CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
98 Ioan Mihuţ 8 conflictului evidenţiază mai întâi aceste cauze structurale şi abia apoi caracteristicile managerilor antrenaţi în conflict. Ostilităţile iraţionale sunt variabile importante care măsoară gradul de intoleranţă între membrii unei organizaţii. În viaţa socială, unii manageri nu s-ar asocia niciodată, dar în mediul de muncă sunt siliţi să lucreze împreună, din cauza exigenţelor dictate de nevoile organizaţiei. Din păcate, aceste ostilităţi pot aduce prejudicii atingerii scopurilor, pot fi sursa formării de stereotipuri şi prejudecăţi negative faţă de alţii (de aici apariţia practicilor discriminatorii). 4. DINAMICA PROCESELOR CONFLICTUALE ŞI STADIILE UNUI POSIBIL CONFLICT În opinia noastră, un model care încearcă să descrie etapele de desfăşurare a conflictelor ar trebui să ţină cont de evoluţia acestora în timp şi intensitatea episoadelor conflictuale. Folosind cele două dimensiuni, putem pune în evidenţă mai multe stadii ale proceselor conflictuale: starea tensională (în care există toate premisele declanşării conflictului), recunoaşterea stării conflictuale, accentuarea stării conflictuale (când se acumulează starea tensională fără a se declanşa însă conflictul), declanşarea conflictului şi încetarea conflictului. Dinamica stării conflictuale, reprezentată în figura 4, poate cunoaşte forme diferite, uneori neţinând cont de etapizarea amintită. Fig. 4. Dinamica unui proces conflictual.
9 Managementul conflictelor 99 Cu certitudine, se poate afirma că fiecare din fazele menţionate în fig. 4 se caracterizează printr-o serie de provocări cărora părţile implicate în conflict trebuie să le facă faţă. Starea tensională apare în situaţia existenţei unor elemente care se pot constitui în surse conflictuale: diferenţele, interdependenţele sau folosirea resurselor în comun. Obiectivele divergente nu generează conflictul decât în momentul în care aceste divergenţe sunt sesizate. Când situaţia conflictuală este recunoscută, cei implicaţi îşi focalizează atenţia asupra dinamicii conflictului. Accentuarea stării conflictuale constă în acumularea de tensiuni, dar deşi conflictul nu s-a declanşat, acesta devine inevitabil. Declanşarea conflictului presupune descătuşarea forţelor conflictuale şi încercarea de afirmare cât mai puternică a intereselor divergente. În fine, starea conflictuală se va încheia prin schimbarea elementelor care au condus la apariţia conflictului. Părţile fac eforturi pentru crearea unor condiţii noi, de cooperare, sau construiesc argumente pentru declanşarea unui nou conflict, mult mai puternic de această dată. Analiza evoluţiei proceselor conflictuale arată că declanşarea conflictelor presupune acumularea treptată de tensiuni în timp. În general, conflictul evoluează trecând prin mai multe etape, care se întrepătrund: apariţia unor surse generatoare de conflict şi conturarea conflictului latent, perceperea conflictului, exteriorizarea clară a unor simptome caracteristice conflictului, desfăşurarea unor acţiuni deschise (etapa conflictului manifest), iar la final, apariţia unor consecinţe, rezultate. Influenţa mediului, organizaţiei şi a individului asupra stadiilor conflictului sunt evidenţiate într-un model elaborat de Judith R. Gordon (fig. 5). Răspunsul creativ pentru orice conflict îl reprezintă transformarea acestuia într-o şansă (oportunitate) de schimbare în bine. Interacţiunea dintre părţi se finalizează cu anumite consecinţe, care pot fi funcţionale, dacă conflictul se finalizează cu o îmbunătăţire a rezultatelor, sau pot fi disfuncţionale, când nu conduce la rezultate benefice. Etapizarea pe care o propune Judith R. Gordon atrage atenţia că ciclul conflictului se auto-întreţine atunci când rezolvarea lui nu este favorabilă. Se revine astfel la prima fază a conflictului, aceea în care se generează un anumit set de atitudini şi sentimente. Menţinerea conflictului latent este o dovadă că efectele episodului conflictual anterior se fac resimţite, iar managerul face faţă cu mult mai greu condiţiilor apărute în desfăşurarea conflictului.
