Nr. 1/2010 - Politia de Frontiera

www.politiadefrontiera.ro
revistã editatã de inspectoratul general al poliåiei de Frontierã
iJpF Olt - o prezenåã neîntreruptã,
la frontierã, de peste 150 de ani
pag. 8
• Nr. 1/2010 • 36 pagiNi
Capturi impresionante de åigãri la frontierele româniei
pag.20

Heroina, cannabis-ul æi cocaina, drogurile
preferate de condamnaåii din România
Conform Agenåiei Optimal Media (www.optimalmedia.ro), la jumãtatea lunii
decembrie 2009, în custodia unitãåilor aflate în subordinea Administraåiei Naåionale
a Penitenciarelor se afla un numãr total de 26.807 persoane private de libertate.
Din efectivul total, 1.455 persoane executã pedeapsa închisorii pentru infracåiuni
sancåionate de Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului æi consumului ilicit
de droguri æi de art. 312 Cod penal.
În ultimii cinci ani, evoluåia numãrului de deåinuåi condamnaåi pentru acest gen
de infracåiuni se menåine în jurul cifrei de 1.450 de deåinuåi, cu excepåia anilor 2005
æi 2008, când numãrul acestora a fost de 1.353, respectiv 1.328.
Specialiætii ANP æi ai ANA au realizat un studiu, pe un eæantion de 634 persoane,
asupra profilului condamnatului care a comis infracåiuni legate de droguri. Din analiza
datelor reiese cã 37 sunt analfabeåi, unul are studii primare, 346 au studii gimnaziale,
220 au studii liceale, 2 au frecventat æcoli profesionale, 7 au studii post liceale, iar
22 au studii universitare.
Din punct de vedere al duratei pedepsei, 261 deåinuåi au primit o condamnare de
pânã la 5 ani, 289 o condamnare cuprinsã între 5-10 ani æi 84 o condamnare de peste
10 ani. 585 dintre infracåiuni au fost comise de cãtre bãrbaåi æi 49 de femei.
La data de 30 iunie 2009 se aflau în penitenciare 1.787 persoane cu antecedente
de consum de droguri. Dintre aceætia, având în vedere criteriul vârstei æi sexului, 1.556
erau bãrbaåi (87,07%), iar 231 erau femei (12,92%); 55 aveau vârsta cuprinsã între
15 – 19 ani (3,07%); 521 între 20 – 24 ani (29,15%); 600 între 25 – 29 ani (33,57%);
611 peste 30 ani (34,19%).
În ce priveæte substanåele utilizate, cei mai mulåi erau consumatori de heroinã -
971(55,90%). Urmeazã canabis – 116 (6,49%); cocainã – 95 (5,31%); ecstasy – 46
(2,57%); medicamente - 43 (2,40%); alte droguri – 40 (2,23%); combinaåii de mai
multe droguri – 436 (24,39%).
Din data de 19.12.2009, cetãåenii aparåinând fostei Republici Iugoslave a
Macedoniei, Muntenegru æi Serbia sunt scutiåi de obligaåia de a deåine vizã pentru
a intra æi rãmâne pe teritoriul Statelor Membre UE, inclusiv al României, pentru o
perioadã de pânã la 90 de zile într-un termen de æase luni.
Scutirea de vizã se aplicã numai pentru persoanele deåinãtoare de paæapoarte
biometrice.
Referitor la Serbia, nu sunt scutiåi de obligaåia de a deåine vizã titularii paæapoartelor
eliberate de cãtre direcåia de coordonare sârbã.
Din sumar
Cooperarea FRONTEX-EUROPOL
- pag. 6
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
• Serie nouã - nr. 696
www.politiadefrontiera.ro
NR. 1/2010 36 PAGINI
Revistã editatã de Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã
IJPF Olt - o prezenåã neîntreruptã,
la frontierã, de peste 150 de ani
pag. 8
Capturi impresionante de åigãri la frontierele României
pag.20
www.politiadefrontiera.ro
rEDaCÅia
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro)
redactor-æef
subcomisar Marius iONESCU
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)
Secretar de redacåie
subcomisar gabriel CrÃCiUN
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)
redactori:
inspector Ætefan aNDrEESCU
inspector iulian pUiCÃ
subinspector Elena UrSaCHi
Fotoreporter & Layout
agent Mihai BEJENarU
abonamente, difuzare
Elena UrSaCHi
aDrESa: Str. rãzoare nr. 5,
sector 6, Bucureæti, cod 050507;
TEL./FaX: 021-316.84.32;
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;
Banii pentru abonamentele la revista
“FrONTiEra” vor fi viraåi ca venit la
bugetul de stat pe plan local, în contul
venituri ale fiecãrei instituåii în parte,
deschis la trezorerie (Legea 500/2002).
Fiecare direcåie, inspectorat judeåean,
æcoalã sau alte structuri pFr au deschis la
trezoreria localã un numãr de cont, care
poate fi consultat personal în momentul în
care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în
cazul în care acesta nu este cunoscut.
Ætiri: migranåi la frontierã
- pag. 16
Criminalisticã
- pag. 18-19
Ætiri: contrabandã
cu åigãri
- pag. 20
Ætiri: autovehicule
furate
- pag. 22
Divertisment - pag. 34
Istorie- pag. 28
responsabil de numãr:
ionescu Marius
Tipar
S.C. FÃgÃraÆ priNT SrL-Bucureæti
Tel./fax: 021 - 3160987
Ediåia s-a încheiat la 1 februarie 2010
preå: 3 lei
Reproducerea materialelor din cuprins
este permisã numai cu menåionarea
sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare
nu se înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã pentru
conåinutul articolului æi informaåiile
cuprinse aparåine, potrivit
Codului penal, autorului.
I.S.S.N.: 1220-711X
Imprimat în România
2
F R O N T I E R A
P e s c u r t

ANALIZA ACTIVITÃÅII desfãæuratã la nivelul PFR în anul 2009
În data de 1 februarie a.c., la sediul IGPF, a avut loc Bilanåul
activitãåii Poliåiei de Frontierã, pe anul 2009. Festivitatea a fost
prezidatã de inspectorul general al PFR, chestor principal de poliåie
Ioan Buda. Au participat ministrul administraåiei æi internelor Vasile
Blaga, consilierul prezidenåial Iulian Fota, secretarul de stat în MAI,
æef al Departamentului Ordine æi Siguranåã Publicã, chestor æef de
poliåie Dan Valentin Fãtuloiu, adjunctul æefului Departamentului
Ordine æi Siguranåã Publicã, chestor principal de poliåie Ioan Nicolae
Cãbulea, æefii celorlalte structuri din Ministerul Administraåiei æi
Internelor, æefii de structuri ale Poliåiei de Frontierã, ataæaåi de
afaceri interne, precum æi alåi invitaåi.
Dupã prezentarea bilanåului de cãtre inspectorul general al PFR,
au luat cuvântul, în ordine, reprezentanåii poliåiætilor de frontierã
din teritoriu, comisarul æef Ioan Driæcu - directorul adjunct al Æcolii
de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului Poliåiei de Frontierã
Iaæi, comisarul-æef Didel Bãdãrãu - æeful IJPF Galaåi, comisarulæef
Iulian Alexandru Dobrescu - preæedintele CNP, consilierul
prezidenåial Iulian Fota iar, în final, ministrul administraåiei æi
internelor Vasile Blaga.
În anul 2009, Poliåia de Frontierã Românã a urmãrit îndeplinirea
atribuåiilor conferite de legislaåia naåionalã în vigoare, optimizarea
supravegherii æi controlului la frontierã, combaterea eficientã
a infracåionalitãåii transfrontaliere, respectarea drepturilor æi
libertãåilor cetãåeneæti, garantarea unor servicii de bunã calitate
tuturor cetãåenilor, îndeplinirea sarcinilor ce revin instituåiei pentru
aderarea la Spaåiul Schengen, fiind dezvoltate æi implementate
politici æi concepte manageriale de modernizare instituåionalã la
nivelul standardelor comunitare, astfel încât sã se asigure un grad
înalt de securizare a frontierelor române.
În perioada de referinåã, acåiunile æi rezultatele obåinute de Poliåia
de Frontierã Românã au fost urmãtoarele:
1.În domeniul legislativ
S-a continuat procesul de aliniere a legislaåiei prin care se
reglementeazã activitatea Poliåiei de Frontierã, astfel încât sã fie
evitate discordanåele æi paralelismele, scopul fiind îndeplinirea
recomandãrilor U.E. pe linia securizãrii frontierelor, fiind iniåiate æi
promovate proiecte de acte normative de modificare a O.U.G. nr.
105 privind frontiera de stat a României æi a O.U.G. nr. 104 privind
organizarea æi funcåionarea PFR.
2. În domeniul instituåional æi al resurselor umane
În anul 2009, un proces important parcurs de Poliåia de Frontierã
Românã a fost reorganizarea instituåionalã. Aceasta a vizat în
principal: • reducerea numãrului de posturi de conducere de la
nivelul instituåiei, desfiinåarea a patru direcåii centrale æi constituirea
a douã structuri de coordonare operativã, desfiinåarea direcåiilor
teritoriale PF æi comasarea unor structuri/reducerea nivelului de
reprezentare • eliminarea paralelismelor între structurile operative
ale PFR æi Poliåiei Române • eficientizarea activitãåilor, atât în
ansamblu, cât æi în ceea ce priveæte coordonarea de la nivel central
æi întãrirea structurilor teritoriale, în special la frontiera externã •
numãrul posturilor de la nivelul PFR s-a redus cu 1.119, acestea fiind
transferate la Poliåia Românã. La acestea se adaugã alte 45 posturi,
care au fost transferate de la IJPF Tulcea la Serviciul Poliåiei Delta
Dunãrii, începând cu data de 10.06.2009.
În domeniul resurselor umane, în anul 2009, la nivelul întregii
instituåii, gradul de încadrare general este de 91,6% (92,24% - la
frontiera externã a UE æi 89,94 % - la frontiera internã a UE).
În ceea ce priveæte pregãtirea personalului, s-a avut în vedere
intensificarea acesteia pe toate palierele de interes pentru instituåie
(acquis Schengen, limbi strãine, specializare pe linia combaterii
fenomenelor infracåionale transfrontaliere, cooperare poliåieneascã
etc.). Pregãtirea personalului PF s-a desfãæurat în baza Programei
Comune de instruire elaboratã de Agenåia Europeanã FRONTEX,
precum æi a reglementãrilor interne în materie.
Au fost pregãtiåi 3.145 poliåiæti de frontierã în diferite domenii
specifice PFR, cursuri de iniåiere în carierã sau schimbare a
specialitãåii, precum æi în domeniul Schengen. De asemenea,
217 poliåiæti de frontierã au beneficiat de pregãtire cu experåi
internaåionali.
În cadrul SFICPPF Iaæi – certificatã ca Academie partenerã
FRONTEX din anul 2009 – au fost organizate 7 activitãåi de pregãtire
a poliåiætilor de frontierã din diverse state europene, sub egida
FRONTEX, numãrul participanåilor ridicându-se la 78 experåi.
Pe linie disciplinarã, în anul 2009, au fost sancåionaåi disciplinar
325 poliåiæti de frontierã.
51 de poliåiæti de frontierã au refuzat mita oferitã de diverse
persoane, fiind sesizate instituåiile abilitate în vederea realizãrii
flagrantului.
3. În domeniul cooperãrii naåionale æi internaåionale
În anul 2009, cooperarea dintre PFR æi structuri ale MAI s-a
materializat prin schimb operativ de date æi informaåii, acåiuni în
comun, participãri la programe de instruire comune, exploatarea
în comun a analizelor de risc specifice domeniului de activitate a
fiecãrei instituåii etc. În perioada de referinåã, au fost desfãæurate peste
48.700 acåiuni æi misiuni în colaborare cu reprezentanåi ai Poliåiei
Române, peste 5.700, cu Autoritatea Vamalã æi aproximativ 16.000
de acåiuni, cu alte instituåii cu atribuåii în zona de frontierã.
În plan internaåional, a existat o colaborare strânsã cu structurile
similare din statele membre U.E. æi nu numai, precum æi cu alte
instituåii/organisme internaåionale cu atribuåii în domeniul frontalier,
rezultatele operative obåinute fiind o dovadã a eficienåei acestor
relaåii bilaterale.
Printre acåiunile internaåionale importante derulate de
reprezentanåii instituåiei se remarcã activitãåile de colaborare cu
autoritãåile competente din Republica Federalã Germanã, Italia,
Austria, Marea Britanie, Finlanda.
De asemenea, poliåiæti de frontierã au participat la misiunile
internaåionale de menåinere a pãcii, desfãæurate în Kosovo (ONU
- UE), Haiti (ONU), Georgia (EU MM), Ucraina/R. Moldova (EU
BAM), precum æi la misiuni de cooperare operativã în diverse state
UE (ex.Italia) sau în R. Moldova, în calitate de ofiåeri de legãturã
în domeniul combaterii migraåiei ilegale æi a infracåionalitãåii
transfrontaliere.
Pentru un schimb operativ de date æi informaåii, la nivelul
frontierelor române îæi desfãæoarã activitatea 5 centre/puncte de
contact: la Giurgiu, Galaåi, Porubnoe, Oradea æi Boræ.
Poliåia de Frontierã Românã a dezvoltat o importantã cooperare
cu Agenåia Europeanã FRONTEX. Acest an a reprezentat pentru
agenåie o creætere a numãrului activitãåilor, au fost definite noi
concepte pentru fazele operaåionale æi s-au fãcut demersuri în
vederea unei strânse cooperãri cu state teråe.
În acest sens, lucrãtori din cadrul Poliåiei de Frontierã Române au
participat la 20 de Operaåiuni Comune – din care 9 pe teritoriul åãrii
noastre - organizate sub egida Frontex, dupã cum urmeazã:
-la frontiera verde: 9 operaåiuni; se remarcã fost faza a V-a
a Operaåiunii Jupiter, de la frontiera României cu R. Moldova æi
Ucraina, unde au participat 38 reprezentanåi din 14 state membre
ale Uniunii Europene, inclusiv cu mijloace logistice specifice.
-la frontiera albastrã: 4; de remarcat activitatea desfãæuratã
de poliåiætii de frontierã români, cu o navã maritimã din dotarea
instituåiei, aflatã în rezerva CRATE, la Operaåiunea Poseidon 2009
– organizatã la frontiera maritimã a Greciei din Marea Egee.
Din cele 9 nave participante la aceastã operaåiune, nava
româneascã a depistat peste 49% din totalul cazurilor de migraåie
ilegalã constatate.
-la frontiera aerianã: 7.
Poliåia de Frontierã Românã este caracterizatã de Agenåia
FRONTEX ca un partener important, ce sprijinã activ æi participã la
realizarea proiectelor FRONTEX în vederea securizãrii frontierelor
externe ale U.E.
4. Aderarea la spaåiul Schengen
Au fost organizate æi s-a participat la 21 misiuni de pregãtire
pentru aderare la Schengen, din care 5 misiuni de pre-evaluare æi
autoevaluare cu experåi naåionali æi strãini æi 16 misiuni de sprijin æi
F R O N T I E R A E v e n i m e n t 3

îndrumare la nivelul structurilor PF subordonate.
Acestea au vizat domeniile privind supravegherea frontierei,
infrastructurã æi echipament, control æi proceduri, readmisie,
expulzare æi migraåie ilegalã, încadrare personal æi pregãtire.
În anul 2009, Poliåia de Frontierã Românã a fost implicatã în
toate cele 5 misiuni de evaluare Schengen, ce au vizat: cooperare
poliåieneascã, protecåia datelor cu caracter personal, vize, frontiera
aerianã æi frontiera maritimã. Activitatea PFR a fost apreciatã de
cãtre experåii evaluatori, constantându-se implementarea practicilor
æi recomandãrilor Schengen la nivelul instituåiei noastre.
Poliåia de Frontierã Românã gestioneazã, în prezent, suma de
peste 211 milioane euro, prevãzutã în 4 fiæe de proiect ce conåin 94
de subproiecte aferente urmãtoarelor domenii:
- achiziåia de mijloace de mobilitate navalã æi terestrã;
- reabilitarea infrastructurii unor sedii operative ale PFR (sedii de
SPF, PPF æi IJPF exclusiv situate pe frontiera externã a UE);
- achiziåia de echipamente æi mijloace tehnico-logistice specializate
în vederea asigurãrii unui înalt nivel de supraveghere æi control la
frontierele externe UE (dispozitive de examinare a documentelor æi
biodetecåie, echipamente pentru controlul autovehiculelor, camere
portabile cu termoviziune, ochelari de vedere pe timp de noapte,
autospeciale de supraveghere cu termoviziune etc.);
- asistenåã tehnicã æi echipamente IT necesare pregãtirii condiåiilor
de implementare ulterioarã a sistemelor FADO æi APIS.
5. În domeniul logistic
În prezent, pe linie de mobilitate terestrã, gradul total de dotare
al Poliåiei de Frontierã este de 34%, iar pe frontiera externã de
aproximativ 41%.
Prin implementarea proiectelor finanåate din fondul Facilitatea
Schengen, dotarea totalã cu mobilitate terestrã va ajunge la un grad
de 52%, iar la frontiera externã de 68%.
În ceea ce priveæte mobilitatea navalã, gradul total de dotare este
de 90%, iar prin implementarea proiectelor finanåate prin Facilitatea
Schengen, va ajunge la 99%.
Se are în vedere continuarea programelor de dotare, inclusiv
pentru celelalte echipamente specifice de supraveghere æi control.
6. Asigurarea unui înalt nivel de supraveghere æi control al
frontierei de stat
Având obligaåia de a întreprinde toate mãsurile necesare
pentru securizarea a peste 2.000 km. de frontierã externã a
Uniunii Europene æi, implicit, pentru prevenirea æi combaterea
infracåionalitãåii la frontierele åãrii noastre, Poliåia de Frontierã
Românã aplicã, în prezent, o concepåie de supraveghere æi control
a frontierelor conformã cu practicile æi recomandãrile prevãzute în
Catalogul Schengen.
Se are în vedere: asigurarea continuitãåii acåiunii de supraveghere
æi control în timp æi spaåiu; folosirea eficientã æi la capacitate a tuturor
foråelor æi mijloacelor proprii; gradualitatea acåiunilor; concentrarea
efortului pe direcåiile probabile de deplasare a infractorilor, respectiv
coordonarea unitarã æi dinamicã a activitãåilor specifice; cooperarea
inter-instituåionalã în plan naåional.
Instrumentul principal de realizare a conceptului de management
integrat al frontierei îl reprezintã Sistemul Integrat de Securitate a
Frontierei - un sistem complex, destinat optimizãrii supravegherii,
controlului trecerii frontierei æi combaterii infracåionalitãåii
transfrontaliere.
O componentã importantã a acestui sistem este Sistemul
Complex de Supraveghere æi Observare la Marea Neagrã (SCOMAR),
care a fost dat în funcåiune în luna aprilie 2009, fiind o premierã
pentru Europa de Est. Sistemul a fost extrem de bine apreciat în
cadrul misiunii de evaluare Schengen pe frontiera maritimã din luna
septembrie 2009.
7.În domeniul operativ
a).Traficul de persoane æi mijloace auto
Valorile de trafic înregistrate în punctele de control trecere
frontierã, în anul 2009, au fost de 37.789.565 treceri persoane: •
32.228.792 cetãåeni U.E. • 5.560.773 cetãåeni non –U.E.
În anul 2008, au trecut frontierele române 43.117.983 persoane
(36.522.810 cetãåeni U.E. æi 6.595.173 cetãåeni non –U.E.).
Se constatã o scãdere a traficului de persoane la frontierele
române, faåa de anul anterior, cu 12,3% .
În 2009, 12.968.686 mijloace de transport au trecut prin punctele
de trecere a frontierei, cu 705.487 mai puåin faåã de anul 2008.
b). Acte ilegale constatate de PFR
Anul trecut, au fost constatate 7.129 infracåiuni sãvâræite în zona
de competenåã. Totodatã, în materie de constatare æi sancåionare
a faptelor contravenåionale, au fost sancåionate 17.933 persoane
(15.838 români æi 2.095 strãini), cu amenzi contravenåionale în
valoare de 5.004.523 lei.
Se constatã cã, faptele penale ce predominã la frontierele
României sunt în legãtura cu migraåia ilegalã, respectiv trecerea sau
tentativa de trecere ilegalã a frontierei æi falsul æi uzul de fals.
c). Combaterea migratiei ilegale
În 2009 au fost depistate:
-376 grupuri de migranåi, în care au fost identificaåi 229 traficanåi
æi 1.255 migranåi, dintre acestea 14 grupãri (46 traficanåi æi 68
migranåi) fiind organizate în vederea sãvâræirii infracåiunii de trafic
de migranåi.
-1602 cetãåeni strãini depistaåi în trecere/tentativã de trecere
ilegalã a frontierei (664 pe sensul de intrare în åarã æi 938 strãini pe
sensul de ieæire din åarã);
Cele mai uzitate frontiere de cãtre migranåi au fost cele cu
Ungaria æi R. Moldova, persoanele implicate în astfel de acåiuni
ilegale provenind din: R. Moldova, Turcia, Afghanistan, Pakistan,
Georgia, Ucraina, etc. S-a constatat o creætere importantã a numãrului
persoanelor ascunse în mijloacele de transport care încercau sã iasã
ilegal din România cãtre spaåiul Schengen.
Ministrul administraåiei æi internelor Vasile Blaga:
„Vã cer sã vã faceåi datoria, sã vã îndepliniåi toate obiectivele prevãzute de aderarea României la Spaåiul Schengen”, - a fost
principalul mesaj transmis de ministrul administraåiei æi internelor Vasile Blaga.
Domnia sa a felicitat personalul PFR, subliniind, totodatã, cã, pe parcursul acestui an va avea de rezolvat sarcini cu totul speciale
legate de cel mai important obiectiv al României de dupã aderarea la U.E., æi anume aderarea la Spaåiul Schengen.
„Acesta este unul dintre cele trei obiective clare pe care mi le-am propus ca ministru, dar care indirect le însumeazã æi pe celelalte
douã: creæterea siguranåei cetãåenilor - æi aici vorbim nu doar de cele 22 de milioane de cetãåeni români, ci æi de cele peste 500 de
milioane de cetãåeni europeni - æi creæterea încrederii cetãåenilor în instituåia noastrã”, a declarat Vasile Blaga.
Ministrul æi-a îndreptat discursul æi spre domeniile unde, în activitatea Poliåiei de Frontierã, s-au înregistrat creæteri ale infracåionalitãåii,
æi anume activitatea de cãlãuzire la graniåa cu Moldova æi în creæterea traficului de maæini furate, în special din Italia, accentuând
importanåa mãritã care trebuie acordatã zonelor unde pot apãrea probleme privind migraåia ilegalã, odatã cu intrarea României în
Spaåiul Schengen: frontierele cu Ucraina, cu Moldova æi cu Serbia.
Vasile Blaga a åinut sã precizeze câteva dintre termenele pe care trebuie sã le avem în vedere în ceea ce priveæte calendarul de
aderare la Spaåiul Schengen: - 31 martie a.c. pentru atribuirea tuturor contractelor finanåate din Facilitatea Schengen æi 31 ianuarie
2011 pentru îndeplinirea tuturor condiåiilor de aderare la Spaåiul Schengen, astfel încât - pânã în martie 2011 - sã se poatã face æi
corecåiile acestor condiåii aplicate în procesul complex pe care România trebuie sã-l urmeze de integrare în spaåiul comunitar.
Ministrul a subliniat excelenta cooperare pe care România a derulat-o cu partenerii strãini, exprimându-æi totodatã satisfacåia
pentru finalizarea, în cursul anului 2009, a Sistemului Complex de Supraveghere æi Observare la Marea Neagrã (SCOMAR), unul
dintre cele mai moderne æi performante sisteme de acest fel din Europa.
Vasile Blaga æi-a îndreptat atenåia æi asupra strategiei la care MAI lucreazã în prezent în privinåa relocãrii personalului de pe
viitoarea frontierã internã a spaåiului Schengen, asigurând cã toåi poliåiætii de frontierã din cele aproximativ 4000 de posturi de pe
actuala frontierã internã vor avea posibilitatea sã îæi pãstreze locul de muncã în Ministerul Administraåiei æi Internelor.
În continuare, a åinut sã sublinieze importanåa pregãtirii personalului Poliåiei de Frontierã - factorul cheie în atingerea obiectivului
de aderare a României la Spaåiul Schengen, accentuând faptul cã, deæi programa Schengen este în totalitate aplicatã în prezent,
se impune o dezvoltare mai accentuatã a pregãtirii continue, astfel încât fiecare poliåist de frontierã sã înveåe sã utilizeze adecvat
aparatura de care dispune.
4
F R O N T I E R A
E v e n i m e n t

