galaåi, care nu
îæi justificau prezenåa în zona
de frontierã. În urma acåiunii
specifice desfãæurate, cei doi
tineri, care nu aveau documente
de identitate asupra lor, au fost
reåinuåi, iar din declaraåiile lor
æi în urma verificãrilor efectuate
a rezultat faptul cã sunt din R.
Moldova, se numesc F. Vitalie æi
B. Vadim, au vârste de 32 ani,
respectiv 19 ani, æi au traversat
înot râul Prut, cu intenåia de a
ajunge în Italia, pentru a-æi cãuta
un loc de muncã.
Cele douã persoane sunt
cercetate sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de intrare în åarã
prin trecere ilegalã a frontierei de stat, faptã prevãzutã æi pedepsitã
de legislaåia în vigoare, fiind prezentaåi Parchetului de pe lângã
Judecãtoria Târgu-Bujor cu propunerile legale.
Marcel ANTOHE
documentului, motiv pentru care persoana a fost condusã la
sediul sectorului unde, în urma verificãrilor, s-a constatat faptul cã
este cetãåean albanez, se numeæte K.A., în vârstã de 35 de ani.
În data de 1 septembrie a.c. s-a prezentat pentru a ieæi din
åarã prin PTF Boræ, un bãrbat care a folosit pentru a se legitima
o carte de identitate româneascã eliberatã în judeåul Suceava .
Acesta era pasager într-un autoturism înmatriculat în
acelaæi judeå, condus de cetãåeanul român C. R., în vârstã
de 40 de ani.
La controlul de frontierã, poliåistul a avut suspiciuni
cu privire la autenticitatea documentului de identitate
prezentat de pasager, motiv pentru care cei doi bãrbaåi
au fost conduæi la sediul sectorului, pentru continuarea
cercetãrilor. În urma verificãrilor a rezultat faptul cã
documentul este un fals total.
Ulterior, din cercetãrile efectuate æi din declaraåiile
persoanelor în cauzã, s-a constatat faptul cã bãrbatul se
numeæte în realitate O. V., are vârsta de 39 ani æi este
cetãåean ucrainean, iar æoferul autoturismului, cetãåenul
român C. R., l-a ajutat pe ucrainean sã obåinã documentul
fals æi intenåiona sã-l transporte pânã în Italia.
Poliåiætii de frontierã i-au întocmit cetãåenului ucrainean O.
V. actele premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul
sãvâræirii infracåiunilor de complicitate la fals material în înscrisuri
oficiale, fals privind identitatea æi tentativã de trecere ilegalã a
frontierei de stat a României.
Cetãåeanului român C.R. i-au fost întocmite actele premergãtoare
începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii infractiunii de trafic
de migranti.
Cãtãlin- Dumitru SIMUÅ
persoanele în cauzã au declarat cã au recurs la aceastã metodã
deoarece doreau sã ajungã în Grecia. Totodatã, au mai spus
cã æoferul autocamionului urma sã le faciliteze trecerea ilegalã
a frontierei în schimbul sumei
de 1.000 euro.
Celor doi cetãåeni indieni li
s-a întocmit lucrare penalã sub
aspectul sãvâræirii infracåiunii
de tentativã de ieæire din åarã
prin trecere ilegalã a frontierei
de stat, iar cetãåeanului
grec pentru complicitate la
trecerea ilegalã a frontierei
de stat, urmând a fi prezentaåi
Parchetului.
Petre MATEESCU
14
F R O N T I E R A
Æ t i r i

În ziua de 31 august a.c., poliåiætii de frontierã suceveni
au organizat, pe comunicaåia Brodina -Vicovu de Sus, o acåiune
pe linia combaterii contrabandei æi traficului cu åigãri, ocazie cu
care au depistat în trafic un autoturism marca „Vauxal Vectra”
în care se aflau douã persoane.
În urma semnalului regulamentar
de oprire, autoturismul în cauzã
a oprit la circa 100 metri, pe
contrasens, moment în care cele
douã persoane au coborât æi au
încercat sã fugã în zona limitrofã.
Poliåiætii de frontierã au procedat
la somarea legalã prin voce, însã
cei doi au continuat sã fugã, fapt
pentru care s-a recurs la folosirea armamentului, efectuându-se 5
focuri de avertisment în plan vertical, reuæindu-se, astfel, reåinerea
lui U. Vasile, în vârstã de 24 ani, din Vicovu de Sus.
În urma verificãrii autoturismului, s-au descoperit 16 colete,
ce conåineau 8.000 pachete de åigãri marca „Doina”, de
provenienåã R. Moldova, în valoare de 48.000 lei, ce au fost
ridicate în vederea confiscãrii de cãtre poliåiætii de frontierã.
Fiind întrebat despre provenienåa åigãrilor, tânãrul a declarat
cã a fost plãtit de cãtre douã persoane necunoscute, cu suma
de 1.000 lei, pentru a le transporta din localitatea Straja pânã în
oraæul Vicovu de Sus.
Faåã de numitul U. Vasile poliåiætii de frontierã au întocmit acte
premergãtoare sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de contrabandã
în formã agravantã, acte ce au fost înaintate Parchetului de pe
lângã Judecãtoria Rãdãuåi, cercetãrile fiind continuate în vederea
identificãrii tuturor persoanelor implicate precum æi privind
provenienåa cantitãåii de åigãri.
De asemenea autoturismul marca „Vauxal Vectra”, în care se
aflau åigãrile de contrabandã, a fost ridicat în vederea continuãrii
cercetãrilor æi indisponibilizat la sediul IJPF Suceava.
În seara zilei de 7 septembrie a.c., la PTF Siret, pe sensul
de intrare în åarã, a fost oprit pentru control un autocar marca
„Setra”, condus de cetãåeanul ucrainean K.R., în vârstã de 31 ani,
care circula pe ruta Ucraina – România – Bulgaria.
În urma verificãrii amãnunåite, efectuate de poliåiætii de
frontierã æi inspectorii vamali asupra bagajelor æi mijlocului
de transport, s-au gãsit ascunse æi nedeclarate, în vederea
sustragerii de la controlul vamal, peste 10.000 pachete åigãri de
contrabandã.
Acestea erau în genåi
de voiaj, depozitate în
cala de bagaje din spatele
autocarului, la inventarierea
lor constatându-se cã e
vorba de 10.660 pachete
de åigãri de diferite mãrci
(„Muratti”, „LM”, „Vogue”,
„LM Slim”, „Carpaåi”,
„Davidoff”, „Marlboro”
æi „More”), toate de
provenienåã ucraineanã.
Bunurile, în valoare de 17.056 lei, au fost reåinute în vederea
confiscãrii de cãtre autoritatea vamalã, iar K.R. a fost sancåionat
contravenåional cu amendã în valoare de 10.000 lei.
Ilie POROCH-SERIÅAN
În cursul nopåii de 28/29 septembrie a.c., în jurul orei 02.35,
în timp ce se aflau în misiune de supraveghere a frontierei de stat,
poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Negreæti Oaæ au observat,
cu ajutorul aparaturii cu vedere pe timp de noapte, un grup de
patru persoane, aflat la aproximativ 500 m de linia de frontierã,
care se îndrepta spre interiorul åãrii. Ei au procedat la somarea
prin voce a celor în cauzã, dar, întrucât aceætia nu s-au supus æi
au încercat sã fugã, a fost necesarã folosirea armamentului din
dotare, cu respectarea prevederilor legale, fiind trase 4 focuri de
avertisment în plan vertical.
Echipajul poliåiei de frontierã a reåinut o persoanã, celelalte
trei reuæind sã se retragã pe teritoriul ucrainean, profitând
de vizibilitatea redusã, zona împãduritã æi de relieful foarte
accidentat. Persoana reåinutã este
cetãåean ucrainean, identificat ulterior ca
fiind Andriovyci H., în vârstã de 20 ani.
Imediat au fost informate autoritãåile din
åara vecinã, în vederea depistãrii æi reåinerii
æi a celorlalte persoane implicate.
În urma cercetãrilor efectuate în
zonã, echipa operativã din cadrul SPF
Negreæti Oaæ a descoperit, la aproximativ
În cadrul unor acåiuni desfãæurate pe linia combaterii
traficului ilicit de åigarete, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF
Cãlãraæi au oprit, în dupã amiaza zilei de luni – 30 august a.c.,
la un filtru organizat împreunã cu lucrãtori ai Gãrzii Financiare,
pe comunicatia D.N 3 Cãlãraæi - Bucureæti, km.110 Canton
Ceacu, pe conducãtorul unui autovehicul despre care se
deåineau informaåii cã se ocupã cu traficul æi comercializarea
ilegalã de produse acccizabile.
La controlul autovehiculului condus de A. Valentin, în
vârstã de 31 ani, cu domiciliul în municipiul Cãlãraæi, poliåiætii
de frontierã au descoperit 3.999 pachete de åigãri, marca LM,
cu timbru de Ucraina, pentru care cetãåeanul nu avea acte de
provenienåã.
M. Petre, tot din Cãlãraæi, aflat alãturi de æofer în autoturism,
a declarat organelor de cercetare cã a cumpãrat åigãrile din
Bucureæti, de la diveræi deåinãtori, pe care nu-i cunoaæte, cu
scopul de a le comercializa în municipiul Cãlãraæi.
1000 metri de linia de frontierã, într-o zonã împãduritã, 12
colete ambalate în folie neagrã, aæezate într-un loc acoperit cu
vegetaåie abundentã. Colete conåineau, în total, 6.000 pachete
åigãri, marca Viceroy, de provenienåã ucraineanã, în valoare de
aproximativ 25.500 lei.
Cetãåeanului ucrainean reåinut de cãtre poliåiætii de
frontierã i-au fost întocmite acte premergãtoare începerii
urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunilor de intrare
în åarã prin trecere ilegalã a frontierei de stat, contrabandã
æi tentativã de ieæire ilegalã din åarã prin trecere ilegalã a
frontierei de stat.
În data de 28 septembrie, Andriovyci H. a fost prezentat
Parchetului de pe lângã Judecãtoria Negreæti Oaæ cu
propunere de arestare preventivã. Judecãtoria
Negreæti Oaæ a dispus arestarea preventivã
a cetãåeanului ucrainean pentru o perioadã
de 29 de zile.
Cercetãrile sun continuate, atât de cãtre
poliåiætii de frontierã sãtmãreni, cât æi de
autoritãåile ucrainene, pentru identificarea
tuturor persoanelor implicate æi documentãrii
întregii activitãåi infracåionale.
În cauzã s-a întocmit lucrare penalã pentru sãvâræirea
infracåiunilor de „colectarea, deåinerea, producerea, transportul,
preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea æi vânzarea
bunurilor sau a mãrfurilor care trebuie plasate sub un regim
vamal cunoscând cã acestea provin din contrabandã sau sunt
destinate sãvâræirii acesteia” æi „deåinere în afara antrepozitului
fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor
accizabile supuse marcãrii, fãrã a fi marcate sau marcate
necorespunzãtor peste limita a 10.000 de åigarete”.
Åigãrile au fost introduse, pânã la finalizarea cecetãrilor, în
camera de corpuri delicte a IJPF Cãlãraæi, suma cu care statul
român ar fi fost prejudiciat prin neplata TVA-ului, accizelor æi
a taxelor vamale ridicându-se la 32.213 lei.
Pentru faptele sãvâræite, persoanele vinovate pot fi pedepsite
cu închisoare de la 2 la 7 ani.
Vasile CHIRU
Contrabandã cu åigãri
F R O N T I E R A
Æ t i r i
15

åg
În data de 30 august a.c, în jurul orelor
18.00, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF
Rãducãneni, judeåul Iaæi, au descoperit, pe
direcåia localitãåii de frontierã Salageni, un
autoturism marca Dacia Papuc, în care
erau trei bãrbãåi æi a cãrui prezenåã în
zonã li s-a pãrut suspectã.
Ei au continuat supravegherea zonei
æi au observat cã doi dintre cei cei trei
bãrbaåi au coborât din autoturism æi s-au
îndreptat spre Canalul Bahna, pe care l-au
trecut înot.
Legitimându-i pe cei trei bãrbaåi,
lucrãtorii au constatat cã aceætia sunt
cetãåenii români Alexandru A., de 19 ani,
Andrei C., de 20 ani æi Dan I., cu dublã
cetãåenie, românã æi moldoveneascã, în
vârstã de 20 ani.
În urma activitãåilor specifice desfãæurate, poliåiætii de frontierã
au descoperit, în apropierea râului Prut, 9 saci, din material plastic
în care era cantitatea de 99.800 åigarete (73.000 marca Plugarul
æi 26.800 marca Plai), cu timbru de accizã R. Moldova.
Dan I. a declarat cã a introdus ilegal åigãrile în România, prin
trecerea peste râul Prut, folosind o frânghie æi fiind ajutat de doi
cetãåeni moldoveni, cu care a åinut legãtura telefonic.
În data de 30 august a.c., în timpul desfãæurãrii unei
acåiuni pe linia prevenirii æi combaterii contrabandei cu
åigãri, poliåiæti de frontierã din cadrul S.P.F. Socol au depistat
în trafic, pe DJ 571 C, comunicaåia Zlatiåa-Lescoviåa, un
autoturism marca Renault, condus de M.R., în vârstã de 28
În data de 14 septembrie a.c., pe timpul unei misiuni
specifice, poliåiætii de frontierã din cadrul Sectorului P.F.
Poienile de Sub Munte, judeåul Maramureæ, au efectuat
semnalul regulamentar pentru a opri, pe un drum forestier,
unui autoturism de teren marca Suzuki, care se deplasa dinspre
linia de frontierã spre interior.
Deoarece conducãtorul auto nu a oprit la semnalul
regulamentar efectuat de cãtre poliåiætii de frontierã, s-a trecut
imediat la urmãrirea maæinii, iar dupã aproximativ 1,5 km
aceasta a fost blocatã.
La controlul efectuat asupra autoturismului, condus de
Fedor A., în vârstã de 34 ani, domiciliat pe raza judeåului, au
fost descoperite 12 colete voluminoase,
iar în urma inventarierii acestora a
rezultat cantitatea de 6.000 pachete
åigãri de provenienåã ucraineanã, în
valoare de aproximativ 51.200 lei.
Întreaga cantitate de åigãri a
fost ridicatã în vederea confiscãrii,
iar autoturismul în cauzã a fost
indisponibilizat la sediul IJPF Maramureæ
pânã la finalizarea cercetãrilor.
Poliåiætii de frontierã i-au întocmit
conducãtorului auto dosar penal pentru
sãvâræirea infracåiunii de contrabandã.
Persoanelor în cauzã li s-
a întocmit lucrare penalã sub
aspectul sãvâræirii infracåiunii
de contrabandã, în sarcina
numitului Dan I., æi complicitate la contrabandã, în sarcina
numiåilor Alexandru A. æi Andrei C.
Denis Mihaela LAZÃR
ani, domiciliat pe raza judeåului Caraæ-Severin.
La controlul efectuat asupra autoturismului, a fost descoperitã,
în portbagaj æi pe bancheta din spate, cantitatea de 9.969 pachete
de åigãri netimbrate, fãrã documente de provenienåã, marca
Marble, în valoare totalã de aproximativ 49.840 lei.
Persoana în cauzã a declarat poliåiætilor cã a achiziåionat
întreaga cantitate de åigãri de la o persoanã necunoscutã æi
intenåiona sã o comercializeze pe raza oraæului Timiæoara.
De asemenea, din cercetãrile efectuate de cãtre poliåiætii de
frontierã a reieæit faptul cã persoana în cauzã nu posedã permis de
conducere. În consecinåã, pe numele acesteia s-au întocmit actele
premergãtoare urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunilor
de: conducere pe drumurile publice a unui autovehicul fãrã a
poseda permis de conducere, contrabandã æi evaziune fiscalã, iar
întreaga cantitate de åigãri precum æi autoturismul au fost ridicate
în vederea confiscãrii.
Iasmina MAGHIAR
În baza unor date æi informaåii deåinute la nivelul IJPF
Maramureæ, cu privire la implicarea unor persoane în activitãåi
de contrabandã cu åigãri de provenienåã ucraineanã, în data
de 14 septembrie a.c. a fost desfãæuratã o acåiune specificã
pe linia prevenirii æi combaterii acestui fenomen, în zona
de competenåã, mai precis la domiciliul unor suspecåi din
localitatea Sighetu Marmaåiei.
Pe timpul desfãæurãrii cercetãrilor, a fost executatã æi
o percheziåie la domiciliul Mariei G., în vârstã de 42 ani,
ocazie cu care a fost descoperitã cantitatea de 1.788 pachete
åigãri de provenienåã ucraineanã, marca Viceroy, în valoare de
aproximativ 15.500 lei æi indicii clare cu privire la implicarea în
acåiuni de contrabandã
cu åigãri.
Poliåiætii de
frontierã, au întocmit
dosar penal pentru
sãvâræirea infracåiunii
de contrabandã în
cauzã, iar întreaga
cantitate de åigãri a
fost ridicatã în vederea
confiscãrii.
Radu LUNGU
16
F R O N T I E R A
Æ t i r i