- Page 48 and 49: 48 Vasile Marian 10 miliarde de dol
- Page 50 and 51: 50 Vasile Marian 12 pensii şi alte
- Page 52 and 53: 52 Vasile Marian 14 iar pentru 40 l
- Page 54 and 55: 54 Vasile Marian 16 condiţiile pre
- Page 56 and 57: 56 Vasile Marian 18 arăta că pens
- Page 58 and 59: 58 Vasile Marian 20 în sistemul pu
- Page 60 and 61: 60 Vasile Marian 22 alimentată sin
- Page 62 and 63: 62 Vasile Marian 24 Tabelul 6 Nivel
- Page 64 and 65: 64 Vasile Marian 26 până la 98,2%
- Page 66 and 67: 66 Vasile Marian 28 stagiul de coti
- Page 68 and 69: 68 Vasile Marian 30 randament se î
- Page 70 and 71: 70 Vasile Marian 32 asigurare de a-
- Page 72 and 73: 72 Andrei Negru 2 socială consider
- Page 74 and 75: 74 Andrei Negru 4 româneşti pe c
- Page 76 and 77: 76 Andrei Negru 6 efectuării unui
- Page 78 and 79: 78 Andrei Negru 8 Prin urmare, decl
- Page 80 and 81: 80 Andrei Negru 10 monografică des
- Page 82 and 83: 82 Aurel Teodor Codoban 2 senzorial
- Page 84 and 85: 84 Aurel Teodor Codoban 4 odată cu
- Page 86 and 87: 86 Aurel Teodor Codoban 6 gustul, n
- Page 88 and 89: 88 Aurel Teodor Codoban 8 nevoie de
- Page 90 and 91: 90 Aurel Teodor Codoban 10 comunic
- Page 92 and 93: 92 Ioan Mihuţ 2 2. PERCEPŢIA MANA
- Page 94 and 95: 94 Ioan Mihuţ 4 3. SURSELE CONFLIC
- Page 96 and 97: 96 Ioan Mihuţ 6 primeşte un salar
- Page 100 and 101: 100 Ioan Mihuţ 10 Fig. 5. Stadiile
- Page 102 and 103: 102 Ioan Mihuţ 12 BIBLIOGRAFIE COD
- Page 104 and 105: 104 Vasile Zaharia 2 pay more atten
- Page 106 and 107: 106 Vasile Zaharia 4 A ajunge îns
- Page 108 and 109: 108 Vasile Zaharia 6 analiza concep
- Page 110 and 111: 110 Vasile Zaharia 8 Demersul metod
- Page 112 and 113: 112 Vasile Zaharia 10 culturale, sa
- Page 114 and 115: 114 Vasile Zaharia 12 - „fonduri
- Page 116 and 117: 116 Vasile Zaharia 14 avea parte fi
- Page 118 and 119: 118 Vasile Zaharia 16 repartizarea
- Page 120 and 121: 120 Vasile Zaharia 18 resurse devin
- Page 122 and 123: 122 Emil Pop 2 modernă, credem că
- Page 124 and 125: 124 Emil Pop 4 funcţii, cultura co
- Page 126 and 127: 126 Emil Pop 6 sale culturale 6 ,
- Page 128 and 129: 128 Emil Pop 8 personalităţii, pe
- Page 130 and 131: 130 Emil Pop 10 este cultură care
- Page 132 and 133: 132 Emil Pop 12 premisa instituirii
- Page 134 and 135: 134 Emil Pop 14 Conştientizarea pr
- Page 136 and 137: 136 Anton Drăgoescu 2 În mediul n
- Page 138 and 139: 138 Anton Drăgoescu 4 de forţe
- Page 140 and 141: 140 Anton Drăgoescu 6 date permane
- Page 142 and 143: 142 Anton Drăgoescu 8 majorităţi
- Page 144 and 145: 144 Anton Drăgoescu 10 susţinând
- Page 146 and 147: 146 Călina Jugastru 2 Într-o inte
9 Managementul conflictelor 99<br />
Cu certitudine, se poate afirma că fiecare din fazele menţionate în<br />
fig. 4 se caracterizează printr-o serie <strong>de</strong> provocări cărora părţile implicate<br />
în conflict trebuie să le facă faţă. Starea tensională apare în situaţia<br />