Din verificãrile efectuate la nivelul instituåiei noastre, a rezultat
cã majoritatea cetãåenilor strãini care acåioneazã la frontiera de
Vest în scopul trecerii ilegale a frontierei au intrat în mod legal în
România.
În anul 2009 au fost depistate 209 persoane implicate în
activitatea de cãlãuzire sau transport de migranåi. Faåã de anul 2008,
se constatã creæterea cu 24,4% a numãrului persoanelor implicate în
astfel de activitãåi. Totodatã, au fost depistate 67 cazuri de trafic de
fiinåe umane în care au fost identificaåi 132 traficanåi æi 159 victime,
din care 6 grupuri organizate în vederea sãvâræirii infracåiunii de trafic
de persoane (34 traficanåi æi 47 victime).
Începând cu data de 01.05.2009, aceastã linie de muncã a fost
preluatã de Poliåia Românã.
d).Combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere
Pe linia traficului de droguri: a fost descoperitã cantitatea
de 9,712 kg droguri (6,223 kg heroinã, 1,844 kg canabis, 1,351
kg cocainã, 0,294 kg haæiæ æi 14.768 buc alte stupefiante) fiind
constatate 84 de infracåiuni la regimul stupefiantelor. Persoanele
implicate în traficul de droguri provin preponderent din Bulgaria, R.
Moldova, România. Începând cu data de 01.05.2009, aceastã linie
de muncã a fost preluatã de Poliåia Românã.
Pe linia traficului cu autoturisme furate: în perioada analizatã, au
fost descoperite în zona de competenåã 198 autoturisme furate din
strãinãtate, iar în 2008 au fost descoperite 129 autoturisme furate.
Numãrul descoperirilor privind autoturismele furate a crescut cu
53,4%. În comiterea acestor tipuri de infracåiuni ponderea este
deåinutã de cetãåenii români, urmaåi de cetãåeni moldoveni, sârbi,
italieni. Se constatã faptul cã, în continuare, principalul „furnizor” de
autovehicule furate care tranziteazã frontierele României este Italia,
urmatã de Franåa, Germania etc.
Pe linia combaterii traficului cu armament æi muniåie: au fost
descoperite 203 arme, 6.553 cartuæe, o grenadã æi 111,234 kg
material exploziv, fiind constatate 143 infracåiuni de trafic de arme,
muniåii, explozivi, produse toxice æi întocmite dosare penale pentru
50 persoane, în sarcina acestora reåinându-se infracåiunea de trafic
de arme, muniåii, explozivi, produse toxice.
În comparaåie, în anul 2008, au fost descoperite 105 arme,
508.546 cartuæe æi 5 spray-uri cu gaze lacrimogene sau paralizante,
fiind întocmite dosare penale pentru 182 persoane.
Cetãåenii implicaåi în aceastã activitate ilegalã provin din Italia,
Germania, Ucraina, R. Moldova, Bulgaria, Serbia, Spania, Turcia,
Franåa æi România.
Pe linia combaterii traficului cu bunuri de larg consum, metale
preåioase æi obiecte de patrimoniu: acest fenomen se menåine în
continuare la cote ridicate, persoanele implicate, atât cetãåeni români
cât æi strãini, având în intenåie eludarea legii vamale, pentru obåinerea
de profituri substanåiale din vânzarea bunurilor transportate pe piaåa
specificã de desfacere. Mãrfurile de contrabandã constau în cafea,
åigãri, produse alimentare, produse electronice æi electrocasnice,
confecåii etc.
Poliåiætii de frontierã au ridicat în vederea confiscãrii 10,591
kg.aur, 83,341 kg.argint æi 638 obiecte de patrimoniu, valoarea
totalã a bunurilor confiscate fiind de 102,2 milioane lei.
Au fost constatate 449 infracåiuni de naturã economico financiarã
în care au fost implicate persoane provenind din România, Ucraina,
Bulgaria, R.Moldova, Serbia, Turcia, Ungaria, China, Rusia, Grecia,
Franåa etc.
În cooperare cu alte structuri M.A.I./instituåii ale statului, în cadrul
unor acåiuni comune, au fost descoperite: - aproximativ 18 kg metal
galben, presupus fi aur; - o vioarã Antonius Stradivarius Cremonensis,
an de fabricaåie 1713; - 32 monede spaniole, având ca ani de emitere
1854, 1870, 1879 æi 1925.
Traficul ilegal cu åigãri - poliåiætii de frontierã au reåinut în
2009 - independent sau în cooperare cu alte instituåii - în vederea
confiscãrii 8.532.793 pachete åigãri, cu o valoare aproximativã de
30.778.408 lei.
Pe linia combaterii braconajului piscicol: au fost reåinute 95
ambarcaåiuni, 65.113 m plase monofilament, 882 alte unelte de
pescuit, 900 mp nãvoade, 229 mp voloace, 22.494 kg. peæte
(149,750 kg sturion), 681 kg icre, fiind constatate 1.073 infracåiuni
privind braconajul piscicol æi aplicate 2.063 contravenåii în valoare
de 346.450 lei.
Pe linia combaterii infracåiunilor la regimul drepturilor de
proprietate intelectualã, în 2009, poliåiætii de frontierã împreunã
cu lucrãtorii vamali au depistat la frontierele României bunuri
contrafãcute purtând mãrci internaåionale protejate, dupã cum
urmeazã: 307.479 bucãåi articole de îmbrãcãminte æi lenjerie
contrafãcute purtând mãrci internaåionale protejate, 264.484
bucãåi produse de parfumerie contrafãcute æi 80.116 perechi
încãlåãminte;
OBIECTIVE PRIORITARE ÎN ANUL 2010
În domeniul managementului instituåional:
- descentralizarea mecanismelor decizionale æi asigurarea
unui management consultativ, bazat pe comunicarea internã
æi cunoaæterea personalului, în vederea creæterii capacitãåii æi
calitãåii serviciilor oferite cetãåenilor;
- continuarea procesului de optimizare a structurii
organizatorice a Poliåiei de Frontierã, în scopul creãrii unei
instituåii funcåionale, compatibilã cu structurile similare din
åãrile membre ale UE æi capabilã sã combatã eficient fenomenele
infracåionale transfrontaliere conform prevederilor Catalogului
Schengen.
În domeniul Schengen:
- continuarea acåiunilor aflate în responsabilitatea Poliåiei
de Frontierã pentru pregãtirea procesului de evaluare Schengen
æi obåinerea unui rezultat pozitiv, care sã conducã la luarea
deciziei de ridicare a controalelor la frontierele interne ale
Uniunii Europene;
-desfãæurarea activitãåilor necesare pentru absorbåia la un
nivel maxim a fondurilor comunitare nerambursabile destinate
securizãrii frontierei externe a UE – viitoare Schengen;
-susåinerea æi promovarea marilor proiecte europene strategice
în materie de management al frontierelor externe æi imigraåiei,
respectiv elaborarea unor politici eficiente în aceste domenii.
În domeniul cooperãrii inter-agenåii:
-extinderea æi dezvoltarea relaåiilor de cooperare cu instituåiile
de aplicare a legii de la nivel naåional, cu atribuåii în gestionarea
aspectelor legate de circulaåia persoanelor æi combaterea
criminalitãåii transfrontaliere, printr-un schimb operativ de date
æi informaåii, acåiuni comune æi programe de instruire;
-participarea activã în cadrul echipelor mixte, tip task-force,
create în scopul dezvoltãrii schimbului de informaåii operative
æi intensificãrii cooperãrii poliåieneæti;
-intensificarea relaåiilor de colaborare cu instituåiile similare
din statele membre ale Uniunii Europene, NATO, åãrile vecine æi
alte state teråe în scopul asigurãrii unui înalt nivel de supraveghere
æi control al frontierelor, conform standardelor comunitare;
- continuarea participãrii la operaåiunile comune desfãæurate
sub egida Agenåiei FRONTEX, precum æi la stabilirea mãsurilor
comunitare viitoare din domeniul gestionãrii frontierelor externe
ale Uniunii Europene æi Schengen;
- participarea la misiunile internaåionale organizate sub
egida Organizaåiei Naåiunilor Unite, Uniunii Europene sau altor
organisme internaåionale;
- dezvoltarea colaborãrii, în cadrul Forumului de cooperare
la Marea Neagrã, în special în privinåa prevenirii æi combaterii
migraåiei ilegale æi a infracåionalitãåii transfrontaliere pe mare.
În domeniul siguranåei cetãåenilor:
- cunoaæterea, prevenirea æi combaterea infracåionalitãåii
transfrontaliere în zonele aflate în competenåa PFR;
- creæterea nivelului de control æi supraveghere a frontierei
externe a Uniunii Europene, inclusiv prin continuarea procesului
de implementare a SISF;
- acåionarea operativã æi legalã pentru soluåionarea rapidã a
sesizãrilor venite din partea cetãåenilor æi oferirea unor servicii
de calitate acestora la nivelul standardelor comunitare.
F R O N T I E R A E v e n i m e n t 5

Cooperarea
FrONTEX – EUrOpOL,
din perspectiva noului mandat
al fostului Oficiu European
de poliåie
Cooperarea dintre Frontex æi Europol a început din 2006,
când cele douã instituåii au iniåiat un proces de relaåionare
bazat pe cazuri ad-hoc apãrute æi având la bazã principiul
complementãrii reciproce.
Punctele forte ale Europol în acest parteneriat au fost
experienåa în colectarea, gestionarea æi analiza informaåiilor în
general æi sistemul informaåional al Europol, ce poate fi folosit în
cel mai rapid æi versatil mod în cadrul operaåiunilor organizate æi
implementate de Frontex. Mai mult decât atât, Europol a sprijinit
dezvoltarea unui mecanism de raportare în cazul operaåiunilor
mai sus menåionate.
Finalitatea conlucrãrii dintre Europol - Oficiul European
de Poliåie pe acea vreme æi Frontex - proaspãt înfiinåata atunci
Agenåie a Uniunii Europene a constituit-o creæterea calitãåii
suportului oferit statelor membre.
În 2008 - 2009, dupã 15 luni de discuåii intense la nivelul
Consiliului Uniunii Europene, statele membre ale UE au decis
transformarea Oficiul European de Poliåie într-o Agenåie a Uniunii
Europene. Astfel, începând de la 1 ianuarie 2010, Europol a
devenit o instituåie europeanã prin înlocuirea Convenåiei Europol
cu o decizie a UE. Aceastã decizie a fost adoptatã în cea de-a
2936-a reuniune a Consiliului Justiåie æi Afaceri Interne, care a
avut loc la Luxemburg, pe 6 aprilie 2009.
De asemenea, mandatul Europol este extins la toate formele
de criminalitate transfrontalierã gravã, pentru a se facilita
acordarea de asistenåã statelor membre în cadrul
anchetelor penale transfrontaliere. Implicit, mandatul
se extinde æi pentru cazurile grave de criminalitate,
care nu au legãturã strictã cu crima organizatã în
vederea facilitãrii sprijinului acordat de Europol æi
suportul în anchetele penale transfrontaliere în care
implicarea crimei organizate nu este demonstratã de
la început. Din perspectiva vice-presedintelui Jacques
Barrot „ [...]aceastã schimbare este o transformare de
esenåã æi nu o cosmetizare formalã”.
Rezultatele determinate de schimbarea cadrului
legal al Europol sunt notabile æi din punct de
vedere administrativ: Europol va deveni subiect al
reglementãrilor financiare aplicabile instituåiilor
europene æi finanåarea agenåiei se va schimba de la una
interguvernamentalã la una comunitarã. În practicã
aceasta va determina o interacåionare mai strânsã cu
Parlamentul European recunoscut pentru capacitatea æi
autoritatea sa bugetarã. Rolul Parlamentului European
în controlul Europol va fi, de asemenea, sporit, iar
supervizarea democraticã a Europol la nivel European
va fi îmbunãtãåitã.
Devenit o Agenåie a Uniunii Europene, cooperarea
cu Frontex va reprezenta pentru Europol o necesitate
din perspectivã operationalã. Încã din 2009, Frontex a dus
pânã la implementare practicã aceastã cooperare, fapt ce s-a
materializat æi prin dispunerea unui Birou Mobil Europol în cadrul
operaåiunii Neptune.
Din noua perspectivã, relaåionarea între cele douã instituåii
europene, guvernate de aceleaæi reglementãri generale, va face
interacåiunea dintre ele mai fezabilã în termeni de flexibilitate
organizaåionalã æi efectivitate. Ca rezultat practic, agenåiile de
aplicare a legii de la nivelul statelor membre, coordonate de
instituåiile europene vor coopera mult mai strâns.
Europol are acum la dispoziåie instrumentele necesare pentru
a sprijini procesul de aplicare a legii în statele membre într-un
mod mai concret. În esenåã, schimbarea statutului Europol æi
extinderea mandatului sãu sunt orientate spre creæterea eficienåei
cooperãrii poliåienesåi între statele membre. Mai mult decât atât,
politica uniformã a UE în acest domeniu sugereazã o strânsã
cooperare între Frontex æi Europol, în sensul acoperirii întregului
spectru al infracåionalitãåii transfrontaliere, având ca rezultate
directe întãrirea cooperãrii poliåieneæti æi o siguranåã crescutã a
cetãåenilor europeni.
adrian LÃZÃrOaia,
F r O N T E X
6
F R O N T I E R A
P a r t e n e r i a t

Colaborare româno-ucraineanã
O delegaåie a Poliåiei de Frontierã Române a participat la
întâlnirea experåilor din Comisia mixtã româno-ucraineanã de
frontierã æi la cea de-a 12-a æedinåã a Comisiei mixte românoucrainene
de frontierã, activitãåi ce au avut loc Rãdãuåi, în
perioada 15-18.12.2009.
Cea de-a 12-a æedinåã a Comisiei mixte româno-ucrainene
de frontierã a fost condusã de inspectorul general al PFR, chestor
principal de poliåie Ioan Buda, preæedintele delegaåiei române
în Comisia mixtã de frontierã.
Având în vedere întâlnirile anterioare ale Comisiei mixte, s-a
stabilit încheierea unui singur proces-verbal al Comisiei mixte
care a avut urmãtoarea ordine de zi:
1.Stadiul executãrii lucrãrilor în urma primei verificãri
comune a frontierei de stat româno-ucrainene.
2. Elaborarea în comun a documentaåiei de frontierã,
rezultate în urma verificãrii comune a frontierei de stat.
3. Traseul liniei frontierei de stat pe râurile de frontierã.
4. Elaborarea în comun æi aprobarea Planului
de lucrãri pentru anul 2010 al Comisiei mixte de
frontierã.
5. Diverse.
La finalul activitãåilor, Comisia mixtã a elaborat æi
aprobat Planul de lucrãri pentru anul 2010 al Comisiei
mixte româno-ucrainene æi Planul activitãåilor de
verificare în teren a proiectelor documentelor cu
concluziile verificãrilor traseului liniei frontierei de
stat ucraineano-române în anul 2010, conveninduse
ca urmãtoarea întâlnire la nivel de experåi sã se
desfãæoare în perioada 13-16 aprilie 2010, pe teritoriul
Ucrainei.
De asemenea, preæedintele delegaåiei române,
chestorul principal de poliåie Ioan Buda, a semnat
Procesul-verbal al celei de-a 12-a æedinåe a Comisiei
mixte de frontierã româno-ucrainene.
Raportul de Evaluare Schengen în domeniul
frontierelor maritime - aprobat
Cu ocazia reuniunii Grupului de Lucru Evaluare Schengen
care s-a desfãæurat în luna decembrie 2009, la Bruxelles, a fost
adoptat raportului misiunii de evaluare Schengen în domeniul
frontierelor maritime.
Misiunea de evaluare în
domeniul frontiere maritime,
desfãæuratã în septembrie anul
acesta, în judeåele Constanåa
æi Tulcea, a vizat urmãtoarele
locaåii: sediul SCOMAR, PTF
Constanåa, MARINA Constanåa,
Grupul de Nave Constanåa,
Autoritatea Navalã Romanã,
Unitatea Specialã de Aviaåie
Tulcea æi PTF Tulcea.
Pe parcursul misiunii,
experåii strãini au apreciat
organizarea excelentã æi
coordonarea detaliilor specifice
misiunii, calitatea prezentãrilor
expuse, precum æi profesionalismul specialiætilor români.
Raportul a subliniat faptul cã activitãåile legate de controlul
frontierei maritime în România sunt în concordanåã cu acquisul
Schengen æi a remarcat
anumite aspecte ca fiind bune
practici în materie. Raportul nu
conåine o recomandare privind
organizarea unei misiuni de
re-evaluare æi reprezintã unul
dintre cele mai bune rapoarte
de evaluare în acest domeniu.
Ultima misiune de evaluare
Schengen desfãæuratã în anul
2009 a fost cea în domeniul
frontierelor aeriene, în
perioada 15-18 noiembrie
2009, raportul acestei misiuni
fiind în curs de redactare de
cãtre echipa de evaluare.
F R O N T I E R A
C o l a b o r a r e
7

iJpF Olt - o prezenåã neîntreruptã,
la frontierã, de peste 150 de ani
8
F R O N T I E R A
R e p o r t a j

