Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

history.cluj.ro
from history.cluj.ro More from this publisher
12.01.2014 Views

60 Vasile Marian 22 alimentată sine die din contribuţiile individuale de 3600 lei [T5–E6] colectate în stagiul de cotizare şi fructificate la o rată anuală a dobânzii de numai 5% după ieşirea la pensie, iar pensia anuală maximă, de 1.981,80 lei [T5–I5] poate fi asigurată vreme de 79,81 ani [T5–I11] din contribuţiile individuale de 18.000 lei [T5–I6] sporite, prin fructificare, mai întâi cu 22.770 lei pe parcursul stagiului de cotizare de 30 de ani şi apoi cu încă 117.397 lei [T5–I10] în cei 79,81 ani, dacă asiguratul ar putea trăi atâta vreme după ieşirea la pensie pentru limită de vârstă. Durata medie de viaţă în mediul rural românesc a crescut în ultimii 40 de ani abia cu 5 ani, de la 66 ani la 71 ani, din care 68 de ani la bărbaţi şi 75 de ani la femei 37 . Să zicem că, în următorii 30 de ani (deci până în anul 2041), durata medie de viaţă în mediul rural românesc va mai creşte cu 7 ani, va ajunge la 78 de ani şi va depăşi deci cu 15 ani limita de vârstă (de 63 de ani) pentru ieşirea la pensie. În ipoteza fructificării cotizaţiilor pe parcursul stagiului de cotizare şi a încă 15 ani de viaţă ca pensionar a asiguratului, rezultă nişte valori reziduale formidabil de mari pe ansamblul sistemului de asigurări, valori pentru care statul şi societăţile private de asigurări vor lupta pe viaţă şi pe moarte, ca şi până acum în privinţa sistemului public de pensii. Statul va putea invoca contribuţiile lui mutuale (de care noi continuăm a face deocamdată abstracţie), iar societăţile private de asigurări vor putea miza pe incompetenţa oamenilor politici care se perindă la guvernare de a gestiona sacul cu bani oferit de sistemul public de pensii. Însă, aceşti doi combatanţi uită de faptul că la mijloc e vorba de însuşirea de către ei a ceea ce justiţia aflată de partea lor numesc în alt context foloase necuvenite. Cotizaţiile sunt ale celor care le plătesc, iar câtă vreme oricine creditează pe altcineva este îndreptăţit să perceapă o dobândă nu vedem de ce aceste cotizaţii să nu fie şi ele purtătoare de dobândă pentru asiguraţi. Neplata de către stat a unei dobânzi pentru folosirea acestor cotizaţii, la fel cum plătesc băncile comerciale pentru sumele de bani depuse la acestea, este un abuz; luarea unui împrumut oneros de la bănci şi alte instituţii financiare, în dauna 37 A se vedea, de pildă: INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ, Anuarul statistic al României, 2007, Bucureşti, p. 71.

23 Filosofia jumulirii şi autori ai acesteia. Câteva gânduri 61 disponibilităţilor băneşti cuvenite asiguraţilor, este o sfidare a bunului simţ; un lucru şi mai grav îl găsim a fi împrumutul făcut de stat pentru că-s lipsă disponibilităţi băneşti cuvenite asiguraţilor, iar din păcate aşa ceva se pare că trăim în ziua de azi, de vreme ce statul nostru se împrumută cu ghiotura, invocând faptul că nu are destui bani pentru plata pensiilor şi a salariilor. Mai sus, ne-am pus o întrebare care conţine în ea şi un posibil răspuns pertinent: dacă nu mai sunt nici la noi, nu numai în alte case, mai mari, precum SUA, destui bani pentru plata pensiilor promise de stat, atunci vor fi măcar în sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale pentru agriculori, hotărât a fi implementat de la 1 ianuarie 2011? Sau peste 30 de ani vom asista la o nouă cacealma din partea acelora care se vor perinda până atunci la putere, iar între timp vor prinde bine cotizaţiile, deloc puţine, care se vor colecta? În locul zicalei: „După noi, guvernanţii de azi, potopul”, oferim o simulare a ceea ce poate că numai puţină lume ştie şi nu vrea, din interese oculte, să desconspire. Având la îndemână un program informatic de stabilire a anuităţilor în domeniul creditului bancar, alcătuim exemplificativ un scadenţar al pensiei anuale suportată vreme de 15 ani din suma de 3600 lei contribuţie individuală lunară minimă (de 10 lei) colectată într-un stagiu (de 30 de ani) complet de cotizare şi fructificată, la nivel de sold, la o rată anuală a dobânzii de 5% după ieşirea la pensie pentru limită de vârstă (tabelul 6). Făcând deocamdată abstracţie de alte constrângeri economice, rezultă că modelul conceput de noi oferă o pensie anuală de 347 lei, care-i mai mult decât dublul pensiei anuale minime (de 132,12 lei) promisă de Legea 263/2008 pentru o contribuţie individuală lunară de numai 10 lei, punând încă odată sub semnul întrebării utilitatea contribuţiei mutuale a statului faţă de promisiunea lui pentru acest caz. În schimb, faţă de pensia anuală maximă (de 660,60 lei) promisă de lege pentru o contribuţie individuală lunară doar de 10 lei, pensia „noastră”, de 347 lei, reprezintă 52,53%, caz în care, la prima vedere, hotărârea politicienilor aflaţi la putere în anul 2008 pare a fi mai avantajoasă, dacă ar fi susţinută de dublul contribuţiei mutuale a statului (de 20 de lei lunar).

