Ce este Partium?

~n 1571, p[m]nturile satului M[d[ras
apar\ineau familiei de nobili More
Dup[ nume s-ar p[rea c[, comuna M[d[ras e
o regiune ungureasc[. Numirea porne;te de la acei
;oimari care au `mbl]nzit ;i au crescut aici ;oimii
Cur\ii Regilor din Ungaria. Ace;ti ;oimari s-au
a;ezat chiar `n secolul XIII `n p[durea din apropierea
cet[\ii S[tmarului `ntre stejarii seculari av]nd
ad[post bun, ;i form]nd colonia c[reia i s-a dat numirea
Madarász, mai t]rziu Nagymadarász
(cresc[tor de p[s[ri), ori cum se exprim[
rom]ne;te, M[d[ras.
PAGINA 5
Kate Winslet ;i-a scos
în lume noul iubit
Cu toate că vara aceasta se pare că era
în discu\ie o reconciliere între Winslet ;i
Mendes, au început, în primele zile ale lunii
august, să circule zvonuri despre o nouă
rela\ie a actri\ei. Luna trecută, o revist[
britanică publica deja spusele unui apropiat
de-al vedetei< „Kate ;i Louis au ie;it
de multe ori în ora;. Cei doi se simt foarte
bine împreună! El are sim\ul umorului
;i e un tip de treabă!” PAGINA 11
Realizatorul TV Elise Stan, vedeta
din spatele camerei de luat vederi
de la TVR 1
“Oamenii nu mai au modele adev[rate, au modele
gre;ite, modificate genetic, s[ le spun a;a. Ei
nu mai ;tiu c[ ceea ce v[d la televizor, sau pe internet
sunt lucruri rele sau foarte rele, ca ;i `n presa
scris[. Goana asta avid[ dup[ spectaculos a
reu;it s[ ne `ndep[rteze de adev[ratele valori pe
care le avea cultura popular[ tradi\ional[, ;i pe care
le mai are `nc[“.
PAGINA 4
Anul VIII Nr. 401 Duminic[ 29 august 2010
Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei
de
Ce este Partium?
~n ziua “T[ierii capului
Sf. Ioan Botez[torul”
nu se m[n]nc[ pepeni
PAGINA 8
Dalai Lama va deveni cet[\ean
de onoare al Budapestei
Primăria Budapestei inten\ionează să-i ofere în
acest an lui Dalai Lama diploma de cetă\ean de onoare
al ora;ului. Liderul spiritual tibetan este o figură
populară în Ungaria, unde a efectuat numeroase vizite.
Lista personalită\ilor care urmează să primească
o diplomă de onoare din partea oficialită\ilor din
Budapesta a fost stabilită de consiliul local în secret,
însă primarul Gabor Demszky a transmis anterior
că va anun\a acordarea diplomei cu ocazia vizitei lui
Dalai Lama la Budapesta, în luna septembrie.
Diploma de onoare este în mod normal înmânată
de primar la data de 17 noiembrie, ziua care marchează
unirea Budei cu Pesta. Ungaria va organiza
la 3 octombrie alegeri locale. Dacă Dalai Lama va deveni
într-adevăr cetă\ean de onoare, atunci este extrem
de probabil c[ Istvan Tarlos, candidatul Fidesz
la primărie, va fi cel care îi va înmâna diploma, dată
fiind popularitatea de care se bucură în sondaje.
Casa Poporului valoreaz[
zero lei în documentele oficiale
Palatul Parlamentului figurează în actele
Camerei Deputa\ilor cu o valoare de zero lei.
Chiar dacă institu\iile statului sunt obligate de
;apte ani să î;i reevalueze periodic portofoliul de
proprietă\i, nimeni nu se sinchise;te să plătească
un evaluator în acest sens. Reguli vechi de 20 de
ani, frica de impozite mărite sau constatarea unor
lipsuri la inventar nu motivează autorită\ile să scoată
la suprafa\ă datele reale.
Casa Vernescu, situată pe Calea Victoriei, este
un alt exemplu. Clădirea care găzduie;te Casino
Palace a fost evaluată de Ministerul Culturii ;i
Patrimoniului Na\ional la doar 664 lei. De asemenea,
Palatul :tirbei, al cărui domeniu se întinde pe
25 ha, a fost evaluat de statul român la 41.076 lei.
Potrivit expertului contabil Virginia Lenghen,
membră a Corpului Exper\ilor Contabili ;i
Contabililor Autoriza\i din România, statul nu evalueaz[
proprietă\ile la valoarea lor reală pentru a
permite vânzarea lor la pre\uri derizorii.
Partium, (în limba maghiară
Részek, în limba română
Părţile) este denumirea comună
tradiţională folosită în
Ungaria pentru a desemna o regiune
istorică din România formată
aproximativ din judeţele
Arad, Bihor, Maramure;, Satu-
Mare şi Sălaj.
Partiumul a fost totdeauna
un teritoriu al apartenenţelor
multiple.
Începând cu 1544, când reprezentanţii
Părţilor au participat
pentru prima oară la lucrările
Dietei transilvănene, politica
dusă de mai-marii din
Partium a fost de un caracter
complezent, conciliator şi conventiv,
de prevenire a conflictelor
şi de o mare sensibilitate faţă
de diferite conjuncturi aleatorii.
Aceast[ spiritualitate sensibilă
la valorile altora, foarte prodigioas[
în situaţiile de cooperare
interconfesională, interculturală
şi interetnică reprezintă
tradiţia cea mai dăinuitoare
a Partiumului istoric.
Satu Mare era o zon[ tampon `ntre
Ungaria ;i Transilvania
Festivalul de la
O\eloaia, ziua c]nd
totul prinde via\[
`n Codru
A;a cum am men\ionat nu numai noi, dar ;i toat[
mass media s[tm[rean[, edi\ia num[rul 54 a Festivalului
codrenesc de la O\eloaia a fost cea mai reu;it[ din ultimii
ani. Codrenii, adic[ oameni simpli din satele din jur
au fost ;i ei la `n[l\ime :i-au v[ruit pomi;orii din fa\a
cur\ii, ;i-au vopsit pode\ele, ;i-au reparat g[rdule\ele
vechi iar cei care au avut ;i-au pus steagurile tricolore la
por\ile lor. Festivalul de la O\eloaia e singura zi din an `n
care la Homoroade ;i satele din jur totul prinde via\[ iar
hainele populare ;i clopurile vechi de paie sunt scoase din
lada de zestre ;i `mbr[cate de oamenii locurilor.
PAGINA 6
PAGINA 3
~n Olanda, cultura ;i distrac\ia
se `mbin[ pentru o vacan\[
de neuitat
Aflat[ pe locul 14 `n topul economiilor mondiale,
Olanda este o \ar[ mic[, `ns[ cu o mare influen\[.
Olandezii au pu\ine tr[s[turi latine, `ns[ au multe lucruri
`n comun cu britanicii, germanii, suedezii ;i norvegienii,
ca ;i cum, `n momente diferite au urmat modele diferite.
Poate c[ acest lucru explic[, `n parte caracterul paradoxal
al societ[\ii olandeze.
PAGINA 7
Cutia de conserve împline;te 200 de ani
Considerată în zilele noastre un obiect banal, cutia de conserve, inventată de un francez, ;i
care a s[rb[torit, miercuri, două secole de existen\ă, a revolu\ionat modul în care oamenii consumă
alimente ;i a intrat, totodată, în panteonul artei moderne. De;i brevetul i-a fost acordat,
pe 25 august 1810, comerciantului britanic Peter Durand, meritul pentru conceperea ei i-a revenit
maestrului bucătar francez Nicolas Appert (1749 - 1841), pe care britanicii l-au numit, de
altfel, "binefăcătorul omenirii". Pentru acest francez născut în ora;ul Châlons-en-Champagne,
preocupat de găsirea unor noi metode de conservare a alimentelor, marina militară a devenit
terenul său de testare a procedeului de sterilizare prin tratament termic a hranei.
PAGINA 2
Geoan[, scos din prezidiul BPN al PSD

2 Informa\ia de Duminic[/29 august 2010
EVENIMENTELE S~PT~MÂNII
Luni
Mar\i
Senatorii PDL i s-au plâns primuluiministru
în legătură cu membrii
Cabinetului ;i au sus\inut, în cadrul discu\iei
de mar\i seară, că opozi\ia nu este deocamdată
coagulată, dar că iarna va fi un
război politic în Parlament, potrivit unei
înregistrări de la ;edin\ă.
"Mai atragem noi parlamentari....Ăsta
trebuie să fie \elul politic...", au spus senatorii
PDL mar\i seara, la întâlnirea avută,
după ;edin\a de plen, cu primul-ministru.
Ei au apreciat că au din ce în ce mai pu\ine
motive pentru a rămâne în PDL, estimând
că numărul celor care vor pleca din partid
va cre;te în perioada următoare. În ce prive;te
atitudinea opozi\iei, senatorii PDL
apreciază că aceasta nu este coagulată încă,
dar că iarna va prinde Parlamentul în
mijlocul unui război politic. "Mai avem încă....o
lună, două luni, trei luni...Dar iarna
ne va prinde într-un război politic în
Parlament pentru că nu va sta piatră pe piatră
(...) Indiferent că va veni în Parlament
;i Pre;edintele României sau primul ministru",
se poate auzi în înregistrare.
Timp de două ore, liderii democrat-liberali
s-au plâns premierului că mini;trii
Geoan[, scos din prezidiul BPN al PSD
Pre;edintele Senatului, Mircea
Geoană, nu mai stă la prezidiul BPN al
PSD, a;a cum făcea până acum o săptămână,
el mutându-se, în urma disputei cu
liderul partidului, Victor Ponta, pe latura
dreaptă a mesei, fiind al ;aptelea dinspre
prezidiu, între vicepre;edintele
Marian Vanghelie ;i liderul grupului parlamentar
al PSD de la Camera
Deputa\ilor, Viorel Hrebenciuc.
Noul prezidiu este format din Victor
Ponta, în mijloc, Ion Iliescu ;i Adrian
Năstase, în stânga sa, ;i secretarul general
Liviu Dragnea în dreapta sa. Pe col\urile
mesei st[teau luni, ca ;i până acum, vicepre;edin\ii
Titus Corlă\ean ;i Dan Nica.
Partea de masă la care erau a;eza\i
Vanghelie, Geoană ;i Hrebenciuc se afl[
în apropierea u;ii sălii în care se desfă;oară,
de regulă, ;edin\ele BPN al PSD.
Întrebat, după ;edin\a BPN, de ce s-
a mutat lângă liderul deputa\ilor, Mircea
Geoană a spus că a făcut-o "din simpatie
fa\ă de Viorel Hrebenciuc".
"PSD e un partid mare unde nu contează
pe ce scaun stai, ci vocea pe care o
ai. E o perioadă pentru mine în care
în\eleg nevoia de coeren\ă ;i în\eleg că
atunci când există subiecte cu solu\ii diferite,
discu\ia trebuie să aibă loc în partid
;i nu în afară. ;i nici mie nu mi-ar fi
plăcut să existe voci diferite când eram
pre;edintele de partid", a declarat Mircea
Geoană, întrebat ce se întâmplă acum în
partid ;i care este situa\ia sa. PSD i-a impus
lui Mircea Geoană, fostul pre;edinte
al partidului, să nu mai comenteze deciziile
luate de conducere timp de ;ase luni.
N[stase propune un guvern
de serviciu
Pre;edintele CN al PSD, Adrian
Năstase, a declarat luni că social-democra\ii
discută "diverse scenarii" privind
organizarea alegerilor anticipate, afirmând
că pentru asta este nevoie de un
guvern de serviciu al cărui premier să fie
social-democrat. Năstase a explicat că din
cauza unei formule neconstitu\ionale "neclare",
"sau în orice caz datorită interpretării
lui Băsescu", după mo\iunea de cenzură,
desemnarea prim-ministrului îi revine
pre;edintelui, ceea ce va conduce iar
la un blocaj politic, iar situa\ia poate fi reglată
doar prin alegeri anticipate, organizate
de un guvern de tranzi\ie.
"Este important ;i momentul până în
acele alegeri, ;i o formulă de guvern de serviciu
ar fi esen\ială tocmai pentru a asigura,
cum s-a întâmplat ;i în 1991 cu
Guvernul Stolojan, un guvern care avea
un mandat restrâns la organizarea alegerilor
anticipate. (...) Dacă vom reu;i, rămâne
de văzut. Oricum, deocamdată discutăm
despre diverse scenarii, probabil
că ;i Traian Băsescu are scenariile lui ;i
formulele lui pe care va încerca să le impună,
formule de diversiune", a mai spus
social-democratul. N[stase a precizat însă
că PSD nu va accepta un guvern de
serviciu condus de PDL sau cu un ministru
de Interne democrat-liberal.
Senatorii PDL `l anun\[ pe Boc c[ nu prea
mai au motive s[ r[m]n[ `n partid
fac promisiuni fără acoperire, iar lipsa banilor
îi pune în imposibilitatea de a onora,
ca parlamentari, aceste promisiuni. De
asemenea, potrivit sursei citate, senatorii
denun\ă faptul că se fac multe promisiuni
la nivel de imagine ce au apoi efect de bumerang
împotriva lor. "La partid trebuie să
desfiin\ăm mini;trii", se mai aude în înregistrare.
Premierul Emil Boc a declarat, mar\i
seara, că subiectul remanierii guvernamentale
va fi discutat la întâlnirea cu cele
două grupuri parlamentare ale PDL, ce ar
putea avea loc săptămâna viitoare.
Berceanu, Vlădescu ;i Sandu,
primii remaniabili
Guvernul se pregăte;te de remaniere.
~n presa central[ se vehiculeaz[ că pe lista
remania\ilor de la 1 septembrie s-ar afla
ministrul finan\elor, Sebastian Vlădescu,
cel al transporturilor, Radu Berceanu ;i
ministrul comunica\iilor, Gabriel Sandu.
Pentru că remanierea vizează toată
coali\ia de guvernare, se pare că PDL a impus
UDMR să propună ;i ea schimbarea
unui minsitru, dar Uniunea nu s-a pronun\at
încă. Surse din PDL spun că 15 dintre
senatorii ;i deputa\ii democrat-liberali
au început să-;i negocieze trecerea la
Opozi\ie în cazul în care remanierea nu va
avea loc. Ace;tia ar fi promis că vor sus\ine
mo\iunea de cenzură, după care vor trece
în PSD sau PNL. Acelea;i surse democrat
liberale spun că în cazul în care remanierea
are loc, nu se va mai depune nicio
mo\iune de cenzură pentru că cei din
Opozi\ie sunt con;tien\i de ;ansele scăzute
de reu;ită.
Premierul Emil Boc, pre;edinte al
PDL, a declarat că evaluarea activită\ii
mini;trilor se face în permanen\ă, iar concluziile
vor fi trase la momentul potrivit.
Prim-vicepre;edintele PDL, Theodor
Stolojan, a declarat că se face o analiză asupra
activită\ii mini;trilor pentru a vedea "ce
s-a făcut, ce nu s-a făcut".
La rândul său, vicepre;edintele PDL,
Raluca Turcan, a declarat că premierul trebuie
să spună "foarte clar", la 1 septembrie,
în urma unei evaluări, care sunt
mini;trii cu performan\ă ;i dacă este cazul
să se procedeze la remaniere.
Joi
:eitan ;i Vl[descu, critica\i de liderii PDL
Vicepre;edintele PDL Ioan Oltean
crede că mini;trii Muncii ;i ai Finan\elor,
Mihai :eitan ;i Sebastian Vlădescu se fac
vinova\i pentru aglomera\ia de la ghi;eele
unde se plătesc impozitele pe drepturi
de autor.
Democrat-liberalul Ioan Oltean a
apreciat că aglomera\ia de la ghi;eele administra\iilor
financiar nu poate fi imputată
Executivului în ansamblul său, ci doar
mini;trilor care au responsabilită\i directe
în chestiunea impozitării drepturilor de
autor, Mihai :eitan ;i Sebastian Vlădescu.
"Nu a; repro;a Guvernului, a; repro;a în
mod evident celor doi mini;tri care gestionează
;i ar fi trebuit să gestioneze acest
domeniu. Eu am văzut doar la televizor,
trebuie să recunosc, această situa\ie ;i dacă
ea într-adevăr a;a se întâmplă în realitate,
atunci nemul\umirea mea cre;te în
ceea ce prive;te modul în care cei doi
mini;tri au gestionat această problemă
atât de importantă", a declarat Ioan Oltean
la RFI. Deputatul PDL consideră că situa\ia
actuală putea fi evitată de către cei
doi membri ai Executivului. "Această activitate
care viza plata pentru drepturile de
autor ar fi trebuit altfel gestionată, pentru
a se evita atâta tensiune ;i atâta
nemul\umire cât s-a creat zilele acestea", a
Vineri
adăugat Ioan Oltean. El a sus\inut, într-o
declara\ie pentru RFI, că este nevoie de un
suflu nou la Guvern printr-o remaniere care
ar presupune cel pu\in patru-cinci
mini;tri.
