CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
220 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşeriu 8 folosirii tehnicii de calcul, care a făcut posibilă studierea pieţii în timp rapid, precum şi înmagazinarea şi prelucrarea automată a datelor. Cunoaşterea pieţii, a proceselor care se desfăşoară şi a celor în curs de formare se poate realiza numai printr-o cercetare ştiinţifică adecvată, care să confere pieţei transparenţă, impulsionând cristalizarea teoriei şi practicii de marketing, ca disciplină ştiinţifică autonomă. 2.2. Evoluţia teoriei şi practicii de marketing Evoluţia marketingului poate fi privită prin prisma unui şir de etape succesive, care au marcat procesul de receptare în plan ideatic a dezvoltării practice a acestuia. Teoria şi practica de marketing au cunoscut o evoluţie extrem de rapidă. Punctul de vedere care s-a impus, de-a lungul timpului, în periodizarea evoluţiei marketingului, este acela în care se evidenţiază caracteristica esenţială a fiecărei perioade, şi în care se disting următoarele etape 20 : • descoperirea marketingului – corespunde primei decade a secolului al XX-lea; • conceptualizarea marketingului – în cea de-a doua decadă, ca urmare a sesizării de către teoreticieni a faptului că, în practică, o serie de activităţi economice se desfăşoară în alt mod; • integrarea marketingului în deceniul al treilea; • dezvoltarea marketingului în întreprindere – deceniul al patrulea; • încercările de reevaluare a marketingului, în special în a doua jumătate a deceniului al cincilea, întrucât încheierea războiului punea altfel problemele economice decât în perioada interbelică; • reconceptualizarea marketingului în deceniul al şaselea, care a însemnat nu doar revederea vechiului concept, ci mai ales fundamentarea teoretică, transpusă apoi şi în practică, a noii viziuni a marketingului actual, a opticii de marketing contemporan. 20 R. BARTELS, Development of Marketing Thought: A Brief History, in: *** Science in marketing, John Wiley & Sons Inc. New York, London & Sydney, 1965.
9 Marketing – teorie şi practică social-economică 221 Această periodizare explică schimbarea, în planul acţiunii practice, mentalităţii, a comportamentului agenţilor economici, trecerea în activitatea economică de la orientarea spre producţie la cea spre vânzare şi apoi la orientarea de marketing; în plan teoretic, ea explică apariţia, formarea şi cristalizarea unei noi ştiinţe economice, cea a marketingului. Locul teoriei marketingului este discutat şi în prezent; s-au avansat o serie de păreri, fără a se afirma categoric că marketingul este o ştiinţă. Unii specialişti susţin că marketingul „nu este o ştiinţă, ci o artă” 21 ; alţi specialişti susţin că „nu este numai o ştiinţă, ci şi o artă” 22 , că este „o ştiinţă experimentală” 23 , sau o „ştiinţă aplicativă” 24 . Se mai spune că marketingul nu are recunoscută o bază teoretică centrală 25 , cum au alte discipline, şi deci nu este încă o ştiinţă, dar ar trebui să fie ştiinţă, pentru că scopul marketingului este dezvoltarea exact în aceleaşi direcţii ca şi celelalte discipline, de la imperative simple la noţiuni complicate, la formulări complexe şi uneori chiar contradictorii 26 . Dar, „până ce va fi elaborată o teorie generală punctul de vedere al specialiştilor şi academicienilor cu privire la acest subiect tinde să fie influenţat de disciplina de la care au plecat pentru a ajunge la marketing” 27 . Disputele recente se cantonează în perimetrul caracterului ştiinţific al marketingului, dacă el este o ştiinţă economică clar conturată sau doar o disciplină încă în curs de cristalizare. 2.3. Marketingul – ştiinţă economică 21 G. SERRAF, Dictionnaire methodologique du marketing, Les Éditions d’Organisation, Paris, 1985, p. 11. 22 C. I. DRĂGAN, Locul marketingului în deciziile economice, „Comerţul modern”, nr.6, 1968. 23 E. KELLEY, Marketing: stratégie et fonction, Edit. Dunod, Paris, 1968, p. 30. 24 Ph. KOTLER, Principles of Marketing, 3 d ed., Prentice Hall Inc., Englewood Cliffs, New Jersey, 1989, p. XXI. 25 M. J. BAKER, op. cit., p. 18. 26 Ibidem, p. 19. 27 Ibidem, p. 20.
