CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
9 <strong>Responsabilitate</strong>–cunoaştere–acţiune în sociologia... 79<br />
Ne pronunţăm categoric pentru această elementară obligaţie a tuturor celor<br />
care doresc să aducă o cât <strong>de</strong> neînsemnată contribuţie la civilizaţia<br />
românească: vom răspun<strong>de</strong> cu toţii, ca mâine, în faţa istoriei pentru <strong>de</strong>stinul<br />
poporului – azi în mâinile noastre” 22 . La fel ca şi D. Gusti, I. Clopoţel a<br />
accentuat, şi el, necesitatea implicării şi a tineretului universitar în<br />
activitatea <strong>de</strong> cercetare socială a ţării, <strong>de</strong> cunoaştere în profunzime a vieţii<br />
maselor, consi<strong>de</strong>rând că acest <strong>de</strong>mers este indispensabil în perspectiva<br />
misiunii sale viitoare, aceea <strong>de</strong> organizare şi conducere a societăţii<br />
româneşti în conformitate cu imperativele vremii: „Se <strong>de</strong>schi<strong>de</strong> <strong>de</strong>ci o<br />
epocă nouă, care-şi aşteaptă îndrumătorii. Cine vor fi ei? […] Se pune <strong>de</strong>ci<br />
chestiunea cunoaşterii poporului nostru <strong>de</strong> către vlăstarii săi tineri,<br />
intelectualizaţi şi pregătiţi la lumina ştiinţelor sociale […] Deci din tineretul<br />
universitar se aşteaptă să se recruteze un număr cât mai mare <strong>de</strong> voinţe <strong>de</strong><br />
oţel, <strong>de</strong> caractere tari şi <strong>de</strong> inteligenţe agere care, după ce se pun în<br />
cunoştinţă cu realităţile sociale ale pământului nostru, sunt chemaţi să se<br />
hotărască la o activitate dârză <strong>de</strong> primenire socială. Va fi noua<br />
intelectualitate, care ne va răzbuna pentru toate lipsurile trecutului şi va lua<br />
ca mâine sceptrul sorţii noastre în mâinile ei vânjoase şi autorizate” 23 .<br />
Intelectualitatea avea, în opinia sa, rolul <strong>de</strong> conducător şi <strong>de</strong><br />
supraveghetor al activităţii unui popor, <strong>de</strong> mobilizator al tuturor energiilor<br />
materiale şi spirituale ale membrilor săi, rol <strong>de</strong> la care „abdicase” nu <strong>de</strong><br />
puţine ori în timp 24 . Pentru a-şi exercita cât mai bine acest rol,<br />
intelectualitatea era „obligată” să facă pe larg apel la cunoaştere ştiinţifică a<br />
realităţii sociale. Influenţat, <strong>de</strong>sigur, şi el, <strong>de</strong> activitatea <strong>de</strong> cercetare<br />
22 Ibi<strong>de</strong>m, p. 88.<br />
23 Ibi<strong>de</strong>m, p. 284–285.<br />
24 „Pătura conducătoare din ţara noastră a absentat <strong>de</strong> la multe şi grele<br />
îndatoriri […] Învârtindu-se în cercul îngust al intereselor materiale şi<br />
preocupându-se <strong>de</strong> ascen<strong>de</strong>nţa personală, cărturarul român a fost pasiv la toată<br />
frământarea socială din România. Chiar oameni superiori ca pregătire şi cinste<br />
personală au stat <strong>de</strong>oparte, spectatori pasivi la cangrena socială, lăsând la voia<br />
întâmplării <strong>de</strong>stinele ţării. De aceea a înflorit putregaiul, au operat nesupăraţi<br />
afaceriştii, busola politicii externe a oscilat în extreme, iar în politica internă am<br />
asistat la un foarte grav amestec <strong>de</strong> aluviuni din <strong>de</strong><strong>de</strong>subturi morale<br />
compromise. O intelectualitate activă, cinstită, curajoasă şi înfrăţită cu<br />
aspiraţiile poporului – iată ce aşteaptă această biată Românie împinsă pe pragul<br />
disperărilor supreme din lipsă <strong>de</strong> <strong>de</strong>mocraţie veritabilă” 24 (Ibi<strong>de</strong>m, p. 169–170).