Preda< :eitan ar trebui pus să
stea la coadă
Europarlamentarul PDL Cristian
Preda scrie pe blog că ministrul Mihai :eitan
nu ar trebui remaniat, "ci pus să stea
la coadă", ;i îi va ceda acestuia drepturile
de autor pe care trebuie să le primească
pentru o carte, îndemnând ;i al\i "amatori"
să facă la fel. El adaugă că, "până se a;ează
sistemul", îi promite ministrului că va
mai scrie o carte în cazul în care acesta are
vreun coleg prin Guvern "care se plictise;te
;i vrea să stea pe la ghi;ee", îndemnând de
asemenea ;i al\i "amatori" să îi cedeze ministrului
DA-urile. "Cum respectul pentru
drepturile de autor pare să se fi degradat
în chip considerabil, renun\ la orice exclusivitate
pentru ideea de a-l pune pe
Șeitan la coadă. Altfel spus, dacă mai există
amatori care i-ar ceda domnului :eitan
ceva drepturi de autor, eu zic să îi spune\i,
să nu facă omul mai multe drumuri degeaba!",
conchide Preda.
Fran\a recunoa;te c[ a expulzat
\igani rom]ni - cet[\eni europeni
Ministrul francez al imigra\iei, Eric
Besson, a recunoscut, într-o declara\ie
pentru presă, că aproape 1.300 de cetă\eni
români ;i bulgari au fost expulza\i
de la începutul anului, iar MAE atrage
aten\ia că această procedură excep\ională
în cazul cetă\enilor europeni este bine
reglementată de UE. De la 1 ianuarie,
8.030 de români ;i bulgari a căror ;edere
în Fran\a era ilegală au fost trimi;i în
\ările lor de origine. Dintre ace;tia, 1.291
au fost trimi;i "în mod constrângător"
(cu alte cuvinte, expulza\i) ;i 6.739 "în
mod voluntar", a spus Eric Besson.
De la 28 iulie, data reuniunii de la
Elysee consacrată securită\ii ;i problemei
romilor, au fost repatriate 681 de
persoane, dintre care 132 "în mod constrângător",
a declarat Besson. Joi, două
zboruri din Fran\a au mai adus în
România peste 280 de romi, potrivit autorită\ilor
franceze."Acest plan de desfiin\are
a taberelor clandestine se înscrie în
procedurile de repatriere deja larg utilizate
de mai mul\i ani", a mai spus Besson,
care insistă de mai multe săptămâni asupra
caracterului "neexcep\ional" al repatrierii
romilor.
Ministerul român de Externe precizează
că "orice măsură care vizează îndepărtarea
de pe teritoriu, luată de autorită\ile
franceze, trebuie să respecte litera
;i spiritul Directivei 2004/38/CE", iar
"motivele pentru care cetă\enii români
pot fi îndepărta\i din alte state membre
UE sunt limitativ prevăzute de legisla\ia
europeană". În cazul în care ace;tia nu
mai îndeplinesc condi\iile pentru ;edere
legală (nu sunt angaja\i sau liber-profesioni;ti
;i nu pot dovedi existen\a unor
mijloace suficiente de subzisten\ă), pot fi
îndepărta\i, dar ;i în aceste cazuri, nu
se poate opera o expulzare automată, care
ar fi contrară substan\ei dreptului de
;edere, astfel cum acesta este conferit de
dreptul UE, explică MAE.
Având în vedere referirile făcute de
autorită\ile de la Paris la "securitate", se
poate aprecia că deciziile de îndepărtare
de pe teritoriu sunt motivate nu de neîndeplinirea
de către persoanele vizate a
formalită\ilor administrative, ci de motive
de ordine publică sau securitate publică,
afirmă MAE.
Cotidian al judetului , Satu Mare
www.informatia-zilei.ro
ISSN 1222-4715
Director general - D. P[curaru
Director editor - Ilie S[lceanu
Director revista
Poesis - George Vulturescu
Redactor ;ef
suplimente - Adriana Zaharia
(Informa\ia Zilei de Duminic[,
Informa\ia TV, Informa\ia SF)
Redac\ia Satu Mare<
str. Mircea cel B[tr]n nr. 15
Satu Mare, cod 440012
Telefon< 0261-735195.
e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro
Redac\ia Baia Mare<
Str. Culturii nr. 5, Baia Mare
Telefon< 0262/212020.
e-mail< redactiabm@informatia-zilei.ro
www.informatia-zilei.ro
Miercuri
Primarii care aprob[ abuziv acordarea
venitului minim garantat vor fi amenda\i
Actul normativ care modifică Legea
privind venitul minim garantat, aprobat
miercuri în Guvern, prevede sanc\ionarea
primarilor care avizează abuziv dosarele
pentru acordarea acestui tip de ajutor social.
Plata venitului minim garantat se face de
acum înainte de către Agen\ia Na\ională
pentru Presta\ii Sociale, în locul primăriilor.
Proiectul de lege include măsuri
suplimentare de sanc\ionare a
solicitan\ilor de ajutor social care declară
informa\ii neadevărate privind situa\ia lor
materială, urmând ca, după anchete sociale,
să fie obliga\i să restituie sumele încasate în
mod abuziv. Sanc\iona\i vor fi ;i primarii
sau secretarii primăriilor în cazul în care
ace;tia au acceptat o declara\ie sau o anchetă
socială fără acoperire. Prin modificările
propuse la Legea 416/2001, sunt instituite
amenzi de 500-1.000 de lei pentru primarii
care avizează în mod abuziv deciziile de
acordare a venitului minim garantat pentru
persoane care nu îndeplinesc condi\iile de
primire a acestui ajutor. Actul normativ
men\ine obligativitatea prestării orelor de
lucru în folosul comunită\ii pentru
beneficiarii acestui ajutor social. O altă
prevedere a actului normativ adoptat de
Guvern se referă la asigurarea accesului la
serviciile de sănătate, prin preluarea
implicită a plă\ii contribu\iei de asigurări
sociale de sănătate pentru persoanele din
familiile beneficiare de ajutor social.
S]mb[t[
Mini;trii se distreaz[
la Festivalul Peninsula
Vicepremierul Marko Bela ;i mini;trii
Daniel Funeriu, Kelemen Hunor ;i László
Borbély particip[, în weekend, la
manifestările prilejuite de Festivalul
Peninsula, care se desfă;oară la Târgu
Mure; în perioada 26 - 29 august,
informează organizatorii.
Potrivit comunicatului
organizatorilor, sâmbătă, între orele 10.00
;i 11.00, directorul Festivalului Peninsula,
Bodor László, îl va conduce într-un tur al
festivalului pe vicepremierul Marko Bela.
Ministrul Culturii ;i Patrimoniului
Na\ional, Kelemen Hunor, ;i-a exprimat
curiozitatea de a participa la recitalul
umoristului Badár Sándor, care are loc
sâmbătă, de la ora 14.00. De asemenea,
Kelemen Hunor va vizita după ora 16.00
"oferta culturală" a Festivalului Peninsula,
după care va oferi peninsularilor un pahar
de bere la MIÉRT Pub. Tot sâmbătă, la
festival va participa ;i ministrul Educa\iei,
Cercetării, Tineretului ;i Sportului, Daniel
Funeriu, precum ;i ministrul Mediului ;i
Pădurilor, Borbély László. De asemenea,
la festival va fi prezent sâmbătă ;i
secretarul de stat Marko Attila,
pre;edintele Departamentului pentru
Rela\ii Interetnice.
Până duminică, la Festivalul
Peninsula de la Târgu Mure;, vor concerta
peste 70 de arti;ti renumi\i, din \ară ;i
străinătate. Organizatorii festivalului
mizează pe circa 60.000 de participan\i.
m

29 august 2010/Informa\ia de Duminic[ 3
IDENTITATE CULTURAL~
Partiumul istoric – teritoriu
al apartenen\elor multiple
Satu Mare este una din "metropolele" multiculturalit[\ii
Partium, (în limba maghiară
Részek, în limba română
Părţile) este denumirea comună
tradiţională folosită în
Ungaria pentru a desemna o regiune
istorică din România formată
aproximativ din judeţele
Arad, Bihor, Maramure;, Satu-
Mare şi Sălaj.
Această regiune istorică nu era
considerată ca făcând parte din principatul
Transilvania. Numele provine
din latinescul "Partium Regni
Hungariæ" (Părţile Regatului
Ungar), porţiune din regatul
Ungariei care a fost transferată
Principelui Ioan Sigismund
Zápolya" Ioan Sigismund de
Transilvania prin Tratatul de la
Speyer în 1570.
Partium era constituit iniţial din
Comitatele istorice Maramureş,
Solnocul de Mijloc, Crasna, Bihor,
Ţara Chioarului, Țara Zarandului.
Aceste teritorii erau controlate de
Principatul Transilvaniei, dar constituiau
teritorii separate, cu un statut
administrativ distinct.
Comitatul S[tmar
era considerat
regiune
intermediar[ `ntre
Ungaria ;i
Transilvania
Comitatul Sătmar, mai ales partea
sa estică şi sud-estică, era considerat
uneori, în special în perioada
răspândirii reformei, ca făcănd parte
din această regiune intermediară
dintre Ungaria, administrată de habsburgii
catolici, şi Transilvania, dominată
de nişte principi aparţinând,
în majoritatea lor, cultelor protestante,
şi care, nu rareori, au râvnit în
taină la coroana Ungariei.
De la începutul secolului al XVIIlea
comitatul Sătmar devenise un teritoriu
cu o dublă apartenenţă. În
timpul domniei principelui Gabriel
Bethlen (1613-1629) Sătmarul şi
Mintiul (ca şi Careiul, domeniul
soţiei sale, Zsuzsanna Károlyi)
aparţinea de iure (de drept)
Regatului Ungar, iar de facto
Transilvaniei.
În timpul războiului curuţo-lobonţ
(1703-1711) Francisc II
Rákóczi a anexat comitatul Sătmar
Transilvaniei. În perioda recatolicizării
radicale (1720-1770) habsburgii,
prin dezlipirea Sătmarului (ca
dealtfel a Oradei şi Debreţinului de
Ardealul speyerian), au încercat facilitarea
politicii lor confesionale.
Astfel, aceste teritorii au fost încorporate
în teritoriul regatului. Prin
dizolvarea Imperiului Austro-Ungar
şi terminarea Primului Război
Mondial, regiunea a fost divizată între
Regatul României, Cehoslovacia
şi Ungaria, prin Tratatul de la
Trianon din 1920.
Reprezentan\ii “P[r\ilor”
au participat
prima dat[ la lucr[rile
Dietei `n 1544
Partiumul a fost totdeauna un
teritoriu al apartenenţelor multiple.
Începând cu 1544, când reprezentanţii
Părţilor au participat pentru
prima oară la lucrările Dietei transilvănene,
politica dusă de mai-marii
din Partium a fost de un caracter
complezent, conciliator şi conventiv,
de prevenire a conflictelor şi
de o mare sensibilitate faţă de diferite
conjuncturi aleatorii.
Prin această atitudine de comunicare
multiplă a valorilor confesionale
şi culturale a ajuns Ştefan
Báthory
principele
Transilvaniei(1571) iar ulterior
(1575) rege al Poloniei. Aceast[ spiritualitate
sensibilă la valorile altora,
foarte prodigioas[ în situaţiile
de cooperare interconfesională, interculturală
şi interetnică reprezintă
tradiţia cea mai dăinuitoare a
Partiumului istoric. Continuitatea
acestei tradiţii era foarte uşor de observat
în cazul unor urbe ca Aradul
sau Oradea de la sfârşitul secolului
XIX, care treptat au devenit metropole
regionale ale multiculturalităţii,
şi poate fi simţită şi în cazul
municipiului Satu Mare. ~n aceste
sens pot fi pomenite numai numele
unor personalităţi ca Ady Endre
sau Aurel Popp, adevăraţi mediatori
între constelaţiile de valori ale diferitelor
comunităţi etnice.
"Oferim un program diversificat, cu evenimente de calitate"
Interviu cu dl. Szőcs Péter, președintele Fundației Identitas
Pentru a afla mai multe despre
Zilele Partium, l-am contactat pe
pre;edintele Funda\iei “Identitas”
organizatoarea acestora, Szöcs
Peter.
- De ce și când a fost înființată
Fundația Identitas?
- Fundația a fost întemeiată în anul
1998, la inițiativa deputatului Varga
Attila. Scopul pentru care a fost înființat[
este păstrarea și promovarea culturii
tradiționale a comunității maghiare
din Satu Mare. În acest sens, au
fost editate și tipărite mai multe cărți de
literatură, istorie și etnografie, precum
și organizate evenimente comemorative
și culturale. Cel mai important a devenit
Zilele Culturale Maghiare
Partium, organizate pentru prima dată
în 2001. Treptat coordonarea acțiunilor
a fost preluat[ de tineri, iar ace;tia
au f[cut-o ;i o fac cu profesionalism și
pragmatism. Funcția de președinte a
fundației, am preluat-o de la dl. deputat
Varga din vara anului 2009.
Szőcs Peter, pre;edintele Funda\iei
“Identitas”
- Care sunt sursele de finanțare
ale acțiunilor coordonate
de Fundație?
- ~n primii ani după înființare majoritatea
fondurilor a venit prin proiecte
depuse la diferite fundații din
Ungaria, al căror scop a fost sprijinul
acțiunilor culturale ale minorității maghiare
din Bazinul Carpatic. De asemenea,
au fost accesate și fonduri naționale
din România, destinate minorităților
etnice. După anul 2000 aceste
fonduri au fost diminuate considerabil,
atât în România cât și în Ungaria,
iar situația nu s-a redresat nici până
acum. Având în vedere problemele economice
ale regiunii nici nu ne așteptăm
la evoluție pozitivă în acest sens.
Activitățile fundației, însă nu au încetat.
Am dezvoltat o rețea de sponsori locali,
în principal oameni de afaceri sau
firme care consideră important[ dezvoltarea
și păstrarea valorilor culturale
ale regiunii. Suntem în consens că
aceste valori, indiferent de apartenența
etnică, pentru c[ ele constituie cheia
succesului pentru regiune în ansamblu.
Sprijinul oferit de sfera privată este
un lucru deosebit de pozitiv, ținând
cont de situația economică destul de
sumbră. Totuși, ajutorul cel mai important
este oferit de Consiliul Județean
Satu Mare și Primăria Municipiului
Satu Mare, prin fondurile destinate activităților
culturale.
- Zilele Culturale Partium este
cel mai important eveniment
organizat de Fundație. Care este
publicul țintă al acestei acțiuni
culturale, există public
pentru evenimente culturale la
noi?
- Consider că da. Constat cu bucurie
că în cursul acestor zile tot mai mulți
sătmăreni, indiferent de etnie vin cel
pu\in pentru c]te un program anume
și petrec câteva ore în Grădina Romei,
locul principal de desf[;urare al evenimentului.
Sunt unii care vor să cumpere
produse artizanale, al\ii vor doar
să mănânce doar un gula; gustos f[cut
la cazan. Dar sunt ;i din cei ce urm[resc
;i diferitele simpozioane organizate în
cadrul Zilelor Partium. Apoi mai sunt
al\ii care vizitează expozițiile sau ascultă
muzica oferită `n diferite concerte.
Sunt și oameni care stau la aproape
toate programele oferite de organizatori.
Acest fapt confirmă strategia noastră<
să oferim un program diversificat,
cu evenimente de calitate. În viitor
vrem să extindem evenimentele din cadrul
zilelor și la celelalte așezări ale județului,
sau chiar în jude\ele limitrofe,
Sălaj și Maramureș.
A consemnat Mihai G.

4 Informa\ia de Duminic[/29 august 2010
INTERVIU
Oamenii nu mai au modele adev[rate, au modele gre;ite, modificate genetic, s[ le spun a;a. Ei nu mai
;tiu c[ ceea ce v[d la televizor, sau pe internet sunt lucruri rele sau foarte rele, ca ;i `n presa scris[. Goana
asta avid[ dup[ spectaculos a reu;it s[ ne `ndep[rteze de adev[ratele valori pe care le avea cultura popular[
tradi\ional[, ;i pe care le mai are `nc[.
Realizatorul TV
Elise Stan,
vedeta din
spatele
camerei de
luat vederi
de la TVR 1
A venit la Satu Mare pentru trei zile,
cu ocazia Festivalului de la O\eloaia
Elise Stan este din Bucure;ti
;i lucreaz[ pentru TVR1, ca realizator
al emisiunii de muzic[ popular[
“O dat[-n via\[“, prezentat[
de Iuliana Tudor. A venit la
Satu Mare pentru trei zile, fiind
invitat[ la Festivalul de la
O\eloaia, din data de 22 august.
