CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
206 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Trenca 8 decurge din modul neobişnuit în care se produce, raportat la activităţile obişnuite ale unui client. Suspiciunile apar din indiciile identificate şi bănuielile care planează asupra unei tranzacţii în legătură cu spălarea banilor. Suspiciunea este personală şi subiectivă, generând lipsa de încredere în persoana sau persoanele care conduc tranzacţia, îndoială în ceea ce priveşte corectitudinea, legalitatea faptelor sau onestitatea intenţiilor persoanei implicate. În cazul existenţei unei relaţii de afaceri de tipul bancă–client, o tranzacţie suspectă va fi una care nu corespunde cu datele clientului, cu activităţile sale personale, cu condiţiile unei afaceri legale sau cu tranzacţiile obişnuite ale acestuia. Prima metodă şi cea mai eficientă de recunoaştere a unei tranzacţii suspecte este să se cunoască destul de multe date despre client şi despre afacerile acestuia. Emiterea unor proceduri privind cunoasterea clientelei protejează integritatea sistemului instituţiilor de credit, reducând pericolul ca acestea să fie folosite ca intermediari în circuitele de spălare a banilor. Standarde inadecvate privind cunoaşterea clientelei (Know Your Customer) sau lipsa acestora pot transforma instituţiile de credit în subiecte pentru diferite tipuri de risc. Fiecare instituţie financiară trebuie să creeze şi să asigure reglementări specifice de implementare a cerinţelor legislative care vizează activitatea privind cunoaşterea clientelei în scopul prevenirii şi combaterii spălarii banilor. Astfel, instituţiile de credit trebuie să stabilească politici şi proceduri de cunoaştere eficientă a clientelei, aliniate la prevederile Regulamentului Băncii Naţionale a României, chemată să administreze eficient riscul de spălare a banilor. Standardele de cunoaştere a clientelei relevă rolul pe care îl pot avea instituţiile de credit în contracararea fenomenului de spălare a banilor. Normele de cunoaştere a clientelei trebuie să includă cel puţin următoarele elemente: ● politică de acceptare a clienţilor, prin care să se stabilească cel puţin categoriile de clientelă pe care instituţia îşi propune să le atragă, procedurile graduale de acceptare şi nivelul ierarhic de aprobare a acceptării clienţilor în funcţie de gradul de risc asociat categoriei în care sunt încadraţi, tipurile de produse şi servicii care pot fi furnizate fiecărei categorii de clientelă; ● proceduri de identificare şi de monitorizare permanentă a clienţilor pentru încadrarea acestora în categoria de clientelă corespunzătoare, respectiv pentru trecerea dintr-o
9 Responsabilitatea băncilor în prevenirea şi combaterea... 207 categorie de clientelă în alta; ● conţinutul măsurilor-standard, măsurilor simplificate şi măsurilor suplimentare de cunoaştere a clientelei pentru fiecare categorie de clientelă şi de produse ori tranzacţie supuse acestor măsuri; ● proceduri de monitorizare permanentă a operaţiunilor derulate de clienţi în scopul detectării tranzacţiilor neobişnuite şi tranzacţiilor suspecte; ● modalităţi de abordare a tranzacţiilor şi a clienţilor în şi/sau din jurisdicţiile care nu impun aplicarea de proceduri de cunoaştere a clientelei şi de păstrare a evidenţelor referitoare la aceasta, echivalente cu cele prevăzute în Legea nr. 656/07.12.2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi în Hotărârea Guvernului nr. 594/2008, şi în care aplicarea acestora nu este supravegheată de o manieră echivalentă celei reglementate prin legislaţia precizată; ● modalităţi de întocmire şi păstrare a evidenţelor corespunzătoare, precum şi stabilirea accesului la acestea; ● proceduri şi măsuri de verificare a modului de implementare a normelor elaborate şi de evaluare a eficienţei acestora, inclusiv prin intermediul auditului extern; ● standardele pentru angajare şi programe de pregătire a personalului în