Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

7 Marketing – teorie şi practică social-economică 219
identificarea cerinţelor, dorinţelor, motivelor, preferinţelor, gusturilor
consumatorilor, inclusiv anticiparea schimbării acestora.
Aşadar, apariţia preocupărilor stiinţifice în domeniul marketingului
nu este întâmplătoare; ea răspunde unei necesităţi noi, aceea de a
cunoaşte şi anticipa nevoile de consum şi utilizare a produselor în
societate, în concordanţă cu care să se producă, într-o economie în
care resursele sunt limitate, iar nevoile sunt în continuă creştere.
S-a creat o imagine deformată prin implementarea rapidă a
marketingului în economiile dezvoltate ale lumii, vehiculându-se
ideea că abundenţa bunurilor şi serviciilor de consum stă la baza
fundamentării şi dezvoltării marketingului. Abundenţa este o condiţie
favorizantă, dar nu determinantă a apariţiei şi promovării
marketingului. În realitate, abundenţa este rezultatul dezvoltării
activităţii economice sub incidenţa progresului tehnico-ştiinţific şi
creează dificultăţi în desfacerea produselor, obligând agentul
economic să-şi îndrepte eforturile către cunoaşterea pieţii.
Marketingul se dovedeşte indispensabil, atât în cazul abundenţei, cât
şi al penuriei, iar „importanţa marketingului nu se reduce, ci au loc
doar schimbări în modul de folosire a lui” 19 .
Managementul a avut un aport important la apariţia
marketingului. Progresele în domeniul tehnicii şi tehnologiei
acţionează în epoca contemporană atât ca o cauză, cât şi ca un efect în
transformarea conţinutului şi metodelor de marketing. Cauzele sunt:
continua apariţie a unor noi produse, dispariţia altora mai vechi,
accelerarea ciclului vital al produselor, efectele activităţilor de
marketing, în măsura în care acestea descoperă sau contribuie la
răspândirea unor noi nevoi, unui nou stil de viaţă. Aceste mutaţii impun
reconsiderarea unor practici ale marketingului, pentru adaptarea la noile
condiţii, care să ofere agentului economic ansamblul de metode şi
tehnici pentru cunoaşterea pieţii, astfel încât să poată face faţă
concurenţei, în scopul de a satisface cât mai bine cerinţele
consumatorului. Şi, să nu uităm, de rolul pe care l-a avut generalizarea
19 I. CĂTOIU, V. BALAURE, Mutaţii în economia mondială şi
reorientări în politica de piaţă a întreprinderilor, „Tribuna economică”, nr.
15, 1990, p. 26.