Fitland te a;teapt[ m]ine la “Ziua por\ilor deschise”

6 Informa\ia zilei Bog[\iile toamnei
Miercuri 25 noiembrie 2009
Prazul stimuleaz[
eliminarea toxinelor
din organism
Prazul, o legum[ extrem
de pre\ioas[ `n anotimpul
rece, con\ine o serie de substan\e
benefice s[n[t[\ii, are
gust pl[cut ;i poate fi preparat
`n multe feluri.
Prazul este una din legumele
cu cel mai mare con\inut de fibre
alimentare, ajut[ digestia ;i `n plus
e o legum[ de sezon. Prazul este
un bun remediu pentru faringit[,
tuse ;i r[gu;eal[. Con\ine o serie
de vitamine, precum< vitamina A,
C, complexul B, hidra\i de carbon,
minerale ;i oligoelemente (calciu,
fosfor, potasiu, magneziu,
mangan, siliciu). 100 g praz
con\ine 4-5 g fibre ;i numai 27 de
calorii.
Are propriet[\i diuretice
Nutri\ioni;tii ne sf[tuiesc s[
m]nc[m at]t partea alb[ a
prazului c]t ;i cea verde, deoarece
`n partea alb[ se g[sesc foarte
multe glucide, cu propriet[\i
diuretice, iar dintre fibre,
pectinele se g[sesc `n partea alb[
a prazului. Frunzele con\in ;i
celuloz[ ;i hemiceluloz[, fibre
care se p[streaz[ ;i dup[
prepararea termic[ a prazului. :i
cantit[\ile de vitamine difer[ `ntre
cele dou[ p[r\i< frunzele con\in
mai mult[ vitamin[ A dec]t
partea alb[ a prazului, la fel se
`nt]mpl[ ;i `n cazul vitaminei C.
Totu;i mineralele se g[sesc `n
cantit[\i aproximativ egale `n
ambele p[r\i ale prazului.
Datorit[ propriet[\ilor sale
diuretice, prazul este recomandat
bolnavilor cardiaci, renali,
hepatici ;i reumatici. Prazul este
recunoscut ca fiind bun tonic al
sistemului nervos, laxativ,
calmant al tractului digestiv,
emolient, expectorant, adjuvant
`n ateroscleroz[, antiseptic. ~n
plus stimuleaz[ func\ionarea bilei
;i a stomacului, cur[\[ arterele de
colesterol, distruge germenii
patogeni ;i previne cancerul.
Ac\iune terapeutic[
Pentru afec\iunile pectorale
este recomandat un sirop din
decoct concentrat, amestecat cu
o cantitate egal[ de miere. Se
consum[ 4-5 linguri\e pe zi.
Pentru uz intern, se fierbe
timp de 20-30 de minute decoctul
concentrat din planta tocat[
m[runt ;i ap[ `n cantit[\i egale,
apoi se las[ s[ se r[ceasc[. Se
strecoar[ ;i se consum[ trei c[ni
pe zi.
Prazul m[run\it amestecat cu
miere este indicat `n cazul r[nilor
deschise, arsurilor, t[ieturilor ;i
`n\ep[turilor, av]nd rol antiseptic
;i antiinflamator. Frunzele fierte,
sub form[ de cataplasm[, se pun
pe abscese, furuncule, ulcera\ii
supurante, umfl[turi gutoase.
Cura cu praz
Cura cu praz const[ `n
administrarea de suc din aceast[
legum[, timp de o s[pt[m]n[,
diminea\a, pe stomacul gol, c]te
un p[h[rel> remediu recomandat
diabeticilor.
Sucul de praz elimin[ acidul
uric, iar `n amestec cu suc de
morcov sau \elin[, ajut[ la tratarea
reumatismelor, gutei, litiazei
urinare, aterosclerozei. Iar pentru
cei care \in cure de sl[bire, este
recomandat un pahar de suc de
praz `nainte de fiecare mas[
principal[. Cura cu praz este
contraindicat[ persoanelor care
sufer[ de constipa\ie.
Dana T.
|elina `mbun[t[\e;te digestia
;i m[re;te pofta de m]ncare
Este cunoscut[ `nc[ din cele
mai vechi timpuri pentru
puterile de vindecare a durerilor
de cap, `n calmarea nervozit[\ii,
u;urarea digestiei ;i
reglarea tractului intestinal.
Pu\in[ lume ;tie c]t de s[n[-
toas[ este \elina ;i ce remedii
aduce ea `n bolile organismului.
