CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
248 Sebastian Spinei 6 titularului unui drept 20 consacrat într-un înscris denumit titlu executoriu 21 , în scopul realizării efective a acelui drept prin constrângerea patrimonială a debitorului 22 . Activitatea de executare silită reprezintă una din cele mai importante componente ale procesului civil, dar se poate înfăţişa şi ca o activitate detaşată de orice procedură jurisdicţională prealabilă, nefiind în mod necesar determinată de un act judiciar de decizie anterior 23 . Executarea silită este, pe orice titlu s-ar întemeia declanşarea ei, un element sau o formă de manifestare a acţiunii civile şi una din fazele procesului civil, astfel cum am menţionat. Statele democratice şi-au asumat obligaţia de a organiza activitatea de executare silită în mod eficient, pe temeiul unor principii precum echitatea, publicitatea, celeritatea, eficacitatea 24 . Diversele sisteme 20 În cadrul executării silite, titularul dreptului poartă denumirea de creditor urmăritor. 21 Sunt titluri executorii hotărârile judecătoreşti (cu precizarea că sunt susceptibile de executare silită civilă dispoziţiile cu caracter civil cuprinse în hotărâri) şi alte înscrisuri cărora legea le conferă această calitate (hotărârile arbitrale, actele autentificate de notarii publici, cambia, biletul la ordin, cecul, contractul de asistenţă juridică încheiat între avocat şi client, contractele de credit bancar etc. (A se vedea I. LEŞ, Tratat de drept procesual civil, ..., p. 965–976). 22 Debitorul urmărit este persoana ţinută de obligaţia stabilită în favoarea creditorului. 23 În toate cazurile însă în care legea atribuie valoare de titlu executoriu altor înscrisuri decât hotărârea judecătorească, procedurile care se finalizează cu emiterea unui asemenea titlu au fost iniţial proceduri din domeniul judiciar, care, din diverse raţiuni (care pot fi însă reduse, în ultimă analiză, la aceea a necesităţii degrevării instanţelor), au fost detaşate şi încredinţate altor organe şi instituţii. Aşa fiind, este evidentă legătura tuturor categoriilor de titluri executorii şi, în consecinţă, a executării silite, cu procesul civil. 24 A se vedea: I. LEŞ, Legislaţia executării silite. Comentarii şi explicaţii, Edit. „C. H. Beck”, Bucureşti, 2007, p. 5; I. DELEANU, Observaţii cu privire la statutul executorului judecătoresc, Prelegere în cadrul Conferinţei internaţionale „L’Europe judiciaire: 10 ans après le Conseil de Tampere. Le droit de l’exécution: perspectives transnationales”, Sibiu, 2009, publicată în volumul Conferinţei, Edit. „Universul Juridic”, Bucureşti, 2009, p. 212 şi 214 („executarea unei hotărâri trebuie considerată ca făcând parte integrantă din proces”, în sensul art. 6 parag. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor
7 Consideraţii generale privind profesiile juridice liberale 249 judiciare au încredinţat activitatea de executare silită către diferite categorii de organe sau autorităţi: instanţele judecătoreşti (e.g. în Spania, Cuba); agenţi administrativi (funcţionari publici în Suedia, Austria, Italia, Germania; forţe militarizate – Rusia, alte republici ex-sovietice; agenţi de poliţie); persoane private posedând o licenţă administrativă care le permite desfăşurarea unei asemenea ocupaţii (SUA, Canada) 25 . În România, o lungă perioadă, activitatea de executare a fost încredinţată unei categorii de funcţionari judiciari – executorii judecătoreşti, angajaţi ai Ministerului Justiţiei. În anul 2000, profesia a fost reorganizată pe principii liberale, optându-se, parţial, pentru modelul francez 26 . Principii ale activităţii executorului judecătoresc Principiul legalităţii este consacrat în mod expres de mai multe texte din legislaţia profesiei, care statuează, spre exemplu, că executorul judecătoresc îşi îndeplineşte atribuţiile cu respectarea legii, a statutului profesiei şi a regulamentului de aplicare a legii, precum şi a dispoziţiilor Codului de procedură civilă şi ale celorlalte legi aplicabile în materie 27 . Omului; (...) atunci când autorităţile sunt ţinute să acţioneze pentru executarea unei decizii judiciare şi omit să o facă, „această inerţie angajează răspunderea statului pe terenul art. 6 parag. 