Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

history.cluj.ro
from history.cluj.ro More from this publisher
12.01.2014 Views

270 Andrei Rădulescu 2 Economia mondială a cunoscut, pe parcursul ultimelor trimestre, cea mai severă criză economico-financiară de la Al Doilea Război Mondial încoace (graficul 1 1 ). Graficul 1. Evoluţia PIB (ritm anual, în %). Conform estimărilor Fondului Monetar Internaţional, economia mondială s-a contractat cu 0,6% în 2009 (după o perioadă de 6 ani de creştere într-un ritm mediu anual de peste 3%). Ţările dezvoltate au fost cele mai afectate de criza economicofinanciară mondială: PIB-ul acestor state a scăzut cu 3,2% în 2009. La nivelul statelor emergente şi în dezvoltare, am asistat la o dezaccelerare economică semnificativă (creştere de doar 2,4% în 2009, după avansul de 6,1% consemnat în 2008). În contextul crizei, instituţiile responsabile cu implementarea politicilor macroeconomice au adoptat o serie de măsuri expansioniste (cu caracter de remediere, nu preventiv), menite să contribuie la atenuarea contracţiei economice şi la iniţierea unui proces de relansare economică graduală. 1 *** World Economic Outlook – Bază de date a Fondului Monetar Internaţional, http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2010/01/weodata/index. aspx (aprilie 2010).

3 Finanţele publice europene: momentul adevărului 271 Băncile centrale de pe mapamond au redus dobânzile de referinţă către nivele minime istorice (0%–0,25% în cazul Statelor Unite, 0,5% în Marea Britanie, 0,1% în Japonia, 1% în Zona Euro) şi au adoptat măsuri de quantitative easing pentru a atenua/elimina panica din sistemul financiar (instaurată în a doua jumătate a anului 2008, când sistemul financiar-bancar internaţional s-a aflat la un pas de colaps). Totodată, guvernele ţărilor dezvoltate au implementat politici bugetare expansioniste, menite să susţină cererea agregată în contextul contracţiei severe înregistrate în sectorul privat (în conformitate cu perspectiva lui Keynes) (se menţionează programele rabla pentru sprijinirea pieţelor auto, programele de susţinere a pieţei imobiliare şi cele orientate spre piaţa forţei de muncă). La vremea sa, Keynes a introdus o nouă perspectivă în fluctuaţiile economice (figura 1), susţinând importanţa intervenţiei statului în stabilizarea economiei, prin intermediul politicii bugetare. Conform perspectivei keynesiene, cererea agregată determină nivelul producţiei şi al şomajului. În acest context, pentru a asigura o mai bună funcţionare a economiei, statul trebuie să intervină pentru a susţine cererea agregată. Perspectiva keynesiană a predominat, în special în perioada crizei economice din anii 1930 din Statele Unite (când politica bugetară era utilizată ca un instrument important de acţiune pentru combaterea nivelului ridicat al şomajului), dar şi în perioada anilor 1960 (când politica bugetară era unul din instrumentele utilizate pentru asigurarea unui policy-mix optim). Fig. 1. Funcţionarea economiei în perspectiva keynesiană.

3 Finanţele publice europene: momentul a<strong>de</strong>vărului 271<br />

Băncile centrale <strong>de</strong> pe mapamond au redus dobânzile <strong>de</strong> referinţă<br />

către nivele minime istorice (0%–0,25% în cazul Statelor Unite, 0,5% în<br />

Marea Britanie, 0,1% în Japonia, 1% în Zona Euro) şi au adoptat măsuri<br />

<strong>de</strong> quantitative easing pentru a atenua/elimina panica din sistemul<br />

financiar (instaurată în a doua jumătate a anului 2008, când sistemul<br />

financiar-bancar internaţional s-a aflat la un pas <strong>de</strong> colaps).<br />

Totodată, guvernele ţărilor <strong>de</strong>zvoltate au implementat politici<br />

bugetare expansioniste, menite să susţină cererea agregată în contextul<br />

contracţiei severe înregistrate în sectorul privat (în conformitate cu<br />

perspectiva lui Keynes) (se menţionează programele rabla pentru<br />

sprijinirea pieţelor auto, programele <strong>de</strong> susţinere a pieţei imobiliare şi<br />

cele orientate spre piaţa forţei <strong>de</strong> muncă).<br />

La vremea sa, Keynes a introdus o nouă perspectivă în<br />

fluctuaţiile economice (figura 1), susţinând importanţa intervenţiei<br />

statului în stabilizarea economiei, prin intermediul politicii bugetare.<br />

Conform perspectivei keynesiene, cererea agregată <strong>de</strong>termină nivelul<br />

producţiei şi al şomajului. În acest context, pentru a asigura o mai<br />

bună funcţionare a economiei, statul trebuie să intervină pentru a<br />

susţine cererea agregată. Perspectiva keynesiană a predominat, în<br />

special în perioada crizei economice din anii 1930 din Statele Unite<br />

(când politica bugetară era utilizată ca un instrument important <strong>de</strong><br />

acţiune pentru combaterea nivelului ridicat al şomajului), dar şi în<br />

perioada anilor 1960 (când politica bugetară era unul din<br />

instrumentele utilizate pentru asigurarea unui policy-mix optim).<br />

Fig. 1. Funcţionarea economiei în perspectiva keynesiană.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!