În data de 10 septembrie a.c., în jurul orei 01.30, poliåiætii
de frontierã din cadrul PTF Moraviåa, judeåul Timiæ, au observat,
în apropierea zonei de frontierã cu Serbia, o autoutilitarã marca
Renault, înmatriculatã în România, condusã de un bãrbat.
Având suspiciuni cu privire la faptul cã aceasta ar putea
transporta bunuri accizabile, lucrãtorii noætri au procedat la
legitimarea persoanei în cauzã æi la efectuarea unui control
amãnunåit al mijlocului de transport.
Cu aceastã ocazie, poliåiætii de frontierã au depistat, ascunse
în autoutilitara condusã de Alin G., în vârstã de 20 ani, domiciliat
pe raza judeåului Timiæ, 4.600 pachete netimbrate, cu åigãri,
marca „Partner”, în valoare de 19.320 lei.
În cauzã a fost întocmitã lucrare
penalã sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de contrabandã, întreaga
cantitate de åigãri a fost confiscatã
æi predatã Autoritãåii Vamale, iar
autoturismul a fost indisponibilizat la
sediul SPF Moraviåa pânã la finalizarea
cercetãrilor. (Ciprian GAIC)
În baza unor date æi informaåii
deåinute la nivelul IJPF Maramureæ
cu privire la implicarea unor cetãåeni
români în activitãåi de contrabandã
În noaptea de 28-29 septembrie a.c., un echipaj din
cadrul I.J.PF. Suceava - Biroul de Combatere a Infracåionalitãåii
Transfrontaliere, aflat în misiune de supraveghere æi control a
frontierei, a descoperit, în apropierea frontierei de stat, 12 colete
voluminoase, ambalate în folie de culoare închisã.
În urma inventarierii celor 12 colete, s-a stabilit cã acestea
conåin 6.000 pachete de åigãri, marca „Doina”, de provenienåã
R. Moldova, în valoare de 36.000 lei.
În urma
cercetãrilor efectuate
a rezultat faptul
cã acestea au fost
introduse în åarã, peste
frontiera verde, de
cãtre numiåii Daniel
P. , Aurel C., Ioan B.,
Aurel P., Alexandru C.
æi Vasile H., cu vârste
cuprinse între 17 æi 24
ani, toåi domiciliaåi în
localitatea Straja,
judeåul Suceava.
În seara zilei de 20 septembrie a.c., poliåiætii de frontierã
botoæãneni au organizat o acåiune pe linia combaterii
contrabandei cu åigãri în zona Rãdãuåi Prut, pe direcåia
localitãåii Cotu Miculinåi.
Cu ajutorul aparaturii de supraveghere pe timp de noapte,
ei au observat în apropierea malului râului Prut, un bãrbat
care se deplasa cu un tractor dinspre frontiera de stat spre
interior, dupã ce a încãrcat în cabina tractorului cinci colete
voluminoase.
Bãrbatul a fost somat verbal de poliåiætii de frontierã, însã
a ignorat somaåiile æi a continuat deplasarea. Lucrãtorii noætri
au fost nevoiåi sã foloseascã armamentul din dotare, fiind
trase mai multe focuri de armã în plan vertical, cu respectarea
procedurilor legale. Întrucât æoferul nu a oprit tractorul,
poliåiætii de frontierã au tras asupra vehiculului, moment în
care bãrbatul a abandonat mijlocul de transport æi a încercat
sã fugã, fiind rãnit de douã gloanåe.
Poliåiætii de frontierã i-au acordat imediat primul ajutor æi au
solicitat intervenåia ambulanåei. Bãrbatul, identificat ulterior ca
fiind Vasile C., în vârstã de 37 ani, domiciliat pe raza judeåului,
a fost transportat urgent la Spitalul Judeåean Botoæani, unde i
cu åigãri de provenienåã ucraineanã, în data de 9 septembrie
a.c. a fost desfãæuratã o acåiune specificã pe linia prevenirii æi
combaterii acestui fenomen, în zona de competenåã.
Astfel, poliåiætii de frontierã, s-au sesizat din oficiu, cu privire
la faptul cã la domiciliul unor persoane din localitatea Cîmpulung
la Tisa, s-ar afla o însemnatã cantitate de åigãri, fapt pentru care,
au fost demarate verificãri în acest sens.
Pe timpul desfãæurãrii cercetãrilor, a fost executatã o
percheziåie la domiciliul lui Alexandru F., în vârstã de 50 ani æi
la alåi membri ai familiei sale din localitatea Cîmpulung la Tisa,
ocazie cu care a fost descoperitã cantitatea de 12.000 pachete
åigãri de provenienåã ucraineanã, marca Viceroy, în valoare de
aproximativ 105.000 lei æi indicii clare cu
privire la implicarea acestora în acåiuni de
contrabandã cu åigãri.
Poliåiætii de frontierã le-au întocmit celor
în cauzã, dosar penal pentru sãvâræirea
infracåiunii de contrabandã, iar întreaga
cantitate de åigãri a fost ridicatã în vederea
confiscãrii.
Cercetãrile continuã în vederea
indentificãrii tuturor persoanelor implicate
æi probãrii întregii activitãåi infracåionale.
Radu LUNGU
În dimineaåa zilei de 29 septembrie a.c., poliåiætii de
frontierã din cadrul S.P.F. Brodina, aflându-se într-o misiune
specificã în zona de competenåã, au observat, într-o pãdure
aflatã la graniåa cu Ucraina, mai multe persoane, care transportau
colete învelite în folie neagrã, ce veneau dinspre frontierã.
În urma activitãåilor întreprinse, s-a reuæit reåinerea celor în
cauzã, æi anume Ilie P., Mihai C., David J., Dumitru J., Ioan C.,
cu vârste cuprinse între 17 æi 48 ani, domiciliaåi în localitatea
Straja, judeåul Suceava.
La faåa locului au fost descoperite 24 baxuri de åigãri,
ambalate în colete învelite cu folie neagrã, ce conåineau,
în total, 11.640 pachete de åigãri (3.750 pachete marca
„More”æi 7.890 pachete marca „Doina”) de provenienåã
R. Moldova, în valoare de aproximativ 48.888 lei.
Celor 11 persoane reåinute, poliåiætii de frontierã
suceveni le–au întocmite acte de constatare sub aspectul
sãvâræirii infracåiunilor de trecere ilegalã a frontierei de
stat æi contrabandã, urmând a fi prezentaåi Parchetului
de pe lângã Judecãtoria Rãdãuåi, în vederea dispunerii
mãsurilor legale.
Ovidiu SASU
s-au acordat îngrijiri de specialitate, în prezent starea acestuia
fiind stabilã din punct de vedere medical.
În urma cercetãrilor coordonate de un procuror din cadrul
Parchetului de pe lângã Judecãtoria Darabani, în cabina
tractorului au fost gãsite 5 colete care conåineau, în total, 5.000
pachete de åigãri, în valoare de aproximativ 45.000 lei, care
au fost ridicate în vederea confiscãrii. Cetãåeanului român i
s-au întocmit acte premergãtoare începerii urmãririi penale
sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor asimilate contrabandei,
respectiv „colectarea, deåinerea, producerea, transportul,
preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea æi vânzarea
bunurilor sau a mãrfurilor care trebuie plasate sub un regim
vamal cunoscând cã acestea provin din contrabandã sau sunt
destinate sãvâræirii acesteia”, „deåinere în afara antrepozitului
fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a produselor
accizabile supuse marcãrii, fãrã a fi marcate sau marcate
necorespunzãtor, peste limita a 10.000 de åigarete” æi
„ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile”.
Minodora RÃCNEA
Contrabandã c
F R O N T I E R A
Æ t i r i
17

NOTÃ DE CONSTATARE,
CU PRIVIRE LA CARTEA DE IDENTITATE
ROMÂNEASCÃ 2006 (FALS TOTAL)
A. Vizualizare în luminã albã
1. Aversul documentului.
Pagini realizate cu sprijinul
Serviciul Expertiza Documentelor de
Cãlãtorie æi Criminalisticã din IGPF
ORIGINAL:
CONTRAFACERE:
2. Vizualizarea unei zone mãrite de pe fotografia titularului care
evidenåiazã modul de imprimare a acesteia.
ORIGINAL:
SE EVIDENÅIAZÃ O IMPRIMARE LASER A
FOTOGRAFIEI TITULARULUI
CONTRAFACERE:
SE EVIDENÅIAZÃ O IMPRIMARE INKJET A
FOTOGRAFIEI PERSOANEI ÎN CAUZÃ
3. Vizualizarea unei zone mãrite de pe aversul documentului, care
evidenåiazã modul de imprimare a desenului de fond æi a înscrisurilor.
ORIGINAL:
SE EVIDENÅIAZÃ
O IMPRIMARE
LASER A
DESENULUI
DE FOND ÆI A
ÎNSCRISURILOR
CONTRAFACERE:
SE EVIDENÅIAZÃ
O IMPRIMARE
INKJET A
DESENULUI
DE FOND ÆI A
ÎNSCRISURILOR
18
F R O N T I E R A
C r i m i n a l i s t i c ã

4. Vizualizarea unei zone mãrite de pe aversul documentului, care
evidenåiazã modul de imprimare a unei poråiuni din înscrisul “ROMANIA”
(litera “R”), poziåionat în partea superioarã a cãråii de identitate
ORIGINAL:
SE EVIDENÅIAZÃ O IMPRIMARE LASER
CONTRAFACERE:
SE EVIDENÅIAZÃ O IMPRIMARE INKJET
5. Vizualizarea unei zone mãrite de pe aversul documentului, care
evidenåiazã modul de imprimare a siglei organului emitent
ORIGINAL:
SE EVIDENÅIAZÃ O IMPRIMARE LASER
CONTRAFACERE:
SE EVIDENÅIAZÃ O IMPRIMARE INKJET
B. Vizualizare în luminã cu raze ultraviolete
6. Aversul documentului
ORIGINAL:
SE EVIDENÅIAZÃ
IMPRESIUNI
FLUORESCENTE
(MICROTEXT
ÆI DESENE TIP
GUILLOCHE)
CONTRAFACERE:
NU SE EVIDENÅIAZÃ IMPRESIUNI
FLUORESCENTE
Cartea de identitate româneascã, eliberatã
la data de 16.10.2006, este contrafãcutã (FALS
TOTAL).
F R O N T I E R A C r i m i n a l i s t i c ã 19

În data de 18 august a.c., în jurul orelor 13.10, s-a prezentat
în PTF Negru Vodã, pentru a ieæi din åarã, cetãåeanul român Irimia
I.V., în vârstã de 21 ani, din judeåul Buzãu. Bãrbatul conducea un
autoturism marca BMW 320i, înmatriculat în Italia, în valoare de
aproximativ 8.000 euro.
În urma controlului
de frontierã æi în baza
analizei de risc tactic,
efectuatã de lucrãtorul
de pe sensul de ieæire,
s-au efectuat verificãri
suplimentare în baza
de date Interpol,
autoturismul în cauzã
figurând ca fiind furat în
Italia din anul 2009.
Împotriva persoanei
în cauzã s-au întocmit
actele premergãtoare
începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunii de
complicitate la furt, urmând ca dosarul sã fie înaintat unitãåii
de parchet care supravegheazã cercetarea penalã, în prezent
autoturismul aflându-se indisponibilizat la sediul IJPF Constanåa
pentru continuarea cercetãrilor.
În data de 24 august a.c. s-a prezentat pentru a intra în åarã,
prin PTF Negru Vodã, cu autoturismul KIA Sorento, înmatriculat
în Italia, cetãåeanul român C.V, în vârstã de 42 ani, din judeåul
Iaæi. Din studiul documentelor prezentate la control, de cãtre
formatorii pe falsuri în documente, din linia a doua de control,
a rezultat cã certificatul de înmatriculare al autoturismului, care
purta însemnele autoritãåilor italiene, este fals total datoritã
calitãåii slabe din care e confecåionat documentul, modului de
imprimare æi lipsei reacåiei la razele U.V.
În urma extinderii cercetãrilor a rezultat faptul cã
certificatul de proprietate al autoturismului figureazã
în evidenåele poliåiei Italiene ca fiind furat în ,,alb”, iar
numerele de înmatriculare sunt furate, fiind atribuite
altui autovehicul, conform evidenåelor Interpol.
În cauzã s-au
întocmit actele
premergãtoare
începerii
urmãririi penale
împotriva
numitului C.V.
pentru sãvâræirea
infracåiunilor
de: „conducere
pe drumurile
publice a unui
autovehicul cu
numere false de
înmatriculare” ,
„uz de fals” æi
complicitate la furt, urmând ca dosarul sã fie înaintat unitãåii de
parchet care supravegheazã cercetarea penalã.
Alexandru NICOLIN
Autovehicule furate
Un autoturism marca „AUDI A4”, în valoare de 10.000 euro, care
figura în baza de date Interpol ca fiind furat, a fost descoperit de poliåiætii
de frontierã arãdeni din PTF Nãdlac, la ieæirea din România, în data de 20
septembrie a.c. Autoturismul, înmatriculat în Germania, era condus de un
cetãåean român, Ioan N., în vârstã de 58 ani.
Cu ocazia controlului documentelor, poliåiætii de frontierã au
constatat cã maæina figura în baza de date Interpol ca fiind furatã în
Germania din luna august 2010. Bãrbatul a declarat cã a achitat un
avans pentru autoturismul în cauzã æi cã acum mergea sã plãteascã
diferenåa.
Poliåiætii de frontierã arãdeni continuã cercetãrile pentru a stabili
cã persoana aflatã la volanul autovehiculului are sau nu legãturi
reåelele de traficanåi de maæini. Pânã la finalizarea anchetei,
toturismul a fost indisponibilizat æi se aflã la sediul IJPF Arad.
20
Mihaela LEÆ
În data de 31 august a.c., s-a prezentat, pentru a ieæi din
åarã, prin PTF Salonta cetãåeanul român R. Florian, la volanul
unei autoutilitare marca Daf, care avea aplicate numere de
înmatriculare bulgãreæti. La controlul de frontierã, pasagerul
din dreapta æoferului, cetãåeanul român Petru M. a declarat cã
autoutilitara îi aparåine æi a prezentat pentru control certificatul
de înmatriculare, cartea de identitate æi o carte verde, toate
emise de autoritãåile bulgare.
Poliåistul de frontierã a avut suspiciuni cu privire la
autenticitatea documentelor prezentate, motiv pentru care a
trecut la efectuarea de verificãri suplimentare.
În urma acestora, a reieæit faptul cã numerele de
înmatriculare bulgãreæti, care erau aplicate pe autoutilitara
Daf, aparåin unui autoturism marca Renault Clio.
Bãrbatul a declarat cã a cumpãrat autoutilitara din
Germania æi a dorit sã o înmatriculeze în circulaåie în Bulgaria,
fapt pentru care a apelat la o persoanã din municipiul Drobeta
Turnu-Severin, care, contra sumei de 1.000 euro, a obåinut
documentele æi numerele de înmatriculare, fãrã ca el sã
cunoascã faptul cã acestea sunt false. Totodatã, a declarat
cã, deoarece nu deåine permis de conducere, l-a rugat pe R.
Florian sã-i conducã autoutilitara pânã în Germania.
Având în vedere cele constatate, în cauzã au fost întocmite
actele premergãtoare începerii urmãririi penale faåã de numitul
Petru M. sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de complicitate
la fals material în înscrisuri oficiale, uz de fals æi punerea
în circulaåie pe drumurile publice a unui autovehicul
neînmatriculat æi cu numãr fals de înmatriculare.
Cãtãlin- Dumitru SIMUÅ
F R O N T I E R A
Æ t i r i