Mama sa este din Cluj ;i tat[l din
Sibiu, dar stau de foarte mult timp `n
Bucure;ti. Ea nu consider[ c[ are
s]nge de ardelean, cu toate acestea se
simte foarte bine `n Ardeal. Inten\ioneaz[
s[ se mute la Sibiu la pensie,
deoarece cel mai mult `i place Sibiul,
pentru c[ are un aer medieval. "Eu
`ntotdeauna am considerat c[ `ntr-o
alt[ via\[ anterioar[ precis am fost o
domni\[ la curtea regelui.
De aceea `mi place Sibiul. Am senza\ia
c[ m[ trimite undeva `napoi `n
trecut." Studiile ;i le-a f[cut `n
Bucure;ti, unde a studiat muzica de
la 7 ani. O perioad[ de timp a c]ntat
la vioar[, dup[ aceea a c];tigat ni;te
olimpiade de matematic[, motiv pentru
care a renun\at la liceul de muzic[.
Profesoara de matematic[ a reu;it s-
o conving[ pe mama sa c[ este mai bine
s[ mearg[ la o clas[ de matematic[,
la Colegiul Na\ional "Sf]ntul Sava",
crede c[ e considerat cel mai bun dintre
liceele bucure;tene.
~n clasa a XII-a destinul s[u a luat
o alt[ turnur[. S-a preg[tit s[ mearg[
la Facultatea de Matematic[, din cadrul
Universit[\ii din Bucure;ti, dar
s-a r[zg]ndit `n ultimul moment. :ia
dorit s[ aib[ o meserie pe care s-o
fac[ cu drag, ;i i s-a p[rut c[ matematica
nu ar fi fost pentru ea o mare
pasiune. Apoi a luat ni;te lec\ii de muzic[,
cu o profesoar[ care i-a devenit
mentor, Gabriela Munteanu.
Ea a ;tiut s[ s[deasc[ `n Elise pasiunea
pentru muzic[, ;i astfel a reu;it
s[ `nve\e cu u;urin\[ pentru a intra la
Universitatea Na\ional[ de Muzic[
Bucure;ti. A terminat cu prima medie,
;i a fost ;ef[ de promo\ie pe \ar[.
Acest fapt nu a ajutat-o, deoarece `n
anul 1976, nu a reu;it s[ ob\in[ un
post `n Bucure;ti, `n domeniul `n care
;i-ar fi dorit. S-a angajat la Liceul
Real Umanist din jude\ul Buz[u, chiar
dac[ `;i f[cuse alte planuri pentru cariera
sa, unde a stat un singur an.
Dup[ primul an, v-a\i dorit s[
mai r[m]ne\i `n `nv[\[m]nt?
Dup[ ce am terminat cu primul an
de `nv[\[m]nt, am ob\inut `n baza
unei cereri f[cute c[tre Ministerul
~nv[\[m]ntului, o reparti\ie pentru o
;coal[ din Bucure;ti. Dup[ trei luni
aceasta a fost anulat[, ;i a;a a juns s[
fac[ vreo 10 ani de navet[, la un moment
dat chiar cu feti\a sa `n bra\e. O
perioad[ am fost profesoar[ de pian.
Dup[ care s-a `nt]lnit cu o fost[ coleg[
de-a mea de facultate, Angela
Marinescu, care lucra atunci la radio.
Ea a fost surprins[ s[ aud[ c[ ;efa promo\iei
este navetist[. Aceasta mi-a
spus s[ vin la radio.
Cum a\i ajuns `n lumea folclorului?
Pot s[ v[ spun c[ mie defapt nu
mi-a pl[cut folclorul. Ca disciplin[
pot spune c[ am `ndr[git-o, deoarece
am studiat folclorul 4 ani `n facultate,
datorit[ profesorilor mei< l-am
prins `n primul an de `nv[\[m]nt pe
Harry Browner, celebrul etno-muzicolog,
;i mai apoi, pe doamna profesoar[
Emilia Comi;el, care a fost mentorul
meu, ;i pe care am iubit-o din
ad]ncul fiin\ei mele. A trecut `n nefiin\[,
dar cu toate astea, `mi va fi mentor
toat[ via\a. De la ei am `nv[\at s[
iubesc folclorul.
Ce `n\elege\i dumneavoastr[
prin folclor?
Eu prin folclor `n\eleg cu totul ;i
cu totul altceva dec]t ce denume;te
ast[zi, ci ceea ce `nsemna ;i `nainte.
Folclorul `nseamn[ mult mai mult
dec]t c]ntecul popular, dec]t muzica
popular[, aceea pe care o performeaz[
unul ;i altul. Folclorul `nseamn[ faptul
de cultur[ pe care `l elaboreaz[
creatorul anonim popular f[r[ s[-;i
dea seama. ~n momentul `n care iei
faptul respectiv din matca satului,
aceea care l-a creeat ;i `l duci pe scen[,
deja nu se mai nume;te folclor. El
poart[ numele de crea\ie, sau muzic[
popular[. Crea\ie de ce? Pentru c[ fiecare
interpret pune ceva din fiin\a lui,
`l recreeaz[. Deci folclorul este recreat.
Eu `mpart la r]ndu-i muzica popular[
`n muzic[ de bun[ calitate ;i
muzic[ popular[ de consum, cum o
numesc eu, aceea care se aude pe la diverse
posturi de radio ;i televiziune,
spre nefericirea mea ;i a multor speciali;ti
care ne-am str[duit s[ nu
`ng[duim astfel de evad[ri de la drumul
drept de la cultur[, dar din p[cate
din ce `n ce mai multe astfel de nonvalori
prolifereaz[ mass media ;i `n
r]ndul oamenilor `n general at]t de
tare `nc]t au reu;it s[ perverteasc[
bunul gust al rom]nului. Pentru c[
rom]nul avea un bun gust `nn[scut,
dup[ opinia mea, ;i oamenii simpli
;tiau s[ discearn[ exact ce este bun de
ce este r[u, sau s[ despart[ gr]ul de
neghin[.
De ce spune\i c[ bunul gust al
rom]nilor a fost pervertit?
Pentru c[ oamenii nu mai au modele
adev[rate, au modele gre;ite, modificate
genetic, s[ le spun a;a. Ei nu
mai ;tiu c[ ceea ce v[d la televizor,
sau pe internet sunt lucruri rele sau
foarte rele, ca ;i `n presa scris[. Goana
asta avid[ dup[ spectaculos a reu;it s[
ne `ndep[rteze de adev[ratele valori
pe care le avea cultura popular[
tradi\ional[, ;i pe care le mai are `nc[.
Exist[ numeroase locuri nealterate,
unde chiar dac[ a p[truns televizorul,
internetul ;i a;a mai departe, totu;i
oamenii de acolo mai p[streaz[
adev[ratele valori.
C]nd anume a `nceput aceast[
alterare a muzicii populare din
Rom]nia?
C]nd am terminat eu facultatea ;i
am ie;it profesor, exista acea sintagm[
"folclor nou", ceea ce `nsemna c[ omul
societ[\ii socialiste multilateral dezvoltate
trebuia s[ se hr[neasc[ ;i cu o
anumit[ muzic[, muzica destinat[
omagierii conduc[torului iubit, \[rii,
patriei etc. C]ntai \ara ;i partidul, patria
;i conduc[torul pentru c[ a;a \i se
cerea. Nu avea cum s[-\i plac[ a;a ceva.
~n linii mari, formulele ritmicomelodice
r[m]neau acelea;i, partiturile
muzicale nu erau schimbate, numai
la texte se umbla, dar se umbla
`ntr-un mod de;[n\at, absolut odios,
stric]nd total c]ntecul respectiv.
Spune\i-mi c]teva cuvinte despre
realiz[rile dumneavoastr[.
Dup[ ce m-am `nt]lnit cu Angela,
am cedat, ca s[ zic a;a, presiunii ei ;i
m-am dus la radio. Apoi am ajuns la
televiziune, deoarece nu au existat
foarte mul\i redactori pe vremea
aceea. Dup[ anii '90 am ini\iat o emisiune
de cultur[ popular[ "Arhive folclorice",
care a fost o emisiune de succes,
dar care s-a desfiin\at ulterior,
dup[ vreo 4-5 ani. ~n paralel, am
ini\iat niste emisiuni care urm[reau
promovarea tinerilor interpre\i. A;a
am ajuns s[-i `ndr[gesc pe interpre\ii
de muzic[ popular[ din genera\ia lui
Ionu\ Dol[nescu, Andreea Voican,
Culina Stoican, Ionu\ Hulea, Dinu
Iancu S[l[jeanu, Cristian Pomohaci,
ei sunt copiii mei. ~i iubesc pe to\i.
~ntr-o perioad[ am f[cut filme etnofolclorice,
dup[ care `n 1999 am
c];tigat 5 proiecte ;i a;a am ajuns s[
fac 5 emisiuni pe s[pt[m]n[. Mar\ea
f[ceam un film, "Dor", miercuri
aveam tot un film, "Hora satului", joi
"Muzica Popular[", emisiune de dedica\ii,
unde a `nceput colaborarea cu
Iuliana Tudor. Vineri aveam o emisiune
care a d[inuit mult timp dup[
aceea, numit[ "O vedet[... cu c]ntec",
care mai apoi s-a numit "O vedet[...
cu c]ntece".
~n timp, emisiunea a primit o alt[
denumire, "O vedet[ popular[", iar
s]mb[t[ o enciclopedie de folclor intitulat[
"Cartea de folclor".
Prezentatorii acestor emisiuni s-au
schimbat `ntre timp, ;i singura care
mi-a r[mas al[turi a fost Iuliana
Tudor, cu o disciplin[ puternic[ a
muncii, care a ajutat-o s[ progreseze.
La ora actual[ lucrez la "Odat[-n
via\[", din 2007 `mpreun[ cu Iuliana
;i cu domnul Titus Munteanu, ea este
sufletul acestei emisiuni. Este "programul
gold" al televiziunii rom]ne,
emisiunea cu cea mai mare audien\[.
Ne bucur[ acest lucru foarte tare.
Am mai lucrat la Cerbul de Aur,
Festivalul Maria T[nase, Festivalul
"Marin Hisser", Festivalul "Nunta
Zamfirei", Festivalul "Mamaia", care
este ca ;i copilul meu. Ast[zi este considerat
cel mai mare eveniment de
gen, acolo `;i doresc s[ ajung[ chiar
vedetele.
Mai departe am in\iat un alt ciclu
de emisiuni de muzic[ popular[, ;i de
data asta am `nceput s[ lucrez cu vedetele
muzicii populare, adev[ra\i titani
ai muzicii populare< Lucre\ia
Ciobanu, Benone Sinulescu, Maria
Ciobanu, Irina Loghin, Sofia
Vicoveanca, Dumitru F[rca;, Nicolae
Sab[u, Angela Bucium, pentru a-i
numi numai pe c]\iva dintre cei care
au fost printre noi.
De ce crede\i c[ unii tineri din
zilele noastre nu `ndr[gesc muzica
popular[, ;i prefer[ s[ asculte
diverse alte genuri?
Eu am `nv[\at s[ iubesc muzica
popular[ ascult]nd-o. S[ ;ti\i c[ doar
cei ce nu ascult[ muzica popular[ n-
o iubesc. A;a am ajuns ;i eu s[ prind
drag de ea.
Mirela Filimon

29 august 2010/Informa\ia de Duminic[ 5
Dup[ nume s-ar p[rea c[ localitatea M[d[ras e o regiune ungureasc[. Cuv]ntul este incontestabil de origine
maghiar[ ;i n-are nimic cu specificul rom]nesc. Numirea porne;te de la acei ;oimari care au `mbl]nzit ;i au
crescut aici ;oimii Cur\ii Regilor din Ungaria. Ace;ti ;oimari s-au a;ezat chiar `n secolul XIII `n p[durea din
apropierea cet[\ii S[tmarului `ntre stejarii seculari av]nd ad[post bun, ;i form]nd colonia c[reia i s-a dat numirea
Madarász, mai t]rziu Nagymadarász (cresc[tor de p[s[ri), ori cum se exprim[ rom]ne;te, M[d[ras.
ISTORIE
~n 1571, p[m]nturile satulului M[d[ras
apar\ineau familiei de nobili More
~n dorin\a de a se pleca `n fa\a
vremurilor trecute, :tefan M[rcu;
a dedicat ultimul capitol al c[r\ii
sale “S[tmar. Fragmente istorice
;i culturale, aspecte sociale” scris[
`n 1938, satului s[u natal,
M[d[ras.
Din `n;iruirea ampl[ de date de ordin
istoric pe care o realizeaz[, am consemnat
c]teva.
:oimarii s-au a;ezat
`n secolul XIII
Biserica “Sfin\ii Arhangheli Mihail şi Gavril” din M[d[ras
a fost construit[ `n 1832
Dup[ nume s-ar p[rea c[ localitatea
M[d[ras e o regiune ungureasc[.
Cuv]ntul este incontestabil de origine
maghiar[ ;i n-are nimic cu specificul
rom]nesc. Numirea porne;te de la acei
;oimari care au `mbl]nzit ;i au crescut
aici ;oimii Cur\ii Regilor din Ungaria.
Ace;ti ;oimari s-au a;ezat chiar `n secolul
XIII `n p[durea din apropierea
cet[\ii S[tmarului `ntre stejarii seculari
av]nd ad[post bun, ;i form]nd colonia
c[reia i s-a dat numirea Madarász,
mai t]rziu Nagymadarász (cresc[tor de
p[s[ri), ori cum se exprim[ rom]ne;te,
M[d[ras. Numirea :oimul de dup[
Unire a pornit din acela;i `n\eles al
cuv]ntului, dar s-a ;ters ;i numirea oficial[
a r[mas tot M[d[ras.
Nu avem date precise despre originea
popula\iei din M[d[ras, de aceea
suntem constr]n;i a face deduc\iuni
dup[ datele ;i notele istorice. Un lucru
este cert, c[ n-au fost unguri cura\i,
c[ci altfel nu le-ar fi pierit ;i s[m]n\a
din M[d[ras. De bun[ seam[ or fi fost
;i c]\iva unguri ;i nem\i, dar lumea care
a tr[it aici ;i care a r[mas de la `nceput
totdeauna pe loc, au fost rom]nii.
~n documentele cele mai vechi, apare
mai `nt]i `n M[d[ras, familia frunta;[
cu numele More sau Móré, ai c[ror
descenden\i sunt `n;ira\i la 1571 cu
acest nume pe tabloul nobililor din
S[tmar. Avu\iile familiei More se `ntindeau
de la M[d[ras spre comuna
Micula, Oa;, Buze;ti, unde `nt]lnim ;i
familia Moru\, Morus, probabil din
aceea;i origine. La aparen\[ familia
More ar putea s[ aib[ un nume de origine
str[in[, ;tiind `ns[ c[ More este un
sinonim cu maur, este foarte probabil
c[ ea porne;te din aceea;i r[d[cin[ a latinului
morus, mora, morum.
~n trecutul comunei M[d[ras e greu
s[ stabile;ti ceva p]n[ la 1239. Din pomenirea
vechilor Cur\i Regale care ;iau
avut re;edin\a `n S[tmar, cum era
Curtea lui :tefan cel T]n[r, numit :tefan
V., Principele Ardealului, care a
st[p]nit `n 1261 ;i asupra jude\ului
S[tmar, ne-a r[mas numirea :oimarilor
rege;ti din Dorol\ ;i M[d[ras.
Sub Regele Sigismund apare mai
`nt]i `n regiune neamul boieresc al
Dr[ge;tilor. ~n 1430, voievodul Dragh
Alex. numit vulgo Sándri de Beltek
(Beltiug), intr[ de mai multe ori pe
p[m]nturile s[tm[renilor, ;i le-a furat
un ;oim crescut pe seam[ Reginei. De
aceea s-a ordonat s[ se fac[ lucr[rile de
hot[rnicie `ntre cetatea S[tmar ;i voievodatul
lui Dragh. ~n actul de
hot[rnicie se aminte;te drumul de la
Terebe;ti la Arded (actualul Ardud),
;an\ul Homorodului, stejarii mari care
au fost pu;i la mejdie. Numele comunei
M[d[ras nu se pomene;te, dar
se spune c[ mejdia trece pe l]ng[ o comun[
valah[, adic[ rom]neasc[ (oláh
falu).
