Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

history.cluj.ro
from history.cluj.ro More from this publisher
12.01.2014 Views

76 Andrei Negru 6 efectuării unui stagiu obligatoriu în mediul rural pentru studenţii universităţilor şi ai celorlalte şcoli superioare din România. „Pentru a pregăti şi grăbi munca de construcţie a satelor şi, deci, a ţării, din interes superior naţional, să se introducă pe cale de lege, obligativitatea serviciului la sate, pe termen de 3-6 luni, ca un stagiu indispensabil; pentru învăţători […], pentru preoţi […], pentru medici […], pentru maestre de gospodărie […], pentru agronomi, ingineri silvici, pretori şi notari […], şi pentru studenţii tuturor facultăţilor. Opera uriaşă de transformare a satelor, care a întârziat destul de mult, cere sacrificii enorme şi sforţări imense” 13 . Această „operă” avea două componente: a) cercetarea/ cunoaşterea, cu ajutorul metodei monografice a unităţilor sociale rurale, a satelor; b) implicarea efectivă a membrilor echipelor studenţeşti în activităţile economice şi culturale locale. Legea Serviciului Social viza, astfel, transferul responsabilităţii cercetării şi/sau cunoaşterii realităţii şi, implicit, al acţiunii, de la nivelul specialiştilor din domeniul ştiinţelor sociale la cel al întregii intelectualităţi, mai ales la cel al generaţiilor tinere. Apelul la „tinerimea cărturară” era justificat, în opinia lui D. Gusti, de faptul că aceasta „va avea mai târziu, la maturitate, răspunderea bunului mers al ţării noastre […] În sat, aceşti tineri cărturari, din toate specialităţile […], au un câmp larg şi măreţ deschis ca să-şi arate patriotismul lor activ şi constructiv de acţiune concretă, practică şi binefăcătoare […]” 14 Pe de altă parte, provenienţa majoritar rurală a intelectualităţii noastre îi incumba acesteia, ca şi celei în curs de formare, din care se vor recruta viitorii conducători ai ţării, obligativitatea „reluării” contactului cu acest mediu fundamental de viaţă românească şi, implicit, responsabilitatea unor acţiuni în favoarea populaţiei rurale: „[…] pentru acei care sunt destinaţi să facă parte din clasa conducătoare a unei ţări, este extrem de util trecerea printr-o perioadă de muncă directă, de anchetă şi de acţiune socială, în mijlocul clasei ţărăneşti ale cărei mizerii şi măreţii nu le poate cunoaşte altfel. Astfel, datorită activităţii echipelor se formează o nouă intelectualitate […] tineretul nostru are datoria socială de-a se apleca asupra vieţii satelor, a căror populaţie atât de viguroasă şi atât de sănătoasă aşteaptă organizarea socială care s-o înveţe să profite de 13 D. GUSTI, Cunoaştere şi acţiune…, vol. II, p. 158. 14 Ibidem, p. 157.

7 Responsabilitate–cunoaştere–acţiune în sociologia... 77 binefacerile civilizaţiei moderne” 15 . Prin această Lege, ca şi prin întreaga sa activitate ştiinţifică, culturală, politică şi administrativă, D. Gusti a contribuit la „întrepătrunderea cunoaşterii şi acţiunii sociale” şi, de asemenea, „la educarea civismului şi activismului social al unor categorii de intelectuali” 16 . Dar ideea lui D. Gusti şi a Şcolii sale privind unitatea cunoaşterii şi acţiunii sociale, precum şi efortul de a o transpune în realitate n-a constituit un moment singular în sociologia românească interbelică. Din această perspectivă, se cuvine a fi menţionat şi Institutul Social Banat-Crişana din Timişoara, conceput ca „un centru de documentare pentru elaborarea legislaţiei sociale”, a cărui activitate de cercetare a fost orientată programatic spre probleme de sociologie aplicată, el impunându-se atenţiei specialiştilor şi publicului mai ales prin „monografiile de probleme” 17 . Un alt moment semnificativ din acest punct de vedere, care merită a fi consemnat mai pe larg, este legat de concepţia şi activitatea lui Ion Clopoţel 18 . Ziarist şi publicist de vocaţie, şi, deopotrivă, cercetător (de factură sociografică) şi întemeietor de instituţii de cercetare socială, I. Clopoţel s-a ghidat în permanenţă în demersul său de cercetare după ideea unităţii dintre cunoaşterea şi acţiunea socială. El considera, astfel, că orice reformă, fie ea social-politică, economică sau culturală, era viabilă numai dacă se baza pe un program izvorât din „pământul realităţilor”: „[…] niciodată nu va fi posibilă o reformă dacă nu suntem bine introduşi în sfera de viaţă a poporului nostru. Abia după ce vom pătrunde cu grijă ştiinţifică complexul de stări reale şi ne vom ancora sufletul în ele pentru un timp mai îndelungat, vom fi în măsură să vorbim despre soluţii de îndreptare şi de programe de prefacere aşteptată” 19 . 15 Ibidem, p. 241. 16 I. DRĂGAN, art. cit., p. 84. 17 A. NEGRU, cercetarea socială în Transilvania şi Banat, în: *** Şcoala Sociologică de la Bucureşti, Maria LARIONESCU (coord.), Edit. „Metropol”, Bucureşti, 1996, p. 307–308. 18 Ibidem, p. 300–302. 19 *** I. Clopoţel şi „Societatea de mâine”. Antologie şi studiu introductiv de A. NEGRU, Edit. „Argonaut”, Cluj-Napoca, 2009, p. 91.