În ziua de 22 septembrie a.c., în jurul orelor 13.50, poliåiætii de
frontierã au depistat, în zona de competenåã, un autoturism marca
AUDI A3, care figura ca fiind furat în Italia din 2004.
Astfel, în urma activitãåilor specifice, lucrãtori din PTF Giurgiu
au depistat, la intrarea în åarã, pe cetãåeanul bulgar Bachvarov R.,
în vârstã de 35 ani, care conducea un autoturism marca Audi A 3,
albastru, fabricaåie 2003, înmatriculat în Bulgaria. În urma verificãrilor
a rezultat cã autoturismul figureazã ca fiind furat în Italia din 2004.
Cetãåeanul bulgar a declarat cã a cumpãrat autoturismul din Italia,
în luna martie anul acesta, contra sumei de 2.200 euro, necunoscând
cã este furat.
Persoanei în cauzã i s-au întocmit acte premergãtoare de cercetare
penalã pentru sãvâræirea infracåiunii de complicitate la furt, fiind
prezentat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Giurgiu, care a dispus
cercetarea în stare de libertate. Autoturismul a fost indisponibilizat în
parcul auto al IJPF Giurgiu pânã la finalizarea cercetãrilor.
Petre MATEESCU
Vineri, 17 septembrie a.c., în jurul orelor 22.00, s-au
prezentat în PTF Galaåi - Rutier, pentru a ieæi din åarã, doi
cetãåeni, P. Kamil, din Polonia, în vârstã de 20 ani æi D. Andrii, din
Ucraina, în vârstã de 28 ani, cãlãtorind într-o autoutilitarã marca
Au fost extinse cercetãrile prin Biroul de Contact Oradea æi
Biroul Naåional INTERPOL, iar în data de 23 septembrie a.c. s-a
confirmat faptul cã autoturismul figureazã ca fiind furat în Italia,
din luna august 2010.
„Iveco Daily”, înmatriculatã
Autoturismul, în valoare de
în Germania.
Poliåiætii de frontierã
50.000 euro, a fost indisponibilizat la
sediul IJPF Galaåi pentru continuarea
au avut suspiciuni cu
cercetãrilor, iar lui Mauro G. i-a fost
privire la provenienåa
întocmit dosar penal sub aspectul
autovehiculului, deoarece
persoanele în cauzã nu au
sãvâræirii infracåiunii de complicitate
la furt.
putut prezenta documente
care sã ateste deåinerea
legalã a autovehiculului.
Extinzând cercetãrile prin
INTERPOL, s-a stabilit cã
autoutilitara marca „Iveco
Daily” a fost declaratã ca
fiind furatã în Germania, în
data de 14 septembrie a.c.
În data de 28 septembrie a.c.,
în jurul orelor 19.30, în PTF Galaåi-
Rutier s-a prezentat, pentru a intra în
România, un cetãåean ucrainean,
Oleksandr K., în vârstã de
39 ani, care conducea un
autoturism marca „TOYOTA”,
înmatriculat în Ucraina.
Autovehiculul, în valoare
La controlul specific,
de aproximativ 127.000 lei,
a fost adus la sediul IJPF Galaåi în vederea continuãrii cercetãrilor,
lucrãtorii IJPF Galaåi întocmind dosar penal lui P. Kamil pentru
sãvâræirea infracåiunii de furt, iar lui D. Andrii sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de complicitate la furt.
poliåiætii de frontierã au avut
suspiciuni cu privire la provenienåa autoturismului æi au
extins cercetãrile prin Biroul Naåional INTERPOL, de unde
s-a confirmat faptul cã autoturismul figureazã ca fiind furat
din Japonia.
Autoturismul, în valoare de 20.000 euro, a fost
În data de 20 septembrie a.c., în jurul orelor 12.00, în PTF
Oancea s-a prezentat, pentru a ieæi din åarã, un cetãåean italian,
Mauro G., în vârstã de 41 ani, care conducea un autoturism
indisponibilizat la sediul IJPF Galaåi pentru continuarea
cercetãrilor, iar lui K. Oleksandr i-a fost întocmit dosar
penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de furt.
marca „BMW 645”, înmatriculat în Italia.
La controlul specific, poliåiætii de frontierã au avut suspiciuni
cu privire la autenticitatea documentelor prezentate, precum æi
Marcel ANTOHE
cu privire la provenienåa autoturismului.
ovehicule f
21

Peæte comercializat în condiåii insalubre,
în judeåul Cãlãraæi
La jumãtatea lunii septembrie, poliåiætii de frontierã din cadrul
Sectorului PF Olteniåa au reåinut 3 persoane ce transportau sau
comercializau peste 170 kg peæte în condiåii insalubre pe strãzile
localitãåilor de pe raza judeåului.
Astfel, la interval de numai câteva zile, poliåiætii de frontierã
au oprit pentru control, în localitãåile Mânãstirea, Curcani æi
Spanåov, 3 autovehicule despre care se deåineau informaåii cã
sunt folosite pentru transportul ilegal de peæte.
În urma verificãrilor efectuate s-a constatat cã nici una dintre
persoane - S. Tudor, de 56 ani, domiciliat în loc. Frãsinet, A.
Braconaj piscicol pe Lacul Brateæ...
În ziua de 2 septembrie a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul
SPF Galati au depistat, în zona de sud-vest a Lacului Brateæ, pe
cetãåeanul român N. Vladimir, în vârstã de 45 ani, domiciliat în
mun. Galaåi, care la vederea poliåiætilor de frontierã a ascuns, în
incinta unei societãåi comerciale, o cantitate de peæte, precum
æi câteva plase de pescuit.
La controlul efectuat, au fost descoperite opt plase
monofilament, cu o lungime de 1437 metri, o plasã de pescuit
tip prostovol æi cantitatea de aproximativ 54 kg peæte de diferite
specii, pentru care persoana menåionatã anterior nu a putut
prezenta acte justificative.
... æi pe Lacul Calica
Miercuri, 08 septembrie a.c., poliåiætii de frontierã tulceni
au confiscat 1.705 m de plasã monofilament æi 500 kg de peæte
proaspãt.
În cadrul unei acåiuni pe linia combaterii braconajului
piscicol, poliåiætii de frontierã din cadrul Detaæamentului de
Sprijin Operativ au depistat, în zona Lacului Calica, de pe
raza localitãåii Iazurile, trei persoane,
cu vârste cuprinse între 18 æi 39 de
ani, în timp ce descãrcau, dintr-o
ambarcaåiune sport, mai multe plase
monofilament cu capturã de peæte æi
le încãrcau într-un autoturism.
În urma controlului, au fost
descoperite 22 de plase monofilament,
cu lungimea totalã de 1.205 m æi 430
kg de peæte proaspãt, din diferite
specii.
Referitor la provenienåa setcilor,
cele trei persoane au declarat cã le
aparåin æi le-au utilizat la pescuit în
dimineaåa zilei de 08 septembrie a.c.,
pe lacul Calica, iar peætele capturat era
destinat comercializãrii.
Ionuå, în vârstã de 20 ani æi I. George, de 22 ani, ambii cu
domiciliul în loc. Mânãstirea, nu au putut prezenta documente
de provenienåã a peætelui æi nici documente care sã ateste dreptul
de transport sau comercializare.
Din declaraåiile acestora a reieæit faptul cã au achiziåionat
peætele de la persoane necunoscute, în principal de pe malul
lacului Mostiætea, cu scopul de a-l revinde la un preå mai bun.
Întreaga cantitate de peæte, aproximativ 177 kg, a fost ridicatã
în vederea continuãrii cercetãrilor æi predatã Direcåiei Sanitar
Veterinare pentru distrugere, sau, dupã caz, comercializare
prin societãåile specializate în acest
domeniu. De la una dintre persoane
a mai fost ridicatã suma de 70 lei, pe
care tocmai îi obåinuse din vânzarea a
17 kg peæte.
Persoanele implicate sunt cercetate
în stare de libertate, sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de „deåinere,
transport æi comercializare, fãrã
documente legale, a peætelui”.
Celor în cauzã le-au fost întocmite actele premergãtoare de
cercetare penalã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de deåinere
æi folosire la pescuit de plase monofilament.
Peætele, în valoare de 920 lei, a fost predat la o societate
comercialã de profil, setcile au fost ridicate în vederea confiscãrii,
iar autoturismul æi ambarcaåiunea au fost indisponibilizate la
sediul I.J.P.F. Tulcea, pânã la finalizarea cercetãrilor.
Câteva ore mai târziu, poliåiætii din cadrul SPF Tulcea au
depistat, pe Lacul Razelm, de pe raza localitãåii Jurilovca, douã
persoane, în vârstã de 56 ani, respectiv 33
de ani, în timp ce efectuau activitãåi de
pescuit dintr-o barcã pneumaticã.
Asupra acestora a fost descoperitã
cantitatea de 70 kg peæte æi 10 plase
monofilament, cu lungimea totalã de 500
m.
Ca urmare a celor constatate, celor
în cauzã le-au fost întocmite actele
premergãtoare de cercetare penalã sub
aspectul sãvâræirii infracåiunii de deåinere
æi folosire la pescuit de plase monofilament,
iar peætele, în valoare de 212 lei, a fost
predat, pentru valorificare, unei societãåi
comerciale de profil.
22 F R O N T I E R A
Vasile CHIRU
Din cercetãrile efectuate a rezultat cã
peætele a fost pescuit de cãtre N. Vladimir în
lacul Brateæ, iar uneltele de pescuit îi aparåin.
Bãrbatului i s-a întocmit dosar penal sub
aspectul sãvâræirii infracåiunilor de deåinerea sau utilizarea
uneltelor din plasa de tip monofilament, deåinerea sau folosirea
la pescuit de cãtre persoane neautorizate a prostovoalelor æi furt,
fapte prevãzute æi pedepsite de legislaåia în vigoare.
Întreaga cantitate de peæte, în valoare de 78 lei, a fost predatã
unei societãåi comerciale de profil, iar plasele de pescuit au fost
ridicate în vederea confiscãrii æi depuse la camera de corpuri
delicte a IJPF Galaåi.
Marcel ANTOHE
Natalia AGIGHIOLEANU
Æ t i r i