existenţei unor elemente care se pot constitui în surse conflictuale:<br />
diferenţele, inter<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţele sau folosirea resurselor în comun.<br />
Obiectivele divergente nu generează conflictul <strong>de</strong>cât în momentul în care<br />
aceste divergenţe sunt sesizate. Când situaţia conflictuală este<br />
recunoscută, cei implicaţi îşi focalizează atenţia asupra dinamicii<br />
conflictului. Accentuarea stării conflictuale constă în acumularea <strong>de</strong><br />
tensiuni, dar <strong>de</strong>şi conflictul nu s-a <strong>de</strong>clanşat, acesta <strong>de</strong>vine inevitabil.<br />
Declanşarea conflictului presupune <strong>de</strong>scătuşarea forţelor conflictuale şi<br />
încercarea <strong>de</strong> afirmare cât mai puternică a intereselor divergente. În fine,<br />
starea conflictuală se va încheia prin schimbarea elementelor care au<br />
condus la apariţia conflictului. Părţile fac eforturi pentru crearea unor<br />
condiţii noi, <strong>de</strong> cooperare, sau construiesc argumente pentru <strong>de</strong>clanşarea<br />
unui nou conflict, mult mai puternic <strong>de</strong> această dată.<br />
Analiza evoluţiei proceselor conflictuale arată că <strong>de</strong>clanşarea<br />
conflictelor presupune acumularea treptată <strong>de</strong> tensiuni în timp. În general,<br />
conflictul evoluează trecând prin mai multe etape, care se întrepătrund:<br />
apariţia unor surse generatoare <strong>de</strong> conflict şi conturarea conflictului latent,<br />
perceperea conflictului, exteriorizarea clară a unor simptome<br />
caracteristice conflictului, <strong>de</strong>sfăşurarea unor acţiuni <strong>de</strong>schise (etapa<br />
conflictului manifest), iar la final, apariţia unor consecinţe, rezultate.<br />
Influenţa mediului, organizaţiei şi a individului asupra stadiilor<br />
conflictului sunt evi<strong>de</strong>nţiate într-un mo<strong>de</strong>l elaborat <strong>de</strong> Judith R. Gordon<br />
(fig. 5). Răspunsul creativ pentru orice conflict îl reprezintă transformarea<br />
acestuia într-o şansă (oportunitate) <strong>de</strong> schimbare în bine. Interacţiunea<br />
dintre părţi se finalizează cu anumite consecinţe, care pot fi funcţionale,<br />
dacă conflictul se finalizează cu o îmbunătăţire a rezultatelor, sau pot fi<br />
disfuncţionale, când nu conduce la rezultate benefice.<br />
Etapizarea pe care o propune Judith R. Gordon atrage atenţia că<br />
ciclul conflictului se auto-întreţine atunci când rezolvarea lui nu este<br />
favorabilă. Se revine astfel la prima fază a conflictului, aceea în care<br />
se generează un anumit set <strong>de</strong> atitudini şi sentimente. Menţinerea<br />
conflictului latent este o dovadă că efectele episodului conflictual<br />
anterior se fac resimţite, iar managerul face faţă cu mult mai greu<br />
condiţiilor apărute în <strong>de</strong>sfăşurarea conflictului.