- Page 170 and 171: 170 Silviu G. Totelecan 8 Deschider
- Page 172 and 173: 172 Ionuţ Isac 2 De pildă, un asp
- Page 174 and 175: 174 Ionuţ Isac 4 afective diferă
- Page 176 and 177: 176 Ionuţ Isac 6 simţ: trebuie s
- Page 178 and 179: 178 Ionuţ Isac 8 cu grade variabil
- Page 180 and 181: 180 Ioan Trenca, Dragoş Păun 2 La
- Page 182 and 183: 182 Ioan Trenca, Dragoş Păun 4 ş
- Page 184 and 185: 184 Ioan Trenca, Dragoş Păun 6 ma
- Page 186 and 187: 186 Ioan Trenca, Dragoş Păun 8 ma
- Page 188 and 189: 188 Ioan Trenca, Dragoş Păun 10 a
- Page 190 and 191: 190 Ioan Trenca, Dragoş Păun 12 d
- Page 192 and 193: 192 Ioan Trenca, Dragoş Păun 14 c
- Page 194 and 195: 194 Ioan Trenca, Dragoş Păun 16 e
- Page 196 and 197: 196 Ioan Trenca, Dragoş Păun 18 4
- Page 198 and 199: 198 Ioan Trenca, Dragoş Păun 20 B
- Page 200 and 201: 200 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 202 and 203: 202 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 204 and 205: 204 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 206 and 207: 206 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 208 and 209: 208 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 210 and 211: 210 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 212 and 213: 212 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 214 and 215: 214 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 216 and 217: 216 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 218 and 219: 218 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 222 and 223: 222 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 224 and 225: 224 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 226 and 227: 226 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 228 and 229: 228 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 230 and 231: 230 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 232 and 233: 232 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 234 and 235: 234 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 236 and 237: 236 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 238 and 239: 238 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 240 and 241: 240 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 242 and 243: 242 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 244 and 245: 244 Sebastian Spinei 2 independente
- Page 246 and 247: 246 Sebastian Spinei 4 gouvernement
- Page 248 and 249: 248 Sebastian Spinei 6 titularului
- Page 250 and 251: 250 Sebastian Spinei 8 Principiul e
- Page 252 and 253: 252 Sebastian Spinei 10 nelitigioas
- Page 254 and 255: 254 Sebastian Spinei 12 profesiuni
- Page 256 and 257: 256 Sebastian Spinei 14 persoanelor
- Page 258 and 259: 258 Diana Hancu 2 Ca urmare a turbu
- Page 260 and 261: 260 Diana Hancu 4 confirmarea faptu
- Page 262 and 263: 262 Diana Hancu 6 european de asigu
- Page 264 and 265: 264 Diana Hancu 8 format din Grupul
- Page 266 and 267: 266 Diana Hancu 10 Deşi criza în
- Page 268 and 269: 268 Diana Hancu 12 industria servic
9 Marketing – teorie şi practică social-economică 221<br />
Această periodizare explică schimbarea, în planul acţiunii<br />
practice, mentalităţii, a comportamentului agenţilor economici,<br />
trecerea în activitatea economică <strong>de</strong> la orientarea spre producţie la cea<br />
spre vânzare şi apoi la orientarea <strong>de</strong> marketing; în plan teoretic, ea<br />
explică apariţia, formarea şi cristalizarea unei noi ştiinţe economice,<br />
cea a marketingului.<br />
Locul teoriei marketingului este discutat şi în prezent; s-au avansat<br />
o serie <strong>de</strong> păreri, fără a se afirma categoric că marketingul este o ştiinţă.<br />
Unii specialişti susţin că marketingul „nu este o ştiinţă, ci o<br />
artă” 21 ; alţi specialişti susţin că „nu este numai o ştiinţă, ci şi o<br />
artă” 22 , că este „o ştiinţă experimentală” 23 , sau o „ştiinţă<br />
aplicativă” 24 . Se mai spune că marketingul nu are recunoscută o bază<br />
teoretică centrală 25 , cum au alte discipline, şi <strong>de</strong>ci nu este încă o<br />
ştiinţă, dar ar trebui să fie ştiinţă, pentru că scopul marketingului este<br />
<strong>de</strong>zvoltarea exact în aceleaşi direcţii ca şi celelalte discipline, <strong>de</strong> la<br />
imperative simple la noţiuni complicate, la formulări complexe şi<br />
uneori chiar contradictorii 26 . Dar, „până ce va fi elaborată o teorie<br />
generală punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al specialiştilor şi aca<strong>de</strong>micienilor cu<br />
privire la acest subiect tin<strong>de</strong> să fie influenţat <strong>de</strong> disciplina <strong>de</strong> la care<br />
au plecat pentru a ajunge la marketing” 27 .<br />
Disputele recente se cantonează în perimetrul caracterului<br />
ştiinţific al marketingului, dacă el este o ştiinţă economică clar<br />
conturată sau doar o disciplină încă în curs <strong>de</strong> cristalizare.<br />
2.3. Marketingul – ştiinţă economică<br />
21 G. SERRAF, Dictionnaire methodologique du marketing, Les<br />
Éditions d’Organisation, Paris, 1985, p. 11.<br />
22 C. I. DRĂGAN, Locul marketingului în <strong>de</strong>ciziile economice,<br />
„Comerţul mo<strong>de</strong>rn”, nr.6, 1968.<br />
23 E. KELLEY, Marketing: stratégie et fonction, Edit. Dunod, Paris,<br />
1968, p. 30.<br />
24 Ph. KOTLER, Principles of Marketing, 3 d ed., Prentice Hall Inc.,<br />
Englewood Cliffs, New Jersey, 1989, p. XXI.<br />
25 M. J. BAKER, op. cit., p. 18.<br />
26 Ibi<strong>de</strong>m, p. 19.<br />
27 Ibi<strong>de</strong>m, p. 20.