Aproximativ 700 litri de pãlincã deversaåi pe carosabil
Dintr-un recipient de plastic, cu 1.000 litri de pãlincã, un
sãtmãrean a deversat pe carosabil aproape 700 litri de alcool
în momentul în care æi-a dat seama cã poliåiætii de frontierã
vor lua mãsuri legale împotriva sa. Cum nu avea documente
pentru marfa pe care o transporta, a rãmas æi fãrã pãlincã, æi
fãrã autovehicul.
Miercuri, 15 septembrie a.c.,
poliåiætii de frontierã sãtmãreni, în
cooperare cu lucrãtori vamali din
cadrul Direcåiei Judeåene pentru
Accize æi Operaåiuni Vamale Satu
Mare, au desfãæurat o acåiune pe
linia combaterii traficului ilicit
cu produse accizabile. În cadrul
acestei acåiuni, în jurul orei 19.00,
la ieæirea din municipiul Satu
Mare, pe comunicaåia Satu Mare
– Ardud, a fost opritã, pentru
control, o autoutilitarã tip furgon,
marca Citroen Jumper, înmatriculatã în Satu Mare. Maæina era
condusã de cãtre Ioan T., în vârstã de 50 ani, din Turå, judeåul
Satu Mare.
La controlul efectuat asupra autovehiculului, în
compartimentul de marfã, au fost descoperite douã recipiente din
plastic, tip bazin, cu o capacitate de 1.000 litri fiecare. Într-unul
dintre ele se aflau 1.000 de litri de pãlincã, marfã pentru care
Încãlåãminte contrafãcutã
În data de 6 septembrie a.c., la PTF Bechet, judeåul Dolj, s-a
prezentat pentru control, pe sensul de intrare în åarã, un cetãåean
grec ce conducea un autocamion, încãrcat cu mãrfuri diverse,
care circula pe ruta Grecia - Olanda.
Acåionând în baza analizei de risc, poliåiætii de frontierã
de la P.T.F. Bechet, împreunã cu lucrãtorii vamali din cadrul
Pistol æi cannabis, în PTF Sighet
Poliåiætii de frontierã maramureæeni împreunã cu lucrãtorii
Biroului Vamal Sighet au depistat în PTF Sighet, un cetãåean ceh,
care încerca sã introducã ilegal în România, o armã tip pistol,
precum æi droguri de risc, respectiv cannabis.
În data de 20 septembrie a.c., în jurul orei 15.00, s-a prezentat
în PTF Sighet, pe sensul de intrare în România, la volanul unui
autoturism Volkswagen Transporter, cetãåeanul M. Karel, de 50
de ani, din Cehia.
În baza unei analize de risc,
poliåistii de frontierã, împreunã cu
lucrãtorii vamali, au trecut la verificarea
amãnunåitã atât a autoturismului, cât æi a
conducãtorului auto. În urma acestuia, a
fost descoperitã, în autoturism, o armã,
tip pistol, marca „SLAVIA”, fabricatã în
Cehoslovacia, calibrul 6 mm, precum
æi muniåia aferentã acesteia - 34 de
proiectile fãrã inscripåii, sub forma
conducãtorul auto nu a putut prezenta documente justificative,
afirmând verbal cã pãlinca este proprietate personalã.
În momentul în care æi-a dat seama cã împotriva lui se vor lua
mãsuri legale, æoferul a devenit recalcitrant æi a spart cu o piatrã
recipientul cu alcool, deversând, astfel, pe carosabil, aproximativ
700 litri de pãlincã æi încercând sã împiedice,
prin acest mod, luarea mãsurilor legale.
Poliåiætii de frontierã i-au întocmit
conducãtorului auto lucrare penalã pentru
sãvâræirea infracåiunii de împiedicare, sub orice
formã, a organului de urmãrire
penalã sau de menåinere a ordinii
publice de a-æi îndeplini obligaåiile
de serviciu privind legitimarea
sau conducerea unei persoane la
sediul poliåiei ori al altui organ de
stat, de a lua mãsurile necesare
pentru menåinerea ori restabilirea
ordinii publice.
Lucrãtorii vamali l-au
sancåionat contravenåional pe
æofer cu amendã în cuantum de 20.000 lei, iar restul cantitãåii
de alcool - aproximativ 300 litri, în valoare de 6.450 lei - au
confiscat-o. De asemenea, mijlocul de transport a fost ridicat în
vederea confiscãrii de cãtre inspectorii vamali.
Oana TOTOREAN
D.R.A.O.V. Craiova, aflaåi în exercitarea atribuåiilor prevãzute
prin lege, au procedat la efectuarea unui control amãnunåit
asupra încãrcãturii.
În urma controlului au fost descoperite 4.292 perechi
încãlåãminte, purtând însemnele figurative al firmei CONVERSE
ALL STAR, mãrfuri susceptibile a aduce atingere asupra dreptului
de proprietate intelectualã a mãrcii respective.
Dacã ar fi fost comercializate pe piaåã, la preåul produselor
originale, valoarea totalã a mãrfurilor s-ar fi ridicat la aproximativ
900.000 lei (215.000 euro).
Conform prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1383/2003
æi a Legii nr.344/2005, privind unele mãsuri pentru asigurarea
respectãrii drepturilor de proprietate intelectualã în cadrul
operaåiunilor de vãmuire, bunurile au fost reåinute de cãtre
autoritatea vamalã în vederea trimiterii spre expertizare, la
finalizarea cazului urmând a fi dispuse mãsurile legale ce
se impun. În urma expertizei s-a constatat cã, într-adevãr,
încãlåãmintea era contrafãcutã.
Dãnuå RUDÃREANU
unor tuburi de culoare arãmie – roæiaticã, închise la vârf, fãrã a
poseda documentele necesare pentru deåinerea æi introducerea
în România a acestei categorii de armament æi muniåie.
De asemenea, în interiorul autoturismului, într-o borsetã, a
fost descoperit un pliculeå transparent ce conåinea o substanåã
vegetalã care, în urma testãrii cu trusa narcotest, a reacåionat
pozitiv la cannabis.
Persoana în cauzã a declarat cã arma este pentru autoapãrare,
iar cannabisul pentru consum propriu.
Arma æi muniåia aferentã au fost ridicate în vederea efectuãrii
cercetãrilor ce se impun, iar substanåa vegetalã a fost trimisã
spre expertizare. Bãrbatului i s-a întocmit dosar penal
sub aspectul sãvaræirii infracåiunilor de tentativã la
contrabandã calificatã, deåinere sau port de armã
neletalã, din categoria celor supuse autorizãrii fãrã drept,
æi deåinere de droguri de risc pentru consum propriu.
Cercetãrile sunt continuate de cãtre procurorul
DIICOT - Biroul Teritorial Maramures æi poliåiæti de
frontierã maramureæeni, delegaåi de cãtre acesta în
vederea documentãrii întregii activitãåi infracåionale.
Radu LUNGU
F R O N T I E R A
Æ t i r i
23

Noutãåi la SFICPPF CONSTANÅA
Totul a început timid, cu paæi mici æi aproape nesiguri.
A fost o idee care a prins viaåã æi apoi a dat roade.
„Ce-ar fi dacã ne-am extinde oferta? Încercãm sã pregãtim æi
din alte domenii poliåieneæti?”
Acestea au fost întrebãrile pe care comisarul de poliåie Radu
Dumitru, directorul æcolii, le-a adresat, la sfâræitul anului 2009,
colegilor sãi de la Compartimentul Învãåãmânt.
Dorinåa de a dovedi cã echipa este sudatã æi poate face faåã
a rãsãrit în inimile tuturor profesorilor.
„DA, vrem sã dovedim cã suntem în stare!”
La data de 12 aprilie 2010, dorinåa a devenit faptã, iar pe
poråile Æcolii de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului
Poliåiei de Frontierã Constanåa au intrat 31 de agenåi de poliåie din
cadrul Direcåiei Regim Permise de Conducere æi Înmatricularea
Vehiculelor.
Au fost trei luni interesante, atât pentru profesori cât æi pentru
cursanåi æi, în data de 09 iulie 2010, au fost culese roadele muncii
tuturor.
Prima promoåie DRPCIV a absolvit.
La Botoæani, bãncile sunt invitate sã renegocieze cu poliåiætii
În urma problemelor întâmpinate de tot mai mulåi colegi deai
noætri, referitor la posibilitatea de a-æi achita ratele lunare la
creditele bancare contractate, la nivelul conducerii IJPF Botoæani,
s-a luat decizia de a se organiza, pe aceastã temã, o întâlnire
oficialã cu reprezentanåii bãncilor, chiar la sediul IJPF.
Astfel, în data de 09 septembrie 2010, la sediul IJPF Botoæani
æeful IJPF Botoæani – cms. æef Dragoæ Holca a invitat la o
întâlnire reprezentanåii principalelor bãnci din judeå, unde sunt
debitori majoritatea poliåiætilor de frontierã din inspectorat. De
asemenea, la întâlnire au fost invitaåi sã participe æi reprezentanåii
sindicatelor, precum æi ai asociaåiilor din cadrul IJPF Botoæani.
Au rãspuns invitaåiei directorii principalelor bãnci reprezentate
în judeåul Botoæani, unde angajaåii IJPF au contractat credite.
Scopul principal al acestei întâlniri nu a fost doar o simplã
informare referitoare la situaåia financiarã a angajaåilor, odatã
cu diminuarea salariilor, ci gãsirea unei modalitãåi de fluidizare
a relaåiei poliåiætilor cu bãncile.
„Am demonstrat cã putem. Vrem sã continuãm?”
„DA, vrem!”
Începând cu 13 septembrie 2010, la Æcoala noastrã, urmeazã
cursurile de iniåiere în carierã o nouã serie de 54 agenåi de
poliåie din cadrul Direcåiei Regim Permise de Conducere æi
Înmatricularea Vehiculelor. Æi asta nu e tot.
Ca o dovadã a faptului cã se poate, la data de 14 iunie
2010, pe poråile aceleaæi Æcoli de Formare Iniåialã æi Continuã a
Personalului Poliåiei de Frontierã Constanåa au intrat 27 de agenåi
de poliåie din cadrul Oficiului Român pentru Imigrãri.
Timpul a trecut æi iatã cã a venit 10 septembrie 2010 æi prima
promoåie ORI a absolvit.
Alte premiere la Æcoala din Constanåa:
- Cursul de capacitate pentru acordarea gradului profesional
de agent æef de poliåie – specializarea marinã – 32 agenåi de
poliåie, în perioada 17 – 28 mai 2010;
- Curs Comandanåi nave logistice –20 agenåi de poliåie, în
perioada 19 – 28 iulie 2010;
- Curs de specializare în limba englezã, specialitatea marinã
– 16 agenåi de poliåie, în perioada 29 noiembrie – 10 decembrie
2010;
- Curs IDD comandaåi nave fluviale – pentru ofiåeri, în
perioada 13 – 24 septembrie 2010;
- Participarea profesorilor din cadrul Catedrei de marinã la
atestarea la locul de muncã – specializarea marinã.
Cineva spunea „Dacã vrei sã munceæti, o poåi face”.
Noi putem sã muncim æi vrem!
A consemnat
Valentin-Ion IONIÅÃ
În urma discuåiilor purtate pe parcursul a câteva ore,
reprezentanåii bãncilor æi-au declarat disponibilitatea sã
renegocieze contractele de credit, în vederea reeæalonãrii
datoriilor, sã ofere pachete „de crizã”, special adaptate sectorului
bugetar æi oferte speciale pentru fiecare client – poliåist de
frontierã în parte, în funcåie de profilul fiscal al acestuia.
Unele bãnci s-au arãtat dispuse sã deplaseze în teritoriu
consilieri, care sã discute cu poliåiætii de frontierã eventualele
oferte, dovedind, astfel, cã au înåeles care este specificul muncii
la frontierã æi cã poliåiætii care lucreazã în zone îndepãrtate de
reæedinåa de judeå au mai puåine posibilitãåi de a ajunge la sediile
bãncilor.
Discuåia s-a finalizat cu o concluzie importantã, anume aceea
cã solicitarea de poprire pe salariu nu este o soluåie, fiind în
avantajul ambelor pãråi sã negocieze æi sã gãseascã modalitãåi
concrete de rezolvare a blocajelor financiare.
Minodora RÃCNEA
24 F R O N T I E R A
Æ t i r i

Emoåii, speranåe æi vise ce se vor împlini
Emoåiile începutului de carierã sunt retrãite de fiecare dintre
noi atunci când promoåii ale Academiei de Poliåie „Alexandru
Ioan-Cuza” æi ale Æcolii de Agenåi de poliåie de frontierã „Avram
Iancu” se prezintã la Inspectoratul Judeåean al Poliåiei de Frontierã
Iaæi.
Aæa s-a întâmplat æi în acest an, când 18 poliåiæti de frontierã
(8 ofiåeri æi 10 agenåi) au fãcut primii paæi spre activitatea care le
va aduce multe împliniri æi satisfacåii profesionale.
La sediul inspectoratului au fost organizate activitãåi care
au avut rolul de acomodare la specificul muncii pe care o
vor desfãæura, coordonate de ofiåeri cu o vastã experienåã
profesionalã.
Dupã cele 5 zile în care li s-a prezentat rolul æi locul IJPF
Iaæi în cadrul Poliåiei de Frontierã Române, reglementãrile de
ordine interioarã, principalele caracteristici ale situaåiei operative,
particularitãåile actelor normative care ne reglementeazã
activitatea în zona de competenåã, cei mai noi colegi au fost
repartizaåi la structurile subordonate, unde vor executa misiunile
sub coordonarea unor colegi cu experienåã, ce le vor fi tutori
profesionali.
Suntem mândri cã printre cei care au ales acest inspectorat,
pentru a pune în practicã cunoætinåele dobândite în timpul anilor
de studiu, sunt æi elite ale celor douã instituåii de învãåãmânt.
Le urãm colegilor bun venit printre noi æi mult succes în
carierã!
Denis Mihaela LAZÃR
Acordarea titlului de „Poliåistul anului”,
la IJPF Dolj, agentului æef de poliåie Stanciu
Emilian, cu ocazia Zilei Poliåiei de Frontierã
de anul acesta, s-a datorat rezultatelor obåinute în perioada
2009-2010 æi, poate nu întâmplãtor, confirmãrii unui adevãrat
profesionist, format în cei cincisprezece ani de când îæi desfãæoarã
activitatea în cadrul Poliåiei de Frontierã.
Absolvent al æcolii de poliåie Nicolae Golescu Slatina în
1995 æi a Facultãåii de
Drept Craiova, în 2010,
æi-a perfecåionat pregãtirea
prin participarea la cursuri
de specialitate.
De-a lungul carierei a
îndeplinit mai multe funcåii
în munca operativã, iar în
prezent este æef de grupã
în Punctul de Trecere a
Frontierei Bechet.
Din realizãrile
profesionale, cuprinse
în palmaresul ofiåerului,
putem aminti doar câteva
dintre cazuri:
-identificarea æi reåinerea
F R O N T I E R A
P o r t r e t
Poliåistul anului la I.J.P.F. Dolj
a douã autocamioane, în care s-au
descoperit 632.275 pachete de åigãri,
în valoare de peste 1 milion euro;
- constatarea mai multor
fapte penale, pe domeniile de
infracåionalitate din responsabilitatea
Poliåiei de Frontierã, dintre care
menåionãm reåinerea æi confiscarea a
douã autoturisme de lux, în valoare de
aproximativ 100.000 euro;
-depistarea æi reåinerea a doi cetãåeni
italieni, urmãriåi general pentru crimã.
Agentul de poliåie Stanciu Emilian a primit titlul de „poliåistul
anului” pentru modul ingenios prin care a reuæit sã creeze
condiåiile necesare desfãæurãrii unor acåiuni poliåieneæti cu
rezultate de excepåie.
În plan personal, ofiåerul se poate mândri cu o frumoasã
familie, Daniel, de 14 ani æi soåia Ecaterina fiindu-i alãturi æi
susåinându-l pentru ca toate aceste realizãri sã fie posibile.
Timpul liber îl dedicã familiei æi hobby-urilor, printre care se
numãrã cãlãtoriile, pescuitul æi, nu în ultimul rând, sportul.
Ionuå - Dorinel GHEONEA
25