O datare precis[
a M[d[rasului o avem din
anul 1482
Despre M[d[ras g[sim amintire
precis[ `nt]ia dat[ la 1482, atunci c]nd
cet[\enii din S[tmar se pl]ng c[ garda
lui Dragffy Bartolomeu le-a m]nat vitele
din hotarele M[d[rasului. ~n 1482,
More Gheorghe se prezint[ `n ora;ul
Buda `n fa\a ~mp[ratului cu dou[ care
`nc[rcate cu capete turce;ti, ;i prime;te
drept recuno;tin\[ titlul de Banul
Severinului. Acela;i More a devenit `n
1505 Banul Belgradului.
Sub domnia lui Hunyadi Ioan ;i a
Regelui Matia, M[d[rasul era `nglobat
`n domeniul regal din S[tmar. Un anume
More Ioan se aminte;te ca domn al
comunei M[d[ras `n 1549. ~n anul
1588, `n urma actelor de infidelitate a
familiei More Ioan, ~mp[ratul ;i Regele
Rudolf doneaz[ comuna lui Révay :tefan,
c[pitanul cet[\ii din S[tmar ;i so\iei
sale Dersy Margareta.
~n 1627 ia `n posesiune comuna
Bethlen :tefan ;i Petru de Iktur ca
apar\in[toare cet[\ii Ecedului. ~n 1647
se aminte;te de comuna M[d[ras ca
domeniu apar\in[tor familiei Dragffy,
;i se promite s[tm[renilor drept gaj
pentru jum[tatea parte din suma de
bani care a fost depus[ de c[tre
s[tm[reni `ntr-o lad[ pe vremea turcilor
;i a t[tarilor, `n ora;ul Eperjes ;i a
fost ridicat[ ;i cheltuit[ `n folosul Cur\ii
Regale. ~n 1666 ora;ul S[tmar preia comuna
M[d[ras drept gaj.
~n 1669 comuna M[d[ras se `n;ir[
`n inventarul cet[\ii Ecedului, care
apar\inea dup[ moartea familiei Batory
familiei Rakóczy. La conscrip\ia din
1696, 1712, comuna se cunoa;te ca
apar\in[toare cet[\ii din S[tmar.
Din 1673 ni s-a p[strat procesul
verbal din timpul ocupa\iei turce;ti `n
S[tmar, prin care primarii din comunele
la est de Some; `;i m[rturisesc pagubele
suferite pe urma armatelor lui
Rakóczy ;i a celei turce;ti ;i pe urma lui
Teleky Mihail.
~n 1708 Rakóczy Francisc II d[ `n
gaj comunele Arded ;i M[d[ras contelui
Karolyi Alexandru. Cu introducerea
familiei Karolyi `n aceste averi, se
schimb[ via\a de mai `nainte. Con\ii
n-au avut cea mai bun[ p[rere despre
rom]ni, i-au numit "genus miserrimum
hominum", adic[ neamul celor
mai mizerabili oameni. |[ranii au fost
obliga\i la lucr[ri ;i la d[ri, pe care abia
le mai puteau suporta, ;i dac[ cineva a
`ndr[znit s[ `nt]rzie, "au fost b[tu\i nu
cu vergeaua, dar cu bota".
Dup[ ie;irea turcilor din regiune,
`ncepe `nt[rirea religiei catolice, ;i parohia
M[d[ras cu credincio;ii s[i ajunge
sub jurisdic\iunea Episcopului din
Muncaci.
Contele Karolyi aduce ;vabii
din anul 1749
Dup[ pacea din S[tmar la 1711,
contele Karolyi pentru a-;i asigura noi
for\e de lucru ;i noi resurse de c];tig
introduce ac\iunea de colonizare cu
;vabii din Würtenberg. ~n mi;carea
de la 1749 ajung cele dint]i familii
;v[be;ti din Urziceni ;i C[pleni `n
M[d[ras. Mi;carea aceasta `nceteaz[
la M[d[ras la 1754. La 1780 comuna
este ata;at[ domeniului din Arded.
De-atunci se intensific[ ac\iunea de
colonizare a ;vabilor ;i `n M[d[ras.
Familiile ;v[be;ti au venit din Arded,
Moftin, Carei, Ghivaci, Beltiug,
Foieni, sau din Germania.
~n aceea;i epoc[ decade lupta
rom]nilor pentru biserica lor,
rom]neasc[, c[ci rom]nii din S[tmar
nu s-au sim\it niciodat[ bine sub
p[storirea episcopilor de la Muncaciu.
~n anul 1787 familia Banc d[ruie;te
bisericii un clopot cu inscrip\ie ;i litere
chirilice. P[rintele preot
Darabont a fost cel dint]i care a condus
matricole, din anul 1787, ;i mult[
vreme a preo\it aici. ~n 1824 cu cele
72 parohii din S[tmar ;i M[d[rasul se
`ncorporeaz[ la Episcopia rom]n[
unit[ a lui Samuil Vulcan din Oradea.
La 1910 au mai vorbit limba german[
50 de romano-catolici, ceilal\i
au fost deja absorbi\i `n statistica oficial[
maghiar[. ~n 1892, `n M[d[ras
am avut 260 case, 1593 locuitori, `n
1922 erau 1851 locuitori cu 339 case,
acesta a fost efectul `mpropriet[ririlor
prin reforma agrar[ rom]neasc[.
Amestecul cu ;vabii a avut ;i efecte
bune. ~n urma coloniz[rii inginerii
au m[surat str[zi largi, drepte, ;i locuri
mari de case, deci comuna ;i-a
schimbat aspectul, av]nd de la centrul
ei forma unei cruci duble. A;a a ajuns
biserica rom]neasc[ la mijlocul satului
l]ng[ Valea S[rat[, `n jurul ei s-a
cl[dit casa parohial[, casa cantoral[ ;i
;coala rom]neasc[. ~n 1857 s-a ridicat
biserica ;v[beasc[. Num[rul popula\iei
rom]ne a crescut `n mod propor\ional,
puterea ;vabilor `ns[ a
sl[bit `n urma sistemului de unul sau
doi copii.
Frumoasa biserc[ rom]neasc[ de
piatr[ din M[d[ras a fost zidit[ `n
1832 cu jertfe de care noi abia ne putem
da seama. Iconostasul lucrat `n
lemn aurit, cu icoane `n ulei, reprezint[
o valoare artistic[.
A consemnat Cristina Bursuc
Zeci de morminte romane au fost descoperite
de arheologi în Alba Iulia
Arheologii Muzeului Na\ional al
Unirii din Alba Iulia au descoperit, în
urma unor săpături pe un teren din
apropierea stadionului din municipiu,
câteva zeci de morminte romane, zona
fiind considerată una dintre cele mai
mari necropole romane din
Transilvania.
Directorul adjunct al Muzeului
Na\ional al Unirii din Alba Iulia,
Constantin Inel, a declarat că terenul pe
care a fost făcută descoperirea, aflat în
apropierea stadionului municipal,
apar\ine unui om de afaceri din Alba
Iulia care dore;te cercetarea ;i
descărcarea arheologică a zonei pentru
realizarea unei investi\ii. Inel a spus că
arheologii muzeului au descoperit în
această zonă peste 50 de morminte
romane, însă speră să fie descoperite ;i
altele deoarece cercetările nu sunt încă
finalizate. Potrivit sursei citate, arheologii
au mai descoperit, pe lângă morminte,
numeroase obiecte din epoca romană,
precum vase din ceramică, monede din
bronz, echipamente militare din bronz
;i fier. Constantin Inel a afirmat că după
aceste săpături arheologice necropola
romană nordică din Alba Iulia va fi
cercetată aproape în întregime, iar
descoperirile făcute vor fi prezentate
într-un volum ;i într-o expozi\ie a
Muzeului Na\ional al Unirii din Alba
Iulia.
Zona în care au fost descoperite cele
câteva zeci de morminte este cunoscută
ca una dintre cele mai mari necropole
romane din Transilvania, în decursul
anilor aici fiind descoperite peste 800 de
morminte de înhuma\ie sau incinera\ie
din perioada romană. Primele săpături
arheologice au fost realizate în perioada
1978-1985, când au fost scoase la
suprafa\ă primele 270 de morminte
romane, iar în anii 2002-2003 au fost
identificate ;i recuperate peste 570
morminte romane.
Istoricii spun că necropola romană
care era plasată de-o parte ;i de alta a
drumului roman ce făcea legătura între
anticele ora;e Apulum ;i Ampelum, iar
în perioada secolelor VIII-XI, aria fostei
necropole romane a fost suprapusă de un
cimitir medieval timpuriu.
Republica Moldova a marcat
19 ani de independen\[
Republica Moldova a marcat vineri 19
ani de la proclamarea independen\ei prin
depuneri de coroane de flori, programe
artistice, focuri de artificii ;i un concert al
forma\iei Zdob ;i Zdub.
Pre;edintele interimar Mihai Ghimpu,
premierul Vlad Filat, deputa\i, mini;tri,
dar ;i cetă\eni de rând au depus vineri
diminea\ă flori la monumentul lui :tefan
cel Mare din Chi;inău ;i la Complexul
Memorial ridicat în cinstea eroilor care
au căzut în lupta pentru independen\a
\ării. Cele mai importante evenimente
organizate cu ocazia împlinirii a 19 ani de
la proclamarea independen\ei au avut loc
în Pia\a Marii Adunări Na\ionale din
Chi;inău. După evenimentele oficiale, au
fost organizate programe artistice
prezentate de către copii, fanfare militare,
colective de dans sportiv, arti;ti de circ,
orchestra de muzică populară "Mugurel".
Pe scenă au mai mai evoluat interpre\i de
jazz ;i vedete ale muzicii u;oare. Seara
ora;ul a fost luminat de spectaculoase
focuri de artificii, în ritmul valsului din
filmul "Tandra ;i dulcea mea fiară", semnat
de Eugeniu Doga.
La 27 august 1989, peste 750.000 de
cetă\eni moldoveni s-au adunat în
centrul Chi;inăului pentru a cere
Sovietului Suprem al RSS Moldovene;ti
oficializarea limbii române ;i trecerea la
alfabetul latin. Doi ani mai târziu, exact la
aceea;i dată, 27 august, Parlamentul de la
Chi;inău a adoptat Declara\ia de
Independen\ă a Republicii Moldova.
m

6 Informa\ia de Duminic[/29 august 2010
TRADI}II
~n program au fost cuprin;i arti;tii populari din jude\ care au leg[tur[ cu muzica codreneasc[ ;i aici ne
g]ndim la ansamblurile de la Soconzel, Cu\a, Homoroade, Clubul elevilor din T[;nad, Ceat[ra din Carei
care au `n repertoriul lor acest gen de muzic[. Apoi arti;tilor nu le-a fost limitat programul ;i fiecare a
c]ntat sau dansat c]t a vrut, spre deliciul publicului prezent `n num[r mare pe un timp ideal pentru o
asemenea manifestare.
La fiecare edi\ie a
festivalului, codrenii
sunt la `n[l\ime. ~;i
scot hainele populare
;i clopurile de paie
din lada de zestre ;i se
preg[tesc de
s[rb[toare.
A;a cum am
men\ionat nu numai
noi, dar ;i toat[
mass media
s[tm[rean[, edi\ia
num[rul 54 a
Festivalului codrenesc
de la O\eloaia a
fost cea mai reu;it[
din ultimii ani.
Motivele pentru s-a
tras aceast[ concluzie
sunt simple< organizarea
a fost excelent[. A contat
foarte mult `n acest
sens implicarea serioas[
a Prefecturii, Consiliului
Jude\ean, Centrului de
Crea\ie, Prim[riei ;i
Consiliului local
Homoroade care au asigurat
toate condi\iile
pentru desf[;urarea festivalului.
Idei bune, al c[ror rezultat
s-a sim\it din plin
Festivalul
de la O\eloaia,
ziua c]nd totul
prinde via\[
`n Codru
ciul publicului prezent `n num[r mare pe
un timp ideal pentru o asemenea manifestare.
A fost foarte emo\ionant ;i faptul c[
`nc[ la ora 18 platoul din fa\a scenei era
`nc[ plin, spre deosebire de al\i ani c]nd
oamenii plecau acas[ `n jurul orei 15, iar
zona r[m]nea pustie.
Anul acesta au r[mas ;i arti;tii dar ;i
oamenii iar s[rb[toarea a fost o reu;it[
total[.
Oficialit[\i aplaudate
la....scen[ deschis[
Nu vrem s[ facem politic[ ;i nici
campanie gratuit[ cuiva, dar trebuie s[
amintim ceea ce ne-au spus s[tenii din
Homoroade a doua zi dup[ festival<
"Niciodat[ la O\eloaia doi unguri nu
au fost a;a de aplauda\i ca Csehi Arpad
- pre;edintele Consiliului Jude\ean ;i
subprefectul Pataki Csaba, dup[ ce au
vorbit de pe scen[ mul\imii adunate pe
platou". Oamenii din satele de pe Codru
au apreciat prin aplauzele lor faptul c[ ;i
cele dou[ oficialit[\i de etnie maghiar[
le-au fost al[turi la preg[tirea ;i organizarea
s[rb[torii.
Aplauze meritate a
primit ;i scriitorul
Felician Pop, directorul
Centrului de
crea\ie, excelent orator
dar ;i organizator
care a avut foarte
mari merite pentru
reu;ita acestei
s[rb[tori. Codrenii,
adic[ oameni simpli
din satele din jur au
fost ;i ei la `n[l\ime
:i-au v[ruit
pomi;orii din fa\a
cur\ii, ;i-au vopsit
pode\ele, ;i-au reparat
g[rdule\ele vechi
iar cei care au avut
;i-au pus steagurile
tricolore la por\ile
lor. Adev[rul e c[
singura lor avere e
acest festival, c]nd
de obicei li se repar[
drumul, cu men\iunea c[ anul acesta traseul
a fost reabilitat `nc[ la `nceputul verii.
Festivalul de la O\eloaia e singura zi
din an `n care la Homoroade ;i satele
din jur totul prinde via\[ iar hainele populare
;i clopurile vechi de paie sunt
scoase din lada de zestre ;i `mbr[cate de
oamenii locurilor.
A;a a fost ;i anul acesta c]nd la marea
s[rb[toare codreneasc[ au venit oameni
importan\i ai jude\ului. Csehi
Arpad - pre;edintele Consiliului
Jude\ean, Adrian :tef - vicepre;edintele
acestei institu\ii, subprefectul Pataki
Csaba, consilierii jude\eni Marius Balaji,
Kira Beniamin, Ioan S[l[gean, Ciprian
Ardelean, Muzsnyai Arpad, directori, directori
adjunc\i ;i ;efii de institu\ii
Mariana Popa (Inspectoratul :colar
Jude\ean), Constantin Talo;
(Inspectoratul Jude\ean de Poli\ie), Ioan
Mihalca (Direc\ia Silvic[), Pintea
Dumitru (Direc\ia Sanitar-Veterinar[),
Cristian Sasu (Inspectoratul Teritorial
de Munc[), Petru Popa (Grup :colar
Economic), Mircea Ardelean (Biblioteca
Jude\ean[), primarii Alexandru
Domokos (Culciu), Cosmin Varga
S[rb[toarea reune;te
`n fiecare an codreni
de toate v]rstele, de la
cel mai t]n[r la cel
mai `n v]rst[.
c
m
Y
K
A fost de pild[ o idee excelent[ programarea
`nceperii festivalului la ora 12,
atunci c]nd lumea satelor din jur ie;ise
deja de la biseric[. Apoi a fost bine
g]ndit[ ;i amplasarea unei scene acoperite
;i moderne `n locul celei vechi din
sc]ndur[ care a putrezit `n ap[.
A fost mai mult dec]t l[udabil ;i faptul
c[ `n program au fost cuprin;i arti;tii
populari din jude\ care au leg[tur[ cu
muzica codreneasc[ ;i aici ne g]ndim la
ansamblurile de la Soconzel, Cu\a,
Homoroade, Clubul elevilor din T[;nad,
Ceat[ra din Carei care au `n repertoriul
lor acest gen de muzic[. Apoi arti;tilor
nu le-a fost limitat programul ;i fiecare
a c]ntat sau dansat c]t a vrut, spre deli-

29 august 2010/Informa\ia de Duminic[ 7
TURISM
~n Olanda, cultura ;i distrac\ia
se `mbin[ pentru o vacan\[ de neuitat
O destina\ie turistic[ extrem
de tentant[ ;i de interesant[ prin
multitudinea de oportunit[\i este
Olanda. Fie c[ ave\i la dispozi\ie
un sejur de o s[pt[m]n[ sau doar
un weekend, orice turist va fi
`nc]ntat s[ descopere o \ar[ primitoare,
cu multe surprize ;i cu
un specific aparte.
Olandezii au reu;it de-a lungul vremii
s[ scoat[ tot ce e mai bun din cea
mai aglomerat[ bucat[ de p[m]nt din
cadrul UE, construind cel mai mare port
din lume ;i extinz]ndu-se mai degrab[
c[tre mare dec]t c[tre uscat.
Aflat[ pe locul 14 `n topul economiilor
mondiale, Olanda este o \ar[ mic[,
`ns[ cu o mare influen\[. Olandezi au
pu\ine tr[saturi latine, `ns[ au multe lucruri
`n comun cu britanicii, germanii,
suedezii ;i norvegienii, ca ;i cum, `n momente
diferite au urmat modele diferite.
