CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
246 Sebastian Spinei 4 gouvernement 11 , care relevă neîncrederea şi chiar ostilitatea sa în privinţa avocaţilor. În consecinţă, deşi a restabilit profesia de avocat, a aşezat-o sub controlul statului, încredinţând Procurorului general prerogativa de a numi Decanul şi membrii Consiliului Ordinului. Rusia Sovietică a repetat, în primii ani de existenţă, experimentul Revoluţiei Franceze – abolind profesia, calificându-i pe foştii avocaţi ca „persoane fără profesie determinată” şi permiţând oricărui cetăţean care a împlint optsprezece ani să compară în calitate de apărător (decretele din 8 şi 10 octombrie 1918). În foarte scurt timp însă sunt organizate Colegiile de apărători, angajaţi ai statului (decretul din 23 noiembrie 1918) – recunoscându-se prin această măsură de parţială restauraţie utilitatea socială a funcţiunii de asistenţă juridică profesională 12 . La configurarea dimensiunii profesiei şi la recunoaşterea faptului că în lipsa acesteia o societate nu poate funcţiona au contribuit, fără îndoială, reprezentanţii ei iluştri 13 : Raymond Poincaré 14 , Alexandre Millerand 15 , Charles Demolombe 16 sau Portalis 17 în Franţa; preşedinţii 11 Fraza era integrată în următorul context: Mon Cousin, je reçois un projet de décret sur les avocats. Il n’y a rien qui donne au grand juge les moyens de les contenir. J’aime mieux ne rien faire que de m’ôter (a înlătura, a lipsi – preciz.ns., SS) les moyens de prendre des mesures contre ce tas de bavards, artisans de révolutions, et qui ne sont inspirés presque tous que par le crime et par la corruption. Tant que j’aurai l’épée au côté, je ne signerai jamais un décret aussi absurde. Je veux qu’on puisse ... etc. (Correspondance militaire de Napoléon I er , pe http://www.stratisc.org/N_3_5.html). 12 A se vedea P. CALAMANDREI, op. cit., p. 43. 13 Trebuie amintită figura legendară a lui Saint Yves (Sant’Ivo, Santo Ivo), considerat, în multe ţări din Vestul Europei, patronul şi protectorul profesiilor juridice, dar în special al avocaturii. Yves Hélory (1253–1303), breton de origine, teolog şi jurist, călugăr franciscan, canonizat în 1347 de Papa Clement al VI-lea, este evocat ca model de integritate, rectitudine şi generozitate, ocrotitor şi apărător al celor umili . Despre el se spunea: advocatus erat, sed non latro, res mirabilis populo (sau, în altă variantă, Sanctus Ivo erat Brito, advocatus et non latro, res miranda populo). 14 1860–1934, avocat şi om politic, în mai multe rânduri prim-ministru al Franţei, preşedinte între 1913 şi 1920. 15 Etienne Alexandre Millerand (1859–1943), politician socialist. Prim-ministru al Franţei şi apoi preşedinte (1920–1924).