1 din Convenţie”). 25 A se vedea J. ISNARD, Le statut de l'huissier de justice dans le monde, Lucrare susţinută în cadrul Conferinţei internaţionale „Réalités et perspectives du processus d'intégration européenne à l'ère de la globalisation”, Sibiu, 2008, şi publicată în „Acta Universitatis Lucian Blaga”, nr. 1, 2009, passim. 26 Practicat şi în Belgia, Olanda, Luxemburg, Quebec, Tunisia, Algeria, Maroc (J. ISNARD, op. cit.). A se vedea, pentru reglementarea profesiei de huissier de justice în Franţa, R. PERROT, op. cit., p. 361–365. Patronul spiritual al profesiei este considerat, în Franţa, St. Appronien, căruia îi sunt atribuite aceste cuvinte care au, credem, o valoare nu doar anecdotică: „Mon Dieu, mon dessein* est de n'avoir nulle collusion* avec la partie adverse de la mienne, je me propose de ne jamais saisir* chevaux ou ce qui servirait au gain de la vie des débiteurs...” (* dessein – dorinţă, intenţie; collusion – conivenţă, înţelegere secretă; saisir – a sechestra). 27 A se vedea: PR, Lege (nr. 188 din 01.11.2000) privind executorii judecătoreşti, „M.Of. al României”, Partea I, nr. 559 din 10.11.2000, art. 51.
- Page 198 and 199: 198 Ioan Trenca, Dragoş Păun 20 B
- Page 200 and 201: 200 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 202 and 203: 202 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 204 and 205: 204 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 206 and 207: 206 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 208 and 209: 208 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 210 and 211: 210 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 212 and 213: 212 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 214 and 215: 214 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 216 and 217: 216 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 218 and 219: 218 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 220 and 221: 220 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 222 and 223: 222 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 224 and 225: 224 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 226 and 227: 226 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 228 and 229: 228 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 230 and 231: 230 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 232 and 233: 232 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 234 and 235: 234 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 236 and 237: 236 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 238 and 239: 238 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 240 and 241: 240 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 242 and 243: 242 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 244 and 245: 244 Sebastian Spinei 2 independente
- Page 246 and 247: 246 Sebastian Spinei 4 gouvernement
- Page 250 and 251: 250 Sebastian Spinei 8 Principiul e
- Page 252 and 253: 252 Sebastian Spinei 10 nelitigioas
- Page 254 and 255: 254 Sebastian Spinei 12 profesiuni
- Page 256 and 257: 256 Sebastian Spinei 14 persoanelor
- Page 258 and 259: 258 Diana Hancu 2 Ca urmare a turbu
- Page 260 and 261: 260 Diana Hancu 4 confirmarea faptu
- Page 262 and 263: 262 Diana Hancu 6 european de asigu
- Page 264 and 265: 264 Diana Hancu 8 format din Grupul
- Page 266 and 267: 266 Diana Hancu 10 Deşi criza în
- Page 268 and 269: 268 Diana Hancu 12 industria servic
- Page 270 and 271: 270 Andrei Rădulescu 2 Economia mo
- Page 272 and 273: 272 Andrei Rădulescu 4 Măsurile e
- Page 274 and 275: 274 Andrei Rădulescu 6 internaţio
- Page 276 and 277: 276 Andrei Rădulescu 8 Cu toate ac