Poate c[ acest lucru explic[, `n parte caracterul
paradoxal al societ[\ii olandeze.
Este firesc ca olandezii, afl]ndu-se `n
vecinat[tea Germaniei, s[ aib[ multe
tr[s[turi comune cu vecinul lor prosper.
Dinamismul, h[rnicia ;i etica muncii
sunt cele mai importante dintre aceste
caracteristici. Dac[ germanii sunt recunoscu\i
pentru eficien\[ ;i punctualitate,
olandezii vor pretinde c[ ;i ei sunt la fel.
Au o puternic[ orientare spre profit ;i
spre a face bani (care `ns[ nu trebuie cheltui\i
prea repede!). Olandezii ;i germanii
sunt la fel de economi, `ns[ guvernele
lor (`n special cel olandez) nu sunt at]t
de str]nse la pung[.
~n Olanda, educa\ia urmeaz[ modelul
german, cele mai importante caracteristici
fiind ;colile profesionale, ucenicia
;i preg[tirea la locul de munc[.
Exceleaz[ `n formarea de ingineri ;i tehnicieni.
Olandezii ;i germanii rivalizeaz[
unii cu al\ii `n ceea ce prive;te cunoa;terea
drepturilor lor, `ns[ compenseaz[
acest lucru prin a fi la fel de con;tien\i de
obliga\iile lor< chibzuin\a este un alt factor
comun. Olandezii se identific[ poate
cel mai mult cu britanicii. C]nd discut[
cu englezii, ei au un aer de rudenie care
traverseaz[ cu u;urin\[ f];ia `ngust[ de
ap[ dintre ei.
Olandezii r[m]n fideli monarhiei ;i
conservatorismului elementar `ns[ le atenueaz[
printr-o guvernare parlamentar[
democratic[, o pasiune pentru dezbateri
;i un autodeterminism activ, practicat `n
t[cere.
Pasiunea pentru case, gr[dini ;i flori
este proverbial[ pentru olandezi. ~n afaceri,
olandezii sunt renumi\i `n ceea ce
prive;te `mbr[c[mintea, discu\iile de tatonare,
orientarea spre profit ;i pragmatismul.
Turist `n capitala
Amsterdam
Amsterdamul este un ora; cu un
spectru vast de atrac\ii culturale ;i de divertisment.
Aici pute\i vizita cl[diri vechi
;i fascinante cum ar fi Biserica Veche
(Oude Kerk), dar ;i anumite ciud[ţenii
precum Muzeul Marijuanei ;i Ha;i;ului.
Amsterdamul este oarecum un ora; al
contrastelor.
Muzeele r[m]n principala atrac\ie `n
Amsterdam. Toat[ lumea a auzit de muzeele
Rijks, Van Gogh ;i Stedelijk, `ns[ ele
sunt mult mai multe. Amsterdamul ofer[
o palet[ bogat[ de peste cincizeci de muzee
care atrag milioane de turi;ti anual.
Nu rata\i Pia\a Dam, Canalele din
Amstredam, Podul Scheletic, Cartierul
Jordaan cunoscut ca zona reziden\ial[
plin[ de arti;ti, str[du\e `nguste, cafenele,
canale pitore;ti , galerii de art[ ;i buticuri
cu suveniruri.
Pia\a Rembrandt veche de la 1668
dar ;i Pia\a Leidse unde turi;tii ;i localnicii
stau la terase cu prietenii dar ;i cluburile
de noapte sunt alte puncte de
atrac\ie. Poposi\i m[car `n trecere `n
Districtul Felinarelor Ro;ii, unde domne;te
o atmosfer[ de petrecere, sex de
v]nzare ;i magazine cu juc[rii erotice.
Muzeul Madam Tussauds
Muzeul figurilor de cear[ Madam
Tussauds din Amsterdam, este locul `n
care v[ pute\i fotografia cu Marilyn
Monroe, Arnold Schwarznegger sau
Oprah Winfrey.
Muzeul Van Gogh
O vizit[ la muzeul Van Gogh este o
experien\[ unic[ `n cadrul unei vacan\e
la Amsterdam. Muzeul con\ine cea mai
mare colec\ie de tablouri ale lui Van Gogh
din `ntreaga lume. Exponatele ofer[ posibilitatea
vizitatorilor de a observa
`ndeaproape evolu\ia artistului sau de a
compara tablourile acestuia cu ale altor
arti;ti ai secolului al XIX-lea.
Casa Anne Frank
Anne Frank a fost una din victimele
evreilor, persecutate de nazi;ti `n timpul
celui de-al Doilea R[zboi Mondial. Dup[
ce Germania nazist[ a invadat Olanda `n
anul 1940, persecu\iile `ndreptate `mpotriva
evreilor au fost tot mai grave.
Familia Annei Frank a `ncercat s[ scape
ascunz]ndu-se. Jurnalul Annei Frank este
una din cele mai tragice m[rturii a terorii
prin care au trecut evreii `n acea perioad[.
Muzeul Lalelelor
Lalelele au fost aduse `n Olanda la
mijlocul sec al XVI-lea din Imperiul
Otoman. P]n[ `n ziua de azi, lalelele au
r[mas florile preferate ale olandezilor, fiind
chiar unul din simbolurile \[rii. Un
muzeu mic privat, chiar vis a vis de Casa
Anne Frank, arat[ istoria fascina\iei olandeze
pentru lalele ;i vinde c]teva tipuri
de bulbi din aceast[ floare.
Palatul Regal
Palatul Regal din Amsterdam este situat
`n Pia\a Dam `n centrul
Amsterdamului. A fost ini\ial construit
pentru a servi drept cl[dire a prim[riei
;i pentru magistra\ii din Amsterdam. ~n
secolul al XVII-lea era cea mai mare
cl[dire din Europa. Palatul Regal din
Pia\a Dam este unul din cele trei palate
pe care statul olandez le-a pus la dispozi\ia
Reginei printr-o hot[r]re a parlamentului.
Palatul este folosit `n special
pentru evenimente oficiale, vizite la cel
mai `nalt nivel, recep\ii speciale ;i recep\ia
prilejuit[ de Anul Nou.
Morile de vânt din Amsterdam
O c[l[torie `n Olanda nu este complet[
f[r[ o vizit[ la morile de v]nt. Chiar
dac[ nu `\i vine s[ crezi, po\i vizita 8 mori
de v]nt minunate chiar `n centrul
ora;ului. Nu uita s[ ai camera de filmat
sau aparatul foto la tine!
V. S
c
m
Y
K
Luna septembrie, cea mai convenabil[ perioad[ pentru a merge `n concediu
Potrivit operatorilor de turism, luna
septembrie este de departe cea mai bun[
lun[ din punct de vedere financiar pentru
a merge `n concediu. Afirma\iile operatorilor
se bazeaz[ pe programele sociale
care au tarife pe buzunarul fiec[ruia
;i destina\iile accesibile privind starea
vremii.
Se poart[ reducerile
La cea mai mare c[utare, conform
speciali;tilor, sunt destina\iile de charter,
iar cele mai multe oferte speciale sunt
pentru Grecia. Promo\iile se \in lan\ la
greci. ~n Santorini, de exemplu, ;apte
nop\i de cazare `n camer[ dubl[, la trei
stele cu mic dejun, poate costa pentru
dou[ persoane `n jur de 600 de euro,
pre\ul incluz]nd transportul cu avionul.
~n Creta, `n luna septembrie, pe
m[sur[ ce zilele trec, pre\urile se fac tot
mai mici. ~n a doua parte a lunii se poate
petrece un concediu de 7 nop\i chiar
cu 120 de euro pe persoan[, transportul
fiind inclus. ~n luna septembrie, o destina\ie
de vacan\[ potrivit[ este Egipul, tarifele
pornind de la 370 de euro pe persoan[.
Reduceri se fac `n luna septembrie
;i `n Antalya. La mare mod[ sunt an de
an vacan\ele sociale pentru to\i. Acestea
`ncep de regul[ `n cea de-a doua parte a
lunii `n state precum Spania, Cipru ;i
Bulgaria. Programele de acest gen dureaz[
p]n[ la sf]r;itul lunii octombrie ;i
`n cazul destina\iilor bulgare pornesc de
la 199 de euro pe persoan[ un sejur de 7
nop\i la trei stele cu all inclusive.
Vacan\e sociale `n Rom]nia
Nici Rom]nia nu se las[ mai prejos
;i caut[ cu orice pre\ s[ `i fac[ pe turi;tii
rom]ni s[ r[m]n[ acas[, `n \ara lor.
Avem cu ce ne m]ndri, astfel c[ rom]nii
care vor s[ r[m]n[ `n \ar[ au din ce alege,
exist]nd programe sociale at]t pentru
destina\iile de la munte, c]t ;i pentru
cele de la mare. Pe Litoralul
rom]nesc, de exemplu, o s[pt[m]n[ de
cazare `n unit[\ile de o stea porne;te de
la 159 lei pe persoan[, ajung]nd la 399
de lei de persoan[ `n cazul celor de patru
stele cu mic dejun inclus. La dou[ stele,
cu mic dejun, cazarea cost[ 249 de lei,
iar f[r[ 399 de lei. Acest gen de tarife
sunt valabile din 1 p]n[ `n 30 septembrie
2010. Reducerile ;i programele sociale
se poart[ ;i la munte. Pentru cinci
nop\i de cazare, de duminic[ seara p]n[
joi, tarifele pornesc de la 160 de lei de
persoan[ la dou[ stele.
Ioana Pop Vladimirescu

8 Informa\ia de Duminic[/29 august 2010
OBICEIURI
Din Evanghelie cunoa;tem c[ Irod, la un osp[\ prilejuit de s[rb[torirea zilei de na;tere, a poruncit
t[ierea capului Sf]ntului Ioan Botez[torul, la cererea Irodiadei. ~n acea vreme, Sf]ntul
Ioan era `ntemni\at `n castelul lui Irod de la Maherus.
Dac[ `nfloresc
scaie\ii, vom avea
parte de o toamn[
frumoas[
Ne apropiem cu pa;i repezi de
luna lui R[pciune. Ziua `ncepe s[
se mic;oreze, dimine\ile s[ se r[coreasc[,
iar cocorii ;i berzele s[ ia
drumul \[rilor calde.
Pentru omul harnic de la \ar[
aceast[ perioad[ este prielnic[ pentru
numeroase lucr[ri pe c]mp, `n gr[dina
de legume sau `n gospod[rie.
~nc[ din cele mai vechi timpuri,
lucr[rile de specialitate cuprindeau numeroase
sfaturi utile oric[rui agricultor.
R[sfoind paginile Almanahului
"Plugarul" din 1944 am g[sit lucruri
inedite despre cum `;i organizau oamenii
munca.
:i pentru c[ au mai r[mas doar c]teva
zile din "M[s[lar" a;a cum i se spunea
mai demult lunii august, ne-am
`ndreptat aten\ia spre acele cuvinte de
folos care vor fi cu siguran\[ interesante
;i `n acela;i timp actuale vremurilor
noastre
"Ara\i pentru s[m[n[turile de iarn[
;i zdrobi\i glodurile de pe c]mp. Pune\i
gunoi pe c]mpurile cu s[m[n[turi de
iarn[. Desp[r\i\i `ncetul cu `ncetul
mioarele de la miei. Meiul, dup[ ce e
copt, se taie `n rou[, se pune pe p]nzi
;i se usuc[ pe ele. S[m[na\i pentru iarn[
p[trunjel, spanac. De aci `ncolo nu
m]nca\i nici un frupt f[r[ de a-l fi sp[lat
mai `nt]i. Sap[ `n jurul pomilor mai tineri.
Seam[n[ salat[ iernatic[. Adun[
semin\ele coapte de legumi, le cur[\e;te
;i aga\[ `n cui, pun]ndu-le `n s[cule\e.
Secer[ ov[sul ce-l mai ai. Seam[n[
rapi\[. De vezi albinele c[ prea mult ;ed
pe afar[, e semn c[ n-au ce s[ lucra.
Stuparii slabi se hr[nesc cu sirop, ca s[
nu consume provizia de iarn[. Stuparul
are grij[ ca to\i stupii s[ aib[ regine tinere
;i s[n[toase. Urmeaz[ cu plivitul
viei. Se reteaz[ lemnul de ogor c]nd
`ncepe a-;i schimba culoarea din verde
`n ro;iu `nchis. Se sap[ sub struguri ;i
se leag[ l[starii ;i coardelele ca s[ nu
at]rne strugurii pe p[m]nt. Usc[ poame
;i fasole pentru iarn[. Altoii ocula\i,
v[z]nd c[ nu s-au prins, trebuiesc din
nou ocula\i. Propte;te pomii prea
`nc[rca\i ;i r[re;te poamele prea dese,
ca s[ se poat[ coace. Ar[ pentru toamn[
;i la cap[tul lunei po\i ;i sem[na. Adun[
s]mburi de toate poamele."
Dac[ ave\i o mic[ gr[din[ de legume
atunci ar trebui s[ profita\i de aceast[
perioad[ ;i s[ aduna\i semin\ele de
p[tl[gele, ardei , castrave\i, maz[re ;i alte
legume. Tot acum este timpul prielnic
pentru sem[natul salatei de iarn[,
a spanacului sau plantatului stolonilor
de c[p;une. Se scot cartofii de var[ ;i
se recolteaz[ ceapa, usturoiul ;i plantele
r[dicinoase. ~n anumite zone ale \[rii
exist[ tradi\ia `mpretitului de usturoi
sau de ceap[.
Prevestiri de timp
Str[bunicii no;tri \ineau foarte mult
la semnele timpului. Spuneau c[ atunci
c]nd negura de pe livezi ;i r]uri se arat[
dup[ apusul soarelui, `nsemn[ timp
bun, statornic, iar ploaia din august
sub\ie vinul. V]nturile din miaz[noapte
aduc timp statornic. Se mai spune c[
atunci c]nd sunt alune multe, `nseamn[
iarn[ grea pe viitor, iar dac[ `n august
nu e c[ldur[, atunci r[m]n fructele necoapte.
~n luna septembrie
`ncepe culesul fructelor
De miercuri intr[m `n R[pciune sau
`n Vini\el cum i se mai spune lunii
Septembrie, deoarece este luna `n care
`ncepe culesul ;i stoarcerea strugurilor
pentru vin.
"Ara\i c]mpurile de gr]u ;i
sem[na\i-le p]n[ pe la 13. S[m[na\i
`nc[ varza nem\easc[, spanac, morcovi,
r[s[di\i salata de iarn[> aduna\i semin\ele
coapte de prin gr[dini> culege\i
castrave\ii cop\i. T[ia\i col\urile de pe
pomi. ~n luna aceasta se `ncepe culesul
poamelor. Soiurile iernatice se culeg cu
m]na ;i se `mp[r\esc `n clase dup[
m[rime ;i frumuse\[, ca s[ aib[ un pre\
mai bun. `nainte de a le a;eza `n pivni\[,
se `ntind la soare, ca s[ iese umezeala
din ele. F[ gropile pentru altoii ce voie;ti
a-i s[di mai t]rziu `n toamn[.
R[re;te frunza de pe pomii pitici ;i cei
pu;i `n ;ir des, ca razele soarelui s[-i
poat[ str[bate. Seam[n[ bucate tomnatice.
Nu fi zg]rcit la sem[nat, c[ te vei
c[i la secerat. Pe la cap[tul lunei se ia
mierea de la stupi. De sunt `nc[ flori nu
te gr[bi, ca albinele s[ poat[ `nc[ aduna.
Livezile pr[jite de ar;i\a soarelui, pe
unde vezi c[ a secat col\ul ierbii, le
seam[n[ cu s[m]n\[ de iarb[ ;i flori de
f]n." - sunt c]teva din sfaturile din calendarele
populare ale lui septembrie.
Dar nu uita\i c[ dac[ R[pciune e
cald, atunci Brum[rel va fi rece ;i umed,
iar dac[ `nfloresc scaie\ii, atunci va fi
toamn[ frumoas[.
A consemnat Irina M.
~n ziua “T[ierii capului
Sf. Ioan Botez[torul” nu e
bine s[ m]nc[m pepeni
Sf]ntul Ioan
Botez[torul ;i
~naintemerg[torul
Domnului, numit
de tradi\ie „~ngerul
Pustiei”, avea
s[ `mp[rt[;esc[
soarta majorit[\ii
proorocilor lui
Israel, al c[ror ilustru
;ir `l `ncheie
(vezi Matei 11, 13)<
m[rturisind
adev[rul p]n[ la
cap[t ;i `ncumet]ndu-se
s[-l
certe cu asprime pe
regele Irod Antipa
pentru c[ tr[ia `n
desfr]nare cu
Irodiada (care-i
era cumnat[), iar
`n cele din urm[ i
se taie capul.
