CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
302 Smaranda Nicoleta Lup Pop 2 constituie creşterea valorii noii firme rezultate sau a celei care achiziţionează, valorificând oportunităţile pieţei, crescând competitivitatea şi performanţele economice, reducând costurile, diversificând riscurile etc. Toate aceste variabile pot avea ca rezultantă o valoare suplimentară, care derivă din tranzacţia în sine, şi care se numeşte sinergie. Mijloacele de creştere prin fuziuni şi achizitii au căpătat o popularitate acerbă mai ales in SUA, unde au jucat un rol important în restructurarea economică între anii 1980–1990, iar din secolul 21, fuziunile şi achiziţiile internaţionale au devenit din ce în ce mai populare 1 . O serie de companii, din dorinţa de a fi cât mai competitive, optează pentru creştere prin fuziuni şi achiziţii, fără o analiză complexă a companiei ţintă, făcută înainte de desfăşurarea tranzacţiei, ajungând să descopere nepotrivirile strategice abia în procesul de integrare. Problema insuccesului unor tranzacţii de acest gen este dată de obicei de imposibilitatea celor două entităţi de a-şi combina culturile, structurile şi operaţiunile 2 . Performanţa în fuziuni şi achiziţii este dată de trei factori: alegerea ţintei strategice (să alegem compania potrivită), latura organizaţională – capacitatea de integrare a companiei ţintă (compania ce va fi cumpărată să posede resursele necesare pentru a se integra în noua entitate) şi preţul (cheltuiala financiară să nu depăşească beneficiile potenţiale ce vor rezulta din tranzacţie). Altfel spus, performanţa m&a = f (strategică, organizaţională, financiară) 3 O sarcină fundamentală în cazul fuziunilor şi achiziţiilor este de a postula cea mai bună cale prin care două companii îşi integrează structurile, sistemele şi culturile pentru a se ajunge la sinergie. În acest context, compania face trecerea de la expectanţă (potenţial) la 1 M. A. HITT, J. S. HARRISON, R. D. IRELAND, Strategic Management Cconcepts: Competitiveness and Globalization, 8 th ed., Cengage Learning, Canada, 2009, p. 183. 2 M. A. HITT, J. S. HARRISON, R. D. IRELAND, Mergers and Acquisitions: A Guide to Creating Value for Stakeholders, Oxford University Press, New York, 2001, p. 7. 3 Th. STRAUB, Reasons for Frequent Failure in Mergers and Acquisitions: A Comprehensive Aanalysis, Deutscher Universitätsverlag, Wiesbaden, 2007, p. 4 –10.
3 Etape ale realizării de fuziuni şi achiziţii 303 performanţă (rezultat). Când intervine schimbarea organizaţională, oamenii sunt puşi în situaţia de a prelua alte responsabilităţi, de a învăţa lucruri noi, de a depune un efort pentru a-şi angrena mecanismele de adaptare/ învăţare care-i să-i ajute să facă faţă noilor cerinţe sau noii direcţii spre care o ia compania în care lucrează. De multe ori, o serie de fuziuni şi achiziţii au ca răspuns imediat din partea angajaţilor o serie de reacţii şi manifestări frapante şi inexplicabile, fiind uneori dificil de înţeles de ce lucrurile nu decurg aşa cum planificarea şi fluxul activităţilor ar impune. Rezistenţa la schimbare se traduce în reacţii de: furie, anxietate, revoltă, teamă, neîncredere, rigiditate, toate ghidate de imagini catastrofale şi gânduri precum „este nedrept, lucrurile mergeau foarte bine, nu înţeleg la ce ne foloseşte