Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

history.cluj.ro
from history.cluj.ro More from this publisher
12.01.2014 Views

248 Sebastian Spinei 6 titularului unui drept 20 consacrat într-un înscris denumit titlu executoriu 21 , în scopul realizării efective a acelui drept prin constrângerea patrimonială a debitorului 22 . Activitatea de executare silită reprezintă una din cele mai importante componente ale procesului civil, dar se poate înfăţişa şi ca o activitate detaşată de orice procedură jurisdicţională prealabilă, nefiind în mod necesar determinată de un act judiciar de decizie anterior 23 . Executarea silită este, pe orice titlu s-ar întemeia declanşarea ei, un element sau o formă de manifestare a acţiunii civile şi una din fazele procesului civil, astfel cum am menţionat. Statele democratice şi-au asumat obligaţia de a organiza activitatea de executare silită în mod eficient, pe temeiul unor principii precum echitatea, publicitatea, celeritatea, eficacitatea 24 . Diversele sisteme 20 În cadrul executării silite, titularul dreptului poartă denumirea de creditor urmăritor. 21 Sunt titluri executorii hotărârile judecătoreşti (cu precizarea că sunt susceptibile de executare silită civilă dispoziţiile cu caracter civil cuprinse în hotărâri) şi alte înscrisuri cărora legea le conferă această calitate (hotărârile arbitrale, actele autentificate de notarii publici, cambia, biletul la ordin, cecul, contractul de asistenţă juridică încheiat între avocat şi client, contractele de credit bancar etc. (A se vedea I. LEŞ, Tratat de drept procesual civil, ..., p. 965–976). 22 Debitorul urmărit este persoana ţinută de obligaţia stabilită în favoarea creditorului. 23 În toate cazurile însă în care legea atribuie valoare de titlu executoriu altor înscrisuri decât hotărârea judecătorească, procedurile care se finalizează cu emiterea unui asemenea titlu au fost iniţial proceduri din domeniul judiciar, care, din diverse raţiuni (care pot fi însă reduse, în ultimă analiză, la aceea a necesităţii degrevării instanţelor), au fost detaşate şi încredinţate altor organe şi instituţii. Aşa fiind, este evidentă legătura tuturor categoriilor de titluri executorii şi, în consecinţă, a executării silite, cu procesul civil. 24 A se vedea: I. LEŞ, Legislaţia executării silite. Comentarii şi explicaţii, Edit. „C. H. Beck”, Bucureşti, 2007, p. 5; I. DELEANU, Observaţii cu privire la statutul executorului judecătoresc, Prelegere în cadrul Conferinţei internaţionale „L’Europe judiciaire: 10 ans après le Conseil de Tampere. Le droit de l’exécution: perspectives transnationales”, Sibiu, 2009, publicată în volumul Conferinţei, Edit. „Universul Juridic”, Bucureşti, 2009, p. 212 şi 214 („executarea unei hotărâri trebuie considerată ca făcând parte integrantă din proces”, în sensul art. 6 parag. 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor

7 Consideraţii generale privind profesiile juridice liberale 249 judiciare au încredinţat activitatea de executare silită către diferite categorii de organe sau autorităţi: instanţele judecătoreşti (e.g. în Spania, Cuba); agenţi administrativi (funcţionari publici în Suedia, Austria, Italia, Germania; forţe militarizate – Rusia, alte republici ex-sovietice; agenţi de poliţie); persoane private posedând o licenţă administrativă care le permite desfăşurarea unei asemenea ocupaţii (SUA, Canada) 25 . În România, o lungă perioadă, activitatea de executare a fost încredinţată unei categorii de funcţionari judiciari – executorii judecătoreşti, angajaţi ai Ministerului Justiţiei. În anul 2000, profesia a fost reorganizată pe principii liberale, optându-se, parţial, pentru modelul francez 26 . Principii ale activităţii executorului judecătoresc Principiul legalităţii este consacrat în mod expres de mai multe texte din legislaţia profesiei, care statuează, spre exemplu, că executorul judecătoresc îşi îndeplineşte atribuţiile cu respectarea legii, a statutului profesiei şi a regulamentului de aplicare a legii, precum şi a dispoziţiilor Codului de procedură civilă şi ale celorlalte legi aplicabile în materie 27 . Omului; (...) atunci când autorităţile sunt ţinute să acţioneze pentru executarea unei decizii judiciare şi omit să o facă, „această inerţie angajează răspunderea statului pe terenul art. 6 parag. 1 din Convenţie”). 25 A se vedea J. ISNARD, Le statut de l'huissier de justice dans le monde, Lucrare susţinută în cadrul Conferinţei internaţionale „Réalités et perspectives du processus d'intégration européenne à l'ère de la globalisation”, Sibiu, 2008, şi publicată în „Acta Universitatis Lucian Blaga”, nr. 1, 2009, passim. 26 Practicat şi în Belgia, Olanda, Luxemburg, Quebec, Tunisia, Algeria, Maroc (J. ISNARD, op. cit.). A se vedea, pentru reglementarea profesiei de huissier de justice în Franţa, R. PERROT, op. cit., p. 361–365. Patronul spiritual al profesiei este considerat, în Franţa, St. Appronien, căruia îi sunt atribuite aceste cuvinte care au, credem, o valoare nu doar anecdotică: „Mon Dieu, mon dessein* est de n'avoir nulle collusion* avec la partie adverse de la mienne, je me propose de ne jamais saisir* chevaux ou ce qui servirait au gain de la vie des débiteurs...” (* dessein – dorinţă, intenţie; collusion – conivenţă, înţelegere secretă; saisir – a sechestra). 27 A se vedea: PR, Lege (nr. 188 din 01.11.2000) privind executorii judecătoreşti, „M.Of. al României”, Partea I, nr. 559 din 10.11.2000, art. 51.