Fiind o localitate de graniåã, având æi un port foarte
activ, oraæul Corabia a fost în trecut reæedinåa mai multor
unitãåi militare.
În urma înfiinåãrii, prin Înaltul Decret nr. 1163/ 01
aprilie 1880, a Regimentului 19 Dorobanåi, cu reæedinåa
la Caracal, oraæul Corabia a devenit reæedinåa Companiei
a 8-a (în baza Decretului nr. 930/1880). Compania de
Dorobanåi avea misiunea de a asigura graniåa de sud a
judeåului având, printre altele, un pichet în portul Corabia.
Ca urmare a demersurilor fãcute de Prefectura Judeåului,
în anul 1889, Ministerul de Rãzboi a luat decizia ca o
companie de dorobanåi, cu un efectiv de 101 oameni,
sã se instaleze permanent în oraæ, punând la dispoziåie
un teren de instrucåie æi recomandând închirierea caselor
lui Theodor Stamatopol, pentru cazarmã.
Abia în anul 1897, Regimentul începe construirea unei
cazãrmi pentru unitatea din localitate, între strãzile I.C.
Brãtianu æi Trecerea Dunãrii, pe o suprafaåã de douã
platuri.
Cu ocazia constituirii Corpului Grãnicerilor, în baza
Decretului regal nr. 804 din 13 martie 1904, una din
cele 10 companii care constituiau noua Armã a fost
instalatã la Corabia, fiind formatã din 4 plutoane, cu
efective duble.
În baza ordinului ministrului nr. 5267/1908, de la data
de 13/26 octombrie 1908, Batalionul al III-lea din cadrul
Regimentului 19 Romanaåi a avut reæedinåa permanentã
la Corabia. Aceastã unitate a fost înlocuitã, în 1913, cu
Batalionul 2 din cadrul Regimentului 1 Grãniceri, format
din trei companii. Dupã rãzboi, în 1920, în localitate a fost
adus Batalionul de instrucåie al Regimentului 1 Grãniceri,
compus din 10 ofiåeri æi 1000 de oameni. Comercianåii
locali, prin vocea secåiei „Sfatului Negustoresc”, au fãcut
demersuri, în iunie 1930, pe lângã Marele stat major al
armatei, cu ocazia preconizatei înfiinåãri a unui regiment
de infanterie pe lângã Divizia a II-a, a cãrei garnizoanã
nu fusese încã fixatã, ca reæedinåa acestei unitãåi sã fie
stabilitã în Corabia, acåiunea neavând soråi de izbândã.
Pe lângã Batalionul de grãniceri s-a alãturat, în anul
1942, Centrul de Instrucåie al Corpului de Grãniceri, cu un
corp ofiåeresc format din 80 de militari, comanda fiind
deåinutã de colonelul E. Focea. Centrul a funcåionat cu o
parte din servicii în fostul local al Æcolii de meserii. Centrul
a pãrãsit localitatea în perioada 1948 – 1949.
Paza frontierei în zona oraæului a continuat sã fie
asiguratã de un batalion de grãniceri pânã în anul 1964,
când, în baza unui ordin al Ministerului Foråelor Armate,
emis cu ocazia înfiinåãrii Brigãzii de Grãniceri Giurgiu, la
Corabia a rãmas o singurã companie, ce aparåinea de
Batalionul de grãniceri Turnu –Mãgurele.
Odatã cu trecerea Comandamentului Trupelor de
Grãniceri în subordinea Ministerului de Interne, în anul
1993, ce a determinat înlocuirea companiilor de grãniceri
cu detaæamente de grãniceri æi în urma transformãrii, în
cursul anului 1999, a Batalionului de Grãniceri Turnu-
Mãgurele în Sectorul Poliåiei de Frontierã Turnu-Mãgurele,
au luat fiinåã æi sectoarele Poliåiei de Frontierã Corabia æi
Orlea. La 1 iulie 2000, Inspectoratul General al Poliåiei de
Frontierã s-a reorganizat, ceea ce a dus la înfiinåarea, la
nivelul judeåului Olt, a Inspectoratului Judeåean al Poliåiei
de Frontierã Olt, cu sediul în localitatea Corabia.
F R O N T I E R A R e p o r t a j 9

IJPF Olt este structura regionalã, subordonatã IGPF, cu
competenåã în zona de 30 kilometri de la frontiera de stat a
României spre interior, pe raza judeåului Olt, având misiunea
de a asigura supravegherea frontierei æi controlul trecerii
acesteia cu Republica Bulgaria pe o lungime de 50 km, precum
æi respectarea prevederilor tratatelor, acordurilor, convenåiilor
æi protocoalelor de frontierã încheiate cu Republica Bulgaria æi
a celor internaåionale la care România este parte, cu privire la
frontiera de stat. De asemenea, asigurã respectarea legii în toatã
zona de frontierã, din competenåã. Sediul inspectoratului se aflã
în localitatea Corabia, aflatã pe malul Dunãrii.
În prezent are în compunere douã sectoare: SPF Corabia æi
SPF Olt, primul având æi un punct de trecere a frontierei, PTF
Corabia.
12-15 ianuarie 2010 - cod portocaliu
pe Dunãre
Autoritãåile locale din Corabia, în anul 2000, au pus la
dispoziåia inspectoratului actualul sediu al SPF Corabia, aflat
undeva la marginea oraæului. Ulterior, colegii s-au mutat în cel
actual, dar fãrã parter, care este un fost sediu de bancã, unde se
plãteæte chirie. A existat un teren pe care Poliåia de Frontierã ar
fi putut sã îæi construiascã un sediu, în acel moment existând æi
bani pentru aceasta, dar primãria nu a fost de acord. Un an mai
târziu, în 2001, au fost puæi la dispoziåie toåi æefii de sectoare, iar
banii s-au pierdut. Ca o ciudãåenie a oraæului, sediul IJSU se aflã
la aproximativ 12 km de oraæ, într-o comunã învecinatã, practic
oraæul neavând pompieri
care sã intervinã rapid.
Din punct de vedere
economic, oraæul este
deficitar la capitolul
locuri de muncã, iar
investitorii, din zonã pot
fi numãraåi pe degete.
Oamenii lucreazã în
confecåii, la fabrica de
zahãr, care funcåioneazã
la 10% din capacitate
sau la stat.
La sediul
inspectoratului, am fost
întâmpinaåi de purtãtorul
de cuvânt, subinspectorul Bogdan Scafeæ, care ne-a condus la
adjunctul æefului de inspectorat, comisarul-æef Dumitru Jianu,
întrucât æeful de inspectorat era în concediu æi urma sã îl întâlnim
spre sfâræitul sãptãmânii.
Se anunåase cod portocaliu de inundaåii, Dunãrea fiind,
în ziua respectivã, în creætere cu aproximativ 50 cm în 24 de
ore, iar peste câteva zile se anunåa o scãdere a cotelor apelor.
Din aceastã cauzã apar infiltraåii în mal, astfel cã se încearcã
retragerea dispozitivelor de pe aliniamentul 1, deoarece nu se
mai poate intra în zona de la mal.
Despre activitatea inspectoratului, am aflat cã, la relocarea
din primãvara anului 2009, au plecat 27 de persoane, rãmânând
184 de lucrãtori.
Începând din anul 2001 au apãrut tot felul de zvonuri cum cã
Poliåia de Frontierã se va desfiinåa æi, la fiecare schimbare politicã,
acest zvon a reapãrut. Acum este clar cã, odatã cu intrarea în
spaåiul Schengen, structurile Poliåiei de Frontierã vor funcåiona
doar la frontiera externã. Conducerea inspectoratului încearcã
sã motiveze oamenii, dar aceætia sunt bulversaåi din cauza
incertitudinii. Mai mult decât atât, populaåia din zonã care mai
încalcã legislaåia nu pierde nici un moment ocazia sã le spunã
poliåiætilor de frontierã „oricum vã vor desfiinåa”.
Discutând despre situaåia operativã, am aflat cã aici este o
zonã liniætitã, cetãåenii, în general, fiind conætienåi de prezenåa
Poliåiei de Frontierã æi se abåin de la comiterea de fapte ilegale.
Totuæi, la nivelul anului 2009, au fost înregistrate 239 amenzi
contravenåionale, 135 avertismente æi 62 de lucrãri penale, cu
84 de persoane. Predominã braconajul piscicol æi cinegetic,
transporturi fãrã licenåã de transport, contrabandã sau furturi.
Existã æi treceri ilegale, dar în general s-a dat NUP, pentru cã
aveau cerere de azil în Bulgaria. Chiar la începutul anului au fost
reåinuåi trei vânãtori bulgari, aflaåi ilegal pe teritoriul României,
care au fost înapoiaåi vecinilor. Trebuie sã mai amintim aici o
descoperire de peste 12.000 pachete de åigãri, pe o navã sositã
la revizie în PTF Corabia.
Cooperarea cu alte instituåii este foarte bunã, în special cu
Poliåia, în cadrul programului „Strada”. Întrucât colegii poliåiæti
nu stau aæa bine la dotare, Poliåia de Frontierã asigurã dotarea
logisticã, dar æi cu personal, iar Poliåia se înregistreazã cu
evenimentele. De asemenea, în zonã, Poliåia nu are detaæament
de intervenåie, Inspectoratul Judeåean de Poliåie fiind la Slatina,
astfel cã tot Poliåia de Frontierã asigurã intervenåia în oraæ æi nu
numai.
S-a auzit de un plan, prin care sã se aducã în zonã echipaje de
Pontonul de acostare al SPF Corabia
10
F R O N T I E R A
R e p o r t a j

la IJSU, care sã se ocupe cu protecåia mediului pe Dunãre, dotate
cu pontoane æi bãrci, în condiåiile în care Poliåia de Frontierã se
ocupã æi cu aæa ceva, dispunând æi de dotarea necesarã.
Activitate la SPF Corabia
Am plecat apoi în zona de frontierã, în raionul de
responsabilitate al SPF Corabia, urmând ca la final sã mergem
la sediul sectorului. Am mers, iniåial, la limita cu IJPF Teleorman,
la km. fv. 620, unde am putut observa cât de mult a înaintat apa
pe uscat. Apoi, am fost în localitatea Gârcov, la Podul Baba Ica.
Aici se aduc elementele æi, atunci când terenul nu este inundat,
se trimit în patrulã, pe jos, în funcåie de situaåia din teren. La
inundaåiile din 2006,
au fost foarte multe
case afectate, iar
poliåiætii de frontierã
au ajutat cu foråe
æi mijloace proprii
oamenii, ba chiar
au strâns bani æi i-au
donat sinistraåilor.
Urmãtoare oprire
a fost la punctul de
dislocare a navelor
fluviale. Pe drumul
de acces la malul
Dunãrii, exista o
fostã fabricã de
La dispecerat, agentul
principal Laurenåiu Nicolae
cherestea. Acum,
se pare cã a fost
cumpãratã de un
investitor, urmând sã
fie datã în exploatare.
Problema ar fi cã
accesul la nave se
face pe proprietatea acestei fabrici. S-a discutat cu proprietarul
æi acesta a declarat cã permite accesul Poliåiei de Frontierã.
Pe locul de serviciu i-am întâlnit pe agentul æef Cristian Gruia,
comandant de ambarcaåiune, agentul principal Marius Bârgãu –
Ag. pr. Dãnuå Bãdicã, cms. - æef Dumitru Jianu
æi cms. Cristian Golea, la sediul SPF Corabia
ajutor de comandant de ambarcaåiune æi agentul Marius Bâciu
– comunicaåii æi observare pe nava mare. Ca dotare, existã trei
ambarcaåiuni Arvor, douã Harpon, o vedetã fluvialã de patrulare
æi pontonul de acostare.
Vizavi de pontonul de acostare se aflã Ostrovul Bãloiu, care
aparåine României. Vara este foarte frumos, în zonã fiind realizate
câteva filme de cãtre televiziunea naåionalã. În anul 2008 s-a
desfãæurat aici o aplicaåie militarã, un schimb de experienåã a
Poliåiei de Frontierã cu Ministerul Apãrãrii Naåionale, în speåã
„Scorpionii Roæii” din Craiova.
Fãcând o retrospectivã, se remarcã starea de spirit a lucrãtorilor.
Nu se gândesc la mutare în alte zone æi realizeazã cã va fi foarte
greu pentru ei. Au familii, copii sau pãrinåi de îngrijit. Nu doresc
sã plece din zonã, dar, dacã vor fi obligaåi æi li se va impune, ca
soluåie extremã, îæi vor lua familia æi vor pleaca acolo unde au
un loc de muncã sigur. Nu îæi permit sã nu plece, deoarece au
rate la banci æi copii de crescut. Altã soluåie nu existã în aceastã
zonã vitregitã din punct de vedere economic. Familiile or sã se
resemneze æi sã accepte realitatea, dar sunt foarte dezamãgiåi de
ce se întâmplã. Nu este nici corect, nici moral, ei au investit timp
æi suflet în Poliåia de Frontierã, iar unii æi-au distrus sãnãtatea.
Pânã nu demult un factor determinant al aderãrii la Uniunea
Europeanã æi la Spaåiul Schenghen, încadrarea de 100%din anii
anteriori trebuie sã ajungã, în martie 2011, la ... 0%.
Apãsaåi de aceste sentimente, trãiri ale colegilor, ne-am
deplasat la sediul sectorului, unde ne aæteptau æeful acestuia,
comisarul-æef Paul
Alexandrescu æi adjunctul,
comisarul Cristian Golea.
La dispecerat era de
serviciu agentul principal
Laurenåiu Nicolae.
SPF Corabia are o
zonã de responsabilitate
de 24 km, între Rusãneæti
æi Vlãdila. Terenul, în
general, este descoperit
în întreaga zonã de
responsabilitate, excepåie
fãcând aliniamentul
numãrul 1, ce este Æeful SPF Corabia, cms.-
împãdurit în proporåie de
62,5%, predominante fiind æef Paul Alexandrescu
pãdurile de foioase.
În cursul anului trecut
au fost constatate 40 de infracåiuni æi aplicate 110 contravenåii.
Amintim aici cazul din ziua de 7 ianuarie a.c., când pe direcåia
km.flv 631, în baza unor date æi informaåii, s-a desfãæurat o
acåiune specificã pe linia prevenirii æi combaterii trecerii ilegale
a frontierei de stat, iar cu aceastã ocazie a fost depistatã, în apele
teritoriale românesti, o æalupã, pavilion Bulgaria, având la bord
doi cetãåeni bulgari æi unul grec. Li s-a întocmit lucrare penalã
pentru sãvâræirea infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei de stat,
faptã prevãzutã æi pedepsitã de art. 70, lit. a din OUG 105/2001.
Cercetãrile au fost efectuate de cãtre o comisie româno – bulgarã,
formatã din æeful æi adjunctul SPF Corabia, împreunã cu colegii
bulgari insp. pr. Plamen Nitov æi insp. pr. Krasimir Ghiorghiev.
Cei trei cetãåeni æi bunurile acestora au fost predate autoritãåilor
de frontierã bulgare, pe bazã de proces-verbal.
Mai amintim, aici, un caz în care un cetãåean german a eæuat
cu iahtul pe o limbã de pãmânt, iar ulterior s-a înecat. Poliåia de
frontierã a acordat sprijin rudelor acestuia, motiv pentru care au
fost trimise mulåumiri, iar în oraæul de origine al acestora a avut
loc o expoziåie despre România. Întrega poveste este prezentatã
într-un material, separat, în paginile Revistei Frontiera.
Datoritã configuraåiei zonei, braconajul piscicol dã bãtãi
de cap, cei care se ocupã fiind foarte bine dotaåi cu telefoane,
informatori, astfel încât sã scape. Cu toate acestea, situaåia este
sub control.
F R O N T I E R A R e p o r t a j 11

Misiune pe Dunãre
este al pãråii bulgare, dar acesta s-a apropiat foarte mult
de malul românesc, astfel cã, pe el se poate trece lejer.
Canalul are 1-2 metri lãåime, iar uneori seacã definitiv
în timpul verii. Pe Dunãre sunt mai multe Ostroave al
cãror regim juridic nu este clar, astfel încât nu se poate
exploata nimic de pe ele, cu toate cã au un potenåial
foarte mare.
Am mers apoi la PTF Corabia, unde i-am gãsit pe
agenåii Marius Simion æi Dan Dulea. De aici am plecat
spre un ultim loc, la Cheson, o staåie de pompare a apei,
unde executau serviciul æeful de turã, agent principal
Dãnuå Bãdicã æi agentul principal Viorel Nicolaescu.
A doua zi am dorit sã surprindem o misiune pe apã,
astfel cã am mers, din nou, la punctul de acostare a
ambarcaåiilor. Un prim echipaj a fost format din agentul
æef Mirel Canda æi agentul principal Marian Craiu, iar
cu cel de-al doilea, format din agenåii principal Roland
Ivan æi Cãtãlin Prasac ne-am îmbarcat æi noi. Am asistat
la un control al unei bãrci pescãreæti, dupã care a urmat
patrularea pe fluviul Dunãrea.
În condiåiile în care Dunãrea, acest minunat
pansament care ne protejeazã, care ne oferã liniæte,
frumuseåe æi resurse, este din ce în ce mai poluatã æi mai
braconatã, o diminuare a foråelor de ordine æi siguranåã
publicã ar afecta grav fauna æi vegetaåia din zonã.
La pTF Corabia, æeful de turã, agent principal
Dãnuå Bãdicã æi agentul principal Viorel
Nicolaescu, împreunã cu agenåii Marius
Simion æi Dan Dulea
În zona de responsabilitate sunt foarte multe persoane
care nu mai doresc prezenåa Poliåiei de Frontierã. Aici, îi
putem aminti pe unii dintre cei care au închiriat luciul de
apã, pentru a putea pescui æi în prohibiåie, unii pãdurari,
care doresc sã fure sau sã vâneze în voie, ori diferite
persoane care desfãæoarã activitãåi în zona de frontierã
æi ar putea desfãæura æi acte ilegale. Dacã ar dispãrea
Poliåia de Frontierã din zonã, populaåia, cetãåeanul de
rând care respectã legea æi vrea sã se simtã protejat,
apreciazã cã s-ar putea ajunge la un masacru asupra
naturii în aceste zone. Plus cã, ar înflori contrabanda
pe Dunãre. Din spusele marinarilor, orice navã care
tranziteazã pe Dunãre are pereåi dubli æi orice marinar
are câte un loc de ascundere, pe care îl moæteneæte sau
chiar îl cumpãrã.
De asemenea, autoritãåile locale îæi fac probleme
în ceea ce priveæte relocarea Poliåiei de Frontierã, din
punct de vedere al ordinii æi liniætii publice æi chiar al
veniturilor. Se pare cã, dupã unele statistici, în Uniunea
Europeanã s-au fãcut unele erori când s-au retras
poliåiætii de frontierã de la frontierele interne, situaåia
infracåionalã crescând drastic. Ulterior s-a încercat
ameliorarea situaåiei, prin reintroducerea acestora.
Sectorul are 47 de lucrãtori, astfel cã, pe o turã,
lucreazã efectiv 5 poliåisti de frontierã. Se depãæesc
mereu orele lucrate, dar nu se poate altfel. Logistica este
foarte bunã la nivelul sectorului, dar acum au apãrut
ceva probleme cu carburanåii, fiind început de an.
În zona de frontierã existã Ostrovul Dragaveiu, care
12
F R O N T I E R A
R e p o r t a j

SPF Orlea - la „limita” inundabilã
În ziua urmãtoare, ne-am întâlnit æi cu æeful de
inspectorat, comisarul-æef Ion Ciochinã. Acesta îl aætepta
pe prefectul judeåului Olt, de la Slatina, pentru a merge
în teren æi pentru a vedea exact care este situaåia cu
cotele apei Dunãrii. Astfel cã am plecat spre cel de-al
doilea sector al inspectoratului, unul de tip II, deoarece
nu are în componenåã un punct de trecere.
S.P.F. Orlea are, în ceea ce priveæte dispunerea
sectorului de responsabilitate, mai multe particularitãåi,
în funcåie de dispunerea geograficã, de anotimp æi de
amplasarea construcåiilor izolate. În partea dreaptã,
localitãåile sunt amplasate la distanåe considerabile faåã
de fluviul Dunãrea, accesul pânã la acesta fãcânduse
prin puncte obligatorii de trecere. Relieful este
caracteristic luncii Dunãrii din cadrul Câmpiei Române,
predominând pãdurile cu lemn de esenåã tare, dunele de
nisip, culturile agricole æi canalele de irigaåii.
Având o dezvoltare de 26 km de frontierã æi 30 km,
de la linia de frontierã cãtre interior, SPF Orlea are în
imediata apropiere a frontierei de stat 4 comune, iar în
adâncime 6.
Sediul sectorului se aflã în localitatea cu acelaæi
nume, la o distanåã de aproximativ 20 km de Corabia.
Æeful de sector, inspectorul principal Marius Datcu,
este un fost sportiv amator, el ocupând locul I pe IGPF
la sãritura în lungime. Îndeplineæte aceastã funcåie din
Ag. æef adj. Gigi Ætirbu æi ag. pr. Adelin
Ionel Muæat, în post control la SPF Orlea
Ag. pr. Andrei Tasel æi ag. Poladi Ciucã, verificaåi de
æeful SPF Orlea, insp. pr. Marius Datcu
Comisarul-æef Ion Ciochinã, împreunã cu
comisarul-æef Dumitru Jianu
persoane æi mãrfuri cu mijloace fãrã licenåã.
Încadrarea cu personal este 51 de lucrãtori dintr-un total de
53 de posturi, 75% dintre aceætia efectuând naveta de la Corabia
sau din alte localitãåi apropiate. De menåionat cã sectorul dispune
de o ambarcaåie tip Arvor, care este acostatã la pontonul SPF
Corabia.
În raionul de responsabilitate, poliåiætii de frontierã îæi fãceau
datoria. Astfel, aproape de sediul sectorului, pe comunicaåie,
executau punct control agentul æef adjunct Gigi Ætirbu æi agentul
principal Adelin Ionel Muæat.
Am pãrãsit apoi comunicaåia æi am intrat în teren, undeva
între aliniamentul I æi II, pe un drum forestier paralel cu frontiera.
Într-un loc numit Drumul cu Plopi, echipajul format din agentul
anul 2006 æi locuieæte în Corabia. Este cãsãtorit, are doi
copii æi aæteaptã încã unul. A reuæit sã îæi cumpere de la
primãrie o locuinåã, la un preå foarte bun æi cu o dobândã
mult mai micã decât ar fi gãsit la bãnci, la care trebuie
sã plãteascã timp de 25 de ani. Marea lui temere, ca æi
a altor colegi aflaåi în situaåia lui, este sã nu rãmânã fãrã
loc de muncã.
Populaåia din zonã este cooperantã cu Poliåia de
Frontierã. A fost un caz cu doi cetãåeni irakieni care
doreau sã treacã fraudulos frontiera æi au fost observaåi
de lucrãtorii de la o staåie de pompare, care au anunåat
imediat poliåiætii de frontierã.
Situaåia operativã în zona de competenåã se
caracterizeazã mai ales prin sãvâræirea unor fapte de
naturã infracåionalã æi contravenåionalã, racolare æi
trafic de persoane, acåiuni de braconaj sau transport de
F R O N T I E R A R e p o r t a j 13

