Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

history.cluj.ro
from history.cluj.ro More from this publisher
12.01.2014 Views

74 Andrei Negru 4 româneşti pe căile unei dezvoltări normale şi prospere” 6 . Cunoaşterea ştiinţifică a realităţii sociale, condiţie esenţială, pentru existenţa şi bunul mers al unei naţiuni moderne era, până la urmă, în opinia lui D. Gusti, o chestiune de patriotism pentru intelectualitatea românească („Adevăratul patriotism nu este patriotismul verbal sau patriotismul legislativ, ci este patriotismul acesta temeinic, când faci ştiinţă românească şi pe baza ştiinţei româneşti propui reforme româneşti […]”), care implica o anumită obligativitate a acesteia, mai ales a generaţiei tinere, pentru „cercetările naţionale ştiinţifice româneşti” („Prin faptul că cineva şi-a luat o licenţă sau un doctorat[…], el nu şi-a terminat îndatorirea lui faţă de ştiinţă, faţă de ştiinţa naţională şi faţă de universitate, ci el este obligat după aceea să lucreze mai departe, în cadrul unui sistem şi a unei metode riguroase, în serviciul cunoaşterii ţării”) 7 , şi, în egală măsură, pentru activitatea pe terenul „înălţării” materiale şi spirituale a păturilor largi ale poporului. Pe de altă parte, apelul la cunoaşterea realităţii sociale rurale era impus de dificultăţile cu care se confrunta majoritatea populaţiei acestui mediu de viaţă, relevate şi de către cercetările monografice ale Institutului Social Român: „Poporul român se află în primejdie, mai ales pătura numeroasă de peste 80% de la sate! [...] Cunoaşterea vieţii poporului este cea dintâi condiţie a îndreptării relelor de care el suferă […] Toată lumea ce poartă o răspundere, mare ori mică, în societatea naţională şi de stat, de toate categoriile, când va suna mobilizarea generală pentru cunoaşterea poporului şi a ţării româneşti, să iasă în satele şi oraşele lor pentru a le cerceta cu metodă severă şi cu iubire cladă” 8 . D. Gusti a promovat, astfel, ideea responsabilităţii intelectualităţii pe terenul cunoaşterii şi acţiunii sociale, subliniind în permanenţă strânsa interdependenţă şi intercondiţionare dintre acestea: „Cunoaşterea realităţii este nerodnică şi neputincioasă dacă nu este încununată de acţiune, iar acţiunea este sterilă şi aventuroasă dacă nu este întemeiată pe 6 V. N. MADGEARU, Raport despre activitatea Asociaţiei pentru Studiul şi Reforma Socială în anul 1918–1919, „Arhiva pentru Ştiinţa şi Reforma Socială”, I, nr. 2-3, 1919, p. 608. 7 D. GUSTI, Cunoaştere şi acţiune…, vol. II, p. 87. 8 D. GUSTI, Cunoaştere şi acţiune…, vol. I, p. 131–132.

5 Responsabilitate–cunoaştere–acţiune în sociologia... 75 cunoaştere” 9 . Prin urmare, „cunoaşterea sociologică a ţării şi acţiunea culturală de înălţare a ei formează împreună o aceeaşi metodă unitară, cu un acelaşi obiect, care este realitatea socială românească” 10 . Valorificând experienţa de cunoaştere ştiinţifică şi acţiune culturală acumulată în cadrul campaniilor monografice întreprinse în cadrul Institutului Social Român, începând din anul 1925, precum şi pe cea a echipelor regale studenţeşti (întemeiate şi susţinute material de către Fundaţia Culturală „Principele Carol”) 11 , care în anii 1934– 1938 au desfăşurat o activitate deosebit de fructuoasă pe teren ştiinţific (utilizând metoda monografică) şi cultural, D. Gusti a elaborat şi promovat, în anul 1939, Legea Serviciului Social. Această lege viza concentrarea şi federalizarea activităţii de cunoaştere, individuală sau colectivă, a realităţii sociale româneşti în cadrul unei instituţii coordonatoare, Institutul de Cercetări Sociale ale României, cu filiale în mai toate centrele cultural-ştiinţifice ale ţării, decretând că „cercetarea ştiinţifică a ţării este o funcţie naţională […] ceea ce s-a făcut şi se face sporadic în această direcţie trebuie să devină muncă sistematică […] ceea ce a format până acum o pasiune ştiinţifică individuală trebuie să devină obligaţie de muncă colectivă şi ceea ce s-a făcut pe ici pe acolo trebuie să devină muncă generalizată. Cu alte cuvinte trebuie să se decreteze că opera de cunoaştere a Naţiei este o muncă naţională, ce trebuie întreprinsă cu toată vigoarea” 12 . De asemenea, Legea Serviciului Social stipula obligativitatea 9 Ibidem, p. 125. 10 Ibidem, p. 126. 11 „Aşa-numitele echipe studenţeşti au format una dintre instituţiile în care s-a întruchipat într-un mod complex ideea profesorului D. Gusti despre legarea învăţământului universitar cu viaţa socială şi participarea tineretului studios la acţiunea socială şi culturală în mediul rural […] ele au realizat o operă de cunoaştere socială, utilă sub raport ştiinţific, o acţiune de educaţie socială şi culturală a ţărănimii…” 11 (I. DRĂGAN, Contribuţia profesorului Dimitrie Gusti la fondarea unor instituţii de învăţământ, cercetare şi acţiune socială, în: *** Şcoala Sociologică de la Bucureşti, Maria Larionescu (coord.), Bucureşti, Edit. „Metropol”, 1996, p. 81. Pentru realizările echipelor studenţeşti, vezi: *** Sociologia militans, vol. III (Şcoala Sociologică de la Bucureşti), Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1971, p. 160–165. 12 D. GUSTI, Cunoaştere şi acţiune…, vol. I, p. 130.

