CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
76 Andrei Negru 6 efectuării unui stagiu obligatoriu în mediul rural pentru studenţii universităţilor şi ai celorlalte şcoli superioare din România. „Pentru a pregăti şi grăbi munca de construcţie a satelor şi, deci, a ţării, din interes superior naţional, să se introducă pe cale de lege, obligativitatea serviciului la sate, pe termen de 3-6 luni, ca un stagiu indispensabil; pentru învăţători […], pentru preoţi […], pentru medici […], pentru maestre de gospodărie […], pentru agronomi, ingineri silvici, pretori şi notari […], şi pentru studenţii tuturor facultăţilor. Opera uriaşă de transformare a satelor, care a întârziat destul de mult, cere sacrificii enorme şi sforţări imense” 13 . Această „operă” avea două componente: a) cercetarea/ cunoaşterea, cu ajutorul metodei monografice a unităţilor sociale rurale, a satelor; b) implicarea efectivă a membrilor echipelor studenţeşti în activităţile economice şi culturale locale. Legea Serviciului Social viza, astfel, transferul responsabilităţii cercetării şi/sau cunoaşterii realităţii şi, implicit, al acţiunii, de la nivelul specialiştilor din domeniul ştiinţelor sociale la cel al întregii intelectualităţi, mai ales la cel al generaţiilor tinere. Apelul la „tinerimea cărturară” era justificat, în opinia lui D. Gusti, de faptul că aceasta „va avea mai târziu, la maturitate, răspunderea bunului mers al ţării noastre […] În sat, aceşti tineri cărturari, din toate specialităţile […], au un câmp larg şi măreţ deschis ca să-şi arate patriotismul lor activ şi constructiv de acţiune concretă, practică şi binefăcătoare […]” 14 Pe de altă parte, provenienţa majoritar rurală a intelectualităţii noastre îi incumba acesteia, ca şi celei în curs de formare, din care se vor recruta viitorii conducători ai ţării, obligativitatea „reluării” contactului cu acest mediu fundamental de viaţă românească şi, implicit, responsabilitatea unor acţiuni în favoarea populaţiei rurale: „[…] pentru acei care sunt destinaţi să facă parte din clasa conducătoare a unei ţări, este extrem de util trecerea printr-o perioadă de muncă directă, de anchetă şi de acţiune socială, în mijlocul clasei ţărăneşti ale cărei mizerii şi măreţii nu le poate cunoaşte altfel. Astfel, datorită activităţii echipelor se formează o nouă intelectualitate […] tineretul nostru are datoria socială de-a se apleca asupra vieţii satelor, a căror populaţie atât de viguroasă şi atât de sănătoasă aşteaptă organizarea socială care s-o înveţe să profite de 13 D. GUSTI, Cunoaştere şi acţiune…, vol. II, p. 158. 14 Ibidem, p. 157.
7 Responsabilitate–cunoaştere–acţiune în sociologia... 77 binefacerile civilizaţiei moderne” 15 . Prin această Lege, ca şi prin întreaga sa activitate ştiinţifică, culturală, politică şi administrativă, D. Gusti a contribuit la „întrepătrunderea cunoaşterii şi acţiunii sociale” şi, de asemenea, „la educarea civismului şi activismului social al unor categorii de intelectuali” 16 . Dar ideea lui D. Gusti şi a Şcolii sale privind unitatea cunoaşterii şi acţiunii sociale, precum şi efortul de a o transpune în realitate n-a constituit un moment singular în sociologia românească interbelică. Din această perspectivă, se cuvine a fi menţionat şi Institutul Social Banat-Crişana din Timişoara, conceput ca „un centru de documentare pentru elaborarea legislaţiei sociale”, a cărui activitate de cercetare a fost orientată programatic spre probleme de sociologie aplicată, el impunându-se atenţiei specialiştilor şi publicului mai ales prin „monografiile de probleme” 17 . Un alt moment semnificativ din acest punct de vedere, care merită a fi consemnat mai pe larg, este legat de concepţia şi activitatea lui Ion Clopoţel 18 . Ziarist şi publicist de vocaţie, şi, deopotrivă, cercetător (de factură sociografică) şi întemeietor de instituţii de cercetare socială, I. Clopoţel s-a ghidat în permanenţă în demersul său de cercetare după ideea unităţii dintre cunoaşterea şi acţiunea socială. El considera, astfel, că orice reformă, fie ea social-politică, economică sau culturală, era viabilă numai dacă se baza pe un program izvorât din „pământul realităţilor”: „[…] niciodată nu va fi posibilă o reformă dacă nu suntem bine introduşi în sfera de viaţă a poporului nostru. Abia după ce vom pătrunde cu grijă ştiinţifică complexul de stări reale şi ne vom ancora sufletul în ele pentru un timp mai îndelungat, vom fi în măsură să vorbim despre soluţii de îndreptare şi de programe de prefacere aşteptată” 19 . 15 Ibidem, p. 241. 16 I. DRĂGAN, art. cit., p. 84. 17 A. NEGRU, cercetarea socială în Transilvania şi Banat, în: *** Şcoala Sociologică de la Bucureşti, Maria LARIONESCU (coord.), Edit. „Metropol”, Bucureşti, 1996, p. 307–308. 18 Ibidem, p. 300–302. 19 *** I. Clopoţel şi „Societatea de mâine”. Antologie şi studiu introductiv de A. NEGRU, Edit. „Argonaut”, Cluj-Napoca, 2009, p. 91.