principal Andrei Tasel
æi agentul Paladi Ciucã,
se întorceau de la malul
Dunãrii, unde fãcuserã
o observare de-a lungul
fluviului.
Am mers apoi pe
un drum desfundat,
prin locul în care a
fost o livadã de pomi
fructiferi, distrusã de
inundaåiile din 2006. În
aceste locuri, a existat
un lac, Petel, pânã în
anul 1970, când a fost
desecat, s-au construit
diguri æi s-a înfiinåat IAS
Corabia. Din anul 1970
æi pânã la inundaåiile
din anul 2006 zona
aceasta a fost cultivatã
cu diferite culturi
agricole, însã acum
este inundabilã. Apoi
ne-am deplasat la limita
vesticã a sectorului, în
14
Ghidul Dumitru Æapcã,
prezentând ruinele basilicii
apropierea localitãåii
Dãbuleni, la hotarul cu
judeåul Dolj; aici, de la
drumul naåional æi pânã
la Dunãre sunt aproximativ 15 km de drum neamenajat
æi nisip specific acestei zone de cultivare a pepenelui.
Nissanul Pathfinder a trecut cu succes prin toate
încercãrile pe care drumul ni le-a scos în cale.
În ultima parte a reportajului am vizitat ruinele cetãåii
Sucidava.
Sucidava a fost o aæezare geto-dacicã, apoi oraæ roman
amplasat pe malul stâng al Dunãrii, pe teritoriul satului
Celei, astãzi oraæul Corabia din judeåul Olt.
Romanii au transformat Sucidava într-un centru militar
important, construind o cetate puternicã æi un pod de
piatrã, peste Dunãre. A fost distrusã definitiv în jurul
anului 600.
În trecut, în dreptul Celeiului existau 2 braåe ale
Dunãrii. Sucidava s-a dezvoltat pe braåul stâng, care avea
un debit mai mic æi care nu mai existã în ziua de azi. Tot în
dreptul oraæului, dar pe malul drept, se aflã gura Iskarului
æi cetatea Oescus. Pe valea Iskarului se putea ajunge în
trecãtorile Balcanilor, în Munåii Rhodopi æi de acolo mai
departe, pânã la Egeea æi Mediterana. În direcåia nord,
Sucidava era legatã prin drumul de pe valea Oltului. Tot
prin Sucidava mai trecea æi drumul care venea de la Poråile
de Fier æi mergea pânã la gurile Dunãrii, urmãrind malul
stâng al acesteia.
Aæezarea geto-dacã s-a înfiripat în epoca Latene. Dupã
anul 102 d.Hr este cuceritã de romani, care construiesc
un castru militar, devenit important din punct de vedere
economic, contribuind la dezvoltarea oraæului roman.
Între 102 - 118/119, face parte din Moesia Inferior,
între 119 - 167/169 din Dacia inferior, iar dupã 169 face
parte din Dacia Malvensis.
În anul 245, carpii aliaåi cu goåii atacã foarte puternic
provincia æi, prin urmare, Sucidava suferã distrugeri
însemnate. Acum începe un lung æir de atacuri æi refaceri
repetate ale fortificaåiilor. La 323 goåii provoacã distrugeri
mari la Sucidava, care necesitã refaceri radicale. Tot
acum, împãratul Constantin cel Mare dispune construcåia
podului peste Dunãre.
În anii 527 – 535 cetatea va fi refãcutã de cãtre
împãratul bizantin Iustinian, dupã ce a fost distrusã de
huni.
Avarii, aliaåi cu slavii, distrug definitiv Sucidava pe
la 600. Cu timpul, numele antic se pierde, dar, pe
locul anticei aæezãri, se pãstreazã pânã azi aæezarea
româneascã Celei.
Cercetãrile arheologice atestã dupã anul 602 o
populaåie daco-romanã, apoi româneascã, menåionatã
în Diploma Cavalerilor Ioaniåi, în anul 1247, când este
atestat documentar Celeiul, care revine în istorie la
1848, prin celebrul preot Popa Radu Æapcã, cel care a
sfinåit steagul revoluåiei. Astãzi este secåie a Muzeului
Orãæenesc Corabia, având în incintã fântâna secretã æi
prima basilicã creætinã cunoscutã la nordul Dunãrii.
Ghidul cetãåii este un angajat al Primariei Corabia,
un om trecut de 50 de ani, Dumitru Æapcã, nimeni
altul decât strã-strãnepotul lui Popa Æapcã, care
locuieæte chiar pe locul unde se întâlneau, într-un
bordei ascuns sub pâmânt, unii dintre capii Revoluåiei
de la 1848.
Primul care a localizat cetatea Sucidava la Celei
a fost August Treboniu Laurian. Primele cercetãri
sistematice au fost efectuate de Grigore Tocilescu æi,
mai apoi, Vasile Pârvan. Însã cea mai mare parte a
descoperirilor au avut loc sub direcåia arheologului
Dumitru Tudor, care a efectuat sãpãturi aici timp de 5
decenii (1936 - 1981). Sãpãturile continuã æi astãzi.
F R O N T I E R A
Ætefan ANDREESCU
Iulian PUICÃ
Ag. æef Nicuæor Spãtaru æi ag. Alina
Lunca, la „Fântâna Ascunsã”
R e p o r t a j

Un fluviu care ne leagã
de Iulian PUICÃ
28 septembrie 2009.
Urma sã împlineascã 72 de ani peste o lunã, dar
nici vârsta æi nici stimulatorul cardiac pe care-l avea nu
l-au împiedicat pe Picker Heinz Gerhard sã plece din
orãæelul sãu, Neuruppin, din Germania, în croazierã
pe Dunãre, pentru a fugi de singurãtatea pricinuitã de
decesul soåiei.
Cãlãtoria sa pe Dunãre s-a oprit însã în dreptul
localitãåii Corabia, judeåul Olt, în dreptul km. flv.629,2,
la o distanåã de 80-100 m de malul românesc, când
iahtul „Rubin” a eæuat pe un banc de nisip. Nu putem
ætii exact ce s-a întâmplat, cum æi de ce cetãåeanul
german a ajuns în apele fluviului fãrã sã poarte vesta de salvare
sau sã foloseascã barca gonflabilã aflatã la bordul navei. A
încercat sã ajungã la mal prin curenåii potrivnici, iar martorii
spun cã, la un moment dat, a încetat sã mai înoate æi a dispãrut
sub luciul apei. Poate cã inima sa a încetat sã mai batã...
Poliåiætii de frontierã de la Sectorul Corabia s-au deplasat la
faåa locului cu douã ambarcaåiuni æi au început operaåiunea de
cãutare. Din pãcate însã, cel dispãrut sub ape nu a mai putut
fi gãsit. S-au luat în continuare mai multe mãsuri, s-a executat
supravegherea pânzei de apã în zona producerii evenimentului,
cu doua patrule poliåieneæti, s-au informat SPF Turnu Mãgurele,
din cadrul IJPF Teleorman, organele de cooperare, reprezentantul
Poliåiei de Frontierã din R. Bulgaria.
Ambarcaåiunea RUBIN cu Nr.19933 a fost recuperatã,
condusã æi acostatã la pontonul MAI 8207, din cadrul SPF
Corabia, pe direcåia km. flv. 628.
Cercetarea evenimentului produs a fost preluatã de cãtre
organele Poliåiei Transporturi Navale Corabia, cu competenåã
pentru soluåionarea cazului.
Iahtul a fost sigilat æi a fost dat în pazã poliåiætilor de frontierã
de serviciu la pontonul unde a fost andocatã nava.
Au fost anunåate rudele celui dispãrut, iar, dupã douã
sãptãmâni, fiul sãu, Thomas Picker æi nepoata sa, Eva Erbach, s-
au prezentat pentru a recupera iahtul æi bunurile aflate pe acesta.
La predarea iahtului rudele au fost surprinse de corectitudinea
poliåiætilor de frontierã (au fost predaåi æi 9000 euro gãsiåi la
bordul navei) æi de faptul cã procedura de primire a navei a
fost foarte simplã. De fapt, poliåiætii de frontierã din Corabia au
avut grijã ca cei doi cetãåeni germani sã se simtã cât mai bine
pe perioada æederii în oraæul lor.
Doamna Eva Erbach, profesoarã la o universitate din
Germania, a declarat cu multã sinceritate cã nu se aæteptau ca
lucrurile sã decurgã atât de bine. Din informaåiile pe care ei le
aveau în Germania, se aæteptau sã întâlneascã poliåiæti corupåi,
o procedurã greoaie æi birocraticã æi multã rãcealã din partea
autoritãåilor.
Impresionatã de ce a vãzut aici, Eva Erbach a organizat o
expoziåie cu fotografiile realizate în timpul æederii ei în România
æi a demarat o campanie de sensibilizare a comunitãåii locale din
oraæul Zossen-landul Brandenburg, pentru strângerea de hãinuåe
æi jucãrii pentru copiii orfani din România.
Cei doi cetãåeni germani au dorit sã trimitã o scrisoare de
mulåumire poliåiætilor de frontierã din Corabia:
Scrisoare de mulåumire pentru
Poliåia de Frontierã din Corabia,
Am dori sã ne exprimãm întreaga noastrã recunoætinåã
Poliåiei de Frontierã din Corabia, care, în mod altruist, ne-a
acordat ajutor.
Eu æi vãrul meu, domnul Picker, am fost informaåi despre
accidentul suferit de unchiul meu Heinz-Gerhard Picker
(cetãåean german), la începutul lunii octombrie 2009.
Deci, am venit la Corabia douã sãptãmâni mai târziu æi ne-am
aæteptat sã întâmpinãm o mulåime de greutãåi æi sã avem multe
necazuri acolo. În schimb, am fost plãcut surprinæi de grija pe
care ne-au acordat-o poliåiætii æi de corectitudinea muncii lor.
Ne-au fost prezentate concluziile anchetei æi am primit
imediat æi un CD-ROM, cu toate documentele æi rezultatele
anchetei, cu toate cã a fost într-o duminicã.
Noi am gãsit nava unchiului meu într-o stare foarte bunã æi
sub supravegherea Poliåiei de Frontierã.
Poliåiætii au avut grijã de barcã æi ne-au returnat toate
documentele unchiului meu, inclusiv banii. Am putut lua barca
fãrã a întâmpina birocraåie ba, mai mult, poliåiætii de frontierã neau
ajutat pentru a aduce yahtul în portul Constanta, asigurânduse
cã totul merge bine pânã la sosirea acestuia în port.
Am dori sã mulåumim, în special:
Poliåiei de Frontierã din Corabia
1. Cms- æef. Paul Alexandrescu (care a aranjat totul pentru
noi, pe perioada æederii æi pentru drumul spre Constanåa)
2. Cms. Cristian Golea (care a fost un interpret excelent,
mai ales cunoætinåele sale profesionale au fost deosebit de utile,
pentru explicarea procesului æi metodelor de investigare, a fost
foarte util pentru noi æi în cadrului deplasãrii spre Constanåa)
Poliåiei Transporturi Corabia æi Poliåiei Judiciare
3. Agent æef Tomescu Cornel æi agent æef principal. Ilie Dorin
(care a fãcut o investigaåie excelentã, inclusiv documentaåia)
Am dori sã afirmãm cã aceæti poliåiæti æi echipa din care fac
parte au fãcut o muncã excelentã, fapt care dovedeæte cã Poliåia
Românã îndeplineæte toate cerinåele prevãzute de standardele
UE, în rezolvarea unor cazuri internaåionale.
Am aprecia foarte mult sã ætim cã aceæti poliåiæti au fost
avansaåi pentru munca lor strãlucitoare æi exemplarã.
Cu stimã,
Dr.E.Erbach
p.p. Thomas Picker
F R O N T I E R A
R e c u n o æ t i n å ã
15

Migranåi reåinuåi la Chiciu
În dimineaåa zilei de 28 decembrie 2009, poliåiætii de frontierã
cãlãrãæeni au reåinut, în jurul orelor 07.00, în apropierea flv.
Dunãrea (zona Chiciu), un cetãåean strãin ce nu-æi justifica
prezenåa în acel loc.
Coroborat cu informaåiile deåinute în acel moment în cadrul
Sectorului PF Cãlãraæi, conform cãrora un cetãåean iranian
pãrãsise, cu câteva ore înainte, un centru pentru refugiaåi
de pe teritoriul bulgar, dupã primele cercetãri æi stabilirea
identitãåii persoanei reåinute, s-a conturat infracåiunea de
trecere frauduloasã a frontierei de stat a a României.
Poliåiætii de frontierã au concluzionat faptul cã
persoana în cauzã, cetãåean iranian, în vârstã de 25 de
ani, nãscut în Teheran, primise în cursul lunii noiembrie
a.c. dreptul de æedere provizorie, pe o duratã de 3 luni,
în Bulgaria.
Din declaraåiile acestuia a reieæit faptul cã trecuse
frontiera cu intenåia de a ajunge în Austria, unde mai
avea rude.
În momentul de faåã cercetãrile sunt în desfãæurare
pentru stabilirea întregii palete infracåionale, deoarece
existã suspiciunea unor complicitãåi sub forma cãlãuzirii
la trecerea frauduloasã a frontierei.
La doar o jumãtate de orã, dispozitivul de supraveghere
suplimentar, realizat de cãtre poliåiætii de frontierã, a reuæit
reåinerea, la malul fluviului, a unui alt cetãåean strãin,
asupra cãruia au fost gãsite documente de identitate
OPRIRI la frontiera de Vest
• În data de 26 decembrie 2009, în jurul orei 20.00, la
PTF Vãræand, judeåul Arad, s-a prezentat pentru a ieæi din åarã
cetãåeanul turc Cahit G., în vârstã de 50 ani, conducând un tir
înmatriculat în Turcia. Acesta transporta, conform documentelor
de însoåire a mãrfii, uæi de interior din lemn, din Turcia, pentru
o societate comercialã din Slovacia.
Cu ocazia controlului specific efectuat asupra exteriorului
compartimentului de marfã al autovehiculului, poliåiætii de
frontierã au constatat cã sigiliul vamal al autocamionului era
deteriorat æi lipit cu adeziv, fapt ce a trezit suspiciuni æi a condus
la verificarea amãnunåitã a interiorului acestuia.
În urma controlului s-a constatat cã în partea din mijloc a
remorcii existã un spaåiu special amenajat, de aproximativ doi
metri pãtraåi, unde au fost descoperite patru persoane – trei
ucrainene æi o hartã a României.
Cetãåeanul reåinut a declarat cã a pãrãsit åara natalã din
cauza persecuåiilor de ordin politic æi intenåiona sã ajungã
în Franåa, la prietena sa. Pe timpul cercetãrilor, cetãåeanul
ucrainean a solicitat azil politic.
Ca æi în primul caz cercetãrile continuã, iar în momentul
de faåã în sarcina acestuia este reåinutã infracåiunea de tentativã
la trecerea frauduloasã a frontierei de stat.
Vasile CHIRU
bãrbaåi æi o femeie - care încercau astfel
sã iasã ilegal din România.
Din verificãri, a rezultat cã trei dintre
persoane sunt cetãåeni sirieni, iar cea dea
patra de naåionalitate turcã æi au vârste
cuprinse între 23 æi 42 ani. Cei patru au declarat cã au recurs
la aceastã metodã deoarece nu posedau vizã pentru Spaåiul
Schengen æi doreau sã ajungã în Germania.
Æoferul autocamionul a declarat cã nu avea cunoætinåã despre
modul în care s-au urcat cei în cauzã în vehicul.
Cercetãrile sunt continuate în vederea depistãrii persoanelor
implicate în organizarea æi cãlãuzirea grupului, precum æi pentru
stabilirea întregii activitãåi infracåionale, la finalizarea cazului
urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.
• În data de 28 decembrie 2009, în jurul orei 05.30, cu
ocazia misiunilor de supraveghere æi control, poliåiætii de
frontierã din cadrul SPF Valea lui Mihai, judeåul Bihor, au
depistat un grup format din cinci persoane, care se îndrepta
spre teritoriul Ungariei.
Persoanele în cauzã au fost reåinute, la o distanåã de
aproximativ un kilometru de linia de frontierã æi conduse
la sediul sectorului.
Din cercetãrile efectuate æi declaraåii, s-a stabilit cã
persoanele în cauzã sunt cetãåeni pakistanezi, cu vârste
cuprinse între 22 æi 29 ani, patru dintre acestea având
documente temporare de identitate eliberate de Oficiul
Român de Imigrãri.
Totodatã, cetãåenii pakistanezi au declarat cã
intenåionau sã treacã ilegal în Ungaria, cu scopul de a
ajunge în Italia, pentru a-æi gãsi un loc de muncã.
Cetãåenilor pakistanezi le-au fost întocmite actele
premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a
frontierei de stat, la finalizare urmând a fi luate mãsurile
legale care se impun.
16
F R O N T I E R A
Æ t i r i

Meserie de crizã
În dimineaåa zilei de 29 decembrie 2009, în jurul orei 03.30,
la Punctul de Trecere a Frontierei Cenad s-a prezentat, pentru a
ieæi din România, conducând un autoturism, cetãåeanul german
Micha S., în vârstã de 19 ani, însoåit de Michal L., de 18 ani,
cetãåean polonez.
Cu ocazia controlului de frontierã, lucrãtorii noætri au constatat
cã, între banchetele din spate ale autoturismului, sunt întinæi doi
bãrbaåi, care intenåionau sã treacã ilegal frontiera de stat.
Aprofundând cercetãrile, poliåiætii de frontierã timiæeni
au stabilit cã cei doi cetãåeni comunitari s-au angajat ca, în
schimbul sumei de 5.000 de euro, sã îi treacã ilegal frontiera
pe Uthayakumar T., în vârstã de 28 de ani, din Sri Lanka æi
Jeevakumar A., de 33 de ani, apatrid æi sã îi transporte pânã în
Germania, deoarece aceætia nu posedau documente care sã le
permitã trecerea frontierei de stat în mod legal.
Turci ascunæi între tomate
În data de 20 ianuarie a.c., în jurul orei 05.00, la Punctul de
Trecere a Frontierei Nãdlac, s-a prezentat pentru a ieæi din åarã
Cetãåeanul din Sri Lanka æi cel apatrid s-au ales cu dosare
penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere
ilegalã a frontierei de stat, în timp ce Micha S., æi Michal L., au
fost acuzaåi de sãvâræirea infracåiunii de trafic de migranåi.
cetãåeanul turc Cokyigit Y., în vârstã de 49
ani, conducând un autocamion înmatriculat în
Turcia, care transporta, conform documentelor
de însoåire a mãrfii, tomate, din Turcia, având
ca destinaåie o societate comercialã din Ungaria.
Cu ocazia controlului specific efectuat asupra exteriorului
compartimentului de marfã al autovehiculului, poliåiætii de
frontierã au constatat cã sigiliul vamal era deteriorat. În urma
controlului efectuat în compartimentul de marfã, au fost
descoperiåi patru bãrbaåi care încercau, astfel, sã evite controlul
de frontierã.
Din verificãri, a rezultat cã sunt cetãåeni turci, cu vârste
cuprinse între 20 æi 26 ani. Cei patru au declarat cã au recurs
la aceastã metodã deoarece nu posedau vizã pentru spaåiul
Schengen æi doreau sã ajungã în Germania.
În cadrul cercetãrilor, æoferul autocamionului a declarat cã
nu avea cunoætinåã despre modul cum s-au urcat cei în cauzã
în vehicul.
Cercetãrile sunt continuate de poliåiætii de frontierã în
vederea depistãrii persoanelor implicate în organizarea æi
cãlãuzirea grupului, precum æi pentru stabilirea întregii activitãåi
infracåionale.
Mihaela LEÆ
Voiaj finalizat cu dosar penal
În dupã-amiaza zilei de 11 ianuarie a.c. o patrulã din cadrul
Sectorului Poliåiei de Frontierã Sânnicolau Mare a observat, pe
câmp, douã persoane suspecte care nu îæi justificau prezenåa în
zonã æi care se îndreptau grãbite spre frontiera cu Ungaria.
Lucrãtorii noætri au procedat la monitorizarea celor doi bãrbaåi
æi, când mai aveau de parcurs doar câåiva zeci de metri pânã
sã treacã frontiera ilegal în åara vecinã, i-au reåinut æi condus la
sediul sectorului, pentru cercetãri.
Cu aceastã ocazie, poliåiætii de frontierã au stabilit cã cei
doi sunt Yaser D., în vârstã de 32 de ani, cetãåean sirian, æi
Mohamed A., în vârstã de 34 de ani, din Irak. Aceætia au declarat
cã intenåionau sã treacã ilegal frontiera din România în Ungaria,
având ca æi destinaåie o åarã din Vestul Europei.
Persoanele în cauzã sunt cercetate penal sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei
de stat.
F R O N T I E R A
Æ t i r i
17

paÆapOrT rOMÂNESC, MODEL 2001,
CU FiLa iNFOrMaTiZaTÃ CONTraFÃCUTÃ
a. ViZUaLiZarE ÎN LUMiNÃ aLBÃ:
1. Fila informatizatã
(FaLS TOTaL)
pagini realizate cu sprijinul
Compartimentului Expertiza
Documentelor de Cãlãtorie
æi Criminalisticã din igpF
18
OrigiNaL
1) Vizualizare în luminã albã a unei zone mãrite din fotografia titularului.
OrigiNaL:
iMpriMarE iNKJET
CONTraFaCErE:
iMpriMarE iNKJET DiFEriTÃ
DE OrigiNaL
3) Vizualizare în luminã albã a unei zone mãrite din seria documentului.
FRAUDÃ ÎN
OrigiNaL:
DESENUL DE FOND OFFSET
grUpUL DE
CiFrE „08” DiN SEria
DOCUMENTULUi ESTE
iMpriMaT iNKJET
CONTraFaCErE:
DESENUL DE FOND iMpriMaT
iNKJET
grUpUL DE CiFrE „09” DiN SEria
DOCUMENTULUi ESTE iMpriMaT
iNKJET, SE OBSErVÃ O aLTÃ
iMpriMarE iNKJET Æi O DECaLarE a
TipÃririi FaÅÃ DE OrigiNaL
F R O N T I E R A
CONTraFaCErE
2) Vizualizare în luminã albã
a unei zone mãrite de pe fila
informatizatã.
OrigiNaL:
DESENUL DE FOND OFFSET
grUpUL DE
LiTErELE „SOL” DiN
NUMELE TiTULarULUi ESTE
iMpriMaT iNKJET
CONTraFaCErE:
DESENUL DE FOND
iMpriMaT iNKJET
grUpUL DE LiTErE
„SZT” DiN NUMELE
TiTULarULUi ESTE
iMpriMaT DiFEriT DE
OrigiNaL
C r i m i n a l i s t i c ã