76 Andrei Negru 6<br />

efectuării unui stagiu obligatoriu în mediul rural pentru stu<strong>de</strong>nţii<br />

universităţilor şi ai celorlalte şcoli superioare din România. „Pentru a<br />

pregăti şi grăbi munca <strong>de</strong> construcţie a satelor şi, <strong>de</strong>ci, a ţării, din interes<br />

superior naţional, să se introducă pe cale <strong>de</strong> lege, obligativitatea<br />

serviciului la sate, pe termen <strong>de</strong> 3-6 luni, ca un stagiu indispensabil;<br />

pentru învăţători […], pentru preoţi […], pentru medici […], pentru<br />

maestre <strong>de</strong> gospodărie […], pentru agronomi, ingineri silvici, pretori şi<br />

notari […], şi pentru stu<strong>de</strong>nţii tuturor facultăţilor. Opera uriaşă <strong>de</strong><br />

transformare a satelor, care a întârziat <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mult, cere sacrificii<br />

enorme şi sforţări imense” 13 . Această „operă” avea două componente:<br />

a) cercetarea/ cunoaşterea, cu ajutorul meto<strong>de</strong>i monografice a unităţilor<br />

sociale rurale, a satelor; b) implicarea efectivă a membrilor echipelor<br />

stu<strong>de</strong>nţeşti în activităţile economice şi culturale locale.<br />

Legea Serviciului Social viza, astfel, transferul responsabilităţii<br />

cercetării şi/sau cunoaşterii realităţii şi, implicit, al acţiunii, <strong>de</strong> la nivelul<br />

specialiştilor din domeniul ştiinţelor sociale la cel al întregii<br />

intelectualităţi, mai ales la cel al generaţiilor tinere. Apelul la „tinerimea<br />

cărturară” era justificat, în opinia lui D. Gusti, <strong>de</strong> faptul că aceasta „va<br />

avea mai târziu, la maturitate, răspun<strong>de</strong>rea bunului mers al ţării noastre<br />

[…] În sat, aceşti tineri cărturari, din toate specialităţile […], au un<br />

câmp larg şi măreţ <strong>de</strong>schis ca să-şi arate patriotismul lor activ şi<br />

constructiv <strong>de</strong> acţiune concretă, practică şi binefăcătoare […]” 14 Pe <strong>de</strong><br />

altă parte, provenienţa majoritar rurală a intelectualităţii noastre îi<br />

incumba acesteia, ca şi celei în curs <strong>de</strong> formare, din care se vor recruta<br />

viitorii conducători ai ţării, obligativitatea „reluării” contactului cu acest<br />

mediu fundamental <strong>de</strong> viaţă românească şi, implicit, responsabilitatea<br />

unor acţiuni în favoarea populaţiei rurale: „[…] pentru acei care sunt<br />

<strong>de</strong>stinaţi să facă parte din clasa conducătoare a unei ţări, este extrem <strong>de</strong><br />

util trecerea printr-o perioadă <strong>de</strong> muncă directă, <strong>de</strong> anchetă şi <strong>de</strong> acţiune<br />

socială, în mijlocul clasei ţărăneşti ale cărei mizerii şi măreţii nu le<br />

poate cunoaşte altfel. Astfel, datorită activităţii echipelor se formează o<br />

nouă intelectualitate […] tineretul nostru are datoria socială <strong>de</strong>-a se<br />

apleca asupra vieţii satelor, a căror populaţie atât <strong>de</strong> viguroasă şi atât <strong>de</strong><br />

sănătoasă aşteaptă organizarea socială care s-o înveţe să profite <strong>de</strong><br />

13 D. GUSTI, Cunoaştere şi acţiune…, vol. II, p. 158.<br />

14 Ibi<strong>de</strong>m, p. 157.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!