5 Consideraţii generale privind profesiile juridice liberale 247 americani Thomas Jefferson, John Quincy Adams, Martin Van Buren, Abraham Lincoln, Woodrow Wilson, Franklin Delano Roosevelt 18 ; Emanoil Gojdu, Avram Iancu, Iuliu Maniu, Istrate Micescu, Vintilă Dongoroz, Barbu Ştefănescu Delavrancea, Titu Maiorescu, Alexandru O. şi Ionel Teodoreanu în ţara noastră. Nu mai puţin, menţinerea şi consolidarea prestigiului ordinului depinde, azi, ca întotdeauna, de fiecare avocat care îşi exercită activitatea în instanţe şi în afara lor, în raporturile cu justiţiabilii şi cu ceilalţi parteneri. Profesia de executor judecătoresc. Executarea silită civilă poate fi definită 19 ca fiind ansamblul procedurilor puse la dispoziţia 16 Jean-Charles Florent Demolombe (1804–1887), decan al Facultăţii de Drept şi al Baroului din Caen, membru al Academiei franceze de ştiinţe morale şi politice, Comandor al Legiunii de Onoare. Autor al operei monumentale Le Cours de Code civil de Napoléon în 31 de volume, finalizat de succesorul său la Facultatea de Drept, Louis Guillouard. 17 Jean-Étienne-Marie Portalis (1746–1807), om politic, unul din redactorii Codului Civil francez, membru al Academiei Franceze, deţinător al Legiunii de Onoare. 18 Profesia de avocat a fost întotdeauna extrem de importantă şi influentă în S.U.A. S-a spus că, în perioada de după Revoluţia nordamericană, o serie de mari avocaţi, cu determinare şi încredere, au dat formă nu doar istoriei dreptului american şi destinului profesiei, ci întregii naţiuni. Perioada 1765–1840 a fost epoca avocaţilor: rolul conducător asumat în viaţa publică de reprezentanţii profesiei a cunoscut culmi fără precedent. Este epoca în care avocaţii vorbesc şi acţionează cu autoritatea conştientă specifică autenticilor fondatori şi promotori de instituţii şi politici. În acea perioadă, mai mult de jumătate din membrii Senatului şi Camerei Reprezentanţilor şi între jumătate şi două treimi dintre guvernatorii Statelor componente ale Uniunii erau avocaţi (John C. FRANK, A History of Law and Lawyers, passim, http://www.iatl.net/files/public/68_history.pdf). A se vedea şi I. LEŞ, Instituţii judiciare contemporane, ..., p. 484. Remarcabil este şi faptul că, din 44 de preşedinţi ai Statelor Unite, 27 (inclusiv cel în funcţie) au fost avocaţi. 19 A se vedea şi I. LEŞ, Tratat de drept procesual civil, Edit. „C. H. Beck”, Bucureşti, 2008, p. 939.
- Page 196 and 197: 196 Ioan Trenca, Dragoş Păun 18 4
- Page 198 and 199: 198 Ioan Trenca, Dragoş Păun 20 B
- Page 200 and 201: 200 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 202 and 203: 202 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 204 and 205: 204 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 206 and 207: 206 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 208 and 209: 208 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 210 and 211: 210 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 212 and 213: 212 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 214 and 215: 214 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 216 and 217: 216 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 218 and 219: 218 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 220 and 221: 220 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 222 and 223: 222 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 224 and 225: 224 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 226 and 227: 226 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 228 and 229: 228 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 230 and 231: 230 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 232 and 233: 232 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 234 and 235: 234 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 236 and 237: 236 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 238 and 239: 238 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 240 and 241: 240 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 242 and 243: 242 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 244 and 245: 244 Sebastian Spinei 2 independente
- Page 248 and 249: 248 Sebastian Spinei 6 titularului
- Page 250 and 251: 250 Sebastian Spinei 8 Principiul e
- Page 252 and 253: 252 Sebastian Spinei 10 nelitigioas
- Page 254 and 255: 254 Sebastian Spinei 12 profesiuni
- Page 256 and 257: 256 Sebastian Spinei 14 persoanelor