4) Vizualizare în luminã albã a unei
zone mãrite din firul de aåã utilizat la
coaserea paæaportului.
CONTraFaCErE:
FirUL DE aÅÃ ESTE FOrMaT
DiNTr-UN SiNgUr Fir DE O
SiNgUrà CULOarE
OrigiNaL:
FirUL DE aÅÃ ESTE
FOrMaT DiN TrEi CULOri -
aLBaSTrU, gaLBEN, rOÆU
B. ViZUaLiZarE ÎN LUMiNÃ CU raZE ULTraViOLETE:
DOCUMENTE
6) Zonã mãritã din firul de aåã utilizat la broæare.
5) Fila informatizatã
OrigiNaL:
SE EViDENÅiaZÃ iMprESiUNi
FLUOrESCENTE, ÎN FOrMa UNOr DESENE
Tip „gUiLLOCHE” Æi ÎNSCriSUL rOMÂNia
CONTraFaCErE:
NU SE EViDENÅiaZÃ iMprESiUNi
FLUOrESCENTE
OrigiNaL:
FirUL DE aÅÃ
rEaCÅiONEaZÃ ÎN LUMiNÃ
CU raZE ULTraViOLETE
CONTraFaCErE:
FirUL DE aÅÃ NU
rEaCÅiONEaZÃ ÎN LUMiNÃ
CU raZE ULTraViOLETE
C. ViZUaLiZarE ÎN LUMiNÃ CU iNFrarOÆU:
7) Fila informatizatã.
CONTraFaCErE:
ÎN LUMiNÃ CU raZE iNFrarOÆii
NU apar ÎNSCriSUriLE DiN FiLa
iNFOrMaTiZaTÃ
OrigiNaL
F R O N T I E R A
C r i m i n a l i s t i c ã
19

20
Autoturisme „cãptuæite” cu åigãri
Poliåiætii de frontierã botoæãneni au descoperit, în perioada
16-18 ianuarie a.c., aproximativ 1.000 pachete de åigãri, ascunse
în autovehiculele æi în bagajele a trei cetãåeni români. Åigãrile
erau destinate comercializãrii pe piaåa neagrã.
• Prima acåiune s-a petrecut în data de 16, în jurul orelor
02.00, când un echipaj format din poliåiæti de frontierã de la SPF
Dorohoi a oprit pentru control un autoturism care circula dinspre
Siret spre Mihãileni.
La volanul maæinii, înmatriculate în Suceava, se afla cetãåeanul
român Ætefan S., de 23 de ani, domiciliat în Suceava. La controlul
autovehiculului au fost descoperite, ascunse în bagaje æi în
portbagaj, aproximativ 300 pachete de åigãri, de diferite mãrci, cu
timbru R. Ucraina. Tânãrul nu deåinea documente de provenienåã
pentru åigãri, declarând cã a cumpãrat produsele de la câteva
persoane din localitatea Siret, în scopul comercializãrii acestora
în Suceava. Åigãrile, cu o valoare de aproximativ 1.200 lei, au
fost ridicate de cãtre poliåiætii de frontierã în vederea confiscãrii,
iar cetãåeanul român a fost sancåionat contravenåional cu suma
de 1.000 lei.
• O altã capturã de åigãri a fost realizatã în dimineaåa zilei
de 17 ianuarie, de cãtre poliåiætii de frontierã de la Detaæamentul
de Sprijin Operativ, care au oprit pentru control un autovehicul
în localitatea Cândeæti. La controlul executat asupra maæinii, în
bagajele conducãtorului auto au fost descoperite 270 pachete
de åigãri, marca Kent, timbrate R. Ucraina, fãrã documente
de provenienåã. Conducãtorul auto, Viorel A., din municipiul
Dorohoi, a declarat cã a cumpãrat åigãrile din localitatea Siret,
de la diveræi cetãåeni, în scopul comercializãrii în piaåa Botoæani.
Lucrãtorii noætri au aplicat o sancåiune contravenåionalã în valoare
de 1.000 lei, åigãrile fiind ridicate în vederea confiscãrii.
Capturã în Portul Constanåa Sud
În ziua de 4 ianuarie a.c., poliåiæti de frontierã din cadrul
Direcåiei Operative Porturi Maritime æi lucrãtori vamali ai
Biroului Vamal Constanåa au efectuat un control asupra unui
container sosit din China. Conform documentelor de însoåire
a mãrfii, destinatã unui cetãåean chinez, în container ar fi
trebuit sã se gãseascã articole de încãlåãminte. Dupã efectuarea
controlului, au fost descoperite însã 40.900 de cartoane, în
• În data de 18 ianuarie a.c., în jurul orelor 02.30, un echipaj
format din poliåiæti de frontierã de la SPF Dorohoi au oprit pentru
control un autoturism care circula dinspre Siret spre Dorohoi. Nu
micã a fost surpriza poliåiætilor când au constatat cã la volanul
maæinii se aflã Cristian O., de 37 de ani, domiciliat în Æendriceni,
cetãåean amendat contravenåional în data de 7 ianuarie, când
a fost prins transportând 1.200 pachete de åigãri, marca Monte
Carlo, ascunse în bagajele personale æi sub scaunele maæinii.
La controlul efectuat asupra autovehiculului s-a constatat cã,
atât în portbagajul maæinii cât æi sub banchetã, se aflã 380 pachete
åigãri marca Winston, cu timbru R. Ucraina. Cetãåeanul nu deåinea
documente de provenienåã pentru åigãrile descoperite, declarând
cã le-a achiziåionat de la persoane necunoscute din localitatea
Siret, cu intenåia de a le comercializa în piaåa din Dorohoi.
Åigãrile, cu o valoare de 1.600 lei, au fost ridicate în vederea
confiscãrii, iar cetãåeanul român a fost amendat contravenåional
de cãtre poliåiætii de frontierã cu suma de 1.000 lei.
Minodora RÃCNEA
care se aflau 409.000. pachete de åigãri
marca Marlboro, ascunse dupã tradiåionala
metodã „capac”. Cantitatea de åigãri, în
valoare de aproximativ 2,5 milioane de
euro, a fost ridicatã în vederea confiscãrii de cãtre lucrãtorii
vamali, iar pe numele respectivului cetãåean chinez poliåiætii de
frontierã constãnåeni au întocmit actele premergãtoare urmãririi
penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de contrabandã.
Cercetãrile sunt continuate sub coordonarea procurorilor de
la D.I.I.C.O.T. Constanåa. (Marius NICULESCU)
52.910 pachete åigãri de contrabandã, la PTF Albiåa
Poliåiætii de frontierã din cadrul P.T.F. Albiåa æi lucrãtorii
vamali din cadrul Biroului Vamal Albiåa au descoperit, în
peretele remorcii unui autocamion 52.910 pachete de åigãri,
în valoare de aproximativ 400.000 lei (97.000 euro), ce urmau
a fi introduse ilegal în åarã.
În ziua de 14 ianuarie a.c., în jurul orei 04.00, la PTF Albiåa
- jud. Vaslui, s-a prezentat pentru a intra în åarã un bãrbat cu dublã
cetãåenie, româno - moldoveneascã, Ion B., în vârstã de 38 ani,
æofer al unui autocamion cu remorcã, înmatriculat în R. Moldova,
care circula fãrã încãrcãturã, din Republica Moldova spre judeåul
Buzãu.
Acåionând în baza unei analize de risc, lucrãtorii vamali de la
Biroul Vamal Albiåa au hotãrât efectuarea unui control amãnunåit
asupra autovehiculului, anunåând în acest scop æi poliåiætii de
frontierã. În urma acestuia, s-au descoperit ascunse æi nedeclarate,
într-un locaæ special amenajat în peretele remorcii din spatele
cabinei æoferului, 52.910 pachete de åigãri „CLASSIC”, având o
valoare în vamã de circa 26.455 euro (109.000 lei) æi o valoare de
comercializare pe piaåã de aproximativ 97.000 euro.
Autoritatea vamalã a reåinut în vederea confiscãrii întreaga
cantitate de åigãri, precum æi autocamionul, modificat în vederea
ascunderii åigãrilor, iar cazul a fost predat cãtre D.I.I.C.O.T., în
scopul continuãrii cercetãrilor. Poliåiætii de frontierã i-au întocmit
æoferului autocamionului dosar penal pentru sãvâræiriea infracåiunii
de contrabandã, faptã prevãzutã æi pedepsitã de art.270, alin.2, din
Legea 86/2006 privind Codul Vamal al României.
F R O N T I E R A
Æ t i r i

Campanie anti-fumat la PF I
În data de 19 ianuarie a.c., poliåiætii de frontierã mehedinåeni
au reåinut în vederea confiscãrii 4.740 pachete de åigãri, în
valoare de aproximativ 20.000 lei, ce urmau sã fie comercializate
ilegal în pieåele din judeåul Dolj.
În seara zilei de 19 ianuarie a.c., în jurul orei 22.30, în cadrul
unei acåiuni desfãæurate pe linia combaterii traficului ilicit de
åigãri netimbrate, poliåiætii de frontierã din cadrul Sectorului
P.F. Drobeta Turnu Severin, judeåul Mehedinåi, l-au oprit la un
filtru organizat în localitatea Gura Vãii, pe conducãtorul unui
autovehicul, B. Georgel, în vârstã de 38 ani, domiciliat pe raza
judeåului Dolj, despre care deåineau date cã se ocupã cu traficul
ilegal de åigãri netimbrate.
La controlul autoturismului, poliåiætii de frontierã mehedinåeni
au depistat, în interior, cantitatea de 4.740 pachete de åigãri
mãrcile Capital, Special Club, Fisher, Atlanta æi Jin Ling, pentru
care æoferul nu deåinea acte de provenienåã.
B. Georgel a declarat cã åigãrile le-a cumpãrat din municipiul
Lugoj, cu scopul de a le comercializa în satele æi comunele din
judeåul Dolj. Din comercializarea ilegalã a åigãrilor, B. Georgel
urma sã obåinã un „beneficiu” în valoare de 3.500 euro.
Poliåiætii de frontierã mehedinåeni au depistat aproximativ
26.000 pachete de åigãri de contrabandã, pe care un
teleormãnean intenåiona sã le comercializeze „la negru”.
Åigãrile – în valoare de aprox. 26.000 euro – au fost
reåinute în vederea confiscãrii, iar bãrbatul a fost sancåionat
contravenåional, conform prevederilor legale.
Conform prevederilor legale, s-a luat mãsura reåinerii în
vederea confiscãrii a întregii cantitãåi de åigãri – în valoare
de aproximativ 20.000 lei – cel în cauzã fiind sancåionat
contravenåional.
Record: 26.000 pachete de åigãri în gura... Vãii
Åigarete confiscate la PTF Nãdlac
Poliåiætii de frontierã din cadrul PTF Nãdlac, în colaborare
cu inspectorii vamali din cadrul Direcåiei Regionale pentru
Accize æi Operaåiuni Vamale Timiæoara, au descoperit, întrun
autocamion condus de un cetãåean român, 4.500 pachete
åigarete ce urmau sã fie comercializate în spaåiul Schengen.
În seara zilei de 13 ianuarie a.c., în jurul orelor 19.00, la PTF
Nãdlac - jud. Arad, s-a prezentat la control pe sensul de ieæire din
åarã, cetãåeanul român Vasile G., la volanul unui autocamion care
transporta, conform documentelor de însoåire a mãrfii, 23 tone de
sare industrialã din România pentru o societate din Germania.
La controlul efectuat de poliåiætii de frontierã æi inspectorii
vamali, în interiorul TIR-ului au fost descoperiåi nouã saci din
polietilenã de culoare neagrã, în care se gãseau 4.500 pachete
åigarete marca “L&M”, în valoare de aproximativ 40.050 lei
În data de 6 ianuarie a.c., în jurul orei 05.30, în cadrul unei
acåiuni desfãæurate pe linia combaterii traficului ilicit de åigãri
netimbrate, poliåiætii de frontierã din cadrul Sectorului P.F. Turnu
Severin, judeåul Mehedinåi, au oprit pentru control, la intrarea în
localitatea Gura Vãii, pe conducãtorul unui autovehicul utilitar
(Volskwagen Transporter), despre care deåineau date cã se ocupã
cu traficul ilegal de åigãri netimbrate.
La controlul autovehiculului, care aparåinea lui T. Samuel,
în vârstã de 41 ani, domiciliat pe raza judeåului Teleorman,
poliåiætii de frontierã au depistat, în interior, cantitatea de 25.970
pachete de åigãri marca „Marble”, pentru care acesta nu deåinea
documente legale de provenienåã.
Bãrbatul a declarat cã a cumpãrat åigãrile din municipiul
Timiæoara, în schimbul sumei de 21.500 euro, cu scopul de a le
comercializa „la negru” pe raza judeåului Teleorman. Astfel, ar
fi obåinut, în mod ilicit, un profit 18.000 euro.
Conform prevederilor legale, întreaga cantitate de åigãri,
în valoare de 109.074 lei, a fost indisponibilizatã în vederea
confiscãrii, bãrbatul fiind sancåionat contravenåional.
Valeriu PERA
(9.650 euro).
Inspectorii
vamali au luat
mãsura reåinerii
în vederea
confiscãrii atât
a åigaretelor cât
æi a mijlocului
de transport, iar
æoferului i-a fost aplicatã o amendã contravenåionalã în cuantum
de 100.000 lei, conform legislaåiei în vigoare.
Totodatã, conducãtorul autocamionului este cercetat de
poliåiætii de frontierã sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de
contrabandã, la finalizarea cazului urmând a fi luate mãsurile
legale ce se impun.
F R O N T I E R A
Æ t i r i
21

Autovehicule
În data de 10 decembrie 2009, în jurul orelor 02.00, în
Punctul de Trecere a Frontierei Galaåi-Rutier, s-a prezentat
pentru a ieæi din România, conducând un autoturism marca
„BMW X6”, înmatriculat în Ucraina, un bãrbat având cetãåenie
ucraineanã, Oleksandr K., în vârstã de 51 ani.
La controlul specific, poliåiætii de frontierã au constatat cã
certificatul de înmatriculare prezentat nu conåine elementele de
formã æi fond ale unui document autentic æi au avut suspiciuni
cu privire la provenienåa autoturismului, deoarece seria de æasiu
poansonatã pe autoturism era modificatã æi nu corespundea cu
cea din certificatul de înmatriculare.
Din primele cercetãri efectuate prin Centrul de Contact
Porubne a reieæit faptul cã acel autoturism nu figureazã ca fiind
înmatriculat în Ucraina, iar numerele de înmatriculare nu sunt
atribuite unui astfel de autoturism.
Continuând cercetãrile prin Interpol, poliåiætii de frontierã au
stabilit cã autoturismul, fabricat în februarie 2008, figureazã, din
luna noiembrie 2009, ca fiind furat din Spania.
Autoturismul, în valoare de peste 75.000 euro, a fost
indisponibilizat la sediul IJPF Galaåi, pentru continuarea
cercetãrilor, iar bãrbatului i-a fost întocmit dosar penal sub
aspectul sãvâræirii infracåiunilor de uz de fals, complicitate la
Bmw X6
fals în înscrisuri oficiale, conducerea unui autoturism cu numere
false de înmatriculare æi complicitate la furt.
Marcel ANTOHE
În data de 30 decembrie 2009, în jurul orei 08.30, poliåiætii
de frontierã bihoreni, în colaborare cu ofiåerii de legãturã din
cadrul Punctului de Contact Oradea, au identificat în Municipiul
Oradea un autoturism de lux marca BMW seria X6, despre
care se deåineau date cã a fost furat din Italia la începutul lunii
decembrie 2009.
Bmw X6
Poliåiætii de frontierã ieæeni au depistat un bãrbat din Suceava
care se afla la volanul unui autoturism marca „BMW model 520
d”, ce figura ca fiind furat din Spania.
Deåinãtorul autoturismului, un bãrbat de cetãåenie românã,
în vârstã de 21 ani, cu domiciliul în Oradea, a fost invitat la
sediul IJPF Bihor pentru verificãri. Din declaraåiile acestuia a
rezultat faptul cã autoturismul a fost achiziåionat din Italia de o
rudã apropiatã, contra sumei de 30.000 euro, iar el nu a bãnuit
cã autoturismul este furat.
Poliåiætii de frontierã bihoreni au deschis un dosar penal
pentru sãvâræirea infracåiunii de furt calificat, autoturismul,
în valoare de 50.000 euro, a fost indisponibilizat la sediul
IJPF Bihor, iar cercetãrile continuã pentru stabilirea vinovãåiei
tuturor persoanelor implicate.
Dan LAZÃR
furt, autoturismul, în valoare de aproximativ 17.500 euro, fiind
indisponibilizat la sediul inspectoratului.
În data de 23 ianuarie a.c., în cadrul unei acåiuni pe linia
prevenirii æi combaterii traficului internaåional cu autoturisme
furate, lucrãtori operativi ai IJPF Iaæi au oprit în trafic, pe raza
municipiului Iaæi, în zona Copou, un autoturism marca BMW 520
d, înmatriculat în Spania, despre care existau informaåii cã ar fi
furat, la volanul cãruia se afla un cetãåean român. Autoturismul
æi posesorul acestuia, au fost conduæi la sediul IJPF Iaæi, pentru
cercetãri.
Din verificãrile efectuate a reieæit cã maæina figureazã în
evidenåele Interpol ca fiind furatã din Spania din luna iunie 2008.
În cadrul primelor cercetãri, bãrbatul a declarat cã a achiziåionat
autoturismul de la un bãrbat din judeåul Suceava æi nu avea
cunoætinåã despre faptul cã acesta ar fi furat.
Faåã de cele constatate, lui C. Gheorghe i-a fost întocmitã
lucrare penala sub aspectul sãvâræirea infracåiunii de tãinuire la
Bmw 520 d
22 F R O N T I E R A Æ t i r i

furate
Mercedes SL 500
Poliåiætii de frontierã din cadrul P.T.F. Negru
Vodã, judeåul Constanåa, au reåinut un autoturism
de lux, marca Mercedes SL500, cu o valoare de
catalog de 20.000 euro, furat din Germania.
În data de 5 ianuarie a.c., în jurul orei 07.30, la
P.T.F. Negru Vodã – jud. Constanåa, s-a prezentat
pentru efectuarea formalitãåilor de frontierã cetãåeanul
român B. Zoltan, în vârstã de 28 ani, domiciliat în
Constanåa, proprietar al unui autoturism marca Mercedes SL500,
înmatriculat în Marea Britanie, transportat pe o platformã.
Existând suspiciuni cu privire la provenienåa autoturismului,
poliåiætii de frontierã au procedat la consultarea bazei de date
INTERPOL, descoperind cã autoturismul în cauzã figureazã furat
din Germania din septembrie 2009.
În cauzã s-au întocmit actele premergãtoare începerii urmãririi
penale împotriva persoanei în cauzã, sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de complicitate la furt, urmând ca dosarul sã fie
înaintat spre soluåionare unitãåii de Parchet care supravegheazã
cercetarea penalã.
Autoturismul, în valoare de peste 20.000 euro, se aflã
indisponibilizat la sediul I.J.P.F. Constanåa pentru continuarea
cercetãrilor.
Alexandru NICOLIN
În data de 7 ianuarie a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul PTF Galaåi-
Rutier au descoperit, la controlul de frontierã al unui TIR marca „Renault”,
cã acesta figura ca fiind furat din Polonia. Autocamionul, în valoare de peste
330.000 lei, se aflã indisponibilizat la sediul IJPF Galaåi în vederea continuãrii
cercetãrilor.
În data de 7 ianuarie a.c., în jurul orelor 18.30, în Punctul de Trecere a Frontierei
Galaåi-Rutier, s-a prezentat pentru a ieæi din România, conducând un autocamion
marca „Renault” înmatriculat în Republica Moldova, un bãrbat cu cetãåenie
moldoveneascã, Andrei N., în vârstã de 27 ani.
La controlul specific, poliåiætii de frontierã au avut suspiciuni cu privire la
provenienåa capului tractor, iar din cercetãrile efectuate prin Centrul de Cooperare
Poliåieneascã Internaåionalã, Biroul Naåional Interpol, a reieæit faptul cã acel
autocamion figureazã ca fiind furat din Polonia æi aparåine unei firme din aceastã
åarã.
Capul tractor, în valoare de peste 333.400 lei, a fost indisponibilizat la sediul
IJPF Galaåi pentru continuarea cercetãrilor, iar bãrbatului i-a fost întocmit dosar
penal sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de complicitate la furt.
Renault
Marcel ANTOHE
În data de 26 ianuarie a.c., în cadrul unei acåiuni pe linia
prevenirii æi combaterii traficului internaåional cu autoturisme
furate, lucrãtori operativi ai IJPF Constanåa au oprit în trafic, pe
raza municipiului Constanåa, un autoturism marca „Mercedes
S400 CDI”, înmatriculat în Spania, despre care existau informaåii
cã ar fi furat, la volanul cãruia se afla un cetãåean român.
Autoturismul æi posesorul acestuia, cetãåeanul român Ionuå
Z., în vârstã de 28 ani, cu domiciliul în judeåul Constanåa, au
fost conduæi la sediul inspectoratului pentru cercetãri. În urma
verificãrilor în baza de date a INTERPOL a reieæit faptul cã
autoturismul în cauzã este declarat furat din Spania din luna
mai 2008. În cadrul primelor cercetãri, bãrbatul a declarat cã
nu avea cunoætinåã despre faptul cã maæina ar fi furatã.
Autoturismul, în valoare de aproximativ 15.000 euro, a fost
indisponibilizat la sediul IJPF Constanåa, iar cetãåeanul în cauzã
este cercetat sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de complicitate la
furt, cercetãrile fiind desfãæurate sub coordonarea unui procuror
de la Parchetul de pe lângã Curtea de Apel Constanåa.
F R O N T I E R A
Æ t i r i
Mercedes S400 CDI
23