5 <strong>Responsabilitate</strong>–cunoaştere–acţiune în sociologia... 75<br />

cunoaştere” 9 . Prin urmare, „cunoaşterea sociologică a ţării şi acţiunea<br />

culturală <strong>de</strong> înălţare a ei formează împreună o aceeaşi metodă unitară, cu<br />

un acelaşi obiect, care este realitatea socială românească” 10 .<br />

Valorificând experienţa <strong>de</strong> cunoaştere ştiinţifică şi acţiune<br />

culturală acumulată în cadrul campaniilor monografice întreprinse în<br />

cadrul <strong>Institutul</strong>ui Social Român, începând din anul 1925, precum şi<br />

pe cea a echipelor regale stu<strong>de</strong>nţeşti (întemeiate şi susţinute material<br />

<strong>de</strong> către Fundaţia Culturală „Principele Carol”) 11 , care în anii 1934–<br />

1938 au <strong>de</strong>sfăşurat o activitate <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> fructuoasă pe teren<br />

ştiinţific (utilizând metoda monografică) şi cultural, D. Gusti a<br />

elaborat şi promovat, în anul 1939, Legea Serviciului Social.<br />

Această lege viza concentrarea şi fe<strong>de</strong>ralizarea activităţii <strong>de</strong><br />

cunoaştere, individuală sau colectivă, a realităţii sociale româneşti în<br />

cadrul unei instituţii coordonatoare, <strong>Institutul</strong> <strong>de</strong> Cercetări Sociale ale<br />

României, cu filiale în mai toate centrele cultural-ştiinţifice ale ţării,<br />

<strong>de</strong>cretând că „cercetarea ştiinţifică a ţării este o funcţie naţională […]<br />

ceea ce s-a făcut şi se face sporadic în această direcţie trebuie să<br />

<strong>de</strong>vină muncă sistematică […] ceea ce a format până acum o pasiune<br />

ştiinţifică individuală trebuie să <strong>de</strong>vină obligaţie <strong>de</strong> muncă colectivă şi<br />

ceea ce s-a făcut pe ici pe acolo trebuie să <strong>de</strong>vină muncă generalizată.<br />

Cu alte cuvinte trebuie să se <strong>de</strong>creteze că opera <strong>de</strong> cunoaştere a Naţiei<br />

este o muncă naţională, ce trebuie întreprinsă cu toată vigoarea” 12 .<br />

De asemenea, Legea Serviciului Social stipula obligativitatea<br />

9 Ibi<strong>de</strong>m, p. 125.<br />

10 Ibi<strong>de</strong>m, p. 126.<br />

11 „Aşa-numitele echipe stu<strong>de</strong>nţeşti au format una dintre instituţiile în<br />

care s-a întruchipat într-un mod complex i<strong>de</strong>ea profesorului D. Gusti <strong>de</strong>spre<br />

legarea învăţământului universitar cu viaţa socială şi participarea tineretului<br />

studios la acţiunea socială şi culturală în mediul rural […] ele au realizat o<br />

operă <strong>de</strong> cunoaştere socială, utilă sub raport ştiinţific, o acţiune <strong>de</strong> educaţie<br />

socială şi culturală a ţărănimii…” 11 (I. DRĂGAN, Contribuţia profesorului<br />

Dimitrie Gusti la fondarea unor instituţii <strong>de</strong> învăţământ, cercetare şi acţiune<br />

socială, în: *** Şcoala Sociologică <strong>de</strong> la Bucureşti, Maria Larionescu<br />

(coord.), Bucureşti, Edit. „Metropol”, 1996, p. 81. Pentru realizările echipelor<br />

stu<strong>de</strong>nţeşti, vezi: *** Sociologia militans, vol. III (Şcoala Sociologică <strong>de</strong> la<br />

Bucureşti), Edit. Ştiinţifică, Bucureşti, 1971, p. 160–165.<br />

12 D. GUSTI, Cunoaştere şi acţiune…, vol. I, p. 130.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!