Irodiada a uneltit,
Salomeea a cerut ;i
Irod a promis ;i
dispus, `mp[r\ind
to\i trei un p[cat
mai mare dec]t
toate cele s[v]r;ite
p]n[ atunci.
Din Evanghelie
cunoa;tem c[ Irod, la
un osp[\ prilejuit de
s[rb[torirea zilei de
na;tere, a poruncit
t[ierea capului
Sf]ntului Ioan
Botez[torul, la cererea
Irodiadei. ~n acea
vreme, Sf]ntul Ioan
era `ntemni\at `n castelul
lui Irod de la
Maherus. Ioan `l mustrase
pe Irod pentru
traiul lui nelegiuit cu
Irodiada, care era so\ia fratelui s[u. ~n
ura ei de moarte, Irodiada a sf[tuit-o
pe Salomeea, fiica ei, care dansase ;i
pl[cuse oaspe\ilor ;i `ndeosebi lui
Irod, s[ cear[ de la acesta capul
Botez[torului ca r[splat[.
Irod, care se temea c[ Botez[torul
ar putea `nvia dac[ trupul ar fi fost
`ngropat al[turi de cap, nu a dat ucenicilor
dec]t trupul sf]ntului, care a
fost `ngropat `n Sevastia. ~n schimb,
Irodiada a `ngropat capul, la mare
ad]ncime `n curtea sa. Cinstitul cap a
stat `ngropat aici mult[ vreme. Sf]nta
Ioana, femeia dreg[torului lui Irod,
de care pomene;te sf]ntul Luca `n
Evanghelia sa, potrivit tradi\iei ar fi
fost cea care l-a luat de acolo `n tain[
;i l-a `ngropat la Ierusalim, `n muntele
Eleonului, `ntr-un vas de lut.
Aceasta este socotit[ a fi cea dint]i
aflare a sf]ntului cap. A stat `n acel
loc p]n[ `n vremea Sfin\ilor ~mp[ra\i
Constantin ;i Elena, c]nd prin doi
monahi, cinstitul cap a ajuns la Emesa,
`n Siria, la un olar.
O vreme cinstitul cap a stat acolo.
~n anul 453, c]nd episcopul Uranie al
Emesei a aflat de el, l-a a;ezat `n biserica
din cetate, cu ajutorul c[ruia s-au
t[m[duit mul\i bolnavi. Aceasta este
socotit[ a doua aflare a cinstitului cal
al Botez[torului.
Dup[ mul\i ani, cinstitul cap a fost
dus cu slav[ la locul numit Evdomon,
`n Constantinopol, iar pe vremea luptei
`mpotriva sfintelor icoane, a fost ascuns
tocmai la Comane, la hotarul
`mp[r[\iei cu Armenia ;i `ngropat
acolo, de unde a fost adus, din nou, `n
Constantinopol, pe vremea `mp[ratului
Mihail, de c[tre Sf]ntul Ignatie,
patriarhul din Constantinopol (860).
Aceasta este cea de-a treia ;i cea din
urm[ aflare a cinstitului cap.
Apoi, `n timpul cruciadelor, `n
anul 1204, intr]nd latinii `n
Constantinopol, ace;tia au luat o parte
din capul Sf]ntului ;i l-au dus `n
Fran\a, a;ez]ndu-l `ntr-o biseric[ din
Amiens, unde se afl[ ;i ast[zi.
~n amintirea t[ierii capului Sf]ntului
Ioan Botez[torul, Biserica Ortodox[ a
r]nduit ca ziua de 29 august s[ fie zi
de post aspru.
Tot aici men\ion[m c[ T[ierea
Capului Sf. Ioan Botez[torul este ultima
mare s[rb[toare din anul bisericesc
care se `ncheie pe data de 31 august.
Pe 1 septembrie `ncepe un nou
an bisericesc.
Tradi\ii ;i obiceiuri
`n ziua de 29 august
Ziua de 29 august este una de post,
`n care, potrivit tradi\iei, este bine s[
nu se m[n]nce pepeni, pentru c[ forma
lor aminte;te de cea a capului.
B[tr]nii mai spun c[ `n aceast[ zi nu
se folose;te cu\itul, totul se rupe cu
m]na.
~n popor se vorbe;te ;i de un post
care \ine "de la cruce p]n[ la cruce",
un post de dou[ s[pt[m]ni, neconsemnat
`n calendarul cre;tin, care
avea rolul de a-i cur[\i pe cei care au
s[v]r;it omoruri sau alte p[cate grave.
Postitorii m]ncau `n aceast[ zi numai
o turt[ de gr]u sau de m[lai.
:ase s[rb[tori
`n cinstea
Sf]ntului Ioan Botez[torul
Biserica ortodox[, serbeaz[ de
obicei ziua mor\ii sfin\ilor, adic[ data
trecerii lor spre cele cere;ti, ca ziua
lor de na;tere.
~n cazul Maicii Domnului ;i a
Sf]ntului Ioan Botez[torul se face
excep\ie de la aceast[ regul[. Astfel,
Biserica a `nchinat lui Ioan ;ase
s[rb[tori< z[mislirea lui - 23 septembrie,
na;terea - 24 iunie, soborul lui
- 7 ianuarie, t[ierea capului - 29 august,
prima ;i a doua aflare a capului
- 24 februarie, a treia aflare a capului
sau - 25 mai.
A consemnat :t. C.
m

29 august 2010/Informa\ia de Duminic[ 9
De cur]nd, `n Germania, la Stuttgart, a avut loc cea mai mare competi\ie de dans sportiv din Europa. Evenimentul
competi\ional g[zduit de nem\i are ;i cea mai mare importan\[ la nivel mondial. Concursul a fost organizat `n
cadrul Centrului de Cultur[ ;i de Congres Liederhalle, iar competi\ia pentru copii a fost g[zduit[ de Hegel
Saal. Edi\ia din 2010 a "vr[jit" `n ringul de dans nu mai pu\in de 4.590 de perechi de dansatori venite din 47 de
\[ri.
PASIUNI
Dou[ perechi
de dansatori
de la Dans Club'92,
la cea mai mare
competi\ie
din Europa
Se spune c[ pasiunea pentru
dans nu cunoa;te limite. Un dansator
profesionist munce;te mult,
chiar foarte mult, pentru a atinge
performan\e ;i a urca pe podium
la competi\iile sportive, iar rezultatele
excep\ionale nu `nt]rzie s[
`;i fac[ apari\ia atunci c]nd iube;ti
muzica, dansul ;i, prin urmare
mi;carea, sportul.
De cur]nd, `n Germania, la
Stuttgart, a avut loc cea mai mare competi\ie
de dans sportiv din Europa.
Evenimentul competi\ional g[zduit de
nem\i are ;i cea mai mare importan\[
la nivel mondial. Concursul a fost organizat
`n cadrul Centrului de Cultur[
;i de Congres Liederhalle, iar competi\ia
pentru copii a fost g[zduit[ de Hegel
Saal. Edi\ia din 2010 a "vr[jit" `n ringul
de dans nu mai pu\in de 4.590 de perechi
de dansatori venite din 47 de \[ri.
Ingrid ;i Erik Vonhaz, locul
III pe \ar[ la cele mai bune
perechi de dansatori ;i locul
38 din 98 la categoria Juvenile
II
Rom]nia a fost reprezentat[ de 20
de perechi, iar jude\ul Satu Mare a avut
dou[ perechi de dansatori de la Clubul
de dans sportiv Dans Club '92.
S[tm[renii, antrena\i de Ioan ;i
Gabriela Merghe;, au reprezentat \ara
;i jude\ul, evident, la categoriile de
v]rst[ 6 - 9 ani Juvenile I ;i 10 - 11 ani
Juvenile II. Sportivii nu mai au nevoie
de nicio prezentare, fiindc[ `i cunoa;te
prea bine o \ar[ `ntreag[ pentru talentul
lor ;i rezultatele deosebite cu care se
`ntorc de fiecare dat[ acas[ at]t de la
competi\ii de acest gen din \ar[, c]t ;i
din str[in[tate.
Una dintre perechi este format[ din
Ingrid ;i Erik Vonhaz, cei doi fra\i care
`n Germania au reu;it s[ ob\in[ cel mai
bun rezultat de p]n[ acum. S[tm[renii
no;tri s-au clasat pe locul 38 din totalul
de 98 de perechi `nscrise `n competi\ie
la categoria 10 - 11 ani Juvenile II.
Performan\a dansatorilor s[tm[reni
i-a clasat pe cea de-a treia treapt[ a podiumului
`n ceea ce prive;te cele mai
bune perechi din Rom]nia. Astfel, potrivit
antrenorului Ioan Merghe;, acesta
este cel mai bun rezultat ob\inut vreodat[
la o competi\ie de renume mondial.
:i cei mai micu\i sunt
premian\i
La categoria 6 - 9 ani Juvenile I, Dans
Club '92 Satu Mare s-a m]ndrit cu perechea
format[ din George R`pan ;i Arina
Istratii. George ;i Arina au dansat la cea
mai micu\[ categorie de dans sportiv,
reu;ind s[ ob\in[ locul 24 din 29 de perechi
participante. Un alt motiv de bucurie
pentru iubitorii dansului sportiv
din Satu Mare este acela c[ dou[ perechi
cu care sportivii de la Dans Club '92 se
antreneaz[ au avut la r]ndul lor rezultate
excep\ionale. Marius B[lan ;i Nina
Bezzubova s-au clasat pe locul 7 la categoria
IDSF Grand Slam Latino, un loc
foarte bun, av]nd `n vedere c[ la aceast[
categorie au concurat 336 de perechi, reprezent]nd
Germania. Cea de-a doua pereche,
format[ din campionii Ucrainei,
Veronika ;i Volodymyr, a ocupat locul 72
din 336 de perechi la IDSF Grand Slam
Latino ;i locul 43 din 320 de perechi participante
la concurs la IDSF Grand Slam
Standard.
C]nd pasiunea nu cunoa;te
limite...
Ingrid ;i Erik
Vonhaz
au ob\inut
cel mai
bun rezultat
de p]n[ acum
la o cup[
mondial[
Rezultatele ob\inute de sportivii de la
Dans Club '92 sunt f[r[ doar ;i poate minunate.
Ele sunt o dovad[ c[ la Satu Mare,
acest club de dans sportiv formeaz[ oameni
care `i fac pe s[tm[reni ;i pe to\i
rom]nii s[ se m]ndreasc[ cu tot ce au.
Rezultatele sunt un motiv de bucurie ;i
pentru antrenori, Ioan ;i Gabriela
Merghe; dedic]ndu-se trup ;i suflet meseriei
pe care o au, care este de fapt via\a
lor, pasiunea lor. Pe aceast[ cale, antrenorii
le mul\umesc tuturor actorilor care
s-au implicat `n a face posibil[ deplasarea
la marea competi\ie din Germania, dansatorilor
care au dat tot ceea ce aveau mai
bun `n ringul de dans ;i tuturor celor care
cred c[ sportivii de la Dans Club '92
sunt printre cei mai buni din \ar[ ;i din
lume.
Ioana Pop Vladimirescu
Forma\ia s[tm[rean[ Lucifer a avut succes pe Litoralul rom]nesc
Var[ de var[ Litorarul
rom]nesc reprezint[ un punct de
atrac\ie pentru numero;i interpre\i
de muzic[ popular[ ;i
u;oar[. Adesea ofertele forma\iilor
sunt care mai de care mai generoase
;i adesea tentante. Nu
mul\i interpre\i `;i v[d visul cu
ochii din diverse motive, dar mai
ales din cauza repertoriului pe
care-l au. Exist[ ;i excep\ii care
`nt[resc regula.
Forma\ia vocal instrumental[
Lucifer, din Satu Mare, este singura
forma\ie din Transilvania prezent[ `n
acest an pe litoralul rom]nesc, dup[ o
absen\[ de 13 ani, de la participarea
anterioar[ a unei orchestre s[tm[rene
la localurile de la mare, de pe vremea
c]nd se numea Duo Song, aproape `n
aceea;i formul[ precum cea actual[<
Dani Pop chitar[ bass ;i Flaviu Fedac
clape ;i voce, ambii fo;ti componen\i
ai forma\iei Duo Song, c[rora li s-a
al[turat Dan Cristian chitar[ solo, voce,
ex Nord Ton. De altfel prezen\a
muzican\ilor s[tm[reni pe litoral dup[
1990, se leag[ invariabil de cei din Duo
Song, actualmente Lucifer, care p]n[
`n anul 1997 au fost `n fiecare var[ pe
litoral.
Sear[ de sear[, s[tm[renii au
fost bine primi\i de public
~n fiecare sear[ s[tm[renii no;tri
au sus\inut programe artistice `n
sta\iunea Venus, la terasa Massaro ;i
Satul Pesc[resc, dup[ un scurt periplu
la Vangelis Center, de unde Dan
Georgescu ;i Mihai Irimescu, patronii
Satului Pesc[resc, dup[ o sear[ petrecut[
`n compania orchestrei, au dat
un CEC `n alb s[tm[renilor pentru a
c]nta la ei.
Spre surprinderea general[, `ntro
lume a manelelor ;i a trupelor de
l[utari sudi;ti care au `mp]nzit litoralul,
s[tm[renii s-au `nc[p[\]nat s[
c]nte doar muzic[ retro ;i folclor din
zona Codrului, lucru care a condus la
a avea casa `nchis[ sear[ de sear[, fapt
ce a impus necesitatea rezerv[rii pentru
a g[si loc pe teras[. Criza financiar[
nu s-a f[cut sim\it[ la unele terase. ~n
parantez[ se poate spune c[ s[tm[renii
au "salvat" situa\ia.
Din cele aflate de la Dani Pop, ;eful
orchestrei, prezen\a lor la mare anul
acesta s-a datorat `n mare m[sur[
ambi\iei de a demonstra c[ exist[ ;i `n
Satu Mare muzican\i neatin;i de virusul
manelelor ;i al l[ut[riei.
S[tm[renii au avut parte ;i de sprijinul
ve;nicului t]n[r Paul Bodoczi "tata
muzican\ilor" `n ceea ce prive;te
dotarea ;i linia de sunet. Au evoluat
aproape aceea;i oameni ca odinioar[
`n Duo Song, dar cu inima t]n[r[ ca
acum 20 ani, au riscat, au plecat, ;i au
cucerit litoralul. ~n afar[ de aplauzele
turi;tilor, cei din forma\ia Lucifer s-au
ales ;i cu contracte avantajoase pentru
sezonul viitor, c]nd aceea;i patroni leau
asigurat serviciile la Hanul Pira\ilor
din Mamaia, acolo unde vor c]nta
sear[ de sear[ al[turi de Maria
Dragomiroiu ;i Adrian Daminescu.
Luciferii vor lua cu asalt ;i
muntele
Un secret pe care l-am aflat de la
Dani Pop ;i Flaviu Fedac, ambii
membri fondatori ;i de fapt coloana
vertebral[ a Duo Songului, este c[ succesul
avut pe litoral dup[ 13 ani de
pauz[ `n ale muzicii, i-a f[cut s[ porneasc[
;i la cucerirea muntelui, `n
spe\[ a sta\iunii Poiana Bra;ov, unde
la iarn[ ;i `n prim[vara viitoare vor
c]nta la :ura Dacilor. P]n[ atunci cei
din Lucifer vor evolua sear[ de sear[
la vinoteca cu acela;i nume,
bine`n\eles numai cu muzic[ retro,
evergreenuri ;i coveruri, `ntr-un
cuv]nt muzic[ bun[, ceea ce s-a putut
pe litoral se poate ;i la Satu Mare.
Cu voin\[ ;i talent, Luciferii au demonstrat
c[ po\i s[ ai succes ;i cu muzic[
bun[ nu numai cu manele. Nu
to\i rom]nii sunt ahtia\i dup[ manele,
a;a cum se las[ s[ se `n\eleag[ `n
unele cercuri.
Coriolan A.

10 Informa\ia de Duminic[/29 august 2010
DIN LUMEA LARG~
Premierul britanic
a devenit tat[
pentru a patra oar[
Premierul britanic David Cameron ;i
so\ia lui, Samantha, au anun\at, mar\i,
na;terea celui de-al patrulea lor copil, o
feti\ă. "Premierul ;i doamna Cameron
sunt încânta\i să anun\e na;terea celui
de-al patrulea copil al lor, o feti\ă.
Copilul, care a cântărit la na;tere 2,75
kilograme, ;i doamna Cameron se simt
bine", se arată în comunicatul emis de
cancelaria premierului britanic din
Downing Street Nr. 10. Cuplul a \inut cu
această ocazie să le mul\umească
medicilor ;i infirmierelor de la spitalul
unde a avut loc na;terea. So\ii Cameron
î;i vor boteza feti\a, născută mar\i,
Florence Rose Endellion, a mai anun\at
Downing Street. Atât copilul, cât ;i
mama se simt foarte bine, potrivit unui
comunicat. Feti\a s-a născut mai
devreme decât s-a a;teptat.