- Page 26 and 27: 26 Aurel Negucioiu 10 5. TRANSFORMA
- Page 28 and 29: 28 Aurel Negucioiu 12 Tabelul 1 Cel
- Page 30 and 31: 30 Aurel Negucioiu 14 g) lipsa de c
- Page 32 and 33: 32 Radu Danciu 2 1. SPECIALIZAREA
- Page 34 and 35: 34 Radu Danciu 4 • Contabilitate
- Page 36 and 37: 36 Radu Danciu 6 semestre se vor st
- Page 38 and 39: 38 Radu Danciu 8 nivelul superior,
- Page 40 and 41: 40 Vasile Marian 2 pensions of the
- Page 42 and 43: 42 Vasile Marian 4 În opinia noast
- Page 44 and 45: 44 Vasile Marian 6 sau nu mai are d
- Page 46 and 47: 46 Vasile Marian 8 ceva inginerii f
- Page 48 and 49: 48 Vasile Marian 10 miliarde de dol
- Page 50 and 51: 50 Vasile Marian 12 pensii şi alte
- Page 52 and 53: 52 Vasile Marian 14 iar pentru 40 l
- Page 54 and 55: 54 Vasile Marian 16 condiţiile pre
- Page 56 and 57: 56 Vasile Marian 18 arăta că pens
- Page 58 and 59: 58 Vasile Marian 20 în sistemul pu
- Page 60 and 61: 60 Vasile Marian 22 alimentată sin
- Page 62 and 63: 62 Vasile Marian 24 Tabelul 6 Nivel
- Page 64 and 65: 64 Vasile Marian 26 până la 98,2%
- Page 66 and 67: 66 Vasile Marian 28 stagiul de coti
- Page 68 and 69: 68 Vasile Marian 30 randament se î
- Page 70 and 71: 70 Vasile Marian 32 asigurare de a-
- Page 72 and 73: 72 Andrei Negru 2 socială consider
- Page 74 and 75: 74 Andrei Negru 4 româneşti pe c
- Page 78 and 79: 78 Andrei Negru 8 Prin urmare, decl
- Page 80 and 81: 80 Andrei Negru 10 monografică des
- Page 82 and 83: 82 Aurel Teodor Codoban 2 senzorial
- Page 84 and 85: 84 Aurel Teodor Codoban 4 odată cu
- Page 86 and 87: 86 Aurel Teodor Codoban 6 gustul, n
- Page 88 and 89: 88 Aurel Teodor Codoban 8 nevoie de
- Page 90 and 91: 90 Aurel Teodor Codoban 10 comunic
- Page 92 and 93: 92 Ioan Mihuţ 2 2. PERCEPŢIA MANA
- Page 94 and 95: 94 Ioan Mihuţ 4 3. SURSELE CONFLIC
- Page 96 and 97: 96 Ioan Mihuţ 6 primeşte un salar
- Page 98 and 99: 98 Ioan Mihuţ 8 conflictului evide
- Page 100 and 101: 100 Ioan Mihuţ 10 Fig. 5. Stadiile
- Page 102 and 103: 102 Ioan Mihuţ 12 BIBLIOGRAFIE COD
- Page 104 and 105: 104 Vasile Zaharia 2 pay more atten
- Page 106 and 107: 106 Vasile Zaharia 4 A ajunge îns
- Page 108 and 109: 108 Vasile Zaharia 6 analiza concep
- Page 110 and 111: 110 Vasile Zaharia 8 Demersul metod
- Page 112 and 113: 112 Vasile Zaharia 10 culturale, sa
- Page 114 and 115: 114 Vasile Zaharia 12 - „fonduri
- Page 116 and 117: 116 Vasile Zaharia 14 avea parte fi
- Page 118 and 119: 118 Vasile Zaharia 16 repartizarea
- Page 120 and 121: 120 Vasile Zaharia 18 resurse devin
- Page 122 and 123: 122 Emil Pop 2 modernă, credem că
- Page 124 and 125: 124 Emil Pop 4 funcţii, cultura co
76 Andrei Negru 6<br />
efectuării unui stagiu obligatoriu în mediul rural pentru stu<strong>de</strong>nţii<br />
universităţilor şi ai celorlalte şcoli superioare din România. „Pentru a<br />
pregăti şi grăbi munca <strong>de</strong> construcţie a satelor şi, <strong>de</strong>ci, a ţării, din interes<br />