domeniul cunoaşterii clientelei; ● procedurile de raportare internă şi către autorităţile competente. Pentru ilustrare, analizăm o parte din aceste elemente. Instituţiile de credit trebuie să dezvolte proceduri de acceptare a clienţilor ţinând cont de anumiţi factori, context în care stabilirea unei relaţii de afaceri presupune: ● clasificarea clienţilor în grade de risc; ● identificarea tipurilor de riscuri asociate fiecărei categorii de clienţi; ● stabilirea competenţei de aprobare a documentaţiei de deschidere de cont. Identificarea clienţilor reprezintă un element esenţial al procesului de cunoaştere a clientelei. La stabilirea unei relaţii de afaceri trebuie obţinute informaţii care să satisfacă pe deplin necesităţile instituţiei de credit privind noul client. În cazul identificării persoanelor fizice trebuie să se aibă în vedere obţinerea cel puţin a următoarelor informaţii: numele şi prenumele şi, după caz, pseudonimul; data şi locul naşterii; codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar; domiciliul şi, dacă este cazul, reşedinţa; numărul de telefon, fax, adresa de poştă electronică, după caz; naţionalitatea; ocupaţia şi, după caz, numele angajatorului ori natura activităţii proprii; funcţia publică importantă deţinută, dacă este cazul; numele beneficiarului real.
- Page 156 and 157: 156 Corina Rusu 2 contribuie şi î
- Page 158 and 159: 158 Corina Rusu 4 revendicările fi
- Page 160 and 161: 160 Corina Rusu 6 ca element struct
- Page 162 and 163: 162 Corina Rusu 8 învăţământ s
- Page 164 and 165: 164 Silviu G. Totelecan 2 celor car
- Page 166 and 167: 166 Silviu G. Totelecan 4 împletir
- Page 168 and 169: 168 Silviu G. Totelecan 6 confrunt
- Page 170 and 171: 170 Silviu G. Totelecan 8 Deschider
- Page 172 and 173: 172 Ionuţ Isac 2 De pildă, un asp
- Page 174 and 175: 174 Ionuţ Isac 4 afective diferă
- Page 176 and 177: 176 Ionuţ Isac 6 simţ: trebuie s
- Page 178 and 179: 178 Ionuţ Isac 8 cu grade variabil
- Page 180 and 181: 180 Ioan Trenca, Dragoş Păun 2 La
- Page 182 and 183: 182 Ioan Trenca, Dragoş Păun 4 ş
- Page 184 and 185: 184 Ioan Trenca, Dragoş Păun 6 ma
- Page 186 and 187: 186 Ioan Trenca, Dragoş Păun 8 ma
- Page 188 and 189: 188 Ioan Trenca, Dragoş Păun 10 a
- Page 190 and 191: 190 Ioan Trenca, Dragoş Păun 12 d
- Page 192 and 193: 192 Ioan Trenca, Dragoş Păun 14 c
- Page 194 and 195: 194 Ioan Trenca, Dragoş Păun 16 e
- Page 196 and 197: 196 Ioan Trenca, Dragoş Păun 18 4
- Page 198 and 199: 198 Ioan Trenca, Dragoş Păun 20 B
- Page 200 and 201: 200 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 202 and 203: 202 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 204 and 205: 204 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 208 and 209: 208 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 210 and 211: 210 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 212 and 213: 212 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 214 and 215: 214 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 216 and 217: 216 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 218 and 219: 218 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 220 and 221: 220 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 222 and 223: 222 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 224 and 225: 224 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 226 and 227: 226 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 228 and 229: 228 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 230 and 231: 230 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 232 and 233: 232 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 234 and 235: 234 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 236 and 237: 236 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 238 and 239: 238 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 240 and 241: 240 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 242 and 243: 242 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 244 and 245: 244 Sebastian Spinei 2 independente