Are o arom[ puternic[,
fiind `ntrebuin\at[ `n
ciorbe `n general, dar ;i `n alte
m]nc[ruri.
|elina con\ine vitaminele
A, B, C ;i diferite s[ruri
minerale. Sucul
de \elin[ constituie
o cur[ de
`ntinerire> cur[-
\[ organismul de
toxine, mai ales
ficatul ;i rinichii,
purific[ s]ngele ;i
exercit[ o ac\iune tonic[
asupra sistemului nervos.
Uleiul de semin\e de \elin[
este benefic persoanelor care
sufer[ de gut[ ;i reumatism.
Consumul de \elin[ este
recomandat ;i astenicilor ;i
persoanelor demineralizate datorit[
vitaminelor< B2, C, calciu,
magneziu, fosfor, cupru etc.
Propriet[\i curative
|elina este un puternic
depurativ (filtreaz[ s]ngele datorit[
nitra\ilor pe care `i con\ine), este
un detoxifiant al ficatului ;i diuretic
(indicat celor care vor s[ elimine
excesul de ap[ din \esuturi).
Datorit[ propriet[\ilor sale
diuretice, sucul de \elin[ este
benefic `n curele de sl[bire ;i `n
m[rirea diurezei. Efecte similare
sunt valabile ;i `n cazul tusei ;i
afec\iunilor bronhiilor.
Sucul de \elin[ cicatrizeaz[
r[nile dac[ este
folosit sub form[
de comprese, de
trei ori pe zi. ~n
cazul ulcera\iilor
gurii, anginei, pierderii
vocii, se face de mai multe
ori pe zi gargar[ cu suc de
\elin[. Pentru deger[turi,
decoctul const[ din 250
g \elin[ `mpreun[ cu 1
litru de ap[, se las[ s[
fiarb[ 45 de minute,
dup[ care se strecoar[.
Se cufund[ picioarele ;i
m]inile degerate `n acest preparat,
timp de 5 minute, de trei ori pe zi.
Dana Todea
C[tina previne apari\ia
aterosclerozei
Cunoscut[ ca fiind unul
din cei mai puternici antioxidan\i
naturali, c[tina ajut[ la
regenerarea celulelor, gr[-
bind procesul de vindecare.
Este eficient[ `mpotriva
bolilor de piele, gripei ;i
`mb[tr]nirii.
C[tina are un efect antianemic,
tonifiant, vitaminizant, cre;te
imunitatea organismului, este un
tonic vascular, `mbun[t[\e;te
func\ia de detoxifiere a ficatului ;i
previne apari\ia aterosclerozei.
Con\ine vitaminele< A, B1, B2, B6,
B9, E, K, P, F.
Betacarotenul, necesar ochilor
se g[se;te `n c[tina alb[ din bel;ug,
iar prin con\inutul de vitamina E,
c[tina alb[ este implicat[ `n procesul
de regenerare al organismului.
Ce folosim de la c[tin[?
De la c[tin[ se folosesc mai ales
fructele, con\in]nd aproape toate
vitaminele ;i mineralele necesare
organismului (provitamina A,
vitamina B, C, E, PP). Extractul
uleios ob\inut din fructele de c[tin[
protejeaz[ tegumentele de radia\iile
ultraviolete ;i are efect emolient.
Scoar\a de pe ramuri este benefic[
prin efectele sale antiseptice,
astringente ;i remineralizante, iar
r[d[cinile sunt un bun antibiotic ;i
stimulent imunitar.
D.T.
Miercuri 25 noiembrie 2009
Spaghete gratinate cu ciuperci
Ingrediente<
- 300 g spaghete
- sare ;i piper
- 2 cepe
- 3 c[\ei de usturoi
- 300 g ceaf[ de porc pr[jit[
- 300 g ciuperci
- 1 lingur[ unt
- ½ leg[tur[ maghiran
- 100 ml sup[
- 300 g ca;caval
- 200 ml sm]nt]n[
Mod de preparare<
Se fierb spaghetele `n ap[ cu
sare. Ceapa ;i usturoiul se toac[.
Se rade ca;cavalul, iar carnea se
taie f];ii. Ciupercile se cur[\[ ;i
se pr[jesc `n unt timp de 3 minute>
apoi se scot din tigaie.
Se c[le;te ceapa, se s[reaz[ ;i
se pipereaz[. Se adaug[ pu\in
maghiran, se stinge cu sup[ ;i se
adaug[ carnea, apoi 6 linguri de
ca;caval ras ;i sare.
Cuptorul se `ncinge la 200 ºC.
Se scurg pastele ;i se amestec[
`mpreun[ cu ciupercile ;i legumele>
se repartizeaz[ `n 8 forme
termorezistente (sau una mai
mare). Se toarn[ sm]nt]na, se
presar[ restul de ca;caval, piper
;i m[ghiran. Se las[ s[ se
rumeneasc[ la cuptor cca. 10-15
minute.