schimbarea, se va crea haos ...”, reacţii care determină emoţii negative, dezadaptative pentru angajat şi companie. Dacă angajaţii învaţă să facă faţă schimbării într-o modalitate realistă, raţională, ei pot ajunge chiar la nivelul de a se simţi provocaţi şi energizaţi de schimbări, percepându-le ca pe nişte oportunităţi pentru dezvoltarea personală. Desigur, acest din urmă deziderat nu se poate îndeplini decât print-o planificare şi implementare atentă a schimbării, ghidată de o serie de linii directoare validate. Acest demers nu poate fi sustinut decât prin identificarea în prealabil a problemelor organizaţionale care generează eşecul în implementarea unor schimbări într-o companie în general şi în contextul fuziunilor şi achiziţiilor în special. Un manager, agent al schimbării în procesul fuziunilor şi achiziţiilor, se confruntă cu o varietate de probleme, încercând să răspundă la întrebări de genul: – Care sunt oamenii cheie care trebuie păstraţi în noua entitate? – De ce angajaţii nu se mai implică atât de mult în munca pe care o fac? – De ce au scăzut performanţele lor? – De ce a crescut absenteismul? – De ce a crescut fluctuaţia de personal? – Care sunt motivele care se află în spatele declaraţiilor date de angajaţi în fişa de lichidare completată inainte de a părăsi organizaţia? – Care este „profilul” angajaţilor care părăsesc organizaţia postfuziune/achiziţie? – De ce a crescut numărul beneficiarilor nemulţumiţi?
- Page 252 and 253: 252 Sebastian Spinei 10 nelitigioas
- Page 254 and 255: 254 Sebastian Spinei 12 profesiuni
- Page 256 and 257: 256 Sebastian Spinei 14 persoanelor
- Page 258 and 259: 258 Diana Hancu 2 Ca urmare a turbu
- Page 260 and 261: 260 Diana Hancu 4 confirmarea faptu
- Page 262 and 263: 262 Diana Hancu 6 european de asigu
- Page 264 and 265: 264 Diana Hancu 8 format din Grupul
- Page 266 and 267: 266 Diana Hancu 10 Deşi criza în
- Page 268 and 269: 268 Diana Hancu 12 industria servic
- Page 270 and 271: 270 Andrei Rădulescu 2 Economia mo
- Page 272 and 273: 272 Andrei Rădulescu 4 Măsurile e
- Page 274 and 275: 274 Andrei Rădulescu 6 internaţio
- Page 276 and 277: 276 Andrei Rădulescu 8 Cu toate ac
- Page 278 and 279: 278 Marius Deac 2 fundamentare soli
- Page 280 and 281: 280 Marius Deac 4 Indicatori Tabelu
- Page 282 and 283: 282 Marius Deac 6 Tabelul 4 Element
- Page 284 and 285: 284 Marius Deac 8 principal de o bu
- Page 286 and 287: 286 Adrian Circa 2 faptul că o voi
- Page 288 and 289: 288 Adrian Circa 4 contractelor pe
- Page 290 and 291: 290 Adrian Circa 6 au participat la
- Page 292 and 293: 292 Adrian Circa 8 persoane decât
- Page 294 and 295: 294 Adrian Circa 10 Curţii de casa
- Page 296 and 297: 296 Adrian Circa 12 juris transferr
- Page 298 and 299: 298 Adrian Circa 14 Noul Cod civil
- Page 300 and 301: 300 Adrian Circa 16 de cauză credi
- Page 304 and 305: 304 Smaranda Nicoleta Lup Pop 4 - D
- Page 306 and 307: 306 Smaranda Nicoleta Lup Pop 6 Tab
- Page 308 and 309: 308 Smaranda Nicoleta Lup Pop 8 arg
- Page 310 and 311: 310 Smaranda Nicoleta Lup Pop 10 fu
- Page 312 and 313: 312 Smaranda Nicoleta Lup Pop 12 Mo
- Page 314 and 315: 314 Smaranda Nicoleta Lup Pop 14 au
- Page 316 and 317: 316 Alina Daniela Ivanov 2 Din păc
- Page 318 and 319: 318 Alina Daniela Ivanov 4 Pentru a
- Page 320 and 321: 320 Alina Daniela Ivanov 6 Dar, din