superior naţional, să se introducă pe cale <strong>de</strong> lege, obligativitatea<br />
serviciului la sate, pe termen <strong>de</strong> 3-6 luni, ca un stagiu indispensabil;<br />
pentru învăţători […], pentru preoţi […], pentru medici […], pentru<br />
maestre <strong>de</strong> gospodărie […], pentru agronomi, ingineri silvici, pretori şi<br />
notari […], şi pentru stu<strong>de</strong>nţii tuturor facultăţilor. Opera uriaşă <strong>de</strong><br />
transformare a satelor, care a întârziat <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mult, cere sacrificii<br />
enorme şi sforţări imense” 13 . Această „operă” avea două componente:<br />
a) cercetarea/ cunoaşterea, cu ajutorul meto<strong>de</strong>i monografice a unităţilor<br />
sociale rurale, a satelor; b) implicarea efectivă a membrilor echipelor<br />
stu<strong>de</strong>nţeşti în activităţile economice şi culturale locale.<br />
Legea Serviciului Social viza, astfel, transferul responsabilităţii<br />
cercetării şi/sau cunoaşterii realităţii şi, implicit, al acţiunii, <strong>de</strong> la nivelul<br />
specialiştilor din domeniul ştiinţelor sociale la cel al întregii<br />
intelectualităţi, mai ales la cel al generaţiilor tinere. Apelul la „tinerimea<br />
cărturară” era justificat, în opinia lui D. Gusti, <strong>de</strong> faptul că aceasta „va<br />
avea mai târziu, la maturitate, răspun<strong>de</strong>rea bunului mers al ţării noastre<br />
[…] În sat, aceşti tineri cărturari, din toate specialităţile […], au un<br />
câmp larg şi măreţ <strong>de</strong>schis ca să-şi arate patriotismul lor activ şi<br />
constructiv <strong>de</strong> acţiune concretă, practică şi binefăcătoare […]” 14 Pe <strong>de</strong><br />
altă parte, provenienţa majoritar rurală a intelectualităţii noastre îi<br />
incumba acesteia, ca şi celei în curs <strong>de</strong> formare, din care se vor recruta<br />
viitorii conducători ai ţării, obligativitatea „reluării” contactului cu acest<br />
mediu fundamental <strong>de</strong> viaţă românească şi, implicit, responsabilitatea<br />
unor acţiuni în favoarea populaţiei rurale: „[…] pentru acei care sunt<br />
<strong>de</strong>stinaţi să facă parte din clasa conducătoare a unei ţări, este extrem <strong>de</strong><br />
util trecerea printr-o perioadă <strong>de</strong> muncă directă, <strong>de</strong> anchetă şi <strong>de</strong> acţiune<br />
socială, în mijlocul clasei ţărăneşti ale cărei mizerii şi măreţii nu le<br />
poate cunoaşte altfel. Astfel, datorită activităţii echipelor se formează o<br />
nouă intelectualitate […] tineretul nostru are datoria socială <strong>de</strong>-a se<br />
apleca asupra vieţii satelor, a căror populaţie atât <strong>de</strong> viguroasă şi atât <strong>de</strong><br />
sănătoasă aşteaptă organizarea socială care s-o înveţe să profite <strong>de</strong><br />
13 D. GUSTI, Cunoaştere şi acţiune…, vol. II, p. 158.<br />
14 Ibi<strong>de</strong>m, p. 157.