12.01.2014 Views

Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

92 Ioan Mihuţ 2<br />

2. PERCEPŢIA MANAGERIALĂ A CONFLICTELOR<br />

Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re managerial, conflictele, indiferent <strong>de</strong><br />

sursele care le generează şi factorii favorizanţi, sunt evaluate şi<br />

orientate în sensul creşterii sau diminuării performanţelor umane. De<br />

aici, posibilitatea ca managerii, implicaţi în conflicte sau în<br />

gestionarea lor, să evalueze stări conflictuale şi să expună percepţii<br />

extrem <strong>de</strong> diferite privind realitatea acestora. A<strong>de</strong>sea, motivele reale<br />

<strong>de</strong> conflict pot fi false sau manipulate, fără o bază în realitatea aşa-zisă<br />

obiectivă. Utilizând impactul dintre percepţiile subiective şi starea<br />

obiectivă, care pot fi diferite la părţile (grupurile) aflate în conflict,<br />

Leigh Thompson oferă un mo<strong>de</strong>l al conflictelor în care distinge<br />

următoarele stări: conflictul real (conflictul există şi persoanele îl<br />

percep ca atare), conflictul latent (există, dar nu este perceput), fals<br />

(nu există, dar este perceput) sau inexistent (nici nu există şi nici nu<br />

este perceput). (Fig. 1)<br />

Fig. 1. Percepţii ale realităţii şi conflictului 1 .<br />

În consecinţă, în funcţia <strong>de</strong> percepţia stării conflictuale, este<br />

posibilă o calificare a unui tip <strong>de</strong> conflict, <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt şi <strong>de</strong> condiţiile în<br />

care se <strong>de</strong>sfăşoară. De vreme ce conflictul în sine nu este nici bun, nici<br />

rău, arătând perceperea divergenţelor <strong>de</strong> interese, este mult mai potrivită<br />

distincţia conflict funcţional–disfuncţional. Pentru susţinătorii acestei<br />

abordări, problema reală nu este a conflictului în sine, ci a modului în care<br />

poate fi orientat şi gestionat în ve<strong>de</strong>rea maximizării efectelor sale pozitive<br />

1 L. THOMPSON, The Mind of the Negociator, Prentice Hall,<br />

Englewood Cliffs, New Jersey, 2000.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!