David Cameron, în vârstă de 43 de
ani, ;i Samantha, în vârstă de 39 de ani,
au avut trei copii. Fiul cel mare, Ivan, a
murit la vârsta de ;ase ani, în februarie
2009, din cauza unei maladii a sistemului
nervos. David ;i Samantha Cameron mai
au o feti\ă, Nancy, în vârstă de ;ase ani,
;i un fiu, Arthur, în vârstă de patru ani.
Ministru egiptean,
arestat pentru un tablou
de Van Gogh furat
Ministrul adjunct al Culturii Mohsen
Shalaan este acuzat de neglijen\ă în
serviciu, în urma jafului petrecut pe 21
august. Procurorul general al Egiptului,
Abdel-Meguid Mahmoud, a ordonat
re\inerea ministrului adjunct al Culturii
Mohsen Shalaan, în cazul tabloului de
Van Gogh furat dintr-un muzeu din
Cairo.
Tabloul în valoare de 50 de milioane
de dolari, cunoscut sub denumirea de
"Flori de mac" sau "Vază ;i flori", a fost
furat pe 21 august, din acela;i muzeu din
care mai fusese sustras în urmă cu peste
30 de ani ;i recuperat un deceniu mai
târziu. Ho\ii au tăiat pânza din ramă la
pu\in timp de la deschiderea muzeului,
dar niciunul dintre sistemele de alarmă
nu s-a declan;at la momentul respectiv
func\ionau doar ;apte din cele 43 de
camere de supraveghere ale clădirii.
În afară de ministrul egiptean, în
acela;i caz au mai fost re\inu\i patru
dintre agen\ii de pază ai muzeului, tot
sub acuza\ia de neglijen\ă în
serviciu."Mohsen Shalaan ;i-a neglijat
îndatoririle ;i nu a îmbunătă\it măsurile
de securitate deficitare, înlocuind
camerele video ;i alarmele stricate", a
declarat procurorul Mahmoud.
Elve\ienii cer
reintroducerea
pedepsei cu moartea
Un grup de militan\i pentru
reintroducerea pedepsei cu moartea au
început o campanie de strângere de
semnături `n Elve\ia pentru organizarea
unui referendum. Până pe 24 februarie,
militan\ii trebuie să strângă peste 100.000
de adeziuni la cauza lor.
Militan\ii vor reintroducerea
pedepsei cu moartea, abolită în Elve\ia
în 1942, în cazurile de crimă care implică
;i un abuz sexual, în special în cazul
minorilor. Chiar dacă vor fi strânse
suficiente semnături, guvernul ar putea
bloca referendumul, dacă reintroducerea
pedepsei cu moartea ar contraveni
constitu\iei elve\iene sau acordurilor
interna\ionale semnate.
Militan\ii cred că pedeapsa cu
moartea ar fi una "corectă" pentru cei care
comit astfel de delicte. Filiala Amnesty
International din Elve\ia nu crede că vor
fi strânse suficiente semnături.
Medvedev are la Kremlin acela;i
buc[tar-;ef de pe timpul lui Brejnev
Bucătăria Kremlinului a fost
învăluită în mister ani la rând, dar
de curând câteva dintre secretele
culinare ale Kremlinului au fost
dezvăluite jurnali;tilor chiar de
bucătarul pre;edin\ilor ru;i,
rămas acela;i de pe timpul lui
Leonid Brejnev.
Familia lui Anatol Galkin are tradi\ie
în pregătirea bucatelor alese de la
Kremlin. Bunica sa a fost bucătăreasa lui
Stalin. Anatol Galkin a debutat însă la
Kremlin făcându-i mâncare lui Leonid
Brejnev. "Brejnev era un om foarte bun
;i deosebit. Venea foarte des la bucătărie,
se saluta cu toată lumea, întreba ce avem
în meniu pentru ziua respectivă, se
interesa dacă am gătit ceva din mistre\ul
vânat chiar de el", a povestit Galkin
jurnali;tilor.
Pe Mihail Gorbaciov l-a înso\it în
permanen\ă, chiar ;i atunci când acesta
a fost arestat în Crimeea în timpul
Pauline Grace Maguy Ducruet
este un nume de care vom auzi
des în lumea sportului, pentru că
tânăra de numai 16 ani are două
mari calită\i< este fiica prin\esei
Stephanie de Monaco ;i ;tie să
sară la trambulină. Participantă la
Jocurile Olimpice pentru tineret
de la Singapore, în proba de
sărituri de la platforma de trei
metri, Prin\esa Pauline s-a
calificat în finală.
Din păcate pentru ea, a ocupat doar
ultimul loc, dar speciali;tii spun că are
viitor. Oricum, ea s-a descurcat poate
chiar mai bine decât a făcut-o unchiul
său, Prin\ul Albert de Monaco, pasionat
de sport, participant la toate Jocurile
Olimpice de iarnă de la edi\ia din 1988,
Calcutta a celebrat, joi,
centenarul na;terii Maicii Tereza,
supranumită “Sfânta celor săraci”,
care a primit cetă\enia indiană în
1951, la un an după ce a înfiin\at
ordinul “Misionarii Carită\ii” în
acest ora; suprapopulat din estul
Indiei.
Născută la Skopje, în Macedonia, cu
numele de Agnes Gonxha Bojaxhiu, pe 26
august 1910, această călugări\ă catolică de
origine albanezo-aromână s-a mutat în
India în 1929. Maica Tereza este
înmormântată în sediul congrega\iei pe
care a înfiin\at-o în 1950, iar mormântul
ei a devenit un loc de pelerinaj pentru
milioane de credincio;i.
Maica Tereza a fost beatificat[
de Papa Ioan Paul
După o via\ă întreagă consacrată
alinării suferin\elor nevoia;ilor, bolnavilor
;i muribunzilor din cartierele sărace din
Calcutta, Maica Tereza a primit premiul
Nobel pentru pace, în anul 1979.
Maica Tereza a fost beatificată de Papa
Ioan Paul al II-lea în octombrie 2003, la
;ase ani de la moarte - 5 septembrie 1997.
O slujbă de pomenire a fost oficiată de
puciului de la Moscova. În fiecare
diminea\ă Anatol Galkin îi pregătea
fostului lider sovietic cafeaua după re\eta
so\iei, Raisa Gorbaciova. "Când cafeaua
se ridica în ibric, o luam de pe foc ;i
înceti;or îi luam spuma cu o lingură ;i o
puneam în cea;că. Procedam a;a de trei
Calgary până la Salt Lake City în 2002,
în proba de bob. Cel mai bun rezultat al
prin\ului a fost un loc 25 în proba de bob
două persoane la JO din 1988. Dar
preo\ii din Calcutta, iar reprezentan\ii
căilor ferate indiene au anun\at că au
autorizat inaugurarea unui tren expres
"Maica Tereza", ale cărui vagoane vor fi
vopsite în albastru. Municipalitatea a
inaugurat, totodată, Festivalul
interna\ional de film "Maica Teresa", în
cadrul căruia vor rula documentare ;i
lungmetraje care prezintă via\a celebrei
călugări\e.
Centenarul na;terii Maicii Tereza a
fost celebrat ;i în capitala Indiei, New
Dehli, în Europa de Est, dar ;i în pia\a
Times Square din New York, unde
ori, după care turnam cafeaua în cea;că,
în a;a fel încât spuma să rămână intactă
;i să se ridice la suprafa\ă", a dezvăluit
bucătarul Kremlinului.
Boris El\în, spune el, era cel mai
capricios. Fiind din Siberia, primului
pre;edinte rus îi plăceau carnea ;i
vânatul.
Putin ;i Medvedev sunt
aten\i la siluet[
Ziari;tii au fost interesa\i, desigur, ce
mănâncă acum Vladimir Putin ;i Dmitri
Medvedev. Însă, dacă la fo;tii pre;edin\i
nu s-a sfiit să ofere detalii din meniul lor,
în privin\a actualilor lideri ai Rusiei
Anatol Galkin s-a ferit să dea amănunte.
"Pot să vă spun doar atât< acum
pre;edin\ii no;tri \in foarte mult la
sănătatea, la silueta lor ;i mănâncă foarte
u;or. În meniul lor sunt multe legume,
fructe, carne cu mai pu\ină grăsime. De
aceea, preferă să bea vin alb sau ro;u", a
Prin\ul Albert de Monaco nu este
singurul concurent de vi\ă nobilă la
Olimpiadele de iarnă. Un alt prin\, poate
nu la fel de cunoscut, este ;i Hubertus
von Hohenlohe, fiul Prin\ului Alfonso de
Hohenlohe-Langenburg ;i al Prin\esei
Ira de Fürstenberg, un pasionat schior.
Prin\ul von Hohenlohe,
o legendă în schiul alpin
Chiar dacă nu a câ;tigat nicio
medalie, el de\ine recordul de cele mai
multe participări în Cupa Mondială la
schi, respectiv 13. Acum în vârstă de 51
de ani, Hubertus von Hohenlohe a
participat ;i la cinci Olimpiade, ultima
dată chiar la Vancouver 2010. Interesant
este faptul că Hubertus concurează
pentru Mexic, \ara în care s-a născut,
de;i mai tot timpul ;i-l petrece în Spania,
de unde este familia sa, sau în Austria.
Centenarul na;terii Maicii Tereza, s[rb[torit în Calcutta
panourile publicitare uria;e au fost
iluminate în alb ;i albastru, culorile
tradi\ionale ale ve;tmintelor purtate de
membrii congrega\iei "Misionarii
Carită\ii".
Trei state din Balcani - Albania,
Macedonia ;i recent înfiin\atul Kosovo -,
care revendică fiecare o parte din
"parcursul" Maicii Tereza, au organizat
diverse ac\iuni comemorative.
Parlamentul Macedoniei a avut o
sesiune specială în onoarea ei, joi, iar
drapeluri în alb ;i albastru ;i portrete ale
Maicii Tereza au fost amplasate pe fa\adele
mai multor clădiri din Tirana, capitala
Albaniei. Kosovo, fosta provincie sârbă cu
popula\ie majoritar albaneză, este regiunea
în care s-a născut mama celebrei
călugări\e, iar pre;edintele acestei
republici, Fatmir Sejdiu, a declarat 2010
drept "anul Maica Tereza".
India revendic[ r[m[;i\ele
p[m]nte;ti
Anul trecut, India a respins categoric
o cerere formulată de guvernul albanez
care a solicitat retrocedarea rămă;i\elor
pământe;ti ale Maicii Tereza, afirmând că
celebra călugări\ă a fost cetă\ean indian ;i
că "î;i doarme somnul de veci în propria
ei \ară, în propriul ei pământ”.
spus bucătarul.
M]ncarea, gustat[ de 30-40
de ori
În schimb, Anatol Galkin le-a arătat
jurnali;tilor cum se pregăte;te un mic
dejun la Kremlin. El a făcut ochiuri, după
o re\etă nu prea sofisticată, dar
ingenioasă. Secretul este ca o felie de
pâine neagră să fie prăjită mai întâi în
tigaie în pu\in unt. Felia de pâine are o
gaură în mijloc, în care se sparge ulterior
oul. Când oul s-a prăjit, se scoate din
tigaie cu tot cu felia de pâine, care arată
apetisant cu oul în mijloc.
Bucătarul Kremlinului recunoa;te că
până ajunge mâncarea pe masa lui Putin
sau Medvedev o gustă - fără exagerare -
de 30-40 de ori, în timp ce o pregăte;te.
Anatol Galkin mai respectă o regulă<
din fiecare por\ie de mâncare se re\ine o
probă de câte 50 de grame pe o perioadă
de 24 de ore.
Prin\esa Pauline Grace Ducruet, cea mai valoroas[ăsportiv[ de vi\[ănobil[ă
Pasiunea pentru schi l-a determinat chiar
să înfiin\eze Federa\ia Mexicană de Schi
;i să fie, pentru multă vreme, singurul
reprezentant al acestei federa\ii în
competi\iile oficiale.
Felipe de Asturias, prin\ul mo;tenitor
al Spaniei, este un alt sportiv cu
"pedigree". Ce-i drept, el a participat la
o singură Olimpiadă, cea de vară din
1992, găzduită de Barcelona, când a făcut
parte din echipajul de yachting al
Spaniei. Tot el a fost ;i purtătorul de
drapel al delega\iei spaniole.
Prin\esa Anne, singura fiică a Reginei
Elisabeta a II-a a Marii Britanii, ;i-a
reprezentat \ara la Jocurile Olimpice de
vară din 1976 de la Montreal la sporturile
ecvestre. Prin\esa Anne a fost o foarte
bună sportivă reu;ind, în 1971, să câ;tige
o medalie de aur la Campionatele
Europene ;i alte două medalii de argint
la Europene în 1975.
Hitler a avut str[mo;i
de culoare ;i evrei
Adolf Hitler a avut, probabil, atât
strămo;i de culoare, cât ;i evrei - exact
acele grupuri etnice pe care voia să le
extermine -, potrivit unor teste ADN
efectuate recent în SUA. Probele prelevate
de la rudele liderului nazist l-au asociat pe
acesta, din punct de vedere biologic, atât
cu comunitatea evreiască, dar ;i cu
grupurile etnice din nordul Africii, precum
triburile de berberi din Maroc.
Jurnalistul specializat în investiga\ii
Jean-Paul Mulders a intrat în posesia unui
;erve\el aruncat de nepotul dictatorului,
Alexander Stuart-Houston, în vârstă de
61 de ani, care locuie;te în Long Island
(New York). Mulders a luat o mostră de
ADN ;i de la un văr austriac al lui Hitler,
fermierul Norbert H. Testele au relevat
prezen\a unei varietă\i a cromozomului Y
foarte rară în Germania ;i în restul Europei
Occidentale, însă comună în cadrul
grupurilor etnice evreie;ti ;i nord-africane.
Această descoperire i-a determinat pe
exper\i să afirme că Adolf Hitler, adeptul
teoriei "rasei superioare" ariene, provine
din strămo;i migratori care s-au stabilit pe
teritoriul Austriei. Mulders a declarat că
ambele teste ADN au prezentat o varietate
genetică specifică, intitulată "Haplopgroup
E1b1b", dovedind astfel "o asociere de
necombătut" cu liderul nazist.

29 august 2010/Informa\ia de Duminic[ 11
Vedetele au limba ascuţi\ă ;i pe Internet. Nu se cenzurează chiar dacă ;tiu că au milioane de spectatori
virtuali, care le urmăresc „reglările de conturi“ cu alte staruri. Iată câteva picanterii via Twitter.
VEDETE
Starurile se r[zboiesc pe Twitter
Vedetele au limba ascuţi\ă ;i pe
Internet. Nu se cenzurează chiar dacă
;tiu că au milioane de spectatori virtuali,
care le urmăresc „reglările de conturi“
cu alte staruri. Iată câteva picanterii via
Twitter.
Lily Allen
Londoneza de 25 de ani se poate să fi
mers prea departe când ;i-a declarat sentimentelele
pe care le are fa\ă de Courtney
Love. „N-o să mă cert niciodată cu ea, deoarece
urmez cu sfin\enie o regulă - să nu
iau în serios femeile bătrâne ;i nebune!”
De la ce a plecat totul? Love ar fi acuzato
pe britanică că le-a pus be\e-n roate
starurilor care au vrut să poarte crea\ii
Chanel la BRIT Awards, ca urmare a contractului
exclusiv semnat de englezoaică
cu celebra casă de modă.
Katy Perry
„Să folose;ti blasfemia în industria
divertismentului este un lucru la fel de
penibil ca o glumă despre p]r\uri“, a scris
Katy, cu referire la videoclipul
„Alejandro“ al lui Lady GaGa. Criticile n-
au împiedicat-o pe GaGa să devină cea
mai urmărită vedetă pe acest portal de socializare,
cu peste 5,7 milioane de fani.
„Vreau să le mul\umesc tuturor mon;trilor
mei frumo;i pentru că mă urmăresc.
Mul\umesc că m-a\i ajutat să devin
Regina Twitter-ului“, a postat GaGa.
Amy Winehouse
De data aceasta, Amy este cea jenată
de ac\iunile tatălui ei, Mitch Winehouse.
Iată ce a postat cântărea\a ca răspuns la
Actri\a ;i-a revenit cu certitudine după
divor\ul de Sam Mendes - s-a afi;at
zilele trecute pentru prima dată la bra\ul
manechinului britanic Louis Dowler, cu
care are o rela\ie de o lună.
Paparazzi i-au surprins pe Kate ;i pe
noul ei iubit în timp ce urcau împreună
într-un taxi, după ce luaseră cina împreună
;i dansaseră într-un club londonez.
Cei doi s-au cunoscut la o petrecere,
prin intermediul unor prieteni comuni.