Poliåist de frontierã gãlãåean, spre
frunåile de gheaåã ale Alpilor
„Ne-am pus colåarii,
cãætile æi, cu pioleåii în
mânã, am pornit încrezãtori
înainte: escaladarea unui
perete aproape vertical, de
aproximativ 700 de metri
diferenåã de nivel”
„Un alpinist viu este
mai bun decât unul mort”
„În astfel de situaåii
nu îåi rãmâne decât sã
te ascunzi sub o stâncã,
pentru cã simpla cascã nu
te salveazã”
Îndrãgostiåi iremediabil
de munte, Veronica æi Teo
Tãlãæman, colegul nostru,
însoåiåi de prietenul lor,
jurnalistul Ovidiu Matache,
de la ziarul „Imparåial”, au
încercat sã cucereascã
vârful Mont Blanc.
Vreme de trei zile,
în perioada 30 iulie - 1
august, alpiniætii români
s-au luptat cu crestele,
vremea æi altitudinea. Curajul, pasiunea æi efortul lor meritã tot
respectul. Iatã povestea aventurii lor:
Mai sus decât Moldoveanu
Ruta normalã pentru ascensiunea vârfului Mont Blanc (4.810
metri) este: Les Houches – Nid d`Aigle (2.372m) – Tête-Rousse
(3.167 m ) – Goûter (3.817 m) – Dôme du Goûter - Valot (4.362
m).
Cu povara celor 20 kg de echipament æi mâncare în rucsac,
dar æi cu experienåa de 5 ani de escalade în Bucegi, Piatra Craiului
æi pe vârful Moldoveanu, cei trei au pornit, pe 30 iulie, din
campingul Les Cimes, din Franåa, pe o vreme ploioasã, pentru a
profita de cele douã zile de vreme bunã anunåate de meteorologi.
Pânã la Nid d`Aigle au mers cu telecabina æi cu vestitul Tramway
du Mont Blanc æi, de acolo, spre refugiul Tête-Rousse.
„Când am ajuns la baraca forestierã Les Rochnes, la 2.700
de metri, deja depãæisem altitudinea maximã din Carpaåii
României, vârful Moldoveanu – 2.544 metri. Primele semne
ale efectelor altitudinii începeau sã-æi facã simåitã prezenåa,
însã peisajul alpin ne motiva sã înaintãm”, spun alpiniætii.
În refugiul Tête-Rousse ar fi trebuit sã rãmânã o zi, pentru
aclimatizare, dar, dupã o pauzã de 30 de minute pentru o
supã, au pornit la drum. Åineau sã se încadreze în cele douã
zile de vreme bunã, dar lipsa aclimatizãrii s-a rãzbunat.
Culoarul Moråii
Æi-au pus colåarii, cãætile æi, cu pioleåii în mânã, au pornit
încrezãtori înainte pe cea mai tehnicã poråiune de traseu:
escaladarea unui perete aproape vertical, de aproximativ
700 de metri diferenåã de nivel.
„Primii 200 de metri diferenåã de nivel, traversând
gheåarul de la Tête-Rousse, i-am parcurs relativ uæor. Am
depãæit æi primele corzi fixe æi am ajuns la Grand Couloir
– un traverseu de aproximativ 100 de metri pe o faåã
expusã, acoperitã cu gheaåã æi roci instabile, cunoscut ca
Aleea Popicelor sau Culoarul Moråii, pentru cã mai cad
pietre. Am reuæit sã îl traversãm fãrã evenimente æi cu multã
atenåie, dupã care am început urcuæul cu åinta clarã:
refugiul Goûter.
Dificultatea acestei poråiuni constã în ascensiune
pe un teren de rocã æi gheaåã, cu un grad de înclinaåie
mare, pasajele verticale fiind prevãzute cu corzi
fixe. Am parcurs destul de repede primii metri, apoi
altitudinea a început sã îæi punã serios amprenta. Starea
de obosealã se accentua tot mai mult.
Am înaintat ceva mai greoi, am depãæit cu brio
toate poråiunile tehnice, iar în jurul orei 20.00 am
ajuns la refugiu, unde am plãtit fiecare câte 28 de
euro pentru un somn «dulce»… sub mese, alãturi de
alåi alpiniæti din diferite åãri. Paturile erau rezervate cu
2-3 luni înainte, aæa cã nu am avut altã soluåie”, spun
temerarii gãlãåeni.
Eforturi supraomeneæti
La ora 2.00 noaptea era forfotã foarte mare în sala
de mese în care au dormit. Alpiniætii se echipau pentru
a urca pe cel mai înalt vârf din Alpi, Mont Blanc - 4.810
metri. Din cauzã cã nu prea au reuæit sã se odihneascã,
prietenii noætri au preferat sã mai stea câteva ore.
S-au trezit în jurul orei 6.00 æi s-au echipat cu toate
cele necesare.
„Ne-am legat toåi trei în coardã æi am pornit spre
vârf. Vântul sufla destul de tare, zãpada permanentã ne
îngreuna ascensiunea æi fiecare culme ne cerea parcã
un efort supraomenesc.
Trebuia sã fim foarte atenåi æi la crevasele care ne puteau
pune viaåa în pericol. Aerul rarefiat, oboseala acumulatã cu o zi
în urmã, faptul cã nu am fost în stare sã mâncãm mai nimic cât
am stat în refugiu, durerile îngrozitoare de cap ne-au dat serios
de furcã.
Dupã aproximativ patru ore am reuæit sã ajungem, totuæi, la
Refugiul Valot. Am aæteptat în zadar aproximativ o orã ca efectele
altitudinii sã mai disparã. Cea mai bunã metodã pentru a scãpa
de manifestãrile cauzate de altitudinea ridicatã este sã cobori.
A fost frustrant sã ne aflãm la aproximativ 400 de metri de
cel mai înalt vârf din Alpi æi sã realizãm cã åinta noastrã nu
putea fi atinsã în acele condiåii. Fizic eram doborâåi, iar a doua
zi nu mai puteam urca din cauza timpului nefavorabil anunåat
de meteorologi.
A fost greu sã renunåãm, dar se spune cã un alpinist viu este
26
F R O N T I E R A
T e m e r a r i

faptul cã nu am avut posibilitatea sã rãmânem cel puåin o zi la
refugiul Tete Rousse pentru aclimatizare. Am învãåat din aceastã
primã experienåã la o asemenea altitudine cât de importantã
este aceastã aclimatizare. Ca munte, se spune cã Alpii încep
acolo unde se terminã Carpaåii, prin urmare este greu de fãcut
o comparaåie între Carpaåii româneæti æi Alpi. Peisajul este
unul diferit. În Alpi existã gheåari, sunt acele crevase care îåi
pot pune în pericol viaåa dacã nu eæti atent, chiar æi pe cea a
coechipierilor, deoarece grupul merge legat în coardã, dar nu
pot sã spun cã Alpii sunt mai frumoæi decât Carpaåii sau decât
orice alt munte. Asta pentru cã fiecare munte are specificul lui,
pasajele lui tehnice, frumuseåea lui. Sunt la noi în åarã destule
masive montane, poate mai spectaculoase decât unii munåi din
afara åãrii”, povestesc Ovidiu, Veronica æi Teo.
În Franåa i-a impresionat faptul cã oamenii sunt mult mai
zâmbitori, civilizaåi æi ospitalieri, iar dintre toate grupurile de
alpiniæti strãini, cei mai sociabili au fost ucrainenii, francezii,
mai bun decât unul mort. Dupã ce am fãcut câteva poze cu vârful
de care ne despãråeau doar câåiva metri, am început coborârea”,
povestesc gãlãåenii.
Decizie înåeleaptã
Nori ameninåãtori se adunau deja în creastã, semn cã decizia
de a coborî cât mai repede a fost cea mai bunã. Au început
coborârea în jurul orei 9.00, pe acel perete vertical de 700 de
metri. Efortul depus era acum mai mic faåã de cel din urmã cu
douã zile. Coborau încet, atenåi, mai ales cã începuserã adevãrate
avalanæe de roci cu dimensiuni apreciabile æi care ricoæau în toate
direcåiile cu cât se apropiau mai mult de Grand Culoir.
„În astfel de situaåii nu îåi rãmâne decât sã te ascunzi sub o
stâncã mai înaltã, pentru cã o simplã cascã pe cap nu te poate
salva. Am aæteptat ca rocile sã nu se mai desprindã æi am traversat
Aleea Popicelor în paæi grãbiåi. Am ajuns în jurul orei 13.00 la
refugiul Tete Rousse, ne-am odihnit puåin, æi am coborât mai
departe, astfel încât, în jurul orei 16.00, am ajuns în staåia de
unde am urcat în Tramwai du Mont Blanc. În jurul orei 18.00
ne aflãm din nou în campingul Les Cimes.
A început o ploaie abundentã, iar la peste 2.500 de metri
ningea iar vântul viscolea zãpada. Eram cu toåii obosiåi, însã,
în parte, mulåumiåi cã am reuæit, mãcar, sã ajungem pe creasta
Alpilor”, povestesc tinerii, vizibil emoåionaåi.
„Am învãåat cât de importantã este
aclimatizarea”
Tinerii povestesc cã a fost o experienåã extrem de interesantã,
obositoare, dar care le-a adus o satisfacåie enormã în momentul
în care au depãæit pragul de 3.000 de metri, pentru cã, spun ei,
de acolo încep problemele cauzate de aerul rarefiat æi s-au temut
de cum vor reacåiona.
„Cred eu cã am reacåionat destul de bine având în vedere
italienii æi spaniolii. „Chiar am discutat mai multã vreme cu un
alpinist din Ucraina, care urcase Everestul æi care ne-a povestit
întâmplãri, parte dintre ele înfricoæãtoare, despre prieteni pe care
i-a pierdut în acea expediåie. Existã acest risc oriunde ai merge,
însã riscurile pot fi reduse æi dacã ætii unde sã te opreæti. Important
nu este neapãrat sã ajungi pe un anumit vârf, ci sã fii æi în stare
sã-l cobori în deplinã siguranåã”, ne-au mai spus aceætia.
Prietenii noætri pasionaåi de alpinism spun cã aceastã expediåie
nu ar fi avut loc fãrã sprijinul familiilor æi prietenilor, dar æi a
unor sponsori inimoæi. Ei åin sã mulåumeascã pe aceastã cale IPA
Regiunea 2 Galaåi, ziarului “Imparåial”, æi SC Isoval SRL.
Vasile NÃSTASÃ,
preæedinte IPA Regiunea 2 Galaåi
F R O N T I E R A
T e m e r a r i
27

Particularitãåi ale structurilor anticorupåie din alte state
La nivel internaåional, un document de o importanåã deosebitã
în stoparea æi combaterea corupåiei a fost elaborat de cãtre
O.N.U., în 1979, sub denumirea „Codul de conduitã pentru
responsabilii cu aplicarea legilor”. Mult mai târziu, în anul 1996,
în urma semnalelor trase de organisme precum Banca Mondialã
æi Fondul Monetar Internaåional, Adunarea Generalã a O.N.U. a
adoptat o rezoluåie prin care se cerea statelor sã ia mãsuri mai
decise pentru a interzice mituirea funcåionarilor publici.
În acest context, s-a subliniat necesitatea înfiinåãrii unui
instrument legal împotriva corupåiei, cu vocaåie mondialã,
care sã fie elaborat sub forma unei convenåii. Astfel, la 31
octombrie 2003, prin Rezoluåia Adunãrii Generale a ONU
nr. 58/4 din 2003, a fost adoptatã „Convenåia Naåiunilor Unite
împotriva Corupåiei”, document ce
trece în revistã multitudinea de activitãåi
desfãæurate pentru a combate corupåia,
de cãtre anumite organe, organisme æi
organizaåii internaåionale. În plus, au fost
definite mãsurile specifice de prevenire a
corupåiei, dar æi partea de incriminare,
investigare æi reprimare.
România a ratificat aceastã convenåie
prin Legea nr. 365 din 15 septembrie
2004.
În anul 1999, Grupul Multidisciplinar
asupra Corupåiei (G.M.C.) din cadrul
Consiliului Europei, în cadrul Programului
de Acåiune împotriva Corupåiei, a elaborat
douã instrumente juridice internaåionale,
menite sã contribuie la creæterea eficienåei
acåiunilor de prevenire æi combatere a
corupåiei, respectiv „Convenåia Penalã
privind Corupåia” æi „Convenåia Civilã
privind Corupåia”.
Convenåia Penalã privind Corupåia este consideratã tratatul
cu cel mai larg câmp de aplicare în domeniul luptei împotriva
corupåiei. Conform acestui document, Statele sunt obligate sã
incrimineze o serie de fapte privind corupåia, dar æi sã asigure
sancåiuni æi mãsuri eficiente, proporåionate, inclusiv pedepse
privative de libertate ce pot conduce la extrãdare. De asemenea,
Convenåia conåine prevederi privind dezvoltarea unor structuri
anticorupåie specializate, protecåia persoanelor care colaboreazã
cu autoritãåile care investigheazã sau instrumenteazã astfel de
cazuri, adunã probe sau confiscã bunurile rezultate din comiterea
infracåiunilor. România a ratificat aceastã convenåie prin Legea
nr. 27 din 16 ianuarie 2002.
Convenåia Civilã privind Corupåia reprezintã un instrument
juridic important, ce conåine o definiåie a corupåiei æi prevede
obligaåia Statelor pãråi de a prevedea în dreptul lor intern mijloace
eficiente în favoarea persoanelor care au suferit o pagubã,
rezultând dintr-un act de corupåie, pentru a obåine reparaåia
integralã a prejudiciului. Convenåia cere fiecãrui stat parte sã
prevadã, în legislaåia internã, dreptul de a începe o acåiune civilã
reparatorie în cazurile de corupåie; responsabilitatea statului
pentru actele de corupåie sãvâræite de funcåionarii sãi, precum æi
mãsuri de protecåie a salariaåilor care denunåã actele de corupåie.
România a ratificat aceastã convenåie prin Legea nr. 147 din 01
aprilie 2002.
Pe plan european, o importanåã aparte a avut-o æi documentul
„Cele 20 de Principii Directoare pentru lupta împotriva corupåiei”,
adoptate de Consiliul Europei în urma desfãæurãrii Summit-ului
Æefilor de Stat æi de Guvern, de la Strasbourg, din octombrie 1997,
ce recomandã autoritãåilor naåionale sã aplice aceste principii în
legislaåiile interne æi în practicã.
Menåionãm cã tot în cadrul Consiliului Europei (a nu
se confunda cu Consiliul Uniunii Europene), în 1999, a
fost creat un organism de monitorizare a implementãrii
28
standardelor anticorupåie – GRECO (The Group of States against
Corruption).
Având în vedere specificul naåional, fiecare dintre state æi-a
organizat structurile proprii de prevenire æi combatere a corupåiei
conform reglementãrilor stabilite la nivel mondial sau, dupã caz,
european. Prezentãm, pe scurt, câteva exemple:
În Marea Britanie existã un organism public, Independent
Police Complaints Commission (IPCC), ce nu este parte integrantã
a unui departament guvernamental ci îæi desfãæoarã activitatea
independent de ministere, deæi ministerele sunt responsabile
în faåa Parlamentului pentru activitatea organismelor nondepartamentale
pe care le finanåeazã. IPCC este finanåat de
cãtre ministerul de interne (Home Office)
dar, potrivit legii, este o instituåie total
independentã de poliåie sau grupuri de
interese æi partide politice, iar deciziile
sale nu pot fi influenåate de cãtre alte
instituåii guvernamentale. Æefii de structuri
regionale ai IPCC, denumiåi „commission
ers”(comisari), sunt numiåi de ministrul de
interne pe o perioadã de 5 ani æi nu pot
fi persoane care au fost vreodatã angajate
în poliåie.
În Franåa, corupåia constituie un risc
pentru întreg corpul funcåionarilor publici,
în care se regãsesc æi funcåionarii din
Ministerul de interne æi implicit poliåiætii,
jandarmii, pompierii etc. Existã structuri
de luptã împotriva spãlãrii banilor
(TRACFIN), cu competenåã naåionalã,
ce depind de Ministerul Economiei
Finanåelor æi Bugetului, altele ce fac parte din Poliåia Naåionalã,
precum Brigada Centralã de Luptã împotriva Corupåiei (BCLCC)
sau servicii interministeriale plasate sub autoritatea ministrului
justiåiei pentru prevenirea faptelor de corupåie, cum este cazul
Serviciului Central de Prevenire a Corupåiei (SCPC).
Amintim cã faptele de corupåie sãvâræite de cãtre poliåiæti
sunt de competenåa Inspecåiei Generale a Poliåiei Naåionale, care
va sesiza magistratul. Cercetarea faptelor se va face de cãtre
Brigada Centralã de Lupta împotriva Corupåiei, sub coordonarea
magistratului.
Specific Spaniei, la nivel central, este Parchetul Anticorupåie,
a cãrui misiune principalã este de a investiga faptele grave de
corupåie comise de cãtre funcåionarii publici, pe timpul sau în
legãturã cu atribuåiile de serviciu, æi sã asigure acuzarea pe timpul
procesului penal.
La nivelul Secretariatului de Stat pentru Securitate al M.I.
spaniol, funcåioneazã „Inspecåia de Personal æi a Serviciilor
de Securitate”, organism subordonat direct secretarului de stat
pentru probleme de securitate internã, cu atribuåii în investigarea
plângerilor æi sesizãrilor privind funcåionarii Direcåiei Generale
a Poliåiei æi Gãrzii Civile.
În Italia, Serviciul Anticorupåie æi Transparenåã din
Departamentul Funcåiei Publice, din cadrul Ministerului
Administraåiei Publice æi Inovãrii, se ocupã cu prevenirea æi
combaterea corupåiei æi a altor forme ilegale din administraåia
publicã. Rapoartele privind activitatea desfãæuratã sunt prezentate
anual Parlamentului italian.
În ce priveæte Germania, unica structurã din cadrul aparatului
federal cu atribuåiuni de prevenire a corupåiei este Grupa de
Verificare Revizie Internã æi Prevenirea Corupåiei. Aceasta nu
desfãæoarã activitãåi de poliåie judiciarã. Dupã constatarea
F R O N T I E R A Æ t i r i