Detector de explozivi æi droguri la distanåã ADE651
Un nou echipament, foarte util, pentru structurile de siguranåã
æi ordine publicã este „Detectorul de explozivi æi droguri la distanåã
ADE651”, destinat pentru cãutarea, detectarea, identificarea æi
localizarea drogurilor æi substanåelor explozive de la o distanåã de
cel mult 1000 metri (în condiåii ideale), individual sau pe grupe
de substanåe, indiferent de forma lor de disimulare (ambalare,
amestecare cu alte substanåe etc).
Aparatul a fost conceput ca un dispozitiv portabil æi uæor de
folosit. Punerea în funcåiune nu dureazã mai mult de un minut
æi poate fi folosit de cãtre operatori instruiåi, fãrã a fi necesarã
recalibrarea.
æi vapoare), spaåii deschise (linia de coastã, câmpuri, câmpuri de
petrol æi gaze), clãdiri publice æi private (permite o scanare rapidã
pentru detectarea explozivilor), protejarea traseelor parcurse
de oficialitãåi, precum æi a vehiculelor acestora dar æi pentru
detectarea atacatorilor sinucigaæi cu bombe.
Timpul de cercetare:
- timpul de detecåie este instant;
- timpul de localizare a existenåei explozivilor într-un avion
gol este de numai 5 minute;
- acelaæi timp este necesar æi pentru cercetarea unui
container;
- pentru detectarea de explozivi, în câteva minute, se poate
cerceta o navã goalã de croazierã;
- detectarea se poate face de pe chei sau dintr-o æalupã de
patrulare;
- de asemenea, detectarea se poate face æi pe vehicule,
persoane în miæcare æi substanåe aflate în corpul omenesc.
Echipamentul poate realiza detectarea de explozivi æi
droguri în diferite locaåii:
- apã (dulce sau sãratã);
- sub pãmânt (substanåe îngropate);
- petrol æi combustibil;
- containere;
- cãptuæeli de plumb, containere de metal;
- cafea, fructe, obiecte congelate, obiecte cimentate.
Oferã detecåie simultanã æi multiplã a tipurilor de explozivi
æi droguri.
ADE651 funcåioneazã pe principiul atracåiei electrostatice
pentru a identifica diferite substanåe, poate fi folosit pentru
detecåia unei multitudini de substanåe prin folosirea cardurilorsenzor,
nu foloseæte consumabile æi nici nu este nevoie de
mentenanåã. Nu foloseæte altã sursã de energie decât cea
electrostaticã a utilizatorului.
Detectorul a fost testat cu succes: în puncte de trecere a
frontierei (localizare rapidã a camioanelor si vehiculelor) în
aeroporturi æi porturi (terminale bagaje, zona pasagerilor, avioane
Substanåe detectabile:
Cannabis, marijuana, heroinã, cocainã;
Amfetamine, d-met ;
Ecstasy, opiu, LSD;
Dinamitã, Nitrat de Amoniu, explozivi plastici;
TNT, RDX, Nitro-glicerinã, Pe TN, DNT, muniåii-diferite
tipuri;
Tetril, explozivi pe bazã de cauciuc, pe bazã de emulsii;
Acid petric, nitroguandina, acetat de uraniu, octogen,
hexogen;
COOP, „BLACK”(China).
Acest aparat a putut fi testat de structurile de
siguranåã æi ordine publicã în mod real, pe teren, în
cadrul unor exerciåii desfãæurate în diferite locaåii,
inclusiv în Portul Constanåa, PPF Otopeni æi în PPF
Giurgiu, unde reprezentanåii Mira Telecom, col. (r) ing.
Doru Tãbãcaru æi dl. Mãdãlin Ilie au oferit posibilitatea
poliåiætilor de frontierã sã verifice performanåele acestei
tehnologii moderne.
Detectorul de explozivi æi droguri la distanåã
ADE651 a fost pus la dispoziåie de cãtre Mira Telecom,
societate înfiinåatã în luna octombrie 1998, care oferã
soluåii de securitate perimetralã æi de interior, sisteme
de alarmare publicã, soluåii de detectare a drogurilor,
explozibililor, substanåelor radioactive, gazelor toxice,
agenåilor biologici, precum æi o mare varietate de
echipamente de telecomunicaåii dedicate activitãåii cu
specific militar.
În cadrul companiei, a fost creat un departament de
cercetare-dezvoltare, care a finalizat mai multe proiecte
importante atât în domeniul militar cât si civil. Astãzi
Mira Telecom se numãrã printre puåinele companii
care oferã servicii integrate atât în infrastructura de
comunicaåii cât æi pe pieåele tehnologiei de securitate.
iulian pUiCÃ
24
F R O N T I E R A
I n f o - t e c h

60.000 pachete de åigãri de
contrabandã confiscate la Satu Mare
poliåiætii de frontierã sãtmãreni au confiscat 60.000 pachete
de åigãri de contrabandã, provenite din Ucraina æi a cãror
destinaåie era „piaåa neagrã” de desfacere din românia.
În cadrul acestei acåiuni, au fost reåinuåi pentru cercetãri doi
cetãåeni ucraineni æi un cetãåean român.
Astfel, în data de 11.12.2009, în jurul orei 21.30, poliåiætii
de frontierã din cadrul Sectorului P.F. Tarna Mare, judeåul Satu
Mare, aflaåi în misiune de supraveghere a frontierei, au observat,
la aproximativ 300 de metri de linia de frontierã, pe direcåia
localitãåii Comlãuæa, un grup de persoane care se ascundea în
vegetaåia uscatã din teren.
Persoanele au fost somate verbal de poliåiætii de frontierã,
însã cei în cauzã au ignorat somaåiile æi au
încercat sã fugã, spre teritoriul ucrainean.
Imediat a fost declanæatã o acåiune de
urmãrire, lucrãtorii noætri reåinând douã
persoane care, în urma verificãrilor s-a
constatat cã sunt cetãåeni ucraineni.
Totodatã, poliåiætii de frontierã au mai
reåinut, pe direcåia localitãåii Comlãuæa, un
cetãåean român care se deplasa cu un atelaj
hipo, dinspre frontiera de stat, presupus a
face parte din grupul infracåional. Persoana
în cauzã a fost condusã, la sediul Sectorului
P.F. Tarna Mare, pentru cercetãri.
Continuându-se verificãrile în teren, la
aproximativ 200 metri de linia de frontierã au fost descoperite
abandonate într-un lan de porumb æi într-un atelaj fãrã cai, zeci
de baxuri de åigãri de provenienåã ucraineanã, ambalate în folie
de culoare neagrã.
La inventarierea tuturor coletelor, lucrãtorii noætri au constatat
cã în interiorul acestora se gãsesc 60.000 pachete de åigãri, dintre
care 44.500 pachete åigãri marca Viceroy æi 15.500 pachete åigãri
marca Chesterfield, toate cu timbru fiscal ucrainean, în valoare
de aproximativ 215.000 lei.
În urma verificãrilor s-a stabilit cã cetãåeanul român se
numeæte Ioan R., în vârstã de 35 ani æi este domiciliat pe raza
judeåului Satu Mare, iar cei doi cetãåeni ucraineni sunt Csaba L.
În ziua de 12 ianuarie a.c., în
jurul orelor 19.00, s-au prezentat
în p.T.F. Negru Vodã, pentru a
intra în åarã cu autoturismul marca
BMW 320, înmatriculat în românia,
trei persoane de sex masculin, de
cetãåenie românã, cu vârste cuprinse
între 20 æi 35 ani.
În urma controlului de frontierã, poliåiætii au descoperit
asupra celor menåionaåi trei pistoale cu aer comprimat, marca
EKOL SPECIAL 99, calibru 9 mm, pentru care aceætia nu au
putut prezenta documentele justificative æi nici autorizaåia de
respectiv Pavel H., ambii în
vârstã de 25 ani.
În cauzã, cetãåenilor
ucraineni le-au fost întocmite
acte premergãtoare începerii
urmãririi penale pentru
sãvâræirea infracåiunilor de
intrare în åarã prin trecere
ilegalã a frontierei de stat,
contrabandã æi tentativã de ieæire din åarã prin trecere ilegalã a
frontierei de stat, iar cetãåeanului român pentru complicitate la
contrabandã.
Întreaga cantitate de åigãri a fost ridicatã în vederea
confiscãrii.
În prezent, cercetãrile sunt continuate de poliåiætii de frontierã
sãtmãreni, în colaborare cu autoritãåile de frontierã din Ucraina,
sub îndrumarea procurorilor D.I.I.C.O.T.– Biroul Teritorial Satu
Mare, în vederea identificãrii tuturor persoanelor implicate æi
stabilirii întregii activitãåi infracåionale.
Serviciul presã æi Comunicare din cadrul igpF
Pistoale depistate la Negru Vodã
deåinere emisã de
organele abilitate.
În cauzã s-au
întocmit actele
p r e m e r g ã t o a r e
începerii urmãririi
penale pentru
s ã v â r æ i r e a
infracåiunilor de
nerespectare a
regimului armelor æi
muniåiilor æi tentativã
la contrabandã
calificatã, urmând ca
dosarul sã fie înaintat, spre competentã soluåionare, unitãåii de
Parchet care supravegheazã cercetarea penalã.
Cele 3 pistoale, în valoare de peste 700 lei, au fost
indisponibilizate pentru continuarea cercetãrilor.
alexandru NiCOLiN
F R O N T I E R A
Æ t i r i
25

Apreciere
Cu toåii ætim ce este important pentru noi. Familia,
prietenii, munca, banii, relaåiile împlinite... acestea sunt
lucruri pe care le apreciem foarte mult. Unii însã æi-au
schimbat prioritãåile.
Au înåeles cã, punându-se pe ei înæiæi pe locul întâi, vor
avea „tãria æi capacitatea” de a observa æi a se bucura de
lucrurile exterioare care ne hrãnesc sufletul. A te pune pe
tine însuåi pe primul plan nu înseamnã, neapãrat, egoism.
Ætim cu toåii cã exteriorul ne consumã energia æi avem nevoie
sã ne reîncãrcãm resursele fãcând apel doar la propria sursã
interioarã.
Cu toåii spunem mereu: „Sãnãtatea e mai bunã decât toate”,
însã mulåi folosesc aceste cuvinte ca un slogan automat, fãrã
a conætientiza æi a face ceva pentru ca sãnãtatea chiar sã
devinã o realitate primarã pentru ei. Cu certitudine, în lipsa
sãnãtãåii, întotdeauna dispare pasiunea pentru viaåã - o spun
din experienåã. Sãnãtatea fizicã, mentalã æi emoåionalã sunt
absolut prioritare. Ajungem sã constatãm singuri acest aspect
pe propria piele, atunci când ne îmbolnãvim mai grav.
Einstein avea un dicton: „Puåini oameni sunt capabili sã
exprime cu cumpãtare pãreri care sã nu fie influenåate de
prejudecãåile mediului lor social. Cei mai mulåi oameni nici
mãcar nu sunt în stare sã formuleze asemenea pãreri”. Însã
Osho, un filosof indian, spunea cã e de preferat sã-l înveåi
pe un copil sã se urce în copac, decât sã-i interzici. Astfel, el
învaåã ceva folositor.
Viaåa împlinitã æi fericitã, pe care o dorim cu toåii pentru
noi, este un proces æi nu o stare, este chiar o direcåie æi nu
o destinaåie.
Eu abia acum am înåeles cã merg în direcåia aleasã
conætient de mine, pentru a simåi în sfâræit cã viaåa are sens,
însã nu mi se pare suficient! Ætiu cã trebuie sã fiu deschisã întâi
cu mine, apoi sã
Comisarul-æef de poliåie CAMENIÅÃ am deschidere
GHEORGHE (Gimy), împuternicit æef pentru experienåe
catedrã la Catedra de limbi strãine æi noi. Atunci când
ætiinte socio-umane din cadrul Æcolii
de Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de
Frontierã Oræova
æi-a încetat, în
2009, raporturile
de serviciu cu
drept la pensie,
dupã o activitate
de peste trei
decenii, depusã
în slujba meseriei
pe care cu drag
a îmbrãåiæat-o.
Colegii de serviciu
îi ureazã pensie
lungã, multã
sãnãtate, alãturi de tradiåionalul „La mulåi
ani æi pensie cât mai lungã!”.
Avem convingerea cã vã vom simåi tot
timpul alãturi cu sufletul, cu gândul æi cu
fapta æi cã veåi contribui, în continuare,
la creæterea prestigiului instituåiei noastre.
Sincere mulåumiri, multã sãnãtate, viaåã
lungã plinã de împliniri æi bucurii, alãturi
de cei dragi.
Grigore PÃCALÃ
26
Portret
Æefã de promoåie
simåim cã experienåele
sunt periculoase pentru
siguranåa noastrã fizicã,
emoåionalã sau când o
anumitã experienåã nu are
sens pentru noi, putem
evada æi nu le acceptãm.
Nume: Zaharescu
Prenume: Raluca-Loredana
Data æi locul naæterii: 16.10.1988,
Drobeta Turnu Severin, Mehedinåi
Studii: Æcoala de Pregãtire a Agenåilor
de Poliåie de Frontierã “Avram Iancu”
Oradea, seria 2007-2009
Colegiul Naåional Gheorghe Åiåeica,
Drobeta Turnu Severin , profil uman,
2007
Studentã în anul III, Facultatea de
Drept æi Administraåie Publicã din cadrul
Universitãåii Spiru Haret, Bucureæti
Limbi strãine: englezã, francezã,
spaniolã, germanã æi rusã
Dacã am reuæi sã fim
cu adevãrat deschiæi faåã
de experienåele proprii,
care uneori vin dupã noi
ca o umbrã, fãrã teamã æi fãrã sã declanæãm subconætient ori
conætient mecanisme de apãrare, sã ne acceptãm propriile
sentimente sau stãri de spirit (sã avem capacitatea de a
accepta furia, alteori teama, descurajarea sau durerea, curajul,
blandeåea, duioæia), am trãi cu adevãrat ancoraåi în realitate
æi adaptaåi la viaåã.
Mai trebuie sã avem capacitatea de a ne vedea conætiinåa
æi, mai ales, ca ea sã existe.
Suntem liberi sã ne acceptãm sentimentele aæa cum sunt,
fãrã a le interzice existenåa în propria conætiinåã, bucurândune,
astfel, de bogaåia vieåii.
Avem nevoie sã acordãm încredere propriilor
nevoi ori intuiåii, trebuie sã avem „încredere în
sine”. Într-un cuvânt, trebuie sã ætim a ne baza pe
propriile noastre credinåe, intenåii æi decizii.
Întodeauna trebuie sã privim spre ceea ce avem æi sã
apreciem aceasta æi abia apoi sã vedem ce nu avem, ca mai
apoi sã cãutãm soluåiile cele mai bune.
F R O N T I E R A
Gabriela RADU
A ales aceastã carierã deoarece de
copil admira paradele militare æi îæi
dorea sã îmbrace æi ea uniforma. Fire
P e r s p e c t i v e

Vis devenit realitate
„Experienåa este doar amintirea
cãilor bãtute pânã atunci în mintea
unui cãlãtor care merge mereu înainte,
într-un åinut necunoscut.”
În perioada 7-15 noiembrie 2009,
în cadrul parteneriatului încheiat între
Centrul de Formare æi Perfecåionare a
Poliåiei Federale Eschwege-Germania æi
Æcoala de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de
Frontierã „Avram Iancu” Oradea, a avut
loc un schimb de experienåã în cadrul
cãruia un grup de 24 de elevi români,
însoåiåi de patru profesori: comisar-æef
Liviu Cora, æeful delegaåiei, comisar-æef
Gheorghe Marc, subcomisar Valerian
Moldovan æi inspector Adriana Cojan,
translatorul delegaåiei, au avut ocazia
sã studieze, sã colaboreze în diverse
activitãåi profesionale alãturi de elevii
Æcolii din Eschwege. Din delegaåie au
mai fãcut parte: comisar Marius Cura,
comisar Nicolae Matei, comisar Mircea
Fildan, subinspector Alexandru Azoiåei,
agent principal Lucian Filimon æi agent
Adela Aætilean.
Le mulåumim pe aceastã cale celor
doi colegi de la Corpul Naåional al
Poliåiætilor, comisar-æef Constantin
Asofronie æi agent principal Sorin Ilie,
care ne-au însoåit în misiune, pentru
sprijinul financiar acordat în ceea
ce priveæte transportul æi taxele de
autostradã cãtre æi dinspre Germania.
Prima parte a acestui schimb de
experinåã s-a derulat la Æcoala din
Oradea, în perioada 7-13 iunie 2009.
A fost o experienåã reuæitã æi, cu toåii,
aæteptam aceastã vizitã de lucru,
nerãbdãtori sã îi întâlnim pe prietenii
noætri.
comunicativã, îæi urmeazã valorile în
care crede: dreptatea, colegialitatea,
solidaritatea. Îæi asumã noi provocãri æi
este determinatã sã iasã mereu pe primul
loc în competiåia cu ea însãæi
Media de æcolaritate: 9,83
Media examenului de absolvire: 9,85
Media de absolvire: 9,83
Repartiåia: PPF Aeroportuar Cluj-
Napoca
Este mândrã cã a ales aceastã carierã,
cã a reuæit sã devinã æefã de promoåie
Pe cei ce doresc sã îmbrãåiæeze aceastã
carierã îi sfãtuieæte sã fie perseverenåi æi
convinæi de faptul cã munca asiduã este
întotdeauna rãsplãtitã
Schimbul de experienåã æi-a pus
amprenta în mod semnificativ asupra
noastrã, a elevilor implicaåi în acest
proiect. Am avut posibilitatea de a
cunoaæte oameni æi locuri noi, colegi
care, mai apoi, ne-au devenit prieteni.
În activitãåile pe care le-am desfãæurat
împreunã cu colegii din Germania,
am împãrtãæit fiecare din experienåele
noastre æi am cunoscut modul de lucru
specific al Poliåiei Federale Germane.
Programul stabilit pentru zilele în care
deleagaåia românã s-a aflat în Germania
a fost divers æi educativ.
Luni am avut ocazia sã vizitãm
Aeroportul Internaåional Frankfurt/
Main. Aici am cunocut procedeele æi
mijloacele tehnice folosite în controlul
de frontierã, atribuåiile poliåiætilor federali
în incinta aeroportului. Al doilea obiectiv
pe care l-am vizitat în Frankfurt a fost
Gara Internaåionalã, unde am urmãrit
cu atenåie modul de lucru al poliåiætilor
federali, în scopul menåinerii ordinii
publice în garã æi trenuri.
Maråi, spre marea noastrã mulåumire,
am vizitat Unitatea de elicoptere a
Poliåiei Federale din Fuldatal (Kassel).
Am admirat curajul æi profesionalismul
colegilor germani care îæi desfãæoarã
activitatea la aceastã bazã aerianã.
Un alt obiectiv vizitat a fost Muzeul
Frontierei din Eischsfeld. A fost o
întoarcere în timp, o lecåie de istorie
despre metodele æi mijloacele de
control æi supraveghere la frontierã din
trecut. Aceasta a fost ziua de miercuri.
Ce repede trec!!!
Joi æi vineri am avut activitãåi în
Æcoala de la Eschwege. Am avut ocazia
sã desfãæurãm activitãåi în comun,
pentru a putea soluåiona diferitele
situaåii tactice pregãtite de profesorii
colegilor noætri germani.
Profesorii din Germania au
fost încântaåi de pregãtirea noastrã
teoreticã æi practicã. Aceætia au apreciat
implicarea æi interesul de a ne perfecåiona
deprinderile profesionale în cadrul
diferitelor activitãåi propuse: instrucåia
tragerii, intervenåia poliåieneascã æi
pregãtirea specificã în domeniul ordinii
æi siguranåei la frontiere, lucrul în echipã
æi comunicarea eficientã, activitãåile
sportive. Au subliniat importanåa
studierii limbilor strãine pentru
îndeplinirea cu succes a atribuåiilor
de serviciu, evidenåiind faptul cã elevii
din æcoala noastrã studiazã 5 limbi de
circulaåie internaåionalã.
La finalul activitãåilor am avut
mulåumirea sã constatãm cã metodele
de lucru sunt, în mare mãsurã,
identice, iar pregãtirea teoreticã este la
acelaæi nivel cu a colegilor noætri din
Germania.
A fost prilejul de a ne perfecåiona
deprinderile de lucru în vederea
asigurãrii ordinii æi siguranåei la
frontiere. Am rãmas cu multe amintiri
plãcute, de neuitat. S-au legat prietenii
æi am schimbat pãreri.
Un moment deosebit de emoåionant
a fost sã vedem graniåa care, pânã în
anul 1989, despãråea Germania în
douã: RDG æi RFG.
Æi, cum activitatea profesionalã
este mai plãcutã dacã este îmbinatã cu
momente de relaxare, gazdele noastre
au organizat diferite activitãåi culturale
æi de divertisment, pentru a cunoaæte
istoria, obiceiurile æi cultura din zona
Eschwege.
Dorim æi pe aceastã cale sã
mulåumim conducerii æcolii noastre,
care este deschisã æi sprijinã schimburile
de elevi între Æcolile partenere.
Elev an II, Adriana DINICÃ
Elev an II, Florina SABOU
F R O N T I E R A
P r e g ã t i r e
27

