Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

history.cluj.ro
from history.cluj.ro More from this publisher
12.01.2014 Views

68 Vasile Marian 30 randament se întrec a ne convinge de acest lucru, ca şi omologii lor de pe vremea fondurilor de investiţii ce mai târziu au fost devalizate. Însă, în ciuda mândriei cu care ne este prezentată orice evoluţie a acestui randament peste aşteptări, vedem că pensia privată facultativă de 230€, evaluată, după cum ni se spune, de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) abia dacă ţine pasul cu nivelul efortului financiar pe care-l face salariatul. În cazul acestei pensii private facultative, doar de 230€, randamentul unităţilor fondurilor de pensii rămâne, pentru salariat, o simplă etichetă, precum sfatul dat de un mare cotidian investitorilor la FNI. În schimb, pentru asigurator, el (randamentul) este aidoma unui filon de aur pentru miner. În baza celor arătate în rândurile de mai sus, la o depunere lunară într-o bancă vreme de 30 de ani a 1.000 unităţi băneşti (ub) cu capitalizare lunară a dobânzii de 5% anual se ajunge la 815.536,9 ub, sumă care ajunge apoi vreme de 15 ani după aceea să susţină o pensie lunară de 6.547 ub, în condiţiile continuării fructificării soldului ei anual în tot acest interval de timp (de 15 ani) la acelaşi nivel al ratei anuale a dobânzii (de 5%). Potrivit acestui calcul, coeficientul mediu de multiplicare al unei unităţi băneşti economisite este de 6,547. Mutatis mutandis, pentru o economie lunară de 15% din salariul lunar mediu brut (de 1.836 lei), de cca 275 lei, salariatul şi-ar putea asigura vreme de 15 ani un venit mediu lunar de cca 1.804 lei sau cca 430€ (la cursul de 1€ = 4,2 lei), adică exact dublul pensiei privată facultativă (de 215€). Asiguratorul obţine un venit egal cu pensia facultativă a asiguratului vreme de 15 ani în schimbul comisionului de administrare a cotizaţiilor lunare de 2,5% din valoarea cumulată a acestor cotizaţii (de 99.000 lei = 275 lei × 12 luni × 30 ani), în schimbul sumei derizorii de cca 2.475 lei, dar considerată a fi suficientă pentru a-i acoperii costurile şi a obţine un profit. Practic, din randamentul de 5%, asiguratului nu-i revine decât vreo 1,4%, iar asiguratorului restul, de cca 3,6%, adică în jur de 2,5 ori mai mult. Dacă dăm crezare datelor statistice pe care le oferă asiguratorul unei pensii private facultative, atunci la o rată medie anuală a randamentului de 10%, venitul lui în perioada de plată a pensiei ar fi de aproximativ două–trei ori mai mare decât pensia.

31 Filosofia jumulirii şi autori ai acesteia. Câteva gânduri 69 Să nu investeşti de la tine mai nimic şi să ai de două-trei ori mai mult pentru fiecare asigurat care pune deoparte pentru zeci de ani 15% din salariul realizat de el este curat ... afacere sau inginerie financiară, nu glumă! Pentru stat, această poveste imorală – cu un „sac” de bani „ţie”, asigurat, şi doi-trei „saci” de bani lui „Ilie” – putea fi o poveste adevărată şi perenă, dacă lăcomia nu l-ar fi predispus la o gândire depăşită – că nimic nu e surprinzător ce-a făcut şi, prin extrapolare, ce face el; că e în spiritul timpului să-ţi arogi privilegiul de a dispune, într-o măsură mai mică sau mai mare, de anumite bunuri (inclusiv drepturi) ale celor pe care-i guvernezi. Manevrarea necinstită a unui sistem sau altul de pensii ne îndeamnă să credem că asiguratul ar face mai bine, atunci când este lăsat, să-şi ţină economiile destinate acestui scop într-o bancă, nu să-şi facă o pensie privată care nu ţine seama de cele arătate. În vreme ce în sistemul bancar depunerile şi dobânzile capitalizate sunt garantate (în prezent până la 50.000€), de la sistemul privat preconizat de pensii, asiguratul se poate aştepta să primească doar „valoarea contribuţiilor plătite, diminuate cu penalităţile de transfer şi comisioanele legale.” Apoi, în vreme ce din sistemul privat de pensii banii economisiţi nu pot fi încasaţi mai devreme de ieşirea la pensie şi doar cu „ţârâita”, dintr-o bancă sau alta (care nu dă faliment) ei (banii) pot fi retraşi, în mod normal, oricând şi integral. În sfârşit, cui îi dă mâna să aibă într-o bancă la ieşirea la pensie o acumulare de 50.000€ sau o sumă în lei echivalentă, atunci poate cheltui lunar în medie 300÷400€ sau echivalentul în lei al acestei sume. Ca nivel, pensia privată facultativă promisă acuma unui salariat este inferioară nu numai venitului care poate fi obţinut lunar prin sistemul bancar, ci şi pensiei din sistemul public de asigurări (Pilonul I). Pentru 10,5% contribuţie individuală din salariul lunar mediu brut pe economie, pensia privată facultativă este de cca 151€ (≈ 1.836 lei × 10,5% × 215€ : 275 lei), în vreme ce valoarea actuală a punctului de pensie este de cca 174€ [≈ 732,8 lei : 4,2 lei (cursul unui €)], adică mai mare cu cca 15,63% (≈ 174€ : 151€ × 100). În concluzie, în absenţa unei tradiţii a onorării unor promisiuni mai mult sau mai puţin morale făcute în „industria” asigurărilor, asiguratul rămâne un produs al insistenţei agenţilor firmelor de

