CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
282 Marius Deac 6 Tabelul 4 Elemente de statistică descriptivă privind scorurile principalelor componente ale Sistemului Informaţional Contabil Indicatori Nr. de cazuri Medie Abaterea standard FIN 93 4.64 2.03 GES 93 4.05 1.82 OPE 93 3.74 1.31 Scorurile obţinute au fost apoi standardizate (astfel încât media fiecărui scor să fie 0 şi abaterea medie să fie egală cu 1). Indicatorii standardizaţi au fost utilizaţi pentru analiza modului de grupare a organizaţiilor cuprinse în prezentul studiu de caz, utilizând gruparea ierarhică pe baza radicalului distanţei euclidiene. Rezultatul acestei proceduri este redat grafic în figura 1. Fig. 1. Dendograma grupării ierarhice a sistemelor informaţionale contabile. Analiza dendogramei prezentate în figura 1 relevă faptul că întreprinderilor cuprinse în prezentul caz utilizează o varietate destul de mare de tipuri de sisteme informaţional-contabile. O grupare optimă ar trebui să divizeze aceste sisteme într-un număr de 2, 3 sau 4 grupe. Pentru simplificare, am ales să utilizăm o grupare în trei categorii. Gruparea finală a întreprinderilor pe cele 3 grupuri a fost realizată cu ajutorul criteriului K-mediu. Rezultatul grupării este prezentat în tabelul 5.
7 Tipuri de sisteme informaţional-contabile... 283 Tabelul 5 Rezultatul grupării sistemelor informaţional-contabile utilizând criteriul K-mediu Indicatori Sistem Informaţional Contabil Precar Complex Dezvoltat Scor standardizat Contabilitate Financiară -1,27795 1,21652 0,12638 Scor standardizat Contabilitate de Gestiune -1,38706 1,07107 0,27964 Scor standardizat Evidenţă Operativă -1,01713 1,35392 -0,11980 Număr de cazuri 27 24 42 În tabelul 5, valorile maxime pentru fiecare criteriu au fost îngroşate, iar cele minime au fost subliniate. Analizând datele din acest tabel, distingem trei categorii de sisteme informaţional-contabile: • Sisteme informaţional-contabile precare – care au obţinut cel mai mic scor la fiecare din cele trei criterii utilizate. În cadrul acestui tip de sisteme informaţionale sunt agregate diverse date, însă ele sunt rareori utilizate. Probabil că managementul unităţilor în care se regăseşte acest tip de sisteme informaţional-contabile este unul intuitiv, iar mediul în care acţionează aceste întreprinderi este unul simplu şi puţin concurenţial. Comunicarea datelor probabil că se realizează într-un mod interpersonal şi foarte puţin formalizat. Ne aşteptăm ca acest tip de sisteme informaţional-contabile să fie întâlnit în cadrul unităţilor simple şi a celor laterale şi având o dependenţă reciprocă între departamente. • Sisteme informaţional-contabile dezvoltate – au un scor mediu în privinţa indicatorului care caracterizează informaţiile extrase din contabilitatea financiară, de gestiune sau din evidenţele operative. Ne aşteptăm ca acest tip de sistem informaţional să fie bine reprezentat în toate tipurile de organizaţii cu dependenţă reciprocă între departamente. • Sisteme informaţional-contabile complexe – reprezintă cel mai dezvoltat tip de sistem informaţional contabil, caracterizat în
- Page 232 and 233: 232 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 234 and 235: 234 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 236 and 237: 236 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 238 and 239: 238 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 240 and 241: 240 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 242 and 243: 242 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 244 and 245: 244 Sebastian Spinei 2 independente
- Page 246 and 247: 246 Sebastian Spinei 4 gouvernement