BÃTÃLIA STALINGRADULUI
Materiale realizate de
prof. univ. dr. Radu Ætefan VERGATTI
Bãtãlia pentru oraæul Stalingrad a intrat
în istorie ca cea mai sângeroasã din Al
Doilea Rãzboi Mondial, reprezentând
momentul de cotiturã care a oprit ofensiva
germanã pe frontul din estul Europei æi
a permis începerea contra-atacului
sovietic.
Rememorarea, în câteva cuvinte, a
celor petrecute atunci, poate fi de interes
atât pentru specialiæti, cât æi pentru
oamenii de culturã medie. Fac aceastã
afirmaåie deoarece astãzi au vãzut lumina
tiparului mai multe documente noi,
precum æi amintirile militarilor germani
care au participat la luptã.
Dupã eæecul armatei germane în
dubla bãtãlie pentru cucerirea Moscovei
(septembrie-decembrie 1941), Adolf Hitler
a ordonat ca foråa principalã a armatei
germane sã se îndrepte spre sud. Imediat
dupã cucerirea Harkovului, armata
germanã de pe frontul sudic din Uniunea
Sovieticã a fost divizatã în douã. O parte,
sub conducerea mareæalului von Manstein
æi a generalului von Kleist, a atacat în
Caucaz æi spre Baku, alta, comandatã
de generalul Paulus æi generalul Hoth, a
înaintat spre Stalingrad. Oraæul nu avea
mare importanåã strategicã. Dacã ar fi fost
cucerit s-ar fi putut controla navigaåia pe
Volga, deci o parte a aprovizionãrii
Moscovei. Totodatã, s-ar fi ajuns æi la
o loviturã de imagine al lui Stalin, cãci
localitatea îi purta numele.
La 28 iunie 1942 Armata a Æasea,
comandatã de generalul Fr. Paulus,
æi armata de tancuri, comandatã de
generalul Hoth, a atacat Stalingradul. În
1 februarie 1979 – Ayatolahul
Khomeini s-a întors în Teheran; a fost
un prim semn al reuæitei revoluåiei
islamice.
2 februarie 1943
– armata sovieticã a
obåinut marea victorie
în Bãtãlia Stalingradului,
obligând armata germanã
sã capituleze.
4 februarie 1789 –
George Washington a fost
ales preæedinte al SUA; a
fost primul preæedinte
al noului stat care-æi
câætigase independenåa
prin lupta împotriva
acel moment, germanii au avut o netã
superioritate. Lipsa de talent a generalului
Fr. Paulus nu i-a permis sã-æi valorifice
superioritatea. Operaåiunea numitã „Blau”
a eæuat. A obåinut succes armata sovieticã,
în frunte cu generalul V. Ciuikov. Ea a
practicat un rãzboi de guerillã urbanã,
numit de germani „Der Rattenkrieg”.
Pierderile umane au
fost uriaæe. Într-o singurã
zi, sovieticii care apãrau
dealul Mamaiev au
pierdut 10.000 oameni.
În vederea apãrãrii
Stalingradului, sovieticii
au adus rezervele din
jurul Moscovei, din
Siberia æi din Extremul
Orient. În total erau
aproximativ un milion
de militari sub comanda
generalului Gh. Jukov.
Mareæalul Ion Antonescu
a fost informat asupra
perspectivei acestei
ofensive. Imediat l-a înætiinåat pe Hitler.
Dupã cum a remarcat în memoriile sale,
mareæalul sovietic Eremenko, a considerat
cã Hitler a greæit cã nu a luat în seamã cele
comunicate de mareæalul român.
La 18 noiembrie 1942 unitãåile armatei
sovietice au atacat în nord, unde se gãsea
PILULE ISTORICE - FEBRUARIE 2010
Marii Britanii æi fusese recunoscut pe
plan internaåional prin Pacea de la
Versailles (1783).
5/17 februarie 1867
– la Viena s-a încheiat
acordul austro-ungar
pentru crearea monarhiei
dualiste Imperiul Austro-
Ungar; Transilvaniei i se
anula autonomia.
27 ianuarie/9 februarie
1918 – Brest-Litowsk s-a
încheiat tratatul de pace
dintre Austro-Ungaria
æi Ucraina (republicã
nerecunoscutã de Rusia).
10 februarie 1947
Armata a 3-a românã. Aceasta era slab
echipatã, înarmatã, alimentatã æi instruitã.
Germanii au fost indignaåi când au vãzut
cã în timpul instrucåiei se folosea bãtaia.
Armata a 3-a românã nu a rezistat. Ea
nu a primit, dealtfel, niciun ajutor de la
germani, deæi românii anunåaserã cã exista
pericolul ofensivei sovietice.
A doua zi, la 19 noiembrie 1942,
armata sovieticã a atacat æi în sud, unde
se gãsea Armata a 4-a românã. Nici ea
nu a rezistat. Curând s-a fãcut joncåiunea
între armatele sovietice venite din sud æi
din nord. Germanii, românii æi italienii,
circa 250.000 militari aflaåi la Stalingrad,
au fost încercuiåi. Nu au putut fi ajutaåi
prin crearea unui pod aerian. Mareæalul
H. Goering nu avea capacitatea necesarã
sã-l creeze æi sã-l susåinã. Foråele terestre
germane, comandate de mareæalul
von Manstein, nu i-au ajutat pe cei
încercuiåi.
În ianuarie 1943 mai trãiau 90.000
militari împresuraåi. Erau extrem de
slãbiåi. Nu mai puteau lupta.
La 30 ianuarie 1943 Hitler l-
a ridicat pe generalul Paulus
la gradul de feldmareæal
(sperând sã-l motiveze sã
lupte pânã la moarte întrucât
în istoria Germaniei, nici un
feldmareæal nu se predase
duæmanului n.r.) Nu a putut
evita capturarea æi predarea
lui, la 2 februarie 1943.
Din cei 90.000 militari
germani, români, italieni,
maghiari, croaåi – câåi au fost
fãcuåi prizonieri, în 1943, s-au
mai întors acasã 6.000. Ultimii
au revenit în anul 1955.
Se poate conchide cã
bãtãlia Stalingradului a fost un mare
succes militar æi politic al foråelor
sovietice. Ea a determinat soarta celui
de-al Doilea Rãzboi Mondial, deschizând
seria victoriilor contra Axei, din anul
1943.
– Paris – se semneazã Tratatul de
pace care încheie al Doilea Rãzboi
Mondial.
11/24 februarie 1918 – guvernul
german anunåã plenipotenåiarii români
care sunt condiåiile principale în vederea
încheierii pãcii: cedarea Dobrogei,
importante rectificãri de frontierã æi
mari concesiuni economice.
11 februarie 1929 – acordurile de la
28 F R O N T I E R A I s t o r i e

Laterano între Vatican æi reprezentanåii
puterii fasciste; astfel, s-a ajuns la o
recunoaætere a puterii fasciste de cãtre
Biserica Catolicã.
13 februarie 1933 – au izbucnit
marile greve ale muncitorilor ceferiæti
din Bucureæti; în Parlament, ele au fost
susåinute de cuvântarea deputatului C.
Z. Codreanu.
16 februarie 1926 – se înfiinåeazã
Fundaåia culturalã Regele Ferdinand I.
18 februarie/3 martie – Brest-
Litowsk, s-a semnat Tratatul de pace
dintre Imperiul German æi Rusia
Sovieticã.
23 februarie 1923 – adoptarea Legii
privind reglementarea operaåiunilor cu
devize.
24 februarie 1924 – adoptarea
Legii privind dobândirea æi pierderea
naåionalitãåii române.
25 februarie 1925 – Scaunul
Arhiepiscopal æi Mitropolitan al
Ungro-Vlahiei a primit rangul de
Scaun Patriarhal, fiind înfiinåatã, astfel,
Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române.
28 februarie 1945 – Bucureæti
– constrâns de plenipotenåiarul sovietic
A. I. Vîæinski, guvernul condus de
generalul N. Rãdescu a fost obligat sã
demisioneze; imediat, Regele a încercat
sã numeascã un nou guvern, condus
de prinåul Barbu Ætirbei, dar a eæuat,
sovieticii nepermiåând aæa ceva.
F R O N T I E R A
I s t o r i e
SÃRBÃTORI CREÆTINE
LA ROMÂNI
„Dumnezeu ne-a dãruit, în fiecare an, un numãr de sãrbãtori,
ca sã ne aducem aminte de binefacerile primite de la El”,
sunt cuvinte rostite de Sfântul Ioan Gurã de Aur.
Din calendarul ortodox român, al anului de graåie 2010, aducem aminte,
dreptcredincioæilor, evenimentele de mântuire pe care le sãrbãtorim, potrivit rânduielilor
bisericeæti, spre care sã-æi îndrepte gândul æi fapta.
Întru curãåirea pãcatelor noastre, iertarea fãrãdelegilor noastre, aceste sãrbãtori sunt
menite sã trezeascã în cugetul nostru înåelepciunea de a ne ridica rugãciunile cãtre
Dumnezeu Cel Veænic, sã sãvâræim fapte bune, pentru ca El sã cerceteze æi sã vindece
neputinåele noastre.
Astfel, în perioada 1februarie - 14 martie 2010, întâlnim sãrbãtorile:
- Întâmpinarea Domnului (2 februarie, cruce cu roæu); Sfinåii mucenici Iordan æi
Gavriil;
- Sfinåii 40 de Mucenici din Sevastia; Sf. Mucenic Urpasian (dezlegare la ulei æi vin;
cruce cu negru), în ziua de 9 martie a.c.
Întâmpinarea Domnului (2 februarie), numitã, în popor, æi Stretenia (dupã numele
vechi slavon) este evenimentul prezentã rii Pruncului Iisus la templu, la patruzeci de zile
dupã naætere, spre a fi închinat
Domnului. Cu acest prilej se
fãcea æi curãåirea mamei.
Aducerea Lui spre închinare a
rãmas ca pildã æi la noi, mamele
aducând pruncii la bisericã, la
patruzeci de zile dupã naætere,
pentru molifta de curãåire a lor
æi închinarea pruncilor la sfintele
icoane; preotul se roagã ca
Dumnezeu sã-i ocroteascã, sã-i
binecuvinteze æi sã-i sfinåeascã,
rânduindu-le, dupã aceastã
pregãtire, luminarea Botezului.
Sfinåii 40 de Mucenici din Sevastia; Sf. Mc. Urpasian (9.03)
Cei 40 de mucenici erau soldaåi creætini, aflaåi în slujba împãratului roman pãgân
Licinius, în vremea lui fiind mare prigoanã împotriva creætinilor. Agricolae, guvernatorul
Armeniei, i-a silit sã se închine idolilor. Refuzând, aceætia au fost întemniåaåi timp de 8
zile, bãtuåi cu pietre æi ademeniåi cu daruri. Prin semne divine au fost, însã, întãriåi în
dreapta credinåã. În cele din urmã, guvernatorul i-a condamnat la moarte prin îngheåare
în lacul Sevastiei. În zori, au fost scoæi vii din lac, li s-au zdrobit fluierele picioarelor æi
au fost lãsaåi sã-æi dea sufletele. Rãmãæiåele lor au fost arse, iar cenuæa aruncatã în lac.
Dar acolo, prin purtarea de grijã a lui Dumnezeu, s-au strâns cu toate laolaltã într-o
surpãturã, de unde au fost scoase de cãtre creætini. Moaætele lor au fost rãspândite la
diverse biserici din spaåiul ortodox.
Urpasian, sfetnic al împãratului Maximian, din cetatea Nicomidiei, este cel ce æi-a
mãrturisit credinåa în fiul Domnului, declarându-se ostaæ al Împãratului Celui ceresc
Iisus Hristos. Auzind acestea, împãratul Maximian a poruncit, dupã ce l-a chinuit ore
întregi, sã fie închis într-o cuæcã de fier æi apoi ars; toatã carnea de pe el, topindu-se, a
curs ca ceara æi s-a amestecat cu pãmântul, mucenicul cel sfânt al lui Hristos rugându-se
æi topindu-se, aerul s-a umplut de mireasmã cu bun miros. Cenuæa trupului mucenicului
a poruncit sã fie împrãætiatã în mare, în faåa lui.
Din luna februarie se intrã æi în Postul Paætelui. În prima duminicã din februarie
este sec de carne; a doua duminicã din februarie este sec de brânzã, iar de luni, 15
februarie, începe Postul Mare de Paæte.
Postul Paætelui (Postul Mare sau Postul Patruzecimii) este cel mai lung post din
calendarul creætin-ortodox æi dureazã æapte sãptãmâni, adicã 48 de zile (în 2010 pânã
pe 3 aprilie), fiind unul dintre cele mai restrictive. Acesta e un post de penitenåã legat
de Învierea lui Hristos, în scopul primirii cu inima curatã a acestei sãrbãtori.
„Lãsata Secului” nu înseamnã cã trebuie doar sã se renunåe la mâncarea „de
dulce”, adicã de origine animalã. Secul pe care îl cere postul ortodox este seclum,
adicã lumea împãtimitã. De aceea, omul pãcãtos trebuie sã fie copleæit de sentimentul
unei nemãrginite cãinåe.
În viaåa creætinilor ortodocæi, postul are o importanåã cu totul deosebitã pentru cã
este urmat de botezul duhovnicesc al sufletului, taina prin care se iartã pãcatele omului
prin dezlegare de la duhovnic. E.U.
29

Recunoætinåã eroilor-martiri
æi colinde la SPCPF Oræova
Revoluåia românã din 1989 - proteste, lupte de stradã æi
demonstraåii în decembrie 1989, care au dus la sfâræitul regimului
comunist din România æi la cãderea lui Nicolae Ceauæescu.
Demonstraåiile din ce în ce mai ample au culminat cu
pro cesul controversat æi execuåia lui Ceauæescu æi a soåiei sale,
Elena. Înainte de Revoluåia Românã, toate celelalte state esteuropene
trecuserã în mod paænic la democraåie. România a
fost singura åarã din blocul estic care a trecut printr-o re voluåie
violentã æi în care con ducãtorii comuniæti au fost exe cutaåi.
Aniversarea a 20 ani de la Revoluåia din decembrie 1989
a fost celebratã æi la SPCPF Oræova, personalul participând la
ceremonialul militar-religios desfãæurat la Mo numentul Eroilor
Revo luåiei din Parcul Tineretului, din DROBETA TURNU
SEVERIN, în data de 22 decembrie a.c., ora 10.00.
Ce remonialul militar a început cu prezentarea
onorului de cã tre Garda de onoare æi in tonarea
Imnului de Stat, dupã care a urmat cuvântul de
deschidere æi oficierea de cãtre un sobor de preoåi
a slujbei reli gioase. Reprezentanåii SPCPF Oræova,
alãturi de cei ai insti tuåiilor din MAI, decon centrate
æi reprezentanåii parti delor politice au depus coroa ne
de flori în cinstea eroilor care æi-au pierdut viaåa la
sân geroasele evenimente din de cembrie 1989, eroi din
rândul cãrora nu trebuie uitaåi poliåiætii de frontierã care
s-au sacrificat pentru victoria Revoluåiei, locotenentul
post mortem Ioan Ciul.
Dupã încheierea ceremonialului, în cadrul æcolii
au sosit colindãtorii, care ne-au amintit cã cei dintâi
colindãtori au fost pãstorii, care au venit la peætera
luminatã unde s-a nãscut Pruncul Iisus æi, bucurânduse
de acest semn ceresc æi de glasul îngerilor, au vestit degrabã
în cetatea Betleemului minunea la care au fost martori.
Colindul este o nepreåuitã zestre spiritualã, pe care o
moætenim din moæi-strãmoæi. El este sfânt pentru cã transmite
un mesaj ceresc, o veste de la Dumnezeu. Dar colindul este æi
bun, pentru cã are menirea sã slujeascã vieåi, sã aducã atâta bine
în lume æi între oameni.
Grigore Pãcalã
SNPPC - 5 ANI DE LA ÎNFIINÅARE
Luni, 21 decembrie 2009, Sindicatul Naåional al Poliåiætilor
æi Personalului Contractual a sãrbatorit 5 ani de la înfiinåare. Cu
aceastã ocazie, Biroul Executiv Central a organizat o festivitate
aniversarã, la Bucureæti, în foaierul Centrului Cultural al M.A.I.
S-au întâlnit, cu aceastã ocazie, membrii fondatori ai
S.N.P.P.C., personalitãåi care au sprijinit înfiinåarea sindicatului
sau care, pe parcursul celor cinci ani, au contribuit la realizarea
unor obiective deosebite pentru sindicat æi implicit pentru
membrii sãi, precum æi cei care astãzi apreciazã S.N.P.P.C. drept
un partener eficient de dialog social.
Deoarece agenda protocolarã a Preæedintelui României nu
a permis prezenåa acestuia la eveniment, Traian BÃSESCU l-a
delegat pe consilierul sãu pentru securitate æi apãrare naåionalã,
Iulian FOTA, sã participe la festivitate æi sã prezinte un mesaj de
apreciere a activitãåii SNPPC, din partea Preæedintelui.
Au mai participat la aniversare: Secretarul de Stat, æeful DOSP
din MAI, Dan-Valentin FÃTULOIU, Secretarul general al M.A.I.,
30
Cristian BACI, reprezentanåii conduceriilor Poliåiei Române,
Poliåiei de Frontierã æi ai Oficiului Român pentru Imigrãri, care,
fiecare la rândul sãu, au avut cuvinte de apreciere la activitatea
S.N.P.P.C. Din partea ACP (Sindicatul poliåiætilor din Olanda),
care a sprijinit, constant æi eficient, formarea æi dezvoltarea
rapidã a SNPPC, au fost de faåã doamna Jacqueline HIRT æi
domnul Anton JANSEN. Membrii fondatori precum æi cei care
s-au implicat pozitiv în activitatea æi evoluåia sindicatului au
primit Însemne de Onoare, cu prilejul aniversãrii a 5 ani de la
înfiinåarea SNPPC.
Un moment deosebit al festivitãåii a fost acordarea titlului
de POLIÅIST AL ANULUI 2009. Distincåia a constat dintr-o
diplomã personalizatã æi un premiu. Laureaåii au fost: Ana-
Cristina PAÆALIU, de la poliåia municipiului Calafat, pentru
abilitatea exemplarã de trecere de la formarea iniåialã æi teoreticã,
primitã în Æcoala de Poliåie, la intervenåia rapidã æi oportunã în
activitatea concretã de limitare a faptelor infracåionale æi Viorel
SPÎNU, de la postul de poliåie T.F. Lehliu, pentru exemplara sa
capacitate de organizare æi intervenåie în actul poliåienesc, asumat
din iniåiativã proprie, de salvare a 40 de persoane din grupul
aflat în pericol la Lehliu, la înzãpezirile din decembrie 2009.
S.N.P.P.C. a premiat, post-mortem, pe poliåistul de frontierã erou
Nicolae-Tiberiu SÂRBU, pentru sacrificiul sãu, pornit din credinåa
cã nemernicia æi delãsarea pot fi înfrânte. În alocuåiunea sa,
preæedintele sindicatului, Marin GRUIA a mulåumit tuturor celor
prezenåi æi a considerat înfiinåarea S.N.P.P.C. drept un moment
istoric, în democratizarea instituåiei poliåieneæti, în lupta pentru
apãrarea æi consolidarea drepturilor poliåiætilor æi personalului
contractual din M.A.I.
Finalul evenimentului a aparåinut grupului „Strãjerii
Sighiæoarei” format din poliåiæti al cãrui nume îl poartã, grup
care a încântat asistenåa cu un frumos buchet de colinde originale
din Ardeal.
Dãnuå DOBREANU
F R O N T I E R A
E v e n i m e n t