faptelor de corupåie, cauza este predatã Poliåiei Judiciare
de Land sau direct Parchetului, în funcåie de complexitatea
cauzei. La nivelul Poliåiilor Judiciare de Land nu existã
o structurã special înfiinåatã, care sã cerceteze faptele
de corupåie comise de propriul personal, ci acestea
sunt cercetate la comun cu celelalte fapte de corupåie,
excepåie fãcând Landul Hamburg, unde funcåioneazã o
astfel de structurã.
Polonia dispune pentru prevenirea æi combaterea
corupåiei de Biroul Central Anticorupåie. Acesta este format
din poliåiæti, procurori æi alåi specialiæti din alte domenii de
activitate (experåi contabili, specialiæti în finanåe publice,
vameæi etc.), care previn æi constatã infracåiuni de corupåie
în domeniul instituåiilor publice, companiilor cu capital
de stat, partide politice, justiåie, achiziåii publice, taxe
æi impozite, subvenåii de stat, declaraåiile de avere æi de
interese ale înalåilor funcåionari publici etc. La nivelul
Poliåiei Naåionale, Biroul de Afaceri Interne, subordonat
doar comandantului general al poliåiei polone, se ocupã, în
principal, de depistarea æi cercetarea infracåiunilor comise
de poliåiæti æi de personalul civil ce îæi desfãæoarã activitatea
în cadrul poliåiei polone (inclusiv cele de corupåie). Printre
condiåiile impuse la încadrarea în acest birou amintim: sã
fie apåi psihic, sã aibã un trecut profesional ireproæabil æi
sã fie acceptaåi de æeful de subunitate æi de colectiv.
Încheiem scurta exemplificare cu Ungaria unde,
structura specializatã, Corpul de Control din cadrul
Poliåiei Ungare, funcåioneazã sub directa subordonare
a Comandantului Poliåiei Naåionale. Lucrãtorii acestei
structuri desfãæoarã control inopinat æi testãri, prin care se
urmãreæte modul de comportament al poliåistului, modul
cum este echipat, cunoætinåele profesionale, rezistenåa la
tentaåii etc.
În România, structurile cu atribuåii anticorupåie sunt
organizate atât sub forma unor structuri independente,
cât æi la nivelul unor ministere considerate esenåiale în
descoperirea æi pedepsirea faptelor de corupåie, dupã cum
urmeazã:
1. AGENÅIA NAÅIONALÃ DE INTEGRITATE (A.N.I.),
- autoritate administrativã autonomã - înfiinåatã prin
Legea nr. 144/2007, cu competenåe în verificarea
averilor dobândite în perioada exercitãrii mandatelor
sau a îndeplinirii funcåiilor ori demnitãåilor publice, sau a
conflictelor de interese æi a incompatibilitãåilor. Numirea
æi revocarea din funcåie a preæedintelui æi vicepreæedintelui
Agenåiei se face de cãtre Senatul României.
2. DIRECÅIA NAÅIONALÃ ANTICORUPÅIE (D.N.A.)
– Ministerul Justiåiei - înfiinåatã prin OUG nr. 43/2002,
organizatã ca structurã în cadrul Parchetului de pe lângã
Înalta Curte de Casaåie æi Justiåie.
3. DIRECÅIA GENERALÃ ANTICORUPÅIE (D.G.A.)
– Ministerul Administraåiei æi Internelor - înfiinåatã prin
Legea nr. 161/2005, în contextul aderãrii la Uniunea
Europeanã, ca structurã specializatã pentru prevenirea æi
combaterea corupåiei în rândul personalului MAI.;
4. DIRECÅIA GENERALÃ DE INFORMAÅII ÆI
PROTECÅIE INTERNÃ (D.G.I.P.I.) – Ministerul
Administraåiei æi Internelor - înfiinåatã prin OUG nr.
30/2007;
5. Structurile de control æi inspecåie internã ale
Ministerului Administraåiei æi Internelor.
Medalie de aur la
Ju Jitsu
Subinspector Genoveva
Galan (foto dreapta) are
24 ani, este absolventã
a Academiei de Poliåie
,,Al. I. Cuza” Bucureæti,
promoåia 2009, cu media
9,63, practicã sportul de
performanåã de la 7 ani
æi este componentã a
lotului naåional de arte maråiale din 2004. Actualmente îæi desfãæoarã
activitatea la IGPF-DSCTF.
Antrenorul colegei noastre este Doru Galan, tatãl sportivei, profesor
de sport la Academia de Poliåie „Al. I. Cuza” Bucureæti.
În perioada 28 august - 5 septembrie a avut loc Combat Gams - Sport
Accord „Olimpiada Artelor Maråiale” în Beijing - China. Competiåia
cuprinde cele mai importante æi mai bine dezvoltate sporturi de luptã
pe plan mondial æi anume: Wushu, Aikido, Box, Judo, Ju Jitsu, Karate
(FMK), Kendo, Kickboxing, Muaythai, Sambo, Sumo, Taekwondo æi
Wresting. Aceste sporturi sunt membre Sport Accord (fostul GAISF),
partener al Comitetului Olimpic Internaåional. Fiecare sport a fost
reprezentat de o personalitate de renume mondial, cum ar fi Jet Li æi
Jackie Chan (Wushu), Fedor Emelianenko (Sambo), Bertrand Amoussou
(ju- jitsu). Federaåia Românã de Arte Maråiale a fost reprezentatã prin
4 sportivi de la ju-jitsu (calificaåi în urma rezultatelor obåinute la
campionatele europene). În funcåie de specificul competiåional al
fiecãrei ramuri sportive au fost rezervate una sau mai multe zile de
concurs, pentru fiecare stil în parte. Pentru ju-jitsu au fost rezervate 2
zile de concurs: 29 æi 30 august.
Din partea României, la ju-jitsu, s-au calificat, pe baza rezultatelor
competiåionale internaåionale anterioare, 4 sportivi, membrii ai
lotului naåional æi ai clubului de arte maråiale Budo Seishin („Spiritul
Luptãtorului”): sinsp. Galan Genoveva æi Mihalache Cãtãlina, la duo
demonstrativ feminin æi Galan Doru æi Dobre Ionuå Costin, la duo
demonstrativ masculin.
Pe fiecare categorie de concurs au fost calificaåi primii 6 sportivi din
lume, cei mai buni, participând sportivi de pe toate continentele. Dupã
o competiåie foarte grea, cu cele mai bune perechi de duo demonstrativ
din lume, reprezentanåii României au reuæit sã cucereascã MEDALIA
DE AUR la duo demonstrativ feminin æi MEDALIA DE BRONZ la duo
demonstrativ masculin.
Partea financiarã pentru acest important eveniment sportiv a fost
asiguratã de statul chinez.
O puteåi vedea pe Genoveva Gãlan, în acåiune, în timpul concursului,
la adresa http://www.youtube.com/watch?v=FN8A1BYdjzc.
Iulian PUICÃ
(Pentru întocmirea prezentului articol au fost folosite
materiale documentare obåinute cu sprijinul Centrului de
Cooperare Poliåieneascã Internaåionalã).
Robert NEACÆU,
Serviciul Prevenire – DGA
F R O N T I E R A
Æ t i r i
29

SÃRBÃTORI CREÆTINE LA ROMÂNI
„Dumnezeu ne-a dãruit, în fiecare an, un numãr de sãrbãtori,
ca sã ne aducem aminte de binefacerile primite de la El”. (Sfântul
Ioan Gurã de Aur).
+ Sfânta Cuvioasa Parascheva - 14.10 – este cea mai
cunoscutã dintre toåi sfinåii ale cãror moaæte se aflã la noi în åarã,
un mare numãr de biserici având Hramul Cuvioasei, fiindu-le
ocrotitoare. Astfel, Arhiepiscopiile cu cele mai multe biserici cu
hramul Sfintei Cuvioase Parascheva sunt cele din: Sibiu cu 47,
Iaæi cu 35, Bucureæti cu 33, Buzãu cu 29, Roman 22 etc.
Cunoscutã în popor æi sub numele de „Sfânta Vineri”,
paraschevi însemnând, în limba greacã, vineri (ziua în care s-a
nãscut Cuvioasa ), sau „Vinerea Mare”, dar
æi „cea grabnic ajutãtoare æi mult folositoare”
Sfânta este, cu deosebire, cinstitã în
Moldova, unde, de peste 350 de ani, se
aflã preacinstitele ei moaæte, devenite izvor
de vindecãri, în veænicã odihnã la noua
Catedralã Metropolitanã din Iaæi.
Toatã viaåa æi-a închinat-o în întregime
lui Dumnezeu æi când, cu rugãciune
stãruind, æi-a dat luminatul suflet în mâna
Lui, Acesta a slãvit-o cu darul neputrezirii
trupului æi al facerii de minuni.
La 14 octombrie, ziua Sfântei Parascheva,
are loc unul dintre cele mai mari pelerinaje
ortodoxe din åara noastrã, la care participã
credincioæi din toate colåurile åãrii, zi în
care racla cu moaæte este scoasã în faåa
Catedralei, aæezatã într-un baldachin special
amenajat æi, timp de douã zile æi douã nopåi,
creætinii stau la rând pentru închinare.
În preajma raclei cu sfintele moaæte,
atribuite fiindu-le minuni æi vindecãri
miraculoase, cei copleæiåi de suferinåã gãsesc
alinare, cei cãzuåi în necaz aflã mângâiere,
cei fãrã speranåã capãtã tãrie æi hotãrâre.
Potrivit tradiåiei populare, se spune cã aæa cum va fi vremea
pe 14 octombrie, aæa va fi pânã pe 26, aceeaæi lunã, de Sfântul
Dimitrie; în aceastã zi se fac praznice pentru moråi, se åine post
æi nu se lucreazã.
+ Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. Izvorâtorul de Mir - 26.10
- vestit pentru frumuseåea fizicã, pentru nobleåea, înåelepciunea,
bunãtatea æi virtuåile sale, era æi un bun strateg æi specialist în arta
militarã. Fiind, pe lângã acestea, evlavios æi învãåãtor al credinåei
în Iisus Hristos îæi propãvãduia public credinåa creætinã, fapt care
i-a atras mânia împãratului Romei, Maximilian, care, la refuzul
sfântului de a renunåa la credinåa sa, l-a întemniåat, mai apoi,
ucigându-l cu suliåe.
Peste ani, când i s-au aflat moaætele, din acestea izvorea Mir
binemirositor, ce a vindecat mulåi suferinzi. Sfintele moaæte se
gãsesc la Bazilica Sfântul Dumitru, din Tesalonic, ridicatã pe
mormântul sãu, devenit mare centru de pelerinaj, la care mulåi
credincioæi vin sã se închine æi sã cearã ajutor.
Ziua sãrbãtorii creætine a Sfântului Dimitrie Izvorâtorul de
Mir se numeæte popular „Sâmedru”. Se spune cã Sâmedru,
împreunã cu Sângiorzul (Sfântul Gheorghe – 23 aprilie) împart
anul pastoral în douã anotimpuri egale: vara, de la 23 aprilie
pânã la 26 octombrie æi iarna, între 26 octombrie æi 23 aprilie.
Aceastã datã se mai numeæte æi ziua soroacelor, deoarece acum
se rezolvã æi se încheie toate socotelile, împrumuturile, slujbele
sezoniere.
+ Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou. Ocrotitorul Bucureætilor
– 27.10 – numit æi „Basarabov” (numele localitãåii de obâræie) -
æi-a aflat sfâræitul între douã lespezi de piatrã din peætera sãpatã
într-o stâncã de pe malul râului Lom, dupã o viaåã monahalã
petrecutã în post aspru, înfrânare æi rugãciune, izolat de lume æi
30
chiar de ceilalåi monahi.
Moaætele sfântului, descoperite în mod
minunat atunci când apele crescute ale
Lomului au surupat malul râului, se gãsesc
aæezate, cu mare cinste, în Catedrala
Patriarhalã, de astãzi, din Bucureæti, dar fãrã mâna dreaptã care,
se crede, cã s-ar afla la Kiev. Cei ce s-au închinat la sfintele
moaæte au fost miluiåi cu vindecarea multor boli æi suferinåe care
le împovãrau trupul æi sufletul.
+ Soborul Sfinåilor Arhangheli Mihail æi Gavriil – 08.11
– este sãrbãtoarea îngerilor æi dateazã din veacul al cincilea,
fiind rãspânditã în tot Rãsãritul creætin. Arhanghelii, conducãtorii
cetelor de îngeri, sunt reprezentaåi ca având aripi æi purtând sãbii,
ca simbol al biruinåei, fiind cãlãuzitori ai sufletelor în drumul
acestora spre Rai.
Cãpetenie peste „ceata celor fãrã de trupuri”(îngeri = vestitori,
„duhuri slujitoare”, cum spune proorocul
David, pentru cã ei vestesc pe pãmânt, fãcând
cunoscut oamenilor voia lui Dumnezeu), în
rãzboiul lor cu „balaurul”, a reuæit sã arunce
„balaurul cel mare, æarpele cel de demult,
care se chema satana, diavolul cel ce înæela
pe toatã lumea, pe pãmânt, æi îngerii lui au
fost aruncaåi cu el”(Apoc.,12, 7-9). Slujitor
æi pãzitor al „credinåei cãtre Stãpânul sãu”,
Sfântul Arhanghel Mihail a fost rânduit, de
cãtre Atotputernicul Dumnezeu, cãpetenie
a soborului de îngeri buni, fiind îngerul
dreptãåii, al legii Dumnezeieæti, binefãcãtor
al mântuirii noastre.
Arhanghelul Gavriil este arhanghelul
bucuriei, aducând totdeauna veæti bune, de
bucurie. El a vestit, trimis de Dumnezeu,
Fecioarei Maria taina cea mare a întrupãrii
Domnului æi, tot el, a dus drepåilor Ioachim æi
Ana vestea zãmislirii Maicii Domnului.
În aceastã zi de sãrbãtoare se fac
pomeniri æi praznice pentru cei moråi æi
fiecare creætin aprinde câte o lumânare ca
sã aibã asiguratã lumina de veci, cãlãuzitoare
pe lumea cealaltã.
Aceasta este ultima mare sãrbãtoare a sfinåilor înainte de
începerea Postului Crãciunului.
+ Sfântul Apostol Filip; Sfântul Grigorie Palama (Lãsatul
secului pentru Postul Naæterii Domnului) - 14.11 .
Sfântul Apostol Filip – unul din cei æapte diaconi, sfântul
l-a propãvãduit pe Hristos, aducând multã bucurie celor care
îl ascultau, deoarece predicile sale erau întãrite de minuni,
tãmãduind toate bolile æi izgonind duhurile cele rele care ieæeau,
„strigând cu glas mare”, din oameni. El se numãrã printre cei
Doisprezece Mari Apostoli. Istoricii vin cu argumente pentru a
susåine faptul cã Sfântul Filip este cel de-al doilea apostol care a
sfinåit pãmântul românesc, propãvãduind Cuvântul Evangheliei
Mântuitorului Hristos pe meleagurile noastre.
Tot în aceastã zi se lasã sec pentru Postul Crãciunului sau
Postul Naæterii Domnului, post ce se încheie pe 24 decembrie.
Sfântul Grigorie Palama - hirotonisit ca preot la un schit din
Tesalonic, unde se retrãsese din faåa invaziei turceæti, a combinat
îndatoririle sale preoåeæti cu viaåa de pustnic, fiind considerat unul
dintre cei mai importanåi apologeåi universali ai Ortodoxiei æi,
totodatã, renumit profesor al isihasmului (practicarea rugãciunii
exterioare - rugãciunii minåii sau a inimii, pentru care este
nevoie de solitudine æi liniæte – de la grecescul „hesychia”, care
înseamnã calm æi liniæte).
Numit Arhiepiscop al Tesalonicului, Sfântul Grigorie a fãcut
multe minuni în ultimi ani de viaåã pãmânteanã, vindecând mulåi
bolnavi.
A fost canonizat la Sinodul din Constantinopol pentru lupta
contra ereticilor æi pentru teologia sa profundã.
F R O N T I E R A
T r a d i å i i
E.U

