ICRP 105 - Protectia radiologica in medicina

10. NIVELURI DE REFERINȚĂ PENTRU DIAGNOSTIC
(77) Îndrumări privind utilizarea nivelurilor de referință pentru
diagnostic la pacienții din expunerea medicală au fost furnizate de Publicația
60 (ICRP, 1991a), Publicația 73 (ICRP, 1996) și Ghidul suport 2 (ICRP,
2001). Un conspect al acestor îndrumări, care include și o parte a istoriei
evoluției conceptului de niveluri de referință pentru diagnostic, este dat în
această secțiune.
10.1. Niveluri de referință pentru diagnostic (Publicațiile 60 și 73)
(78) Nivelurile de referință au fost descrise de Publicația 60 (ICRP,
1991a) ca fiind valorile mărimilor măsurate peste care trebuie să se ia o
decizie sau o acțiune specifică. Ele cuprind nivelurile de înregistrare, peste
care un rezultat trebuie să fie înregistrat valorile mai mici fiind ignorate;
nivelurile de investigare, peste care trebuie să fie luate în considerare unele
acțiuni de remediere; și mult mai generale, nivelurile de acțiune, peste care
trebuie să se întreprindă unele acțiuni specifice. Utilizarea acestor niveluri
poate evita munca inutilă sau neproductivă și poate ajuta la folosirea eficace
a resurselor. Ele pot, de asemenea, să fie utile în protecția radiologică prin
canalizarea atenției la situațiile cu risc potențial mare.
(79) O formă specială a nivelului de referință (nivel de referință pentru
diagnostic) se aplică imagisticii medicale cu raze x și medicinei nucleare de
diagnostic. Comisia a făcut în Publicația 60 (ICRP, 1991a) recomandarea că
pentru aplicarea la unele proceduri de diagnostic obișnuite trebuie să se
acorde atenție utilizării constrângerilor pe doză sau nivelurilor de investigare
care au fost alese de către organizația profesională sau autoritatea de
reglementare. Ele trebuie să fie aplicate în mod flexibil pentru a permite
doze mai mari atunci când sunt indicate de un raționament clinic solid.
Comisia a despărțit conceptul nivelului de referință pentru diagnostic de cel
de constrângere pe doză și a discutat acest concept mult mai detaliat în
Publicația 73 (ICRP, 1996), așa cum se notează mai jos.
(80) Nivelurile de referință pentru diagnostic, care sunt o formă de nivel
de investigare, se aplică unei mărimi ușor măsurabile, în mod uzual doza
absorbită în aer sau într-un material echivalent țesutului la suprafața unei
fantome standard simple sau a unui pacient. Pentru medicina nucleară
mărimea va fi, în mod obișnuit, activitatea administrată. În ambele cazuri
41