80 ANI - POMPIERII ROMÂNI
Joi, 17 decembrie 2009, la Muzeul Naåional
al Pompierilor a avut loc festivitatea dedicatã
aniversãrii a 80 de ani de la apariåia primei
reviste a pompierilor români. Manifestarea a
fost organizatã de Inspectoratul General pentru
Situaåii de Urgenåã, editorul de astãzi al revistei
POMPIERII ROMÂNI.
Înfiinåatã la 1 aprilie 1929, sub denumirea
Buletinul Pompierilor Români, æi editatã
de Comandamentul Trupelor de pompieri,
publicaåia a apãrut neîntrerupt vreme de 80 de ani.
Înregistrând mai multe schimbãri ale titulaturii (Revista Pompierilor, Paza
contra incendiilor æi, astãzi, Pompierii Români), revista a avut permanent
„Aceastã instituåie are noi atribuåii. Dacã înainte erau cavalerii focului de la stingerea incendiilor, acum, pompierii au
ajuns cavaleri ai salvãrii, 20-30% din totalul intervenåiilor îndreptându-se în aceastã direcåie, iar peste 60% dintre acåiunile
lor fiind alocate ajutorãrii oamenilor” - æeful IGSU, general locotenent Vladimir Secarã.
o periodicitate lunarã æi difuzare naåionalã, publicând informaåii, ætiri,
reportaje, analize æi comentarii privind activitatea de prevenire æi stingere
a incendiilor din România.
Cu ocazia acestei aniversãri a fost prezentatã evoluåia de-a lungul
timpului a publicaåiei æi au fost conferite diplome aniversare colaboratorilor
æi redactorilor revistei.
La festivitate au participat, alãturi de redactori æi colaboratori ai revistei,
dr. Raed Arafat, subsecretar de stat în Ministerul Sãnãtãåii, preæedintele
Societãåii de Medicinã de Urgenåã æi Catastrofã din România; generallocotenent
Vladimir Secarã, inspector general al IGSU; prof. dr. Mihai
Miron, preæedintele Uniunii Ziariætilor Profesioniæti din România; general
de brigadã (r.) ing. Aurelian Niåã, preæedintele Asociaåiei Foiæorul de Foc,
alåi invitaåi. (M.I.)
Felicitãri æi La Mulåi Ani
„Jandarmeria Românã”!
Pentru fiecare lucrãtor al unei structuri a
MAI ori MApN revista instituåiei ar trebui sã fie
o mândrie, sã îi reprezinte æi sã îi informeze.
Practic, revista instituåiei este un simbol al
acesteia æi, în acelaæi timp, o oglindã a ei.
Ne bucurã revigorarea revistei „Jandarmeria
Românã”, care a marcat împlinirea a 87 de ani
de când primul numãr al revistei cunoætea, la
15 decembrie 1922, pentru prima datã, lumina
tiparului.
Atunci, dupã cum ne-a informat actualul
redactor-æef al revistei, colonelul Romicã Moise,
fost redactor-æef al Revistei FRONTIERA, 11 ofiåeri,
care reprezentau comitetul de redacåie æi, totodatã,
administraåia revistei, încercau, la Oradea, sãæi
exprime gândurile æi sã imprime publicaåiei
o acurateåe literarã æi chiar un avangardism
publicistic.
Printre titlurile care pot fi citite în Revista
Jandarmeriei amintim: „Despre istoria recentã a
internelor”, „Un detaæament a plecat la Kosovo”,
„Retrospectivã 2009”, Calendar 2010, „Rezultate
din misiuni”; activitãåile sportive æi culturale sunt æi
ele prezentate în paginile revistei.
La cât mai multe ediåii tipãrite æi felicitãri tuturor
celor care sprijinã demersul editorial! (M.I.)
SNPPC: Acordul privind raporturile de
serviciu ale poliåiætilor- prelungit
Acordul privind raporturile de serviciu încheiat între MAI æi SNPPC în 2008, cu
privire la anul 2009, a fost prelungit prin Act adiåional, în luna decembrie, pentru
încã 6 luni, perioadã în care se va negocia un nou Acord.
În luna ianuarie au fost demarate procedurile de negociere a Contractului
colectiv de muncã pentru personalul contractual, urmând cele pentru noul Acord
de serviciu.
De asemenea, conform preæedintelui SNPPC Marin Gruia, în data de 12 ianuarie
a.c., la sediul Ministerului Muncii, Familiei æi Protecåiei Sociale a avut loc o întâlnire
cu reprezentanåii sindicatelor din sistemul de apãrare, ordine publicã æi siguranåã
naåionalã, pentru stabilirea modalitãåii de aplicare a legii unitare de salarizare,
SNPPC, fiind singurul sindicat al poliåiætilor prezent la aceste discuåii.
F R O N T I E R A
I n f o
31

Cadouri oferite de poliåiætii
de frontierã gãlãåeni
• În ziua de 12 decembrie 2009, poliåiætii de
frontierã din cadrul IJPF Galaåi au oferit copiilor din
cadrul Centrului de Primire Minori „Irene æi Stuart”,
din Galaåi, daruri constând în dulciuri, fructe æi
sucuri.
30 de copii, vizibil încântaåi, nu au rãmas mai
prejos æi au oferit un frumos spectacol de colinde,
poezii æi cântece.
• În data de 15 decembrie, personalul Sectorului
P.F. Folteæti a avut surpriza sã fie colindat de cãtre copiii Æcolii
generale din comuna Stoicani, cu prilejul sãrbãtorilor de iarnã,
care au fost rãsplãtiåi cu daruri. Cele 45 de punguåe cu daruri
i-au fãcut fericiåi pe micuåi, aceætia promiåând cã îi vor colinda
pe colegi æi în 2010.
• Æi poliåiætii de frontierã din cadrul Sectorului P.F.
Oancea au profitat de aceastã minunatã ocazie æi, în data
de 15 decembrie 2009, au vizitat grãdiniåa din cadrul æcolii
generale din comuna Vadeni, condusã de cãtre profesoara
Diana Raileanu.
Spiritul Sãrbãtorilor de Iarnã
Cadou pentru copiii din Centrul
Mia Casa - Inculet
Poliåiætii de frontierã din cadrul
Sectorului Poliåiei de Frontierã Åuåora au
adus un zâmbet pe chipul copiilor din
Centrul Mia Casa - Inculet din localitatea
Barnova.
Centrul Mia Casa – Inculet ofera
sprijin unor copii care provin fie din
familii cu o situaåie financiarã modestã
fie destrãmate.
Cu prilejul serbãrii organizate de copiii
din cadrul centrului, pentru Sãrbãtorile de
Iarnã, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF
Åuåora au oferit celor mici un calculator.
Bani gãsiåi de un poliåist de frontierã
predat autoritãåilor
Un poliåist de frontierã din cadrul
Sectorului Poliåiei de Frontierã Iaæi a
predat o sumã importantã de bani pe
care a gãsit-o pe trotuar în parcul Piaåa
Voievozilor.
Cei 30 de copilaæi au recitat
poezii, au cântat æi au colindat,
fiind extrem de mulåumiåi de
fructele, dulciurile æi celelalte
daruri primite.
În cadrul acestor acåiuni
umanitare nu au fost uitaåi nici
pensionarii din cadrul Asociaåiei
Veteranilor de Rãzboi, aceætia
primind din partea IJPF Galaåi câte
150 lei fiecare.
Toate aceste
cadouri au fost
achiziåionate din
fondurile obåinute
dintr-o colectã a
personalului Poliåiei
de Frontierã Galaåi.
Marcel ANTOHE
În data de 16 decembrie 2009, în jurul
orelor 15.00, agentul de poliåie Neculai
Neacsu, din cadrul SPF Iasi, în timp
ce se plimba împreunã cu familia prin
parcul Piaåa Voievozilor, în apropierea
Cinematografului „Dacia” a gãsit pe
trotuar o sumã importantã de bani.
Deoarece la faåa locului nu a fost
gãsit nici un act de identitate, poliåistul
de frontierã s-a prezentat la sediul Secåiei
1 Poliåie, unde a predat lucrãtorilor suma
de bani gãsitã.
Mihaela Lazãr DENIS
Colinde la IJPF Maramureæ
• În data de 10 decembrie 2009, începând cu ora 11.00,
poliåiætii de frontierã maramureæeni au avut parte de o surprizã
plãcutã din partea a 38 de copii de la Gradiniåa cu program
prelungit Nr. 8 din Sighetu Marmaåiei. Prichindeii de la grupele
pregãtitoare împreunã cu educatoarele Melinda Bãldean-Gintner,
Ioana Hotico, Tunde Boicioc æi Persida Simion au colindat
lucrãtorii IJPF Maramureæ.
Colindele micuåilor au fost rãsplãtite, aæa cum se cuvine, cu
daruri oferite de cãtre poliåiætii de frontierã. La plecare, copilaæii
au mulåumit pentru cadouri æi au promis cã revin în 2010.
• În ziua de 11 decembrie 2009, curtea inspectoratului
a rãsunat din nou de colinde. 20 de copii de la Grãdiniåa cu
program prelungit Nr. 9 din Sighetu Marmaåiei, îmbrãcaåi în
frumose costume populare, împreunã cu educatoarele Maria
Tiran, Liliana Varsta, Adriana Baias æi Oana Pop au oferit
poliåiætilor de frontierã maramureæeni un spectacol de colinde
aparte. Dupã datina strãbunã, copiii au primit daruri, dar æi
aplauze. “Ne bucurãm cã am putut aduce în mijlocul poliåiætilor
de frontierã spiritul Crãciunului. Sunteåi de fiecare datã gazde
primitoare æi vã mulåumim pentru daruri. Vã dorim multã sãnãtate
æi sãrbãtori fericite”- a spus Maria Tomoiaga, directorul Grãdiniåei
cu program prelungit Nr. 9 din Sighetu Marmaåiei.
32
Iulia STAN
F R O N T I E R A
T r a d i å i i

Alãturi de copiii cu dizabilitãåi, în
preajma Crãciunului
Sfintele Sãrbãtori de iarnã ne îndeamnã la dãruire, la altruism,
la sprijinirea celor mai puåin
norocoæi.
Anul acesta Moæ Crãciun
cel darnic æi bogat a fost
ajutat de cãtre poliåiætii din
cadrul IJPF Caraæ-Severin, sã
vinã æi la copiii cu dizabilitãåi
din Complexul Servicii
Sociale Oraviåa împãråindule
multe dulciuri.
Zâmbetele de pe faåa
celor mici, exprimând un
Crãciun mai cãlduros æi mai
fericit, au arãtat poliåistilor
de frontierã prezenåi gratitudine æi bucurie sincerã. Unul
dintre copii, în vârstã de 11 ani, a recitat Moæului o
poezie æi i-a adresat mulåumiri din partea tuturor.
Iasmina MAGHIAR
Moæ Crãciun a venit (æi)
la sediul DOPM
Direcåia Operativã Porturi Maritime
a fost vizitatã, în ziua de 23 decembrie
2009, de... Moæ Crãciun. Escortat de
importante foråe poliåieneæti, Moæul
a ajuns în siguranåã la frumosul brad
împodobit, acolo unde era aæteptat
de peste 50 de copii ai poliåiætilor de
frontierã. Cei mici au cântat, au recitat
poezii æi au fost rãsplãtiåi din desaga
Moæului cu o mulåime de cadouri.
Acåiunea a fost organizatã de
conducerea D.O.P.M., prin directorul
structurii, comisar-æef de poliåie Ion
Burciu æi directorul adjunct, comisaræef
de poliåie Cãtãlin Preda æi reprezintã
continuarea unei tradiåii la Poliåia de
Frontierã din Constanåa.
Marius NICULESCU
Pluguæor gãlãåean
Ætiåi cã la final de an
Inspectoratul gãlãåean
Transmite câte-o urare
La Bucureæti, pe Rãzoare.
æi fiindcã am lucrat cu spor
Vreau prin acest pluguæor
Sã fac o scurtã analizã
A acestui an de crizã...
Pe segment operativ
Vreau sã fiu mai selectiv
Æi doresc sã-i felicit
Pe colegii de la CIT.
Au avut multe acåiuni
În cinci operaåiuni,
De le-am fãcut zile grele
Celor mai multe reåele.
Iåele le-am descâlcit
Æi la loc bun i-am dosit.
Pe cei ce-aveau preocupãri
Pe traficul cu åigãri.
Din Ploieæti pânã-n Suceava
Cred c-au traficat degeaba
Cãci acum sunt arestaåi
27 la Galaåi.
S-a lucrat mult, cot la cot
Cu procurori DIICOT
Æi ofiåeri buni, informaåi
De pe la SRI Galaåi.
Ne-am pus repede pe treabã
Fãrã clipã de zãbavã
Æi-am obåinut probe clare
În aæa grele dosare.
S-a produs chiar æi rumoare
În structuri de cooperare,
Dintre toate, cea æocatã
Fiind Crima Organizatã.
Ãætia spuneau pânã mai ieri
Cã suntem foætii grãniceri
Æi cã nu vom lucra vreodat’
Într-un sistem calificat.
Pe colegii poliåiæti
I-am vãzut puåini cam triæti,
Cãci pe investigaåii-fraude
N-au prea primit laude.
Ce mai zbateri, ce mai chin
Pentru-a prinde un rechin!
Ce s-au mai zbãtut de zor,
Dar n-au prins un peætiæor.
Iscoadele doi æ’un sfert
Ne „protejeazã” mai atent
Fiindcã au primit mustrare
Cã n-au o capturã mare,
Se tot întreabã zi de zi...
De ce lucrãm cu SRI ?!
Asta, din amabilitate?
Sau din compatibilitate?
Pe-ale noastre sesizãri,
Æi mai multe desistãri
Au fãcut ceva producåie
Cei de la Anticorupåie.
Se ætie cã DGA-Galaåi
Au fost cei mai felicitaåi,
Dar soarta lor e tot un chin
Cã n-au în plasã un rechin.
Nu vrem sã ne lãudãm,
Nici lumea-n cap sã ne luãm
Dar s-a lucrat în stil mare
Æi pe treceri ilegale.
Ætiåi doar cã noi am salvat
Pe cei ce-n Prut s-au aruncat
Æi-aveau gânduri necurate
S-ajungã-n strãinãtate.
Poliåistul de la verde
El cu firea nu se pierde
Æi le-a spus-o sec æi rece
PE AICEA NU SE TRECE!
Chiar de-a fost un an de crizã
Noi am fost mereu în prizã
Cu dotare nu prea tare
Le-am stopat a lor plimbare.
Pe linie de trafic migranåi
Am fost mai organizaåi,
Iar cãlãuzele au cazare
Pe la penitenciare.
Pe linie de contrafaceri
Am stricat multe afaceri,
Iar falæii bussines-man sunt
cazaåi
Doar la arestul din Galaåi.
Am stat mult æi în filaj
Sã prindem la braconaj
Pe cei ce au abonament
Æi pescuiesc cu curent,
Însã muncim în zadar
La aæa dosar penal,
Cã sunt soluåii bizare
Fãrã o zi de închisoare.
Am lucrat mult æi foarte bine,
Deæi au fost maæini puåine,
În zilele lungi æi cu nopåi pline
Cu CFS æi fãrã prime,
Ne-am obiænuit sã n-avem
tihnã
Æi sã muncim fãrã odihnã
Cu personal eterogen
Al cãrui åel e doar ...Schengen!
Ar mai fi ceva de spus,
Dar pe moment, sunt de-ajuns,
Cã din luna urmãtoare
Colegii de pe Rãzoare
Vin în pre-evaluare
Se ætie cã nu-i uæor
Când vine H-ul în control,
Cã te poate sancåiona
De-ai probleme cu fâæia.
Apar probleme acute
Dacã n-ai montat plãcuåe
Æi poåi da cu subsemnatul
Cã nu-i terminat aratul,
Iar acuma pe final,
De pe plaiul gãlãåean
Noi vã dãm asigurare
Cã acea evaluare
Nu e o sperietoare.
O vom trece fiecare
Chiar în pas de defilare,
C-aæa oameni pregãtiåi
Doar pe la Galaåi gãsiåi
Didel Bãdãrãu
F R O N T I E R A T r a d i å i i 33

• Cabinetul unui psihiatru. Se deschide
uæa æi intrã un bãrbat în patru labe æi cu
ceva în gurã.
Psihiatrul:
- Vaaai! Cine a venit pe la noi? O
pisicuåã?
Bãrbatul se târâie pânã în colåul
cabinetului.
Doctorul îl urmãreæte.
- Un cãåeluæ...?
Bãrbatul trece cu mâna pe lîngã perete
æi se târîie în celãlalt colå.
Doctorul nu renunåã:
- Ah! Cred cã e un arici! Nu?... O
broascã testoasã...?
Bãrbatul scoate un cablu din gurã æi
zice:
- Auzi mã nene, mã laæi sã-åi trag
internetul sau nu?
34
:-)
• Turnul de control: Pentru a evita
poluarea sonorã, viraåi 45 grade spre
dreapta!
Pilotul: Ce poluare sonorã putem
Test pentru determinarea
posibilelor boli sau afecåiuni
psihologice ale soldaåilor
Testul este similar cu cel pentru obåinerea permisului auto.
În principiu, dacã un soldat nu reuæeæte sã distingã conåinutul unei
buline, este suspect cã suferã de una din afecåiunile urmãtoare:
-Nu vede conåinutul corect al bulinei nr.1: agresiune crescutã,
predispoziåie la stârnirea unor stãri conflictuale. Se recomandã
exerciåii pentru stãpânirea emoåiilor æi multe duæuri reci.
-Nu vede conåinutul corect al bulinei nr.2: posibil probleme de
memorie. Nu poate opera cu echipamente sofisticate. Se recomandã
repartizarea sa în zonele de menaj æi igienã.
-Nu vede conåinutul corect al bulinei nr.3: tendinåe de izolare,
inhibare sexualã, probleme hormonale. Se recomandã mãrirea raåiei
de mâncare a soldatului. A nu se repartiza sarcinile militare cãtre
bucãtãrie sau depozite de mâncare. Se vor evita excesele de orice fel.
-Nu vede conåinutul corect al bulinei nr.4: posibilã înclinare
spre violenåã. Soldatul poate fi numit æef în unitate sau poate deservi
echipele disciplinare.
produce la 7.000 m altitudine?
Turnul: Cea rezultatã din coliziunea
voastrã cu Boeingul 727care vine spre
voi!
• Un ofiåer de aviaåie face remarci
critice la adresa infanteriei. Vine un ofiåer
de infanterie æi-l întreabã:
- Aveåi ceva împotriva infanteriei?
- Da, napalm...
:-)
• Pasagerul îi spune stewardesei:
- Îmi vine aæa, sã vomit!
La care stewardesa promptã:
- Vã aduc imediat o pungã!
- Dar de ce? Credeåi cã vreau sã iau
chestia asta acasã?
• Pilotul:
- Doamnelor æi domnilor, tocmai
am atins viteza de croazierã de 900
km/orã...
Apoi completeazã:
- Numai cã nu am reuæit sã
decolãm...
-Nu vede
conåinutul corect al
bulinei nr.5: înclinare
cãtre homosexualitate.
Posibile reacåii
incontrolabile cãtre
persoane de acelaæi
sex. Se recomandã
dublarea sau chiar
triplarea cantitãåii de
bromurã la mesele de
searã æi dimineaåã.
-Nu vede
conåinutul corect al
bulinei nr.6: probleme
de memorie. Posibil
evoluåie lentã cãtre
schizofrenie. Se
recomandã postul de
furier.
F R O N T I E R A
• Întrebare: De ce e bine ca într-un
avion sã stai pe locurile din faåã?
Rãspuns: În cazul unei prãbuæiri
cãruciorul cu bãuturi mai trece încã odatã
pe lângã tine...
• În rãzboi, dupã o luptã, rãmâne doar
un soldat cu cãpitanul. Merg prin pãdure
æi cãpitanul cade într-o groapã. Strigã la
soldat:
-Aruncã frânghia !
Acesta îi aruncã întreaga frânghie în
groapã.
-Nu aæa boule, mie un capãt æi åie un
capãt.
Soldatul ia frânghia, taie douã capete,
unul îl aruncã în groapã æi unul îl åine
el.
-Idiotule, åine frânghia de un capãt æi
restul dã-i drumul în groapã!
Soldatul, face precum îi spune
cãpitanul æi reuæeæte sã facã aæa cum
trebuie.
-Foarte bine, acum trage!
Scoate soldatul pistolul æi îl îndreaptã
spre groapã...
regula cifrei unice:
presupune
completarea
careului de 81
cãsuåe dupã
O SiNgUrÃ
rEgULÃ: orice
rând, orice coloanã
de 9 cãsuåe æi
oricare pãtrat
de 3X3 cãsuåe sã
conåinã, o singurã
datã, fiecare cifrã
cuprinsã între 1
æi 9.
D i v e r t i s m e n t

:-)
:-)
g aleria cu zâmbete!
:-)
VICTIME A l E CRIz EI de Dumitru MOCaNU
VICTIMÃ
MICUL ECRAN
... DE BLAM
VICTIMÃ
MACAZ
MÃSURA
LUI CUZA
NORD-EST
ÎNTREG
VICTIMÃ
IACA!
DREAPTA
METODÃ
CARIE!
APEL PE
FIR
VICTIMÃ
VICTIME
• Doi prieteni stau de vorbã pe un
aeroport:
- Mãi, eu nu pot sã înåeleg cum poate
un terorist sã deturneze ditamai avionul,
care e aæa de mare...
- Mãi, da eæti cu capu’?! nu-l
deturneazã când e la sol, ci în aer, sus,
când se face mic de tot...
VICTIME
ÅEPE!
APÃ
PENTRU
NEAM DE
STRUÅ
CÃIT!
VICTIME
NOTA
VICTIMÃ
CARTEA
MARE
CUTE!
VICTIME
PRINSÃ DE
PLOAIE
VICTIMÃ
VICTIMÃ
CASE!
CHEF DE
JOC
AUTOTURISM
COASTÃ DE
DEAL
ÎN VILÃ!
NOU
FATA DE LA
GEAM!
PUÆTI
HAINÃ
GAZ LETAL
CAL LA
EFORIE
INTRARE ÎN
RING!
ÎN CETE!
PIESÃ DE
SUSPENSIE
HAI,
CÃLUÅULE!
VICTIMÃ
FLOARE
ALBASTRÃ
• La un concurs de paraæutiæti,
concurenåii trebuiau sã sarã cu paraæuta,
la aterizare sã ia bicicleta sã parcurgã 15
km, iar apoi sã alerge un km pânã la linia
de sosire. Sare primul paraæutist, când
sã deschidã paraæuta, aceasta nimic. Mai
trage de ea, tot nimic. Trage de siguranåã,
tot degeaba. Mai încercã o datã, tot
nimic. La care începe sã se gândeascã:
„Of, parcã vãd cã nici bicicleta nu o sã
meargã...”
• În faåa plutonului, locotenentul
întreabã pe un soldat:
-Ia spune tu, de ce un soldat trebuie
sã îæi dea viaåa pentru patrie?
-Chiar aæa, domn’ locotenent, de
ce?
ÆAPTE!
F R O N T I E R A
D i v e r t i s m e n t
35
responsabili de pagini Ætefan aNDrEESCU æi Marius iONESCU