68 Vasile Marian 30<br />

randament se întrec a ne convinge <strong>de</strong> acest lucru, ca şi omologii lor <strong>de</strong><br />

pe vremea fondurilor <strong>de</strong> investiţii ce mai târziu au fost <strong>de</strong>valizate. Însă,<br />

în ciuda mândriei cu care ne este prezentată orice evoluţie a acestui<br />

randament peste aşteptări, ve<strong>de</strong>m că pensia privată facultativă <strong>de</strong> 230€,<br />

evaluată, după cum ni se spune, <strong>de</strong> Comisia <strong>de</strong> Supraveghere a<br />

Sistemului <strong>de</strong> Pensii Private (CSSPP) abia dacă ţine pasul cu nivelul<br />

efortului financiar pe care-l face salariatul.<br />

În cazul acestei pensii private facultative, doar <strong>de</strong> 230€,<br />

randamentul unităţilor fondurilor <strong>de</strong> pensii rămâne, pentru salariat, o<br />

simplă etichetă, precum sfatul dat <strong>de</strong> un mare cotidian investitorilor la<br />

FNI. În schimb, pentru asigurator, el (randamentul) este aidoma unui<br />

filon <strong>de</strong> aur pentru miner.<br />

În baza celor arătate în rândurile <strong>de</strong> mai sus, la o <strong>de</strong>punere<br />

lunară într-o bancă vreme <strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> ani a 1.000 unităţi băneşti (ub) cu<br />

capitalizare lunară a dobânzii <strong>de</strong> 5% anual se ajunge la 815.536,9 ub,<br />

sumă care ajunge apoi vreme <strong>de</strong> 15 ani după aceea să susţină o pensie<br />

lunară <strong>de</strong> 6.547 ub, în condiţiile continuării fructificării soldului ei<br />

anual în tot acest interval <strong>de</strong> timp (<strong>de</strong> 15 ani) la acelaşi nivel al ratei<br />

anuale a dobânzii (<strong>de</strong> 5%). Potrivit acestui calcul, coeficientul mediu<br />

<strong>de</strong> multiplicare al unei unităţi băneşti economisite este <strong>de</strong> 6,547.<br />

Mutatis mutandis, pentru o economie lunară <strong>de</strong> 15% din salariul<br />

lunar mediu brut (<strong>de</strong> 1.836 lei), <strong>de</strong> cca 275 lei, salariatul şi-ar putea<br />

asigura vreme <strong>de</strong> 15 ani un venit mediu lunar <strong>de</strong> cca 1.804 lei sau cca<br />

430€ (la cursul <strong>de</strong> 1€ = 4,2 lei), adică exact dublul pensiei privată<br />

facultativă (<strong>de</strong> 215€).<br />

Asiguratorul obţine un venit egal cu pensia facultativă a<br />

asiguratului vreme <strong>de</strong> 15 ani în schimbul comisionului <strong>de</strong> administrare<br />

a cotizaţiilor lunare <strong>de</strong> 2,5% din valoarea cumulată a acestor cotizaţii<br />

(<strong>de</strong> 99.000 lei = 275 lei × 12 luni × 30 ani), în schimbul sumei<br />

<strong>de</strong>rizorii <strong>de</strong> cca 2.475 lei, dar consi<strong>de</strong>rată a fi suficientă pentru a-i<br />

acoperii costurile şi a obţine un profit. Practic, din randamentul <strong>de</strong> 5%,<br />

asiguratului nu-i revine <strong>de</strong>cât vreo 1,4%, iar asiguratorului restul, <strong>de</strong><br />

cca 3,6%, adică în jur <strong>de</strong> 2,5 ori mai mult.<br />

Dacă dăm crezare datelor statistice pe care le oferă asiguratorul<br />

unei pensii private facultative, atunci la o rată medie anuală a<br />

randamentului <strong>de</strong> 10%, venitul lui în perioada <strong>de</strong> plată a pensiei ar fi<br />

<strong>de</strong> aproximativ două–trei ori mai mare <strong>de</strong>cât pensia.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!