Concurs de pescuit sportiv, organizat cu
ocazia Zilei PENSIONARILOR
În data de 10 septembrie a.c., poliåiætii de frontierã gãlãåeni au
participat la un concurs de pescuit sportiv, dupã care au sãrbãtorit
„Ziua Pensionarilor”, aflatã la cea de-a 2-a ediåie.
În ziua de 10 septembrie a.c., începand cu orele 07.00,
poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Galaåi au participat la o
competiåie de pescuit sportiv, activitate organizatã pe Lacul Brateæ
æi sprijinitã de cãtre Asociaåia Sportivã „Frontiera” Galaåi æi de
cãtre I.P.A. Regiunea 2 Galaåi.
Aceastã acåiune a fost un bun prilej de socializare între
lucrãtorii IJPF Galaåi, iar la finalul competiåiei, au fost premiaåi
cei mai buni pescari.
Premiile au constat în cupe, diplome, dar æi obiecte de
pescuit, înmânate de conducerea IJPF Galaåi.
Fiecare gest bun conteazã!…
O mânã întinsã unui om care are nevoie de ajutor înseamnã,
de fapt, garanåia cã, altcumva, altundeva, altcineva ne va
întinde mâna atunci când vom avea nevoie de asta. Æi cã,
în mod paradoxal, sã faci bine altuia înseamnã sã îåi faci åie
cel mai mare bine posibil într-o viaåã de om: sã dai sens æi
nobleåe mersului tãu prin viaåã atât de grãbit.
Eu cred - æi spun mereu - cã fiecare gest bun conteazã.
Cã nu doar relele se adunã într-un conglomerat, ci æi faptele
bune pot sã creascã, înãlåându-se în construcåii splendide.
Cã e mai bine sã faci un gest bun, cât de mic, decât sã stai
cu mâinile în sân æi sã priveæti acru æi pesimist în podea sau
în televizor, convins cã toate bãtãliile au fost deja, demult,
pierdute. Æi, port în inimã convingerea cã rãsturnarea spre
bine a vieåii noastre, a tuturor, începe de la fiecare dintre noi.
Cã un gest bun declanæeazã o undã de energie nobilã care
va genera, altundeva pe pãmânt, o altã faptã bunã. Când faci
bine trebuie sã îl faci din toatã inima, nu ca sã placi cuiva,
ci ca sã-l ajuåi pe cel ce are nevoie de ajutorul tãu. Binele
trebuie fãcut cu toatã inima, ætiind cã binele pe care îl faci, åi
se va face æi åie cândva.
Sunt de pãrere cã trebuie sã îåi ajuåi aproapele atunci când
are nevoie æi sã nu aætepåi nicio rãsplatã. Îi faci omului binele
de care are nevoie, pe care, eventual, åi-l æi cere. Dupã ce îl
ajuåi începe sã se simtã apãsat, punându-æi întrebarea:
„-Vai, cum o sã mã revanæez? Doar m-a ajutat!”
Dupã aceastã activitate, tot cu sprijinul Asociaåiei Sportive
„Frontiera” Galaåi æi I.P.A. Regiunea 2 Galaåi, a fost organizatã
cea de-a 2-a ediåie a „Zilei Pensionarului”.
Începand cu orele 13.00, au fost invitaåi sã participe într-un
cadru festiv, amenajat la Baza de agrement din zona Lacului
Brateæ, foæti grãniceri æi poliåiæti de frontierã, care au activat în
cadrul IJPF Galaåi.
Conducerea IJPF Galaåi a oferit celor prezenåi momente de
relaxare æi a profitat de acest moment pentru a oferi diplome de
excelenåã pensionarilor prezenåi la activitate. Totodatã, s-a propus
ca aceastã „Zi a Pensionarilor” sã fie sãrbãtoritã în fiecare an,
reprezentând un moment în care fostele cadre sã se întâlneascã,
sã socializeze æi sã depene amintiri.
Marcel ANTOHE
Æi apãsarea asta degenereazã în frustrare
æi îi mai auzi : „-Bine, ce mare lucru cã m-a
ajutat, cã æi eu l-aæ fi ajutat”. Dupã care : …
„-Mai dã-l dracului, ce sã-åi spun, ce mare
bine mi-o fi fãcut, cã mã descurcam æi fãrã el/ea” – uitând cã
nu, nu s-ar fi descurcat fãrã tine. Nu uit nici de cei pe care
dacã i-ai ajutat o datã, de douã ori, sunt convinæi cã unicul
tãu scop în viaåã e sã-i ajuåi mereu, zilnic æi dacã se poate
fãrã sã åi-o mai cearã ei. Dacã nu-i ajuåi, se supãrã. Eæti un
nemernic/ã, cã puteai sã le faci un bine æi pur æi simplu n-ai
vrut.. cã poate mai ai æi alte lucruri de fãcut în viaåã!...
Mulåi oameni din preajmã îmi spun, însã, cã nu conteazã
dacã faci o faptã bunã. Cã e prea puåin într-un ocean de
indiferenåã. Suntem cuprinæi de plictisealã, demotivare, rãutate
æi invidie. Cei care sunt rãi æi agresivi îæi gãsesc ca justificare
rãutatea lumii în care trãim. Dar uitãm cu desãvâræire cã
lumea o formãm noi. Cei care nu au timp sã îi ajute pe alåii
se ascund sub pavãza ideii: „dar pe mine cine m-a ajutat?”
De aceea sunt de pãrere cã fiecare gest bun conteazã.
Æi am mai învãåat cã cei pe care îi ajuåi sã treacã peste
hopurile întâlnite nu se vor comporta ca tine, dacã tu ai nevoie
de sprijinul lor. Nu trebuie sã aætepåi asta, eventual poate un
picior întins pentru o piedicã.
Trebuie sã ne luãm unii pe alåii aæa cum suntem, pentru
cã inima unora, cu siguranåã, e nobilã!
Gabriela RADU
Cu durere profundã în suflete, anunåãm trecerea
în lumea celor drepåi a colonelului (rez.) Clement
Herghelegiu, cel care întreaga activitate æi-a dedicat-o
graniåelor åãrii æi care, în ultimii ani de carierã, a gestionat
problematica pe linie de logisticã a Inspectoratului Judeåean
al Poliåiei de Frontierã Iaæi.
Poliåiætii de frontierã i-au adus un pios omagiu, în
ziua de 7 septembrie, o zi mohorâtã de toamnã la fel ca
sufletele celor prezenåi æi l-a condus pe ultimul drum cu
onoruri militare.
Conducerea æi întregul personal al IJPF Iaæi transmit
condoleanåe familiei îndurerate.
Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!
Denis Mihaela LAZÃR
F R O N T I E R A
31

Vasile Moldovan, poet român specializat în haiku, s-a nãscut la
20 iunie 1949 în satul Æopteriu, comuna Urmeniæ, judeåul Bistriåa-
Nãsãud. A absolvit cursurile Liceului Militar “Ætefan cel Mare” din
Câmpulung-Moldovenesc, judeåul Suceava(1966-1967), apoi Æcoala
Superioarã de Ofiåeri Activi “Nicolae Bãlcescu” din Sibiu, absolvind
în decembrie 1970. Dupã un popas în Armatã, la arma Grãniceri,
experienåã pe care o va fructifica ulterior în cartea „Semn de armã –
harta României”, urmeazã Facultatea de Ziaristicã (1975-1979), apoi
Cursul Postuniversitar de Jurnalisticã æi Ætiinåele Comunicãrii(1995-
1996). A lucrat în presa departamentalã timp de un sfert de secol æi
se numãrã printre fondatorii, în primãvara anului 1991, a Societãåii
Române de Haiku, între anii 2001-2009 fiind preæedintele executiv
al acesteia. A publicat numeroase poeme haiku în reviste româneæti
æi internaåionale.
În perioada 2001-2006 a primit numeroase premii la concursurile
internaåionale de haiku din Japonia, S.U.A., Australia æi Noua
Zeelandã. Haiku-urile sale sunt traduse în limbile: englezã, japonezã,
suedezã, neogreacã, sârbo-croatã, albanezã, bulgarã, rusã, arabã,
turcã, persanã æi coreanã.
Din palmaresul publicistic al autorului fac parte urmãtoarele
apariåii editoriale: Via dolorosa, tristihuri creætine, cu o prefaåã
de Constantin Sorescu, Editura Fiat Lux, Bucureæti, 1998; Faåa
nevãzutã a lunii/The moon’s unseen face, poeme haiku, prefaåã
de Radu Cârneci, versiune în limba englezã de Cristian Mihail
Miehs, Editura SEMNE, 2001; Poemul într-un vers (în colaborare
cu Florin Vasiliu), studii critice, Editura Curtea Veche, 2001; Arca
lui Noe/ Noah’s Ark, poeme haiku, versiune în limba englezã de
Cristian-Mihail Miehs, Editura „AMBASADOR”, Târgu-Mureæ, 2003;
Ikebana, (haiku), versiune în limba englezã de Mihail-Cristian Miehs,
cuvânt înainte Florentin Popescu, Editura ORION, Bucureæti, 2005;
Semn de armã – harta României (în
colaborare cu Dan Gîju), interviuri,
prefaåã de colonel dr. Ion Petrescu,
Editura Universitãåii Naåionale de
Apãrare „Carol I”, Bucureæti, 2006;
Într-o zi de varã – On a summer
day... , poeme haiku, Editura VERSUS,
Bucureæti, 2010.
Într-o zi de varã – On a summer
day..., cel mai recent volum cu
poeme haiku reprezintã, fãrã îndoialã,
cumulul experienåei poetului în ale
scrisului tipic acestui gen poetic, ce
reprezintã cea mai popularã formã de
poezie din Japonia. Calitatea aparte
a celor ce se încumetã sã înnobileze
filele unei cãråi cu imagini relevate
de cuvinte alcãtuite din 17 silabe, repartizate în 3 versuri formate
din 5, 7, 5 silabe este datã de mãiestria de a exprima atât de multe
prin atât de puåine cuvinte.
Vasile Moldovan a fost binecuvântat cu aceastã mãiestrie,
esenåializatã în versurile, ce cuprind o stare emoåionalã intensã, o
frumuseåe armonioasã, grupate în 24 de teme ce reflectã eternul
dar æi efemerul, tristeåea æi misterul singurãtãåii, melancolia sau
dezolarea, dar æi frumuseåea naturii, optimismul, bucuria.
În prezentare bilingvã, românã-englezã, fiecare poem din
volumul Într-o zi de varã – On a summer day..., este o clipã din
viaåã, momentul care te elibereazã de bariere, sufletul devine nud,
mintea evadeazã din timp æi savureazã CLIPA. (E.U.)
„GÂNDUL ANONIMULUI”, publicaåie a Cenaclului „ANONIMUL”, apoliticã, neguvernamentalã
æi nonprofit, având ca membrii fondatori, în noul format, pe Ion Mazãre æi Gheorghe Indre, cu apariåie
trimestrialã, distribuitã gratuit, a intrat în al æaptelea an de existenåã æi s-a constituit ca „un document
modest cu valoare preponderent culturalã de stimulare a talentului æi interesului membrilor cenaclului
pentru creaåia literarã æi artisticã”. Cu timpul, a evoluat, dobândind æi o dimensiune ætiinåificã æi
informativã. Membrii cenaclului, precum æi autorii materialelor publicate în paginile revistei sunt
„foæti militari de carierã, având ca pasiune scrisul”.
Nr. 37-38, dublu, al revistei, prezintã cititorilor, sub semnãtura unor cunoscuåi scriitori æi poeåi
militari, prozã scurtã æi fragmente, opinii, evocãri istorice, poezie, cãråi primite la redacåie, ecouri în
presã. Mai multe pagini au fost destinate prezentãrii împlinirii a 740 de ani de atestare documentarã
a comunei Luna, una dintre cele mai vechi aæezãri din Transilvania, ai cãrei locuitori „s-au implicat
activ în toate evenimentele care au marcat evoluåia istoricã a poporului român” æi care, aæa cum
consemneazã preotul satului, au „toate însuæirile frumoase ale locuitorului de pe plaiurile mioritice
ale României, dar aici sunt mai evidente, sunt scoase în relief, sunt clasice, sunt renumite”.
Din când, în când, oameni, pentru care curajul æi demnitatea
nu sunt numai o definiåie, îæi asumã rãspunderea relatãrii pe
viu a realitãåii trecute æi contemporane, fãrã metafore, nealuziv,
documentat æi obiectiv.
Sever Constantin Rãduicã (n. 1946), fost miner, æi-a pãrãsit ortacii
în urma disponibilizãrilor æi, „cum nimeni nu a cunoscut mai bine
viaåa æi, mai ales, sufletul minerului”, s-a dedicat, cu tot sufletul,
scrisului, slovelor aæternute pe hârtie, cu hotãrârea relevãrii unei
realitãåi crude, nemiloase ce stã sub semnul adevãrului, care nu
întotdeauna poate fi aceptat.
Membru a mai multor cenacluri literare, laureat a numeroase
premii literare, concursuri æi festivaluri de poezie æi prozã, premiat
cu diplome de excelenåã de cãtre renumite reviste din Craiova, a
participat la diferite emisiunu radio-TV æi a publicat poezie æi prozã
în mai multe ziare æi reviste, precum æi în câteva volume ce au ieæit
de sub tipar între anii 2002-2005: “Din clorofile de granit”, “Æoapte
de dor”, “Aduceri aminte”, “Blestemul cãrbunelui”, “Elegie pentru
sat”, altele fiind în curs de apariåie.
„Sub zodia cãrbunelui” – mineriada, carte de jurnalism,
memorialisticã æi evocãri oferã cititorilor imaginea realã, dramaticã
æi tragicã a minerului din Valea Jiului, ce „s-a nãscut, trãieæte æi
moare în zodia cãrbunelui”, o „zodie mai puåin norocoasã”, æi „îæi
lasã jumãtate din viaåã întunericului din adâncuri”, iar orele, prea
puåine, petrecute sub cerul luminat de soare, îi sunt copleæite de
necaz, durere, lipsuri, speranåe ce nu se vor împlini niciodatã.
„Dreptate, ochii plânæi vor sã te vadã” era mai mult de un
32
grafiti, identificat de autor, undeva,
pe un zid, era o revelaåie a faptului
cã atât de mult dorita æi visata
„libertate doare”, iar „viaåa nu-i decât
deæãrtãciune”! Stãri de fapt pe care
minerii le trãiesc în calitate de victime.
„Victimele cui???”, lanseazã scriitorul
întrebarea, la care cei responsabili
nu vor rãspunde niciodatã cãci,
aæa cum autorul relateazã, „Zilele
æi anii s-au scurs...guvernele se
succed, dar condiåiile de muncã æi
viaåã ale minerilor din Valea Jiului
nu s-au schimbat.” Pe cine ar putea
impresiona, oare, rãniåii, mutilaåii,
nevestele, copiii, mamele plângând
amintirea dureroasã a celor care din
ei mai erau gãsite, de cãtre ortacii care reamenajau galeria æi frontul
de lucru, în urma exploziilor, doar „pãråi de corp dezmembrate pe
care le adunau în sac æi, la terminarea æutului, le îngropau în (.....)
galeria abandonatã unde s-a închis lucrarea”, „verighete, ceasuri,
lãmpi, cãæti, cisme cu piciorul smuls de la genunchi rãmas în ele
æi creier cu resturi de pãr æi sânge æistuiåi pe peretele galeriei”. Este
doar o întrebare retoricã ce se desprinde din întregul conåinut al
cãråii.(E.U.)
F R O N T I E R A
A p a r i å i i e d i t o r i a l e

