CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
272 Andrei Rădulescu 4 Măsurile expansioniste de natură bugetară au determinat deteriorarea situaţiei finanţelor publice (graficul 2 2 ). Graficul 2. Evoluţia finanţelor publice (deficit bugetar, în % din PIB). Cu alte cuvinte, am asistat pe parcursul ultimelor trimestre la transferul riscului din sfera sectorului privat (puternic afectat de criza financiară declanşată în Statele Unite în 2007) în sfera sectorului public. O serie de state au înregistrat deficite bugetare, care, în anul 2009, s-au situat în apropierea pragului de 10% din PIB: Statele Unite, Marea Britanie, Spania, Irlanda, Grecia, Portugalia. În cadrul Uniunii Europene, marea majoritatea a statelor membre au înregistrat în 2009 deficite bugetare care s-au situat peste nivelul maxim admis de Pactul de Stabilitate şi Creştere (3% din PIB). Din graficul 2, se poate observa că deficitul bugetar al Uniunii Europene a crescut de la 2,4% din PIB în 2008 la 6,9% din PIB în 2009. 2 Ibidem.
5 Finanţele publice europene: momentul adevărului 273 Pe parcursul ultimelor luni, atenţia macroeconomiştilor s-a îndreptat spre cazul Greciei, care a înregistrat în 2009 un deficit bugetar de 13,6% din PIB şi un nivel al datoriei publice de peste 115% din PIB. Situaţia critică a finanţelor publice din acest stat a determinat creşterea semnificativă a costurilor de finanţare: diferenţialul între rata de dobândă la titlurile de stat pe 10 ani ale Greciei şi rata de dobândă la titlurile de stat pe 10 ani ale Germaniei a atins un nivel record (827 p.b.) în ultima săptămână a lunii aprilie, când Agenţia Standard&Poor’s a decis reducerea rating-ului ţării la categoria junk. Evoluţia finanţelor publice din Grecia pe parcursul ultimelor trimestre a contribuit la creşterea semnificativă a riscului de default. Mai mulţi economişti consideră inevatibilă intrarea Greciei în imposibilitate de plată 3 . De asemenea, alte state europene se confruntă cu o situaţie extrem de dificilă a finanţelor publice: Portugalia, Spania, Irlanda, Italia. Astfel, am asistat recent la apariţia fenomenului de contagion – de extindere a riscurilor de la Grecia către toate statele europene cu situaţie dificilă a finanţelor publice. În acest context, mai mulţi economişti consideră că am putea asista în perioada următoare la o nouă criză financiară pe mapamond, de această dată declanşată de comportamentul sectorului public 4 . Cu alte cuvinte, Grecia ar putea reprezenta pentru finanţele publice pe mapamond ceea ce a reprezentat Lehman Brothers pentru sistemul financiar privat. Totodată, dezechilibrele bugetare din aceste state atrag atenţia cu privire la sustenabilitatea Zonei Euro. Pe de o parte, conform statutului, Banca Centrală nu poate interveni pentru a susţine finanţele publice din ţările membre ale regiunii. Pe de altă parte, intervenţia celorlalte guverne ar putea crea un precedent periculos. De altfel, în ultimă instanţă s-a ajuns la un compromis – un acord 3 M. FELDSTEIN, Why Greece Will Default, 2010 – http://www.nber.org/ feldstein/projectsyndicateapril2010.html 4 K. ROGOFF şi C. REINHART, From Financial Crash to Debt Crisis, 2010 – http://www.economics.harvard.edu/faculty/rogoff/files/RR- Financial%20 crash_February_241.pdf
- Page 222 and 223: 222 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 224 and 225: 224 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 226 and 227: 226 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 228 and 229: 228 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 230 and 231: 230 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 232 and 233: 232 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 234 and 235: 234 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 236 and 237: 236 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 238 and 239: 238 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 240 and 241: 240 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 242 and 243: 242 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 244 and 245: 244 Sebastian Spinei 2 independente
- Page 246 and 247: 246 Sebastian Spinei 4 gouvernement
- Page 248 and 249: 248 Sebastian Spinei 6 titularului
- Page 250 and 251: 250 Sebastian Spinei 8 Principiul e
- Page 252 and 253: 252 Sebastian Spinei 10 nelitigioas
- Page 254 and 255: 254 Sebastian Spinei 12 profesiuni
- Page 256 and 257: 256 Sebastian Spinei 14 persoanelor
- Page 258 and 259: 258 Diana Hancu 2 Ca urmare a turbu
- Page 260 and 261: 260 Diana Hancu 4 confirmarea faptu
