CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
74 Andrei Negru 4 româneşti pe căile unei dezvoltări normale şi prospere” 6 . Cunoaşterea ştiinţifică a realităţii sociale, condiţie esenţială, pentru existenţa şi bunul mers al unei naţiuni moderne era, până la urmă, în opinia lui D. Gusti, o chestiune de patriotism pentru intelectualitatea românească („Adevăratul patriotism nu este patriotismul verbal sau patriotismul legislativ, ci este patriotismul acesta temeinic, când faci ştiinţă românească şi pe baza ştiinţei româneşti propui reforme româneşti […]”), care implica o anumită obligativitate a acesteia, mai ales a generaţiei tinere, pentru „cercetările naţionale ştiinţifice româneşti” („Prin faptul că cineva şi-a luat o licenţă sau un doctorat[…], el nu şi-a terminat îndatorirea lui faţă de ştiinţă, faţă de ştiinţa naţională şi faţă de universitate, ci el este obligat după aceea să lucreze mai departe, în cadrul unui sistem şi a unei metode riguroase, în serviciul cunoaşterii ţării”) 7 , şi, în egală măsură, pentru activitatea pe terenul „înălţării” materiale şi spirituale a păturilor largi ale poporului. Pe de altă parte, apelul la cunoaşterea realităţii sociale rurale era impus de dificultăţile cu care se confrunta majoritatea populaţiei acestui mediu de viaţă, relevate şi de către cercetările monografice ale Institutului Social Român: „Poporul român se află în primejdie, mai ales pătura numeroasă de peste 80% de la sate! [...] Cunoaşterea vieţii poporului este cea dintâi condiţie a îndreptării relelor de care el suferă […] Toată lumea ce poartă o răspundere, mare ori mică, în societatea naţională şi de stat, de toate categoriile, când va suna mobilizarea generală pentru cunoaşterea poporului şi a ţării româneşti, să iasă în satele şi oraşele lor pentru a le cerceta cu metodă severă şi cu iubire cladă” 8 . D. Gusti a promovat, astfel, ideea responsabilităţii intelectualităţii pe terenul cunoaşterii şi acţiunii sociale, subliniind în permanenţă strânsa interdependenţă şi intercondiţionare dintre acestea: „Cunoaşterea realităţii este nerodnică şi neputincioasă dacă nu este încununată de acţiune, iar acţiunea este sterilă şi aventuroasă dacă nu este întemeiată pe 6 V. N. MADGEARU, Raport despre activitatea Asociaţiei pentru Studiul şi Reforma Socială în anul 1918–1919, „Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Socială”, I, nr. 2-3, 1919, p. 608. 7 D. GUSTI, Cunoaştere şi acţiune…, vol. II, p. 87. 8 D. GUSTI, Cunoaştere şi acţiune…, vol. I, p. 131–132.
5 Responsabilitate–cunoaştere–acţiune în sociologia... 75 cunoaştere” 9 . Prin urmare, „cunoaşterea sociologică a ţării şi acţiunea culturală de înălţare a ei formează împreună o aceeaşi metodă unitară, cu un acelaşi obiect, care este realitatea socială românească” 10 . Valorificând experienţa de cunoaştere ştiinţifică şi acţiune culturală acumulată în cadrul campaniilor monografice întreprinse în cadrul Institutului Social Român, începând din anul 1925, precum şi pe cea a echipelor regale studenţeşti (întemeiate şi susţinute material de către Fundaţia Culturală „Principele Carol”) 11 , care în anii 1934– 1938 au desfăşurat o activitate deosebit de fructuoasă pe teren ştiinţific (utilizând metoda monografică) şi cultural, D. Gusti a elaborat şi promovat, în anul 1939, Legea Serviciului Social. Această lege viza concentrarea şi federalizarea activităţii de cunoaştere, individuală sau colectivă, a realităţii sociale româneşti în cadrul unei instituţii coordonatoare, Institutul de Cercetări Sociale ale României, cu filiale în mai toate centrele cultural-ştiinţifice ale ţării, decretând că „cercetarea ştiinţifică a ţării este o funcţie naţională […] ceea ce s-a făcut şi se face sporadic în această direcţie trebuie să devină muncă sistematică […] ceea ce a format până acum o pasiune ştiinţifică individuală trebuie să devină obligaţie de muncă colectivă şi ceea ce s-a făcut pe ici pe acolo trebuie să devină muncă generalizată. Cu alte cuvinte trebuie să se decreteze că opera de cunoaştere a Naţiei este o muncă naţională, ce trebuie întreprinsă cu toată vigoarea” 12 . De asemenea, Legea Serviciului Social stipula obligativitatea 9 Ibidem, p. 125. 10 Ibidem, p. 126. 11 „Aşa-numitele echipe studenţeşti au format una dintre instituţiile în care s-a întruchipat într-un mod complex ideea profesorului D. Gusti despre legarea învăţământului universitar cu viaţa socială şi participarea tineretului studios la acţiunea socială şi culturală în mediul rural […] ele au realizat o operă de cunoaştere socială, utilă sub raport ştiinţific, o acţiune de educaţie socială şi culturală a ţărănimii…” 11 (I. DRĂGAN, Contribuţia profesorului Dimitrie Gusti la fondarea unor instituţii de învăţământ, cercetare şi acţiune socială, în: *** Şcoala Sociologică de la Bucureşti, Maria Larionescu (coord.), Bucureşti, Edit. „Metropol”, 1996, p. 81. Pentru realizările echipelor studenţeşti, vezi: *** Sociologia militans, vol. III (Şcoala Sociologică de la Bucureşti), Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1971, p. 160–165. 12 D. GUSTI, Cunoaştere şi acţiune…, vol. I, p. 130.