Numãrul din luna septembrie al revistei „Pentru Patrie” propune subiecte incitante din cotidianul
profesioniætilor M.A.I., cum ar fi: Infracåiuni moderne: furtul electronic, „Recolta de toamnã” la infractori,
Viaåã de poliåist la Omoruri,Traficul cu obiecte de patrimoniu, Patru veste æi o barcã sau Doi kilometri cu
bomba în braåe. Nelipsita paginã de legislaåie vine cu Recalcularea pensiilor, ce cuprinde precizãri pentru
cei interesaåi. De asemenea, în pagina de istorie a M.A.I. ni se dezvãluie Începuturile instituåionalizãrii, iar
Colecåia „Pentru Patrie” oferã pasionaåilor de literaturã românã „Amintiri despre Marin Preda”. Un numãr
consistent de pagini, ce surprind activitatea salvatorilor din inspectoratele pentru situaåii de urgenåã, sunt
dedicate Zilei Naåionale a Pompierilor din România. Ca o noutate, începând cu acest numãr, cititorii sunt
introduæi în marile teme ale creætinismului. În paginile de culturã putem citi despre suprarealismul magic
al poetei Maria Calciu æi Festivalul Mondial de Artã Naivã de la Verneuil, din Franåa, unde au participat
æi artiæti români. Din rubrica de sport aflãm care au fost cei mai buni pompieri de la etapa finalã a
concursurilor serviciilor profesioniste pentru situaåii de urgenåã æi despre medaliile de la Jocurile Mondiale
ale Pompierilor din Coreea de Sud.
Numãrul din septembrie al revistei
„Poliåia Românã” ne aduce la zi cu
evenimentele æi acåiunile Poliåiei:
Inaugurarea biroului SIRENE, noile
proiecte ale DGIPI, clanuri æi traficanåi
“puse la respect”, poliåiætii æi noul an
æcolar, Poliåia oraæului sucevean Liteni,
cazuri rezolvate de colegii poliåiæti æi o
interesantã rubricã „police-magazin”.
De remarcat cazurile prezentate,
în care poliåiæti aflaåi în timpul liber
au intervenit la salvarea unor femei
tâlhãrite, la reåinerea unor diveræi
infractori prinæi în ... „ flagrant”.
Felicitãri!
Publicaåia „Pompierii Români” nr.8/2010 întâmpinã
cititorul, încã de cum rãsfoieæte primele pagini, cu articole ce
prezintã fapte æi oameni care, prin responsabilitatea, sacrificiul,
curajul æi onoarea de care dau dovadã în intervenåiile
determinate de ameninåarea apelor ieæite din matcã, pot
fi numiåi eroi; considerã doar cã îæi fac meseria, aceea de
pompier æi pentru ei nu conteazã decât „viaåa celui aflat la
nevoie”.
Un bilanå al activitãåii desfãæurate de inspectoratele pentru
situaåii de urgenåã, în primul semestru al anului 2010, este
prezentat în materialul „Statistica evenimentelor”.
Clasamentele æi imaginile de la concursurile profesionale
ale serviciilor voluntare æi private pentru situaåii de urgenåã,
aduse în atenåia cititorului prin articolele „Pompieri în competiåie” sau „Cooperare
de succes”, dar æi prin altele, reflectã spiritul de colegialitate æi competitivitate al
fiecãrei echipe æi curajul de a-æi asuma responsabilitatea acåiunilor riscante impuse
de evenimentele deosebite, responsabilitate pe care a dovedit-o æi un pompier, într-o
acåiune realã, care, aflat în timpul liber, a reuæit, singur, sã stingã un incendiu ale cãrui
flãcãri cuprinsese o maæinã aflatã într-o zonã centralã a oraæului Bârlad. (E.U)
„Revista protecåia civilã”, editatã de Inspectoratul General
Pentru Situaåii de Urgenåã æi Fundaåia Centrul Naåional Apell
Pentru Managementul Dezastrelor, publicaåie cu apariåie
trimestrialã, cuprinde în paginile ei materiale redactate în
scopul informãrii specialiætilor æi autoritãåilor locale æi centrale
cu atribuåii în domeniu, instituåiilor, agenåilor economici æi
cetãåenilor cu privire la evenimente din domeniul urgenåelor
civile.
Nr. 3/2010 al acestei reviste focalizeazã atenåia cititorilor
asupra inundaåiilor ce au provocat în åara noastrã, æi în acest
an, dezastre majore, dar æi asupra mãsurilor ce se impun a fi
adoptate pentru a nu se mai ajunge în situaåia doar de a-i ajuta
pe cei afectaåi de urgiile manifestãrilor meteorologice, ci, cu
prioritate, de a-i proteja, aspecte relevate în articolele: „Inundaåiile un risc
permanent”, „Determinarea zonelor inundabile în cazul viiturilor rapide”, „Reducerea
riscurilor în caz de dezastre”, „Evaluarea, monitorizarea æi reducerea impactului
schimbãrilor climaterice asupra comunitãåilor locale”. (E.U)
În Revista Jandarmeriei, ediåia septembrie 2010, într-o
graficã frumoasã se prezintã reorganizarea acestei structuri a
MAI, colaborarea cu Trupele de Carabinieri din R. Moldova,
participarea colegilor jandarmi la diferite acåiuni interne
æi internaåionale, la intervenåii pentru
salvarea, evacuarea ori ajutorarea
victimelor inundaåiilor, un interesant
articol despre istoria jandarmeriei rurale
æi, nu în ultimul rând, rezultate ale unor
sportivi cu care instituåia se mândreæte.
De remarcat apelul redactorului æef, în
editorial, la jandarmi, pentru a da o
æansã dialogului ãi culturii (teatru, film,
carte, revistã) „palpabile” , ... reale...
adicã piese jucate în faåa publicului,
cãråi æi reviste tipãrite, nu numai celor
virtuale, pe „net”; sã dãm dovadã de
solidaritate în aceste vremuri tulburi!
Cartea este scrisã de un miner care a
lucrat 14 ani (1983-1997) în subteran, la
Mina Uricani, judeåul Hunedoara, care
cutreiera, în timpul liber, zona, munåii
æi vãile, pentru a studia obiceiurile æi
viaåa localnicilor, frãmântãrile sociale.
Autorul relateazã
despre momârlani,
u r m a æ i i
adevãraåilor daci
liberi, o ramurã
a acestora, cu
un areal în jurul
Muntelui Sacru
(Kogoianu),
retraæi, suspicioæi,
chiar duæmãnoæi
cu cei care le
tulburã tihna,
primitivi æi
neprimitori, dupã cum îi descrie. Cartea
cuprinde fragmente din traiul æi istoria
Vãii Jiului, legende æi povestiri pãstrate
cu sfinåenie în memoria bãtrânilor.
F R O N T I E R A A p a r i å i i e d i t o r i a l e 33

Culmea melancoliei: sã cazi pe gânduri æi sã-åi
rupi mâna.
Culmea justiåiei: sã condamni o prostituatã la
locul de muncã.
Culmea ceasului deæteptãtor: sã sune ocupat...
Culmea interfonului: sã suni æi sã primeæti ton
de fax.
Culmea ghinionului: sã faci pe prostul æi sã rãmâi
aæa!
Culmea norocului: sã te calce o ambulanåã.
Culmea matematicii: sã stai de unul singur æi sã
te simåi în plus.
Culmea prostiei: sã stingi lampa æi sã aprinzi un
chibrit, ca sã vezi dacã s-a stins.
Culmea somnului: sã visezi cã dormi.
Culmea lãcomiei: sã mãnânci bãtaie æi sã nu te
saturi!
Culmea auzului: sã auzi cum se crapã de ziuã.
Culmea fotbalului: sã înceapã meciul æi sã scrie pe
gazon „nu cãlcaåi spaåiul verde!”
Culmea croitoriei: sã întorci pe dos costumul
lui Adam.
Culmea sexului (animalic): sã pui o vacã sã stea
caprã...
Culmea nesimåirii: sã scrii pe colivã „La mulåi
ani...!”
Culmea sexului în grup: sã rãmâi pe dinafarã...
Culmea zgârceniei: sã dai bip la pompieri când
îåi arde casa.
Culmea sãrãciei: Sã fii atât de sãrac încât sã nu
poåi sã dai nici ortul popii.
Culmea cãsniciei: La a treia nevastã, sã ai aceeaæi
amantã.
Culmea usturimii: Sã te dai pe un topogan de
lame æi sã cazi într-un bazin de spirt…
Culmea timiditãåii: Sã dai înapoi în faåa unui ceas
care o ia înainte.
Î: Cum gãseæte un cioban o oaie în
munåi?
R: Acceptabilã.
Î: De unde se obåine lâna purã,
virginã?
R: De la o oaie urâtã.
Toåi elevii scriu cu asiduitate la
lucrarea „Ce aæ face dacã aæ fi patron?”.
Unul singur stã cu mâinile la piept æi
mediteazã.
- Marinescule, tu nu scrii?
- Nu, domnule profesor, aætept sã-mi
vinã secretara.
În sala de judecatã:
- Liniæte! strigã judecãtorul. Cine mai
face gãlãgie va fi trimis acasã de îndatã!
- Uraaaaa! strigã inculpatul.
Asistenta intrã istericã în cabinetul
doctorului:
- Domnule doctor, pacientul care
tocmai a ieæit de la dumneavoastrã a
murit pe hol.
- Mda, schimbã-i repede poziåia, sã
parã cã tocmai intrã…
Înaintea unei operaåii, chirurgul îæi
întreabã pacientul:
:-)
- Ce vârstã aveåi?
- Peste o lunã voi împlini 40 de ani.
La care chirurgul spune:
- Îmi place optimismul
dumneavoastrã!
Se duce unul la doctor cu un cuåit
înfipt în spate.
- Domnule doctor, am un cuåit în
spate!
- Acum vii, domnule, când mai sunt
trei minute pânã la ora 19.00, când se
terminã programul! Vino æi dumneata
mâine.
- Domnule doctor, ce suflet aveåi sã
mã lãsaåi cu cuåitul ãsta în spate?
Medicul se duce la bolnav, îi ia cuåitul
din spate æi i-l înfige în ochi.
- Na! Du-te la oftalmolog, cã ãla are
program pânã la 20.00.
O pacientã îi spune dentistului sãu:
- Doctore, n-o sã mã doarã ? Mor de
fricã! Cred cã decât sã-mi scot o mãsea
mai bine fac un copil.
- N-am nimic împotrivã. Dar hotãrâåivã,
ca sã ætiu cum sã pun scaunul.
Merge o bolnavã la doctor æi îi
spune:
Regula cifrei unice:
presupune completarea
careului de 81 cãsuåe
dupã O SINGURÃ
REGULÃ: orice rând,
orice coloanã de 9
cãsuåe æi oricare pãtrat
de 3X3 cãsuåe sã
conåinã, o singurã datã,
fiecare cifrã cuprinsã
între 1 æi 9.
34 F R O N T I E R A
D i v e r t i s m e n t

:-)
Galeria cu zâmbete!
:)
:-)
PEÆTI
SCULE!
PEÆTI
PEÆTE
ARE FRUCTE
NEGRE
LA PESCUIT
NOTA 7
REPER!
CALÃ!
PLANTÃ DE
... ZID
PEÆTI
PEÆTE
ÅEAVÃ FÃRÃ
GHINTURI
de Dumitru MOCANU
PRINDE
PEÆTE
CEAI LA
LONDRA
CAP DE
NISETRU!
- Dom’ doctor, mã simt foarte rãu, cred
cã sunt pe moarte, ajutaåi-mã!
Doctorul o consultã, apoi se gândeæte
æi îi zice:
- Uite aici, un bilet de trimitere la bãile
de noroi din Techirghiol.
- O sã mã vindece doar baia cu
noroi?
- Nu, dar trebuie sã te obisnuieæti cu
pãmântul!
PEÆTE
OBICEI
CALME!
PEÆTE
LA MODÃ!
MOMEALÃ
COADÃ DE
PEÆTE!
AUTOTREN
ORNAMENT
MUZICAL
NAVA LUI
NOE
PEÆTE
LIMITE DE
TAROD!
NECREDINCIOS
VAS DE LUT
TIPICAR
PEÆTE
LACHEI!
BATE TARE
ÎN TURÃ!
BATE POPA
ACAR!
DARE
LUNARÃ
CÃLUÅI LA
TULCEA
ÎNSEMNAT
DE DOMNI
CAMPION
SOARE PE
NIL
LA CÃUÆ!
SERVEÆTE!
LA BOTUL
CALULUI
PEÆTE
Într-o dimineaåã, un rus se trezeæte æi
vede pe fereastrã americani cu tancuri pe
strãzile din Moscova, acesta iese afarã
æi strigã „Freedom!, Freedom!”, la care
soldatul îi rãspunde: „Niet Freedoom,
Hallowen!”.
Doi colegi stau de vorbã:
- Ai auzit? A murit æefu’.
- Da. Æi mã tot întreb cine a mai murit
odatã cu el.
- De ce?
- Pai scria în anunå cã „odatã cu el a
murit unul dintre cei mai capabili angajaåi
ai firmei noastre...”
SCOP
CENTRAL!
SCUFUNDAT
DE GHEÅAR
:-)
- Popescule, de ce vii aæa târziu?!!!
- Pai, mi-aåi spus ieri sã-mi citesc ziarul
acasã....
PEÆTE
F R O N T I E R A
A SECA
D i v e r t i s m e n t
Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Marius IONESCU
35