Cu toate că vara aceasta se pare că era
în discu\ie o reconciliere între Winslet ;i
Mendes, au început, în primele zile ale
lunii august, să circule zvonuri despre o
nouă rela\ie a actri\ei. Luna trecută, o
revist[ britanică publica deja spusele
unui apropiat de-al vedetei< „Kate ;i
Louis au ie;it de multe ori în ora;. Cei doi
se simt foarte bine împreună! El are
sim\ul umorului ;i e un tip de treabă!”
documentarul realizat de acesta despre
via\a ;i problemele ei cu drogurile. „De
ce nu poate tatăl meu să scrie un cântec
atunci când are ceva pe suflet, în loc să
meargă la televiziunea na\ională? :i voi
credea\i că părin\ii vo;tri sunt jenan\i!“
Demi Moore
Kate Winslet ;i-a scos în lume noul iubit
Nevasta lui Ashton Kutcher ;i-a ie;it
din min\i pe Twitter când petrecărea\a
Kim Kardashian a postat sub o poză, în
care apărea alături de Serena Williams,
LaLa Vazquez ;i Kelly Rowland, cuvintele
“Big pimpin (pimp -proxenet)”. Se
pare că Demi nu cunoa;te argoul tinerilor
americani, expresia având sensul de
cool, stilat. “Kim Kardashian, nu te supăra!
:i mie îmi plac ie;irile cu fetele, dar
un proxenet nu este altceva decât un
st[p]n de sclavi. Voiam doar să atrag
aten\ia asupra în\elesului pe care l-a avut
ini\ial un cuvânt, pe care acum îl folosim
cu conota\ii pozitive.”
Samantha Ronson
Fosta iubită a lui Lindsay Lohan a intrat
într-un război al declara\iilor cu
actri\a Joan Rivers, pe Twitter. Prima a
lovit Rivers! Referindu-se la insulta scrisă
pe unghia lui Lindsay în sala de tribunal,
venerabila actri\ă în vârstă de 77 de
ani a postat următoarele< „Lindsay Lohan
e atât de proastă. Ideea ei de-a depune
mărturie este s-o înjure pe judecătoare“.
Replica lui Ronson a venit imediat< „Hei,
Joan Rivers. Ai implanturi cu colagen
mai vechi decât Lindsay. Ia-te de cineva
de vârsta ta! Sau probabil că oamenii atât
de bătrâni nu te aud!“. De mare clasă!
Wyclef Jean va contesta decizia autorit[\ilor haitiene
de a-i respinge candidatura la pre;edin\ie
Cântăre\ul hip-hop a anun\at duminica
trecut[ pe Twitter că va contesta
în justi\ie decizia autorită\ilor electorale
haitiene de a-i respinge candidatura
la alegeri, considerând că a întrunit
toate condi\iile pentru a putea fi admis
în cursa preziden\ială. “Avoca\ii no;tri
vor face apel mâine (luni, n.r.) la decizia
CEP”, Consiliul electoral provizoriu,
care a publicat vineri seară lista candida\ilor
admi;i pentru scrutinul din 28
noiembrie, a scris Wyclef Jean pe contul
său de Twitter.
Ini\ial, cântăre\ul a declarat că va
respecta decizia CEP. “Am îndeplinit
toate criteriile cerute de lege pentru a
participa la scrutinul preziden\ial. Legea
trebuie respectată”, a declarat cântăre\ul
haitian pe micro-blogul său.
Vineri seară, imediat după publicarea
listei, Wyclef a declarat într-un comunicat<
“De;i o dezaprob, accept cu
mult respect decizia finală a Consiliului
;i îi îndemn pe sus\inătorii mei să facă
la fel”.
Wyclef Jean, în vârstă de 37 de ani,
s-a născut într-o suburbie a capitalei
Port-au-Prince, însă a părăsit Haiti la
v]rsta de 9 ani ;i a crescut în cartierul
Brooklyn din New York. Potrivit regulilor
electorale din Haiti, candida\ii la
func\ia de pre;edinte trebuie să locuiască
în această \ară în cei cinci ani care
precedă alegerile. Consiliul electoral
din Haiti a analizat cele 34 de candidaturi
depuse pentru alegerile preziden\iale,
acceptând 19 ;i respingându-le pe celelalte
15, printre care ;i pe cea a lui
Wyclef Jean.
Consiliul, care a amânat de câteva
ori publicarea acestei liste, nu a explicat
motivul care a condus la eliminarea din
cursa preziden\ială a cântăre\ului, foarte
popular în rândul tinerilor din această
\ară, lovită pe 12 ianuarie de un seism
devastator ce a făcut peste 250.000 de
mor\i ;i a lăsat fără adăpost peste 1,5
milioane de persoane.
Woody Allen a l[udat
jocul actoricesc
al Carlei Bruni
Regizorul american a lăudat interpretarea
primei doamne a Fran\ei, Carla
Bruni-Sarkozy, în noul său film, “Midnight
in Paris”, povestind că pre;edintele Nicolas
Sarkozy a venit pe platourile de filmare să-
;i vadă so\ia jucând. “A dat dovadă de mult
profesionalism, ;i-a interpretat rolul atât
de bine încât fiecare cadru va apărea în
film, nimic nu va fi tăiat”, a spus Allen într-un
interviu acordat ziarului italian „Il
Corriere della Sera”.
Carla Bruni-Sarkozy are un mic rol de
ghid în Muzeul Rodin, în noul film al lui
Woody Allen, în care vor apărea Marion
Cotillard ;i Owen Wilson ;i care va fi lansat
în 2011. Woody Allen, care se
află în continuare la Paris, la filmări, a mai
povestit că pre;edintele Fran\ei a venit pe
platourile de filmare să-;i vadă so\ia jucând.
“Ca to\i cei care nu făceau parte din
echipă, a trebuit să stea la marginea platoului.
I-am dat ni;te c[;ti să poată auzi replicile
Carlei... a fost foarte mul\umit”, a
spus regizorul. Laudele cineastului vin după
ce s-a scris în presă că, pentru apari\ia
ei din “Midnight in Paris” so\ia pre;edintelui
francez a avut nevoie de 35 de duble
pentru a turna o scenă, deoarece privea de
fiecare dată către camera de filmat. După
această presta\ie, fostul model le-a scris
producătorilor serialului “CSI – Crime ;i
Investigaţii”, exprimându-;i admira\ia
pentru calitatea produc\iei ;i sperând să
ob\ină un mic rol într-un episod, care nu
i-a fost însă acordat, potrivit
dailymail.co.uk. Pe de altă parte, Carol
Mendelsohn, producătorul executiv al serialului,
a declarat pentru site-ul francez
Purepeople< “Carla Bruni ne-a trimis o
scrisoare în care ne-a spus că adoră serialul
nostru. Din acest motiv, am fi încânta\i
ca ea să apară într-un episod al serialului
«CSI», care va fi filmat în Fran\a”, scria
express.co.uk, la începutul lunii august.
Câteva zile mai târziu însă, producătoarea
declara că nu i-a fost oferit niciun rol lui
Bruni ;i că nu vor avea loc filmări în Fran\a,
potrivit dailymail.co.uk.
Brad Pitt ar pedepsi
cu moartea pe cei care
au poluat Golful Mexic
Actorul american a lansat un atac dur
la adresa consor\iului britanic British
Petroleum (BP), declarând că este dispus
să `;i revizuiască părerea despre pedeapsa
cu moartea în cazul autorilor ce se fac vinova\i
de poluarea cu petrol a Golfului
Mexic, informează dailymail.co.uk. Pitt a
făcut acest comentariu într-un documentar
care a avut premiera în Statele Unite ale
Americii. Întrebat ce părere are despre persoanele
care au declan;at criza ecologică
din Golful Mexic, Brad a declarat< “În trecut,
nu am sus\inut niciodată pedeapsa cu
moartea. Acum însă, sunt dispus să îmi
revizuiesc părerea despre pedeapsa cu
moartea”. Vedeta în vârstă de 46 de ani a
reprezentat “vârful de lance” al proiectului
ecologic-umanitar “Make It Right”, care
a avut scopul de a construi 150 de case
ecologice, rezistente ;i la un pre\ accesibil,
în zonele din New Orleans cel mai afectate
de uraganul Katrina, care a distrus acest
ora; în 2005.
Eforturile depuse de el în această regiune
au fost surprinse pe peliculă, în documentarul
“If God Is Willing and Da
Creek Don’t Raise”, de cineastul Spike Lee,
care a avut premiera în seara zilei care marchează
împlinirea a cinci ani de la producerea
catastrofei. Documentarul ar fi trebuit
să se încheie pe un ton optimist, prezentând
imagini cu echipa de fotbal american
din New Orleans c];tigând finala
Super Bowl din acest an.
Însă după explozia din luna aprilie a
platformei de forări submarine Deepwater
Horizon din Golful Mexic, ce a cauzat
moartea a 11 persoane ;i a declan;at cel mai
mare dezastru ecologic din istoria Statelor
Unite, regizorul Spike Lee a decis să includă
;i acest subiect în filmul său. “Acesta ar fi
putut deveni cu siguran\ă un documentar
mai optimist”, a declarat Lee.
m

12 Informa\ia de Duminic[/29 august 2010
Cum au renun\at vedetele la \ig[ri?
C]nd vine vorba despre fumat, nici
vedetele nu stau prea bine la acest capitol.
Multe se lupt[ cu acest obicei, `ns[
avem c]teva exemple demne de urmat.
Iat[ ce metode au g[sit starurile s[ renun\e
la „fumuri”,
Jennifer Aniston
N-ai zice, dup[ c]t de bine arat[, c[
actri\a din serialul „Friends” a fost o
fum[toare `nr[it[. Dac[ `i admiri corpul,
p[rul ;i tenul mereu radiant trebuie s[-i
urmezi exemplul - o cur[ de detoxifiere
;i multe exerci\ii fizice, `n special yoga.
Acestea sunt secretele cu care se laud[
Aniston. Ea a reu;it s[ renun\e definitiv
la cofein[ ;i tutun din 2007, c]nd a urmat
o cur[ de detoxifiere. Iar dup[ ce instructoarea
ei i-a recomandat yoga, setul
era complet “Ea a adus yoga `n via\a mea
;i acest lucru mi-a schimbat complet
via\a. Este una dintre cele mai amuzante
modalit[\i de a te antrena.”
Gisele Bündchen
:i-a dorit s[ tr[iasc[ s[n[tos ;i a renun\at
la \ig[ri din 2003. Gisele a reu;it
;i nu ;i-a f[cut probleme `n privin\a kilogramelor
pe care le-a acumulat dup[ ce
a renun\at la acest obicei nes[n[tos. “Mam
`ngr[;at aproape 7 kilograme dup[ ce
am renun\at la \ig[ri. A;a ;i? M[ prefer
a;a. Nu merit[ s[ ne juc[m cu s[n[tatea
noastr[“, declar[ Gisele `n revista
„People”, `ncuraj]nd fum[torii s[ se lase
de fumat pentru c[ m]ncarea are un gust
mult mai bun. “Fumam c]te un pachet ;i
jum[tate pe zi de \ig[ri ;i m]ncam numai
cheeseburgeri. Mi-am tratat corpul ca pe
cel mai mare du;man al meu”, explic[
supermodelul, citat de Thaindian.com.
Courteney Cox Arquette
~n iulie 2006, starul din serialul
„Friends” ;i so\ul ei, David Arquette, au
apelat la terapia prin bioenergie ;i la hipnoz[.
Courteney declar[ c[ nu s-a g]ndit
niciodat[ s[ renun\e la fumat, `ns[ cu o
zi `nainte ca so\ul ei s[ o cear[ de so\ie au
decis s[ duc[ aceast[ lupt[ `mpreun[.
Matt Damon
Dup[ ce a puf[it al[turi de prietenul
s[u Ben Affleck aproape 20 de ani, `n
2004 ;i-a luat inima `n din\i ;i a recurs la
hipnoz[. Dup[ trei ;edin\e a sc[pat definitiv
de pofta de \ig[ri. “Am `nv[\at c[
motivul pentru care renun\i la fumat este
legat de con;tientizarea efectelor nocive
pe care le are \igara asupra organismului.
Dup[ ce ai constatat c]t de reale
sunt aceste consecin\e, nu ai cum s[ mai
fumezi”, a declarat Matt pentru revista
„Parade”.
Ben Affleck
A urmat exemplul prietenului s[u,
Matt Damon, ;i a recurs la hipnoz[. Asta
dup[ ce a fost un fum[tor `nr[it timp de
20 de ani. Ultima \igar[ a savurat-o `n noiembrie
2005, cu pu\in dup[ ce a primit
vestea c[ so\ia sa, actri\a Jennifer Garner,
este `ns[rcinat[ cu primul lor copil.
Charlize Theron
A fost for\at[ de `mprejur[ri s[ renun\e
la \ig[ri. Frustrat[ de faptul c[
reu;ea s[ `ntruchipeze orice personaj, mai
pu\in rolul unui nefum[tor, Charlize a
decis s[ recurg[ la hipnoz[. :i din septembrie
2005 a renun\at definitiv la \ig[ri.
Anthony Hopkins
A renun\at demult la \ig[ri, `ns[ declar[
c[ i se mai face uneori poft[. :i cum
crede\i c[ ;i-o st[p]ne;te? Citind cartea
lui Allen Carr, care l-a ajutat enorm de
mult `n lupta `mpotriva \ig[rilor.
Gabriela Spanic a fost otr[vit[
de asistenta personal[
Miss Mexic a fost aleas[ Miss Universe 2010
Reprezentanta Mexicului, Jimena
Navarrete, în vârstă de 22 de ani, a fost încoronată
noua Miss Universe, luni, la Las
Vegas, infirmând toate pronosticurile care
anticipau o victorie a unei reprezentante
din Irlanda, Venezuela sau SUA.
Podiumul a fost completat, în ordine, de
Miss Jamaica - Yendi Phillipps, Miss
Australia - Jesinta Campbell, Miss
Ucraina - Anna Poslavska ;i Miss Filipine
- Venus Raj.
Originară din Guadalajara, noua regină
a frumuse\ii, manechin profesionist
de la vârsta de 15 ani, purtând o rochie de
seară de culoare ro;ie, a declarat că dore;te
să studieze gastronomia. Însă, în următorul
an, Jimena Navarrete va trebui să `;i
consacre tot timpul, în calitate de Miss
Universe, altor cauze, precum lupta împotriva
maladiei SIDA ;i a cancerului mamar.
Ea a primit, totodată, o sum[ de bani,
o bursă de studii pe un an la New York
Film Academy, un apartament `nchiriat
`n New York, dar ;i numeroase perechi de
pantofi ;i produse cosmetice.
Aceasta este pentru a doua oară când
o reprezentantă a Mexicului c];tigă titlul
de Miss Universe, după victoria Lupitei
Jones, în 1991. Jimena Navarrete îi succede
reprezentantei Venezuelei, Stefania
Fernandez, care a fost desemnată Miss
Universe 2009, la vârsta de 19 ani.
Celebra actri\ă de telenovele, fiul ;i
mama acesteia au consumat constant, fără
;tirea lor, sulfat de amoniu.
În urma investiga\iilor efectuate după
o perioadă în care atât actri\a, fiul în vârstă
de 2 ani, mama acesteia, precum ;i o
menajeră s-au plâns de ame\eli, vom[ ;i
dureri abdominale, medicii au ajuns la
concluzia că au fost otr[vi\i constant cu
sulfat de amoniu, vreme de patru luni, scrie
„The Guardian”.
De vină este asistenta personală Marcia
Celeste, crede Gabriela, care a ;i reclamato
la poli\ie când a observat că e singura din
casă care nu manifestă acelea;i simptome
;i `;i programase o excursie imediat ce-a
aflat că familia a mers la analize.
Marcia Celeste Fernández Babio, în
vârstă de 24 de ani, a fost arestată pe 19 august,
după ce în camera ;i în bagajele ei s-
au găsit câteva flacoane de sulfat de amoniu.
Justin Timberlake, distrac\ie cu prietenii
`n c[su\a din copac
Artistul a contactat o echip[ de muncitori
care să-i construiască o casă din
lemn într-unul dintre copacii care se află
pe proprietatea sa din Los Angeles. Astfel
speră să aibă parte de mai multă distrac\ie
alături de prietenii lui. „Justin e în continuare
un copil. :i-a dorit căsu\a ca să aibă
el ;i amicii lui un refugiu, un loc unde
pot bea în voie ;i juca căr\i toată noaptea”,
a declarat o sursă.
Cântăre\ul va permite doar bărba\ilor
accesul în căsu\ă ;i i-a interzis chiar ;i iubitei
lui, Jessica Biel, să calce pragul refugiului
său. „A mers atât de departe încât
a postat o pancardă la u;ă pe care scrie
«Interzis fetelor!»”, a adăugat sursa.