- Page 24 and 25: 24 Aurel Negucioiu 8 supravieţuire
- Page 26 and 27: 26 Aurel Negucioiu 10 5. TRANSFORMA
- Page 28 and 29: 28 Aurel Negucioiu 12 Tabelul 1 Cel
- Page 30 and 31: 30 Aurel Negucioiu 14 g) lipsa de c
- Page 32 and 33: 32 Radu Danciu 2 1. SPECIALIZAREA
- Page 34 and 35: 34 Radu Danciu 4 • Contabilitate
- Page 36 and 37: 36 Radu Danciu 6 semestre se vor st
- Page 38 and 39: 38 Radu Danciu 8 nivelul superior,
- Page 40 and 41: 40 Vasile Marian 2 pensions of the
- Page 42 and 43: 42 Vasile Marian 4 În opinia noast
- Page 44 and 45: 44 Vasile Marian 6 sau nu mai are d
- Page 46 and 47: 46 Vasile Marian 8 ceva inginerii f
- Page 48 and 49: 48 Vasile Marian 10 miliarde de dol
- Page 50 and 51: 50 Vasile Marian 12 pensii şi alte
- Page 52 and 53: 52 Vasile Marian 14 iar pentru 40 l
- Page 54 and 55: 54 Vasile Marian 16 condiţiile pre
- Page 56 and 57: 56 Vasile Marian 18 arăta că pens
- Page 58 and 59: 58 Vasile Marian 20 în sistemul pu
- Page 60 and 61: 60 Vasile Marian 22 alimentată sin
- Page 62 and 63: 62 Vasile Marian 24 Tabelul 6 Nivel
- Page 64 and 65: 64 Vasile Marian 26 până la 98,2%
- Page 66 and 67: 66 Vasile Marian 28 stagiul de coti
- Page 68 and 69: 68 Vasile Marian 30 randament se î
- Page 70 and 71: 70 Vasile Marian 32 asigurare de a-
- Page 72 and 73: 72 Andrei Negru 2 socială consider
- Page 76 and 77: 76 Andrei Negru 6 efectuării unui
- Page 78 and 79: 78 Andrei Negru 8 Prin urmare, decl
- Page 80 and 81: 80 Andrei Negru 10 monografică des
- Page 82 and 83: 82 Aurel Teodor Codoban 2 senzorial
- Page 84 and 85: 84 Aurel Teodor Codoban 4 odată cu
- Page 86 and 87: 86 Aurel Teodor Codoban 6 gustul, n
- Page 88 and 89: 88 Aurel Teodor Codoban 8 nevoie de
- Page 90 and 91: 90 Aurel Teodor Codoban 10 comunic
- Page 92 and 93: 92 Ioan Mihuţ 2 2. PERCEPŢIA MANA
- Page 94 and 95: 94 Ioan Mihuţ 4 3. SURSELE CONFLIC
- Page 96 and 97: 96 Ioan Mihuţ 6 primeşte un salar
- Page 98 and 99: 98 Ioan Mihuţ 8 conflictului evide
- Page 100 and 101: 100 Ioan Mihuţ 10 Fig. 5. Stadiile
- Page 102 and 103: 102 Ioan Mihuţ 12 BIBLIOGRAFIE COD
- Page 104 and 105: 104 Vasile Zaharia 2 pay more atten
- Page 106 and 107: 106 Vasile Zaharia 4 A ajunge îns
- Page 108 and 109: 108 Vasile Zaharia 6 analiza concep
- Page 110 and 111: 110 Vasile Zaharia 8 Demersul metod
- Page 112 and 113: 112 Vasile Zaharia 10 culturale, sa
- Page 114 and 115: 114 Vasile Zaharia 12 - „fonduri
- Page 116 and 117: 116 Vasile Zaharia 14 avea parte fi
- Page 118 and 119: 118 Vasile Zaharia 16 repartizarea
- Page 120 and 121: 120 Vasile Zaharia 18 resurse devin
- Page 122 and 123: 122 Emil Pop 2 modernă, credem că
5 <strong>Responsabilitate</strong>–cunoaştere–acţiune în sociologia... 75<br />
cunoaştere” 9 . Prin urmare, „cunoaşterea sociologică a ţării şi acţiunea<br />
culturală <strong>de</strong> înălţare a ei formează împreună o aceeaşi metodă unitară, cu<br />
un acelaşi obiect, care este realitatea socială românească” 10 .<br />