- Page 262 and 263: 262 Diana Hancu 6 european de asigu
- Page 264 and 265: 264 Diana Hancu 8 format din Grupul
- Page 266 and 267: 266 Diana Hancu 10 Deşi criza în
- Page 268 and 269: 268 Diana Hancu 12 industria servic
- Page 270 and 271: 270 Andrei Rădulescu 2 Economia mo
- Page 274 and 275: 274 Andrei Rădulescu 6 internaţio
- Page 276 and 277: 276 Andrei Rădulescu 8 Cu toate ac
- Page 278 and 279: 278 Marius Deac 2 fundamentare soli
- Page 280 and 281: 280 Marius Deac 4 Indicatori Tabelu
- Page 282 and 283: 282 Marius Deac 6 Tabelul 4 Element
- Page 284 and 285: 284 Marius Deac 8 principal de o bu
- Page 286 and 287: 286 Adrian Circa 2 faptul că o voi
- Page 288 and 289: 288 Adrian Circa 4 contractelor pe
- Page 290 and 291: 290 Adrian Circa 6 au participat la
- Page 292 and 293: 292 Adrian Circa 8 persoane decât
- Page 294 and 295: 294 Adrian Circa 10 Curţii de casa
- Page 296 and 297: 296 Adrian Circa 12 juris transferr
- Page 298 and 299: 298 Adrian Circa 14 Noul Cod civil
- Page 300 and 301: 300 Adrian Circa 16 de cauză credi
- Page 302 and 303: 302 Smaranda Nicoleta Lup Pop 2 con
- Page 304 and 305: 304 Smaranda Nicoleta Lup Pop 4 - D
- Page 306 and 307: 306 Smaranda Nicoleta Lup Pop 6 Tab
- Page 308 and 309: 308 Smaranda Nicoleta Lup Pop 8 arg
- Page 310 and 311: 310 Smaranda Nicoleta Lup Pop 10 fu
- Page 312 and 313: 312 Smaranda Nicoleta Lup Pop 12 Mo
- Page 314 and 315: 314 Smaranda Nicoleta Lup Pop 14 au
- Page 316 and 317: 316 Alina Daniela Ivanov 2 Din păc
- Page 318 and 319: 318 Alina Daniela Ivanov 4 Pentru a
- Page 320 and 321: 320 Alina Daniela Ivanov 6 Dar, din
5 Finanţele publice europene: momentul a<strong>de</strong>vărului 273<br />
Pe parcursul ultimelor luni, atenţia macroeconomiştilor s-a<br />
îndreptat spre cazul Greciei, care a înregistrat în 2009 un <strong>de</strong>ficit<br />
bugetar <strong>de</strong> 13,6% din PIB şi un nivel al datoriei publice <strong>de</strong> peste<br />
115% din PIB. Situaţia critică a finanţelor publice din acest stat a<br />
<strong>de</strong>terminat creşterea semnificativă a costurilor <strong>de</strong> finanţare:<br />
diferenţialul între rata <strong>de</strong> dobândă la titlurile <strong>de</strong> stat pe 10 ani ale<br />
Greciei şi rata <strong>de</strong> dobândă la titlurile <strong>de</strong> stat pe 10 ani ale<br />
Germaniei a atins un nivel record (827 p.b.) în ultima săptămână a<br />
lunii aprilie, când Agenţia Standard&Poor’s a <strong>de</strong>cis reducerea<br />
rating-ului ţării la categoria junk.<br />
Evoluţia finanţelor publice din Grecia pe parcursul ultimelor<br />
trimestre a contribuit la creşterea semnificativă a riscului <strong>de</strong> <strong>de</strong>fault.<br />
Mai mulţi economişti consi<strong>de</strong>ră inevatibilă intrarea Greciei în<br />
imposibilitate <strong>de</strong> plată 3 .<br />
De asemenea, alte state europene se confruntă cu o situaţie<br />
extrem <strong>de</strong> dificilă a finanţelor publice: Portugalia, Spania, Irlanda,<br />
Italia. Astfel, am asistat recent la apariţia fenomenului <strong>de</strong><br />
contagion – <strong>de</strong> extin<strong>de</strong>re a riscurilor <strong>de</strong> la Grecia către toate<br />
statele europene cu situaţie dificilă a finanţelor publice. În acest<br />
context, mai mulţi economişti consi<strong>de</strong>ră că am putea asista în<br />
perioada următoare la o nouă criză financiară pe mapamond, <strong>de</strong><br />
această dată <strong>de</strong>clanşată <strong>de</strong> comportamentul sectorului public 4 . Cu<br />
alte cuvinte, Grecia ar putea reprezenta pentru finanţele publice pe<br />
mapamond ceea ce a reprezentat Lehman Brothers pentru sistemul<br />
financiar privat.<br />
Totodată, <strong>de</strong>zechilibrele bugetare din aceste state atrag atenţia<br />
cu privire la sustenabilitatea Zonei Euro. Pe <strong>de</strong> o parte, conform<br />
statutului, Banca Centrală nu poate interveni pentru a susţine<br />
finanţele publice din ţările membre ale regiunii. Pe <strong>de</strong> altă parte,<br />
intervenţia celorlalte guverne ar putea crea un prece<strong>de</strong>nt periculos.<br />
De altfel, în ultimă instanţă s-a ajuns la un compromis – un acord<br />
3<br />
M. FELDSTEIN, Why Greece Will Default, 2010 –<br />
http://www.nber.org/ feldstein/projectsyndicateapril2010.html<br />
4 K. ROGOFF şi C. REINHART, From Financial Crash to Debt<br />
Crisis, 2010 – http://www.economics.harvard.edu/faculty/rogoff/files/RR-<br />
Financial%20 crash_February_241.pdf