CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
270 Andrei Rădulescu 2 Economia mondială a cunoscut, pe parcursul ultimelor trimestre, cea mai severă criză economico-financiară de la Al Doilea Război Mondial încoace (graficul 1 1 ). Graficul 1. Evoluţia PIB (ritm anual, în %). Conform estimărilor Fondului Monetar Internaţional, economia mondială s-a contractat cu 0,6% în 2009 (după o perioadă de 6 ani de creştere într-un ritm mediu anual de peste 3%). Ţările dezvoltate au fost cele mai afectate de criza economicofinanciară mondială: PIB-ul acestor state a scăzut cu 3,2% în 2009. La nivelul statelor emergente şi în dezvoltare, am asistat la o dezaccelerare economică semnificativă (creştere de doar 2,4% în 2009, după avansul de 6,1% consemnat în 2008). În contextul crizei, instituţiile responsabile cu implementarea politicilor macroeconomice au adoptat o serie de măsuri expansioniste (cu caracter de remediere, nu preventiv), menite să contribuie la atenuarea contracţiei economice şi la iniţierea unui proces de relansare economică graduală. 1 *** World Economic Outlook – Bază de date a Fondului Monetar Internaţional, http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2010/01/weodata/index. aspx (aprilie 2010).
3 Finanţele publice europene: momentul adevărului 271 Băncile centrale de pe mapamond au redus dobânzile de referinţă către nivele minime istorice (0%–0,25% în cazul Statelor Unite, 0,5% în Marea Britanie, 0,1% în Japonia, 1% în Zona Euro) şi au adoptat măsuri de quantitative easing pentru a atenua/elimina panica din sistemul financiar (instaurată în a doua jumătate a anului 2008, când sistemul financiar-bancar internaţional s-a aflat la un pas de colaps). Totodată, guvernele ţărilor dezvoltate au implementat politici bugetare expansioniste, menite să susţină cererea agregată în contextul contracţiei severe înregistrate în sectorul privat (în conformitate cu perspectiva lui Keynes) (se menţionează programele rabla pentru sprijinirea pieţelor auto, programele de susţinere a pieţei imobiliare şi cele orientate spre piaţa forţei de muncă). La vremea sa, Keynes a introdus o nouă perspectivă în fluctuaţiile economice (figura 1), susţinând importanţa intervenţiei statului în stabilizarea economiei, prin intermediul politicii bugetare. Conform perspectivei keynesiene, cererea agregată determină nivelul producţiei şi al şomajului. În acest context, pentru a asigura o mai bună funcţionare a economiei, statul trebuie să intervină pentru a susţine cererea agregată. Perspectiva keynesiană a predominat, în special în perioada crizei economice din anii 1930 din Statele Unite (când politica bugetară era utilizată ca un instrument important de acţiune pentru combaterea nivelului ridicat al şomajului), dar şi în perioada anilor 1960 (când politica bugetară era unul din instrumentele utilizate pentru asigurarea unui policy-mix optim). Fig. 1. Funcţionarea economiei în perspectiva keynesiană.