Valorificând experienţa <strong>de</strong> cunoaştere ştiinţifică şi acţiune<br />
culturală acumulată în cadrul campaniilor monografice întreprinse în<br />
cadrul <strong>Institutul</strong>ui Social Român, începând din anul 1925, precum şi<br />
pe cea a echipelor regale stu<strong>de</strong>nţeşti (întemeiate şi susţinute material<br />
<strong>de</strong> către Fundaţia Culturală „Principele Carol”) 11 , care în anii 1934–<br />
1938 au <strong>de</strong>sfăşurat o activitate <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> fructuoasă pe teren<br />
ştiinţific (utilizând metoda monografică) şi cultural, D. Gusti a<br />
elaborat şi promovat, în anul 1939, Legea Serviciului Social.<br />
Această lege viza concentrarea şi fe<strong>de</strong>ralizarea activităţii <strong>de</strong><br />
cunoaştere, individuală sau colectivă, a realităţii sociale româneşti în<br />
cadrul unei instituţii coordonatoare, <strong>Institutul</strong> <strong>de</strong> Cercetări Sociale ale<br />
României, cu filiale în mai toate centrele cultural-ştiinţifice ale ţării,<br />
<strong>de</strong>cretând că „cercetarea ştiinţifică a ţării este o funcţie naţională […]<br />
ceea ce s-a făcut şi se face sporadic în această direcţie trebuie să<br />
<strong>de</strong>vină muncă sistematică […] ceea ce a format până acum o pasiune<br />
ştiinţifică individuală trebuie să <strong>de</strong>vină obligaţie <strong>de</strong> muncă colectivă şi<br />
ceea ce s-a făcut pe ici pe acolo trebuie să <strong>de</strong>vină muncă generalizată.<br />
Cu alte cuvinte trebuie să se <strong>de</strong>creteze că opera <strong>de</strong> cunoaştere a Naţiei<br />
este o muncă naţională, ce trebuie întreprinsă cu toată vigoarea” 12 .<br />
De asemenea, Legea Serviciului Social stipula obligativitatea<br />
9 Ibi<strong>de</strong>m, p. 125.<br />
10 Ibi<strong>de</strong>m, p. 126.<br />
11 „Aşa-numitele echipe stu<strong>de</strong>nţeşti au format una dintre instituţiile în<br />
care s-a întruchipat într-un mod complex i<strong>de</strong>ea profesorului D. Gusti <strong>de</strong>spre<br />
legarea învăţământului universitar cu viaţa socială şi participarea tineretului<br />
studios la acţiunea socială şi culturală în mediul rural […] ele au realizat o<br />
operă <strong>de</strong> cunoaştere socială, utilă sub raport ştiinţific, o acţiune <strong>de</strong> educaţie<br />
socială şi culturală a ţărănimii…” 11 (I. DRĂGAN, Contribuţia profesorului<br />
Dimitrie Gusti la fondarea unor instituţii <strong>de</strong> învăţământ, cercetare şi acţiune<br />
socială, în: *** Şcoala Sociologică <strong>de</strong> la Bucureşti, Maria Larionescu<br />
(coord.), Bucureşti, Edit. „Metropol”, 1996, p. 81. Pentru realizările echipelor<br />
stu<strong>de</strong>nţeşti, vezi: *** Sociologia militans, vol. III (Şcoala Sociologică <strong>de</strong> la<br />
Bucureşti), Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1971, p. 160–165.<br />
12 D. GUSTI, Cunoaştere şi acţiune…, vol. I, p. 130.