- Page 278 and 279: 278 Marius Deac 2 fundamentare soli
- Page 280 and 281: 280 Marius Deac 4 Indicatori Tabelu
- Page 282 and 283: 282 Marius Deac 6 Tabelul 4 Element
- Page 284 and 285: 284 Marius Deac 8 principal de o bu
- Page 286 and 287: 286 Adrian Circa 2 faptul că o voi
- Page 288 and 289: 288 Adrian Circa 4 contractelor pe
- Page 290 and 291: 290 Adrian Circa 6 au participat la
- Page 292 and 293: 292 Adrian Circa 8 persoane decât
- Page 294 and 295: 294 Adrian Circa 10 Curţii de casa
- Page 296 and 297: 296 Adrian Circa 12 juris transferr
7 Consi<strong>de</strong>raţii generale privind profesiile juridice liberale 249<br />
judiciare au încredinţat activitatea <strong>de</strong> executare silită către diferite<br />
categorii <strong>de</strong> organe sau autorităţi: instanţele ju<strong>de</strong>cătoreşti (e.g. în Spania,<br />
Cuba); agenţi administrativi (funcţionari publici în Suedia, Austria, Italia,<br />
Germania; forţe militarizate – Rusia, alte republici ex-sovietice; agenţi <strong>de</strong><br />
poliţie); persoane private posedând o licenţă administrativă care le<br />
permite <strong>de</strong>sfăşurarea unei asemenea ocupaţii (SUA, Canada) 25 .<br />
În România, o lungă perioadă, activitatea <strong>de</strong> executare a fost<br />
încredinţată unei categorii <strong>de</strong> funcţionari judiciari – executorii<br />
ju<strong>de</strong>cătoreşti, angajaţi ai Ministerului Justiţiei. În anul 2000, profesia a<br />
fost reorganizată pe principii liberale, optându-se, parţial, pentru<br />
mo<strong>de</strong>lul francez 26 .<br />
Principii ale activităţii executorului ju<strong>de</strong>cătoresc<br />
Principiul legalităţii este consacrat în mod expres <strong>de</strong> mai multe<br />
texte din legislaţia profesiei, care statuează, spre exemplu, că<br />
executorul ju<strong>de</strong>cătoresc îşi în<strong>de</strong>plineşte atribuţiile cu respectarea legii,<br />
a statutului profesiei şi a regulamentului <strong>de</strong> aplicare a legii, precum şi<br />
a dispoziţiilor Codului <strong>de</strong> procedură civilă şi ale celorlalte legi<br />
aplicabile în materie 27 .<br />
Omului; (...) atunci când autorităţile sunt ţinute să acţioneze pentru executarea<br />
unei <strong>de</strong>cizii judiciare şi omit să o facă, „această inerţie angajează răspun<strong>de</strong>rea<br />
statului pe terenul art. 6 parag. 1 din Convenţie”).<br />
25 A se ve<strong>de</strong>a J. ISNARD, Le statut <strong>de</strong> l'huissier <strong>de</strong> justice dans le<br />
mon<strong>de</strong>, Lucrare susţinută în cadrul Conferinţei internaţionale „Réalités et<br />
perspectives du processus d'intégration européenne à l'ère <strong>de</strong> la<br />
globalisation”, Sibiu, 2008, şi publicată în „Acta Universitatis Lucian Blaga”,<br />
nr. 1, 2009, passim.<br />
26<br />
Practicat şi în Belgia, Olanda, Luxemburg, Quebec, Tunisia,<br />
Algeria, Maroc (J. ISNARD, op. cit.). A se ve<strong>de</strong>a, pentru reglementarea<br />
profesiei <strong>de</strong> huissier <strong>de</strong> justice în Franţa, R. PERROT, op. cit., p. 361–365.<br />
Patronul spiritual al profesiei este consi<strong>de</strong>rat, în Franţa, St. Appronien,<br />
căruia îi sunt atribuite aceste cuvinte care au, cre<strong>de</strong>m, o valoare nu doar<br />
anecdotică: „Mon Dieu, mon <strong>de</strong>ssein* est <strong>de</strong> n'avoir nulle collusion* avec la<br />
partie adverse <strong>de</strong> la mienne, je me propose <strong>de</strong> ne jamais saisir* chevaux ou<br />
ce qui servirait au gain <strong>de</strong> la vie <strong>de</strong>s débiteurs...” (* <strong>de</strong>ssein – dorinţă,<br />
intenţie; collusion – conivenţă, înţelegere secretă; saisir – a sechestra).<br />
27 A se ve<strong>de</strong>a: PR, Lege (nr. 188 din 01.11.2000) privind executorii<br />
ju<strong>de</strong>cătoreşti, „M.Of. al României”, Partea I, nr. 559 din 10.11.2000, art. 51.