Musaca de soia (de post)
Ingrediente<
- 8 cartofi
- 1 v]n[t[
- 1 can[ granule de soia
- 2 fire praz
- ulei
- sare ;i piper
- oregano, cimbru
- pesmet
- boia dulce ;i picant[
Mod de preparare<
Las[ granule la `nmuiat `n ap[
c[ldu\[. Separat, pune cartofii `n
coaj[ la fiert, `n ap[ cu sare. C]nd
s-au r[cit cur[\[-i ;i taie-i felii de
1 cm grosime.
~ntr-o tigaie cu pu\in ulei,
c[le;te pe ambele p[r\i v]n[ta,
cur[\at[ ;i feliat[, ;i scoate-o pe un
prosop de h]rtie.
~n gr[simea r[mas[ c[le;te
bine prazul tocat. Adaug[ granulele
de soia `nmuiate, potrive;te
gustul de sare ;i piper ;i adaug[
mirodeniile.
Unge cu ulei ;i tapeteaz[ cu
pesmet un vas termorezistent.
A;az[ un strat de cartofi felia\i,
altul de soia, vinete pr[jite, soia,
iar la final un strat de cartofi. Unge
deasupra cu un sos din boia ;i ap[,
dup[ care se introduce la cuptor
20-25 minute.
Re\ete
Informa\ia zilei 7
Dobo; cu crem[ de castane
Ingrediente<
Blat<
- 9 g[lbenu;uri
- 220 g zah[r
pudr[
- 9 albu;uri
- 180 g f[in[
- 200 g migdale
m[cinate
Crem[<
- 350 g piure de
castane `ndulcit
- 20 ml vi;inat[
- 150 g zah[r
pudr[
- 400 ml fri;c[
- 30 g ciocolat[
ras[
- 25 g cire;e confiate
- 2 linguri nuci caramelizate
Mod de preparare<
Se `ncinge cuptorul la 220ºC.
Se bat g[lbenu;urile cu 140 gr
zah[r pudr[. Albu;urile se bat cu
o cantitate mic[ de zah[r pudr[ ;i
apoi se `nglobeaz[ restul de zah[r
pudr[, b[t]nd `n continuare.
~n compozi\ia de g[lbenu;uri
se `nglobeaz[ o cantitate mic[ de
albu;, apoi ;i restul de albu;,
urmat de f[in[. Se amestec[ u;or,
cu mi;c[ri ascendente.
Pe o bucat[ de h]rtie de copt
se deseneaz[ 5 cercuri (ø 26 cm).
Se `ntoarce h]rtia pe verso ;i se
repartizeaz[ pe fiecare cerc c]te
pu\in aluat. Se niveleaz[ bine ;i se
presar[ migdale. Blaturile se coc
la cuptor unul dup[ altul, cu mare
aten\ie s[ nu se ard[. Se scot din
tav[ cu grij[, pentru a nu se rupe,
;i se las[ la r[cit.
Crema< Piureul de castane se
amestec[ `mpreun[ cu vi;inata ;i
zah[rul pudr[. Se `nglobeaz[
fri;ca b[tut[.
Blaturile se ung cu un strat de
crem[ ;i se suprapun. Tortul se
decoreaz[ cu ciocolat[ ras[, cire;e
confiate ;i nuci caramelizate.
Chec cu fructe confiate (de post)
Ingrediente<
- 3 ½ ce;ti f[in[
- ¾ cea;c[ ulei
- 1 ¾ cea;c[ zah[r
- ½ cea;c[ suc de portocale
- ½ cea;c[ stafide
- ½ cea;c[ miez de nuc[ pisat[
- 1 cea;c[ fructe confiate t[iate
- 1 linguri\[ scor\i;oar[
- 1 linguri\[ praf de copt
- 1 linguri\[ bicarbonat
- esen\[ de rom
Mod de preparare<
~ntr-un vas se amestec[ bine
uleiul cu zah[rul. Adaug[, pe
r]nd, esen\a de rom, sucul de
portocale, f[ina `n ploaie amestecat[
`n prealabil cu praful de
copt ;i bicarbonatul.
La final adaug[ scor\i;oara,
stafidele, nuca pisat[ ;i fructele
confiate m[run\ite.
Unge o form[ de chec cu ulei
(sau margarin[ vegetal[), tapeteaz-o
cu f[in[ ;i toarn[ compozi\ia
`n ea. Se coace la foc
potrivit timp de 45-55 minute.