7 Consi<strong>de</strong>raţii generale privind profesiile juridice liberale 249<br />

judiciare au încredinţat activitatea <strong>de</strong> executare silită către diferite<br />

categorii <strong>de</strong> organe sau autorităţi: instanţele ju<strong>de</strong>cătoreşti (e.g. în Spania,<br />

Cuba); agenţi administrativi (funcţionari publici în Suedia, Austria, Italia,<br />

Germania; forţe militarizate – Rusia, alte republici ex-sovietice; agenţi <strong>de</strong><br />

poliţie); persoane private posedând o licenţă administrativă care le<br />

permite <strong>de</strong>sfăşurarea unei asemenea ocupaţii (SUA, Canada) 25 .<br />

În România, o lungă perioadă, activitatea <strong>de</strong> executare a fost<br />

încredinţată unei categorii <strong>de</strong> funcţionari judiciari – executorii<br />

ju<strong>de</strong>cătoreşti, angajaţi ai Ministerului Justiţiei. În anul 2000, profesia a<br />

fost reorganizată pe principii liberale, optându-se, parţial, pentru<br />

mo<strong>de</strong>lul francez 26 .<br />

Principii ale activităţii executorului ju<strong>de</strong>cătoresc<br />

Principiul legalităţii este consacrat în mod expres <strong>de</strong> mai multe<br />

texte din legislaţia profesiei, care statuează, spre exemplu, că<br />

executorul ju<strong>de</strong>cătoresc îşi în<strong>de</strong>plineşte atribuţiile cu respectarea legii,<br />

a statutului profesiei şi a regulamentului <strong>de</strong> aplicare a legii, precum şi<br />

a dispoziţiilor Codului <strong>de</strong> procedură civilă şi ale celorlalte legi<br />

aplicabile în materie 27 .<br />

Omului; (...) atunci când autorităţile sunt ţinute să acţioneze pentru executarea<br />

unei <strong>de</strong>cizii judiciare şi omit să o facă, „această inerţie angajează răspun<strong>de</strong>rea<br />

statului pe terenul art. 6 parag. 1 din Convenţie”).<br />

25 A se ve<strong>de</strong>a J. ISNARD, Le statut <strong>de</strong> l'huissier <strong>de</strong> justice dans le<br />

mon<strong>de</strong>, Lucrare susţinută în cadrul Conferinţei internaţionale „Réalités et<br />

perspectives du processus d'intégration européenne à l'ère <strong>de</strong> la<br />

globalisation”, Sibiu, 2008, şi publicată în „Acta Universitatis Lucian Blaga”,<br />

nr. 1, 2009, passim.<br />

26<br />

Practicat şi în Belgia, Olanda, Luxemburg, Quebec, Tunisia,<br />

Algeria, Maroc (J. ISNARD, op. cit.). A se ve<strong>de</strong>a, pentru reglementarea<br />

profesiei <strong>de</strong> huissier <strong>de</strong> justice în Franţa, R. PERROT, op. cit., p. 361–365.<br />

Patronul spiritual al profesiei este consi<strong>de</strong>rat, în Franţa, St. Appronien,<br />

căruia îi sunt atribuite aceste cuvinte care au, cre<strong>de</strong>m, o valoare nu doar<br />

anecdotică: „Mon Dieu, mon <strong>de</strong>ssein* est <strong>de</strong> n'avoir nulle collusion* avec la<br />

partie adverse <strong>de</strong> la mienne, je me propose <strong>de</strong> ne jamais saisir* chevaux ou<br />

ce qui servirait au gain <strong>de</strong> la vie <strong>de</strong>s débiteurs...” (* <strong>de</strong>ssein – dorinţă,<br />

intenţie; collusion – conivenţă, înţelegere secretă; saisir – a sechestra).<br />

27 A se ve<strong>de</strong>a: PR, Lege (nr. 188 din 01.11.2000) privind executorii<br />

ju<strong>de</strong>cătoreşti, „M.Of. al României”, Partea I, nr. 559 din 10.11.2000, art. 51.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!