- Page 248 and 249: 248 Sebastian Spinei 6 titularului
- Page 250 and 251: 250 Sebastian Spinei 8 Principiul e
- Page 252 and 253: 252 Sebastian Spinei 10 nelitigioas
- Page 254 and 255: 254 Sebastian Spinei 12 profesiuni
- Page 256 and 257: 256 Sebastian Spinei 14 persoanelor
- Page 258 and 259: 258 Diana Hancu 2 Ca urmare a turbu
- Page 260 and 261: 260 Diana Hancu 4 confirmarea faptu
- Page 262 and 263: 262 Diana Hancu 6 european de asigu
- Page 264 and 265: 264 Diana Hancu 8 format din Grupul
- Page 266 and 267: 266 Diana Hancu 10 Deşi criza în
- Page 268 and 269: 268 Diana Hancu 12 industria servic
- Page 270 and 271: 270 Andrei Rădulescu 2 Economia mo
- Page 272 and 273: 272 Andrei Rădulescu 4 Măsurile e
- Page 274 and 275: 274 Andrei Rădulescu 6 internaţio
- Page 276 and 277: 276 Andrei Rădulescu 8 Cu toate ac
- Page 278 and 279: 278 Marius Deac 2 fundamentare soli
- Page 280 and 281: 280 Marius Deac 4 Indicatori Tabelu
- Page 284 and 285: 284 Marius Deac 8 principal de o bu
- Page 286 and 287: 286 Adrian Circa 2 faptul că o voi
- Page 288 and 289: 288 Adrian Circa 4 contractelor pe
- Page 290 and 291: 290 Adrian Circa 6 au participat la
- Page 292 and 293: 292 Adrian Circa 8 persoane decât
- Page 294 and 295: 294 Adrian Circa 10 Curţii de casa
- Page 296 and 297: 296 Adrian Circa 12 juris transferr
- Page 298 and 299: 298 Adrian Circa 14 Noul Cod civil
- Page 300 and 301: 300 Adrian Circa 16 de cauză credi
- Page 302 and 303: 302 Smaranda Nicoleta Lup Pop 2 con
- Page 304 and 305: 304 Smaranda Nicoleta Lup Pop 4 - D
- Page 306 and 307: 306 Smaranda Nicoleta Lup Pop 6 Tab
- Page 308 and 309: 308 Smaranda Nicoleta Lup Pop 8 arg
- Page 310 and 311: 310 Smaranda Nicoleta Lup Pop 10 fu
- Page 312 and 313: 312 Smaranda Nicoleta Lup Pop 12 Mo
- Page 314 and 315: 314 Smaranda Nicoleta Lup Pop 14 au
- Page 316 and 317: 316 Alina Daniela Ivanov 2 Din păc
- Page 318 and 319: 318 Alina Daniela Ivanov 4 Pentru a
- Page 320 and 321: 320 Alina Daniela Ivanov 6 Dar, din
- Page 322 and 323: 322 Alina Daniela Ivanov 8 Oricum a
- Page 324: 324 Cunoaştere, Interes, Responsab
282 Marius Deac 6<br />
Tabelul 4<br />
Elemente <strong>de</strong> statistică <strong>de</strong>scriptivă privind scorurile<br />
principalelor componente ale Sistemului Informaţional Contabil<br />
Indicatori Nr. <strong>de</strong> cazuri Medie<br />
Abaterea<br />
standard<br />
FIN 93 4.64 2.03<br />
GES 93 4.05 1.82<br />
OPE 93 3.74 1.31<br />
Scorurile obţinute au fost apoi standardizate (astfel încât media<br />
fiecărui scor să fie 0 şi abaterea medie să fie egală cu 1). Indicatorii<br />
standardizaţi au fost utilizaţi pentru analiza modului <strong>de</strong> grupare a<br />
organizaţiilor cuprinse în prezentul studiu <strong>de</strong> caz, utilizând gruparea<br />
ierarhică pe baza radicalului distanţei euclidiene. Rezultatul acestei<br />
proceduri este redat grafic în figura 1.<br />
Fig. 1. Dendograma grupării ierarhice<br />
a sistemelor informaţionale contabile.<br />
Analiza <strong>de</strong>ndogramei prezentate în figura 1 relevă faptul că<br />
întreprin<strong>de</strong>rilor cuprinse în prezentul caz utilizează o varietate <strong>de</strong>stul <strong>de</strong><br />
mare <strong>de</strong> tipuri <strong>de</strong> sisteme informaţional-contabile. O grupare optimă ar<br />
trebui să divizeze aceste sisteme într-un număr <strong>de</strong> 2, 3 sau 4 grupe.<br />
Pentru simplificare, am ales să utilizăm o grupare în trei categorii.<br />
Gruparea finală a întreprin<strong>de</strong>rilor pe cele 3 grupuri a fost<br />
realizată cu ajutorul criteriului K-mediu. Rezultatul grupării este<br />
prezentat în tabelul 5.