- Page 258 and 259: 258 Diana Hancu 2 Ca urmare a turbu
- Page 260 and 261: 260 Diana Hancu 4 confirmarea faptu
- Page 262 and 263: 262 Diana Hancu 6 european de asigu
- Page 264 and 265: 264 Diana Hancu 8 format din Grupul
- Page 266 and 267: 266 Diana Hancu 10 Deşi criza în
- Page 268 and 269: 268 Diana Hancu 12 industria servic
- Page 270 and 271: 270 Andrei Rădulescu 2 Economia mo
- Page 272 and 273: 272 Andrei Rădulescu 4 Măsurile e
- Page 274 and 275: 274 Andrei Rădulescu 6 internaţio
- Page 276 and 277: 276 Andrei Rădulescu 8 Cu toate ac
- Page 278 and 279: 278 Marius Deac 2 fundamentare soli
- Page 280 and 281: 280 Marius Deac 4 Indicatori Tabelu
- Page 282 and 283: 282 Marius Deac 6 Tabelul 4 Element
- Page 284 and 285: 284 Marius Deac 8 principal de o bu
- Page 286 and 287: 286 Adrian Circa 2 faptul că o voi
- Page 288 and 289: 288 Adrian Circa 4 contractelor pe
- Page 290 and 291: 290 Adrian Circa 6 au participat la
- Page 292 and 293: 292 Adrian Circa 8 persoane decât
- Page 294 and 295: 294 Adrian Circa 10 Curţii de casa
246 Sebastian Spinei 4<br />
gouvernement 11 , care relevă neîncre<strong>de</strong>rea şi chiar ostilitatea sa în<br />
privinţa avocaţilor. În consecinţă, <strong>de</strong>şi a restabilit profesia <strong>de</strong> avocat, a<br />
aşezat-o sub controlul statului, încredinţând Procurorului general<br />
prerogativa <strong>de</strong> a numi Decanul şi membrii Consiliului Ordinului.<br />
Rusia Sovietică a repetat, în primii ani <strong>de</strong> existenţă, experimentul<br />
Revoluţiei Franceze – abolind profesia, calificându-i pe foştii avocaţi ca<br />
„persoane fără profesie <strong>de</strong>terminată” şi permiţând oricărui cetăţean care<br />
a împlint optsprezece ani să compară în calitate <strong>de</strong> apărător (<strong>de</strong>cretele<br />
din 8 şi 10 octombrie 1918). În foarte scurt timp însă sunt organizate<br />
Colegiile <strong>de</strong> apărători, angajaţi ai statului (<strong>de</strong>cretul din 23 noiembrie<br />
1918) – recunoscându-se prin această măsură <strong>de</strong> parţială restauraţie<br />
utilitatea socială a funcţiunii <strong>de</strong> asistenţă juridică profesională 12 .<br />
La configurarea dimensiunii profesiei şi la recunoaşterea faptului<br />
că în lipsa acesteia o societate nu poate funcţiona au contribuit, fără<br />
îndoială, reprezentanţii ei iluştri 13 : Raymond Poincaré 14 , Alexandre<br />
Millerand 15 , Charles Demolombe 16 sau Portalis 17 în Franţa; preşedinţii<br />
11 Fraza era integrată în următorul context: Mon Cousin, je reçois un<br />
projet <strong>de</strong> décret sur les avocats. Il n’y a rien qui donne au grand juge les<br />
moyens <strong>de</strong> les contenir. J’aime mieux ne rien faire que <strong>de</strong> m’ôter (a înlătura,<br />
a lipsi – preciz.ns., SS) les moyens <strong>de</strong> prendre <strong>de</strong>s mesures contre ce tas <strong>de</strong><br />
bavards, artisans <strong>de</strong> révolutions, et qui ne sont inspirés presque tous que par<br />
le crime et par la corruption. Tant que j’aurai l’épée au côté, je ne signerai<br />
jamais un décret aussi absur<strong>de</strong>. Je veux qu’on puisse ... etc. (Correspondance<br />
militaire <strong>de</strong> Napoléon I er , pe http://www.stratisc.org/N_3_5.html).<br />
12 A se ve<strong>de</strong>a P. CALAMANDREI, op. cit., p. 43.<br />
13 Trebuie amintită figura legendară a lui Saint Yves (Sant’Ivo, Santo<br />
Ivo), consi<strong>de</strong>rat, în multe ţări din Vestul Europei, patronul şi protectorul<br />
profesiilor juridice, dar în special al avocaturii. Yves Hélory (1253–1303),<br />
breton <strong>de</strong> origine, teolog şi jurist, călugăr franciscan, canonizat în 1347 <strong>de</strong><br />
Papa Clement al VI-lea, este evocat ca mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> integritate, rectitudine şi<br />
generozitate, ocrotitor şi apărător al celor umili . Despre el se spunea:<br />
advocatus erat, sed non latro, res mirabilis populo (sau, în altă variantă,<br />
Sanctus Ivo erat Brito, advocatus et non latro, res miranda populo).<br />
14 1860–1934, avocat şi om politic, în mai multe rânduri prim-ministru<br />
al Franţei, preşedinte între 1913 şi 1920.<br />
15 Etienne Alexandre Millerand (1859–1943), politician socialist.<br />
Prim-ministru al Franţei şi apoi preşedinte (1920–1924).