- Page 322 and 323: 322 Alina Daniela Ivanov 8 Oricum a
- Page 324: 324 Cunoaştere, Interes, Responsab
3 Etape ale realizării <strong>de</strong> fuziuni şi achiziţii 303<br />
performanţă (rezultat). Când intervine schimbarea organizaţională,<br />
oamenii sunt puşi în situaţia <strong>de</strong> a prelua alte responsabilităţi, <strong>de</strong> a învăţa<br />
lucruri noi, <strong>de</strong> a <strong>de</strong>pune un efort pentru a-şi angrena mecanismele <strong>de</strong><br />
adaptare/ învăţare care-i să-i ajute să facă faţă noilor cerinţe sau noii<br />
direcţii spre care o ia compania în care lucrează. De multe ori, o serie <strong>de</strong><br />
fuziuni şi achiziţii au ca răspuns imediat din partea angajaţilor o serie <strong>de</strong><br />
reacţii şi manifestări frapante şi inexplicabile, fiind uneori dificil <strong>de</strong><br />
înţeles <strong>de</strong> ce lucrurile nu <strong>de</strong>curg aşa cum planificarea şi fluxul activităţilor<br />
ar impune. Rezistenţa la schimbare se traduce în reacţii <strong>de</strong>: furie,<br />
anxietate, revoltă, teamă, neîncre<strong>de</strong>re, rigiditate, toate ghidate <strong>de</strong> imagini<br />
catastrofale şi gânduri precum „este nedrept, lucrurile mergeau foarte<br />
bine, nu înţeleg la ce ne foloseşte schimbarea, se va crea haos ...”, reacţii<br />
care <strong>de</strong>termină emoţii negative, <strong>de</strong>zadaptative pentru angajat şi companie.<br />
Dacă angajaţii învaţă să facă faţă schimbării într-o modalitate realistă,<br />
raţională, ei pot ajunge chiar la nivelul <strong>de</strong> a se simţi provocaţi şi energizaţi<br />
<strong>de</strong> schimbări, percepându-le ca pe nişte oportunităţi pentru <strong>de</strong>zvoltarea<br />
personală. Desigur, acest din urmă <strong>de</strong>zi<strong>de</strong>rat nu se poate în<strong>de</strong>plini <strong>de</strong>cât<br />
print-o planificare şi implementare atentă a schimbării, ghidată <strong>de</strong> o serie<br />
<strong>de</strong> linii directoare validate. Acest <strong>de</strong>mers nu poate fi sustinut <strong>de</strong>cât prin<br />
i<strong>de</strong>ntificarea în prealabil a problemelor organizaţionale care generează<br />
eşecul în implementarea unor schimbări într-o companie în general şi în<br />
contextul fuziunilor şi achiziţiilor în special.<br />
Un manager, agent al schimbării în procesul fuziunilor şi<br />
achiziţiilor, se confruntă cu o varietate <strong>de</strong> probleme, încercând să<br />
răspundă la întrebări <strong>de</strong> genul:<br />
– Care sunt oamenii cheie care trebuie păstraţi în noua entitate?<br />
– De ce angajaţii nu se mai implică atât <strong>de</strong> mult în munca pe<br />
care o fac?<br />
– De ce au scăzut performanţele lor?<br />
– De ce a crescut absenteismul?<br />
– De ce a crescut fluctuaţia <strong>de</strong> personal?<br />
– Care sunt motivele care se află în spatele <strong>de</strong>claraţiilor date <strong>de</strong><br />
angajaţi în fişa <strong>de</strong> lichidare completată inainte <strong>de</strong> a părăsi<br />
organizaţia?<br />
– Care este „profilul” angajaţilor care părăsesc organizaţia postfuziune/achiziţie?<br />
– De ce a crescut numărul beneficiarilor nemulţumiţi?