Nr. 2/2012 - Politia de Frontiera

competiåiei æi, înaintea desfãæurãrii competiåiei din 1925, a luat
decizia de a-l numi pe Klodo vom Boxberg noul campion al anului
1925. Acest câine avea sã fie folosit în formarea standardului pentru
generaåiile urmãtoare de ciobãnesc german.
Liniile cehoslovace au fost influenåate puternic de cele germane,
prin anii 1930, iar cele cehe au avut o influenåã foarte micã, în
creæterea câinilor din Germania. Unii crescãtori au adãugat, la liniile
lor, folosind masculi din Germania, în timp ce alåii au continuat sã
foloseascã strict masculi din liniile cehe native. La cãderea „Cortinei
de Fier”, devenise mai greu de obåinut masculi din Germania de Vest
æi mai uæor din cea de Est.
Câinele de patrulã al Poliåiei de Frontierã
din Cehoslovacia
Dupã 1956
Creæterea ciobãnescului german, în Cehoslovacia anilor de dupã
1956, era focalizatã strict pe promovarea câinilor de serviciu æi de
lucru. Aceastã creætere a fost concentratã, în mod deosebit, într-o
anume canisã, deåinutã de armata Cehoslovacã: Pohranicni Straze
(Patrula Grãnicereascã). Câinii din cadrul acestei canise trebuiau
sã protejeze soldaåii, când aceætia erau atacaåi de persoane, care
încercau sã treacã graniåa ilegal. De asemenea, ei trebuiau sã-i
opreascã pe cei care încercau sã fugã de sub escortã.
În 1956, Patrula Grãnicereascã deåinea trei puncte de creætere în
Domazlice, Libejovice æi Prackovice, în acest fel asigurându-se, în
mod constant, stocul æi selecåia de câini de serviciu. Fiecare dintre
aceste puncte de creætere era situat la o bazã de patrulã æi era tratat ca
proiect de siguranåã naåionalã primordial. Numai membrii angajaåi æi
persoane autorizate aveau acces în incintã. Femelele de reproducåie
erau active în lucru. Repausul îl aveau doar atunci când aveau pui.
Personalul era alcãtuit din dresori, medici veterinari, crescãtori
experåi æi muncitori în crescãtorie. Odatã dresaåi, câinii formaåi în
Pohranicni Straze erau folosiåi, în mod principal, pentru patrularea
graniåei cu Germania æi Austria, pentru prevenirea trecerilor ilegale
din Cehia æi alte åãri estice cãtre vest.
Se estima cã zilnic, pe toatã frontiera Cehoslovacã, erau prinse,
cu ajutorul câinilor de patrulã, aproximativ 30 de persoane, care
încercau sã treacã fraudulos frontiera. Fiecare reproducãtor era
testat æi trebuia sã punã în practicã abilitãåile de lucru. Programul
de creætere era închis pentru cei din afara crescãtoriei sau pentru
alte linii sangvine. Pedigreele câinilor din canisa Pohranicni sunt
recunoscute æi de Asociaåia Chinologicã din Cehia.
În 1960 s-a creat o organizaåie numitã „Zvazarm” ce avea ca
scop înfiinåarea æi susåinerea unor cluburi de dresaj æi, totodatã,
promovarea liniilor de lucru. De fapt, prin aceste cluburi se promova
dresajul în rândul persoanelor civile, iar, în cazul unui conflict
naåional, câinii dresaåi în aceste cluburi erau luaåi de cãtre armatã
æi folosiåi de soldaåi. Totuæi, Zvazarm a avut o mare influenåã în
dezvoltarea dresajului, lucru recunoscut de æcoala de dresaj cehã
æi slovacã din zilele noastre care are rãdãcini în fostele cluburi
susåinute de cãtre organizaåia respectivã. Astãzi, canisa Pohranicni
nu mai existã æi, odatã cu ea, s-a stins conceptul de selecåie, care
a fãcut-o celebrã. Poliåia cehã produce câini de serviciu sub afixul
„od Policie CR. Kenne”.
Documentar
Grija pentru necuvântãtoare
Condiåiile
meteo nefavorabile,
ninsorile abundente
æi temperaturile
scãzute, din ultima
perioadã, au
creat probleme æi
animalelor sãlbatice.
Acestea îæi procurã
cu mare dificultate
hrana, viaåa lor fiind
pusã în pericol.
De aceea,
membrii Grupei de
Vânãtoare 27, au luat hotarârea sã asigure din fonduri proprii
cele necesare supravieåuirii bietelor necuvântãtoare.
Deoarece acåiunea s-a desfãæurat în fondul de vânãtoare
Golãeæti, la o distanåã de, aproximativ, 500 metri faåã de fâæia
de protecåie a frontierei de stat, inimoæii vânãtori au solicitat
sprijinul poliåiætilor de frontierã din cadrul Sectorului Poliåiei
de Frontierã Iaæi.
Fãrã nici o reåinere, poliåiætii de frontierã ieæeni au fost
prezenåi la faåa locului, unde, în ciuda temperaturilor extrem
de scãzute, æi-au adus aportul la buna desfãæurare a activitãåii,
atât prin foråele participante, cât æi prin asigurarea unui cadru
legal.
Denis Mihaela LAZAR
Monument dedicat
eroilor grãniceri
Anul acesta se împlinesc
100 de ani de la ridicarea unui
monument în cinstea eroilor
grãniceri, care æi-au jertfit viaåa
într-o misiune desfãæuratã în zona
localitãåii Isaccea.
Retragerea apelor Dunãrii
din respectiva zonã mlãætinoasã,
situatã la semnul de frontierã
1343, a fãcut ca monumentul
sã poatã fi din nou admirat în
totalitate.
Poliåiætii de frontierã din
cadrul SPF Isaccea vor amenaja
locul, astfel încât acesta sã devinã
un punct de atracåie pentru
localnici æi turiæti.
Multã vreme, monumentul a
fost situat sub nivelul apei, doar
vârful putând fi zãrit de pe mal.
Zona este cunoscutã de localnici sub numele de „La
monument” æi bãtrânii îæi mai aduc aminte cã în acest loc au
murit, într-o misiune de luptã, doi eroi grãniceri români.
Iatã textul integral postat pe lespedea de piatrã:
„În seara zilei de 6 octombrie 1908, locotenentul Dimitriu
Benedict venea în inspecåiune cu æalupa de la Pichetul de
Grãniceri Reni la Pichetul de Grãniceri Privalul Poråii.
Æalupa este lovitã de vaporul Russ.
Locotenentul Dimitriu Benedict æi soldatul marinar mor.
Din iniåiativa generalului Staup Simionescu, comandantul
Corpului de Grãniceri, æi Corpul Oficerilor, prin subscripåie,
ridicã acst monument în cinstea camarazilor lor care au murit
în timpul æi din cauza serviciului.
Dezvelit în anul 1912”.
Marius NICULESCU
Nr. 2/2012
F R O N T I E R A
29