- Page 246 and 247: 246 Sebastian Spinei 4 gouvernement
- Page 248 and 249: 248 Sebastian Spinei 6 titularului
- Page 250 and 251: 250 Sebastian Spinei 8 Principiul e
- Page 252 and 253: 252 Sebastian Spinei 10 nelitigioas
- Page 254 and 255: 254 Sebastian Spinei 12 profesiuni
206 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Trenca 8<br />
<strong>de</strong>curge din modul neobişnuit în care se produce, raportat la activităţile<br />
obişnuite ale unui client. Suspiciunile apar din indiciile i<strong>de</strong>ntificate şi<br />
bănuielile care planează asupra unei tranzacţii în legătură cu spălarea<br />
banilor. Suspiciunea este personală şi subiectivă, generând lipsa <strong>de</strong><br />
încre<strong>de</strong>re în persoana sau persoanele care conduc tranzacţia, îndoială în<br />
ceea ce priveşte corectitudinea, legalitatea faptelor sau onestitatea<br />
intenţiilor persoanei implicate. În cazul existenţei unei relaţii <strong>de</strong> afaceri<br />
<strong>de</strong> tipul bancă–client, o tranzacţie suspectă va fi una care nu corespun<strong>de</strong><br />
cu datele clientului, cu activităţile sale personale, cu condiţiile unei<br />
afaceri legale sau cu tranzacţiile obişnuite ale acestuia.<br />
Prima metodă şi cea mai eficientă <strong>de</strong> recunoaştere a unei<br />
tranzacţii suspecte este să se cunoască <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> multe date <strong>de</strong>spre<br />
client şi <strong>de</strong>spre afacerile acestuia.<br />
Emiterea unor proceduri privind cunoasterea clientelei protejează<br />
integritatea sistemului instituţiilor <strong>de</strong> credit, reducând pericolul ca<br />
acestea să fie folosite ca intermediari în circuitele <strong>de</strong> spălare a banilor.<br />
Standar<strong>de</strong> ina<strong>de</strong>cvate privind cunoaşterea clientelei (Know<br />
Your Customer) sau lipsa acestora pot transforma instituţiile <strong>de</strong> credit<br />
în subiecte pentru diferite tipuri <strong>de</strong> risc.<br />
Fiecare instituţie financiară trebuie să creeze şi să asigure<br />
reglementări specifice <strong>de</strong> implementare a cerinţelor legislative care<br />
vizează activitatea privind cunoaşterea clientelei în scopul prevenirii şi<br />
combaterii spălarii banilor. Astfel, instituţiile <strong>de</strong> credit trebuie să<br />
stabilească politici şi proceduri <strong>de</strong> cunoaştere eficientă a clientelei,<br />
aliniate la preve<strong>de</strong>rile Regulamentului Băncii Naţionale a României,<br />
chemată să administreze eficient riscul <strong>de</strong> spălare a banilor.<br />
Standar<strong>de</strong>le <strong>de</strong> cunoaştere a clientelei relevă rolul pe care îl pot<br />
avea instituţiile <strong>de</strong> credit în contracararea fenomenului <strong>de</strong> spălare a<br />
banilor. Normele <strong>de</strong> cunoaştere a clientelei trebuie să includă cel puţin<br />
următoarele elemente: ● politică <strong>de</strong> acceptare a clienţilor, prin care să se<br />
stabilească cel puţin categoriile <strong>de</strong> clientelă pe care instituţia îşi propune<br />
să le atragă, procedurile graduale <strong>de</strong> acceptare şi nivelul ierarhic <strong>de</strong><br />
aprobare a acceptării clienţilor în funcţie <strong>de</strong> gradul <strong>de</strong> risc asociat<br />
categoriei în care sunt încadraţi, tipurile <strong>de</strong> produse şi servicii care pot fi<br />
furnizate fiecărei categorii <strong>de</strong> clientelă; ● proceduri <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntificare şi <strong>de</strong><br />
monitorizare permanentă a clienţilor pentru încadrarea acestora în<br />
categoria <strong>de</strong> clientelă corespunzătoare, respectiv pentru trecerea dintr-o