- Page 220 and 221: 220 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 222 and 223: 222 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 224 and 225: 224 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 226 and 227: 226 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 228 and 229: 228 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 230 and 231: 230 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 232 and 233: 232 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 234 and 235: 234 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 236 and 237: 236 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 238 and 239: 238 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 240 and 241: 240 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 242 and 243: 242 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 244 and 245: 244 Sebastian Spinei 2 independente
- Page 246 and 247: 246 Sebastian Spinei 4 gouvernement
- Page 248 and 249: 248 Sebastian Spinei 6 titularului
- Page 250 and 251: 250 Sebastian Spinei 8 Principiul e
- Page 252 and 253: 252 Sebastian Spinei 10 nelitigioas
- Page 254 and 255: 254 Sebastian Spinei 12 profesiuni
- Page 256 and 257: 256 Sebastian Spinei 14 persoanelor
- Page 258 and 259: 258 Diana Hancu 2 Ca urmare a turbu
- Page 260 and 261: 260 Diana Hancu 4 confirmarea faptu
- Page 262 and 263: 262 Diana Hancu 6 european de asigu
- Page 264 and 265: 264 Diana Hancu 8 format din Grupul
- Page 266 and 267: 266 Diana Hancu 10 Deşi criza în
- Page 268 and 269: 268 Diana Hancu 12 industria servic
- Page 272 and 273: 272 Andrei Rădulescu 4 Măsurile e
- Page 274 and 275: 274 Andrei Rădulescu 6 internaţio
- Page 276 and 277: 276 Andrei Rădulescu 8 Cu toate ac
- Page 278 and 279: 278 Marius Deac 2 fundamentare soli
- Page 280 and 281: 280 Marius Deac 4 Indicatori Tabelu
- Page 282 and 283: 282 Marius Deac 6 Tabelul 4 Element
- Page 284 and 285: 284 Marius Deac 8 principal de o bu
- Page 286 and 287: 286 Adrian Circa 2 faptul că o voi
- Page 288 and 289: 288 Adrian Circa 4 contractelor pe
- Page 290 and 291: 290 Adrian Circa 6 au participat la
- Page 292 and 293: 292 Adrian Circa 8 persoane decât
- Page 294 and 295: 294 Adrian Circa 10 Curţii de casa
- Page 296 and 297: 296 Adrian Circa 12 juris transferr
- Page 298 and 299: 298 Adrian Circa 14 Noul Cod civil
- Page 300 and 301: 300 Adrian Circa 16 de cauză credi
- Page 302 and 303: 302 Smaranda Nicoleta Lup Pop 2 con
- Page 304 and 305: 304 Smaranda Nicoleta Lup Pop 4 - D
- Page 306 and 307: 306 Smaranda Nicoleta Lup Pop 6 Tab
- Page 308 and 309: 308 Smaranda Nicoleta Lup Pop 8 arg
- Page 310 and 311: 310 Smaranda Nicoleta Lup Pop 10 fu
- Page 312 and 313: 312 Smaranda Nicoleta Lup Pop 12 Mo
- Page 314 and 315: 314 Smaranda Nicoleta Lup Pop 14 au
- Page 316 and 317: 316 Alina Daniela Ivanov 2 Din păc
- Page 318 and 319: 318 Alina Daniela Ivanov 4 Pentru a
3 Finanţele publice europene: momentul a<strong>de</strong>vărului 271<br />
Băncile centrale <strong>de</strong> pe mapamond au redus dobânzile <strong>de</strong> referinţă<br />
către nivele minime istorice (0%–0,25% în cazul Statelor Unite, 0,5% în<br />
Marea Britanie, 0,1% în Japonia, 1% în Zona Euro) şi au adoptat măsuri<br />
<strong>de</strong> quantitative easing pentru a atenua/elimina panica din sistemul<br />
financiar (instaurată în a doua jumătate a anului 2008, când sistemul<br />
financiar-bancar internaţional s-a aflat la un pas <strong>de</strong> colaps).<br />
Totodată, guvernele ţărilor <strong>de</strong>zvoltate au implementat politici<br />
bugetare expansioniste, menite să susţină cererea agregată în contextul<br />
contracţiei severe înregistrate în sectorul privat (în conformitate cu<br />
perspectiva lui Keynes) (se menţionează programele rabla pentru<br />
sprijinirea pieţelor auto, programele <strong>de</strong> susţinere a pieţei imobiliare şi<br />
cele orientate spre piaţa forţei <strong>de</strong> muncă).<br />
La vremea sa, Keynes a introdus o nouă perspectivă în<br />
fluctuaţiile economice (figura 1), susţinând importanţa intervenţiei<br />
statului în stabilizarea economiei, prin intermediul politicii bugetare.<br />
Conform perspectivei keynesiene, cererea agregată <strong>de</strong>termină nivelul<br />
producţiei şi al şomajului. În acest context, pentru a asigura o mai<br />
bună funcţionare a economiei, statul trebuie să intervină pentru a<br />
susţine cererea agregată. Perspectiva keynesiană a predominat, în<br />
special în perioada crizei economice din anii 1930 din Statele Unite<br />
(când politica bugetară era utilizată ca un instrument important <strong>de</strong><br />
acţiune pentru combaterea nivelului ridicat al şomajului), dar şi în<br />
perioada anilor 1960 (când politica bugetară era unul din<br />
instrumentele utilizate pentru asigurarea unui policy-mix optim).<br />
Fig. 1. Funcţionarea economiei în perspectiva keynesiană.