23 Filosofia jumulirii şi autori ai acesteia. Câteva gânduri 61<br />

disponibilităţilor băneşti cuvenite asiguraţilor, este o sfidare a bunului<br />

simţ; un lucru şi mai grav îl găsim a fi împrumutul făcut <strong>de</strong> stat pentru<br />

că-s lipsă disponibilităţi băneşti cuvenite asiguraţilor, iar din păcate<br />

aşa ceva se pare că trăim în ziua <strong>de</strong> azi, <strong>de</strong> vreme ce statul nostru se<br />

împrumută cu ghiotura, invocând faptul că nu are <strong>de</strong>stui bani pentru<br />

plata pensiilor şi a salariilor.<br />

Mai sus, ne-am pus o întrebare care conţine în ea şi un posibil<br />

răspuns pertinent: dacă nu mai sunt nici la noi, nu numai în alte case,<br />

mai mari, precum SUA, <strong>de</strong>stui bani pentru plata pensiilor promise <strong>de</strong><br />

stat, atunci vor fi măcar în sistemul <strong>de</strong> pensii şi alte drepturi <strong>de</strong><br />

asigurări sociale pentru agriculori, hotărât a fi implementat <strong>de</strong> la 1<br />

ianuarie 2011? Sau peste 30 <strong>de</strong> ani vom asista la o nouă cacealma<br />

din partea acelora care se vor perinda până atunci la putere, iar între<br />

timp vor prin<strong>de</strong> bine cotizaţiile, <strong>de</strong>loc puţine, care se vor colecta?<br />

În locul zicalei: „După noi, guvernanţii <strong>de</strong> azi, potopul”, oferim<br />

o simulare a ceea ce poate că numai puţină lume ştie şi nu vrea, din<br />

interese oculte, să <strong>de</strong>sconspire.<br />

Având la în<strong>de</strong>mână un program informatic <strong>de</strong> stabilire a<br />

anuităţilor în domeniul creditului bancar, alcătuim exemplificativ un<br />

sca<strong>de</strong>nţar al pensiei anuale suportată vreme <strong>de</strong> 15 ani din suma <strong>de</strong><br />

3600 lei contribuţie individuală lunară minimă (<strong>de</strong> 10 lei) colectată<br />

într-un stagiu (<strong>de</strong> 30 <strong>de</strong> ani) complet <strong>de</strong> cotizare şi fructificată, la nivel<br />

<strong>de</strong> sold, la o rată anuală a dobânzii <strong>de</strong> 5% după ieşirea la pensie pentru<br />

limită <strong>de</strong> vârstă (tabelul 6).<br />

Făcând <strong>de</strong>ocamdată abstracţie <strong>de</strong> alte constrângeri<br />

economice, rezultă că mo<strong>de</strong>lul conceput <strong>de</strong> noi oferă o pensie<br />

anuală <strong>de</strong> 347 lei, care-i mai mult <strong>de</strong>cât dublul pensiei anuale<br />

minime (<strong>de</strong> 132,12 lei) promisă <strong>de</strong> Legea 263/2008 pentru o<br />

contribuţie individuală lunară <strong>de</strong> numai 10 lei, punând încă odată<br />

sub semnul întrebării utilitatea contribuţiei mutuale a statului faţă<br />

<strong>de</strong> promisiunea lui pentru acest caz.<br />

În schimb, faţă <strong>de</strong> pensia anuală maximă (<strong>de</strong> 660,60 lei)<br />

promisă <strong>de</strong> lege pentru o contribuţie individuală lunară doar <strong>de</strong> 10 lei,<br />

pensia „noastră”, <strong>de</strong> 347 lei, reprezintă 52,53%, caz în care, la prima<br />

ve<strong>de</strong>re, hotărârea politicienilor aflaţi la putere în anul 2008 pare a fi<br />

mai avantajoasă, dacă ar fi susţinută <strong>de</strong> dublul contribuţiei mutuale a<br />

statului (<strong>de</strong> 20 <strong>de</strong> lei lunar).

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!