CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
196 Ioan Trenca, Dragoş Păun 18 4. CONCLUZII Globalizarea şi mutaţiile asociate acesteia au transformat sistemele financiare, prin întărirea legăturii între bănci si pieţele financiare. La nivelul alocării capitalurilor, piaţa a dobândit o importanţă considerabilă. Totuşi, dezvoltarea pieţelor financiare s-a produs în paralel cu dezvoltarea intermediarilor financiari, în special a băncilor. Relaţia de complementaritate între pieţele de capitaluri şi intermediarii financiari s-a întărit considerabil. Marile bănci sunt actorii principali ai globalizării financiare. Marile bănci comercializează o gamă largă de produse şi servicii în lumea întreagă, prin intermediul unor canale de comunicare diverse şi de mare debit, devenind astfel actori activi ai interdependenţelor economice mondiale. Ele stimulează şi favorizează constituirea unui sistem internaţional care tinde spre unificarea regulilor, valorilor şi obiectivelor. Organizarea acestora este tot mai complexă, iar funcţiile lor tot mai tehnice şi inovatoare, într-o perspectivă internaţională. Aceasta conduce la interconexiunea şi funcţionarea în timp real şi continuu a pieţelor financiare. Din acest punct de vedere, banca nu mai este un simplu intermediar care desfăşoară la nivel naţional o activitate omogenă de colectare de depozite şi acordare de credite. Băncile îşi redefinesc permanent activitatea. Sistemele bancare se conturează în jurul a trei categorii de instituţii: a) marile bănci multispecializate la scară globală, orientate spre retail; b) marile bănci specializate, de anvergură internaţională, foarte competitive pe o nişă; c) micile bănci monospecializate, dispunând de un avantaj comparativ pe o anumită activitate. Gradul de internaţionalizare a activităţii bancare a crescut considerabil după 1995, când marile bănci ale lumii şi-au extins impresionant de mult activităţile internaţionale. La nivelul Europei Centrale şi de Est, nivelul ridicat al prezenţei băncilor occidentale şi integrarea tot mai crescută fac ca oferta de credit în aceste ţări să devină mai sensibilă la evoluţiile economice externe. Ca urmare, sistemele bancare ale acestor ţări se confruntă cu câteva provocări majore: – cooperarea în sfera reglementărilor prudenţiale în cadrul Uniunii Europene;
19 Coordonate ale globalizării sistemelor bancare 197 – sustenabilitatea pe termen mediu şi lung a expansiunii creditului în regiune; – perspectiva adoptării monedei euro. În Uniunea Eupeană, băncile fuzionează sau formează alianţe la o scară tot mai largă, acestea conducând la creşterea rentabilităţii instituţiilor financiar-bancare. În ultimii ani, băncile, care cumulează o pătrime din valoarea de piaţă a băncilor europene, au fost implicate în diverse tipuri de fuziune care au vizat mai ales pieţele interne. Fuziunile şi preluările de control se multiplică, dar băncile din Uniunea Europeană par să se orienteze către o concentrare între frontiere. Ca aspect pozitiv, considerăm că fuziunile şi achiziţiile bancare, dacă sunt viabile, vor conduce la reducerea costurilor şi creşterea profitabilităţii, atât în beneficiul clienţilor, cât şi în cel al acţionarilor. Globalizarea va facilita dispersia riscurilor bancare şi va îmbunătăţi performanţele generale ale economiilor individuale, prin ameliorarea alocării resurselor. În ceea ce priveşte aspectele negative ale fuziunilor şi achiziţiilor, acestea pot conduce la abuzuri datorate poziţiilor de piaţă dominante şi la probleme de hazard moral, cum ar fi cazul în care instituţiile sunt considerate „prea mari pentru a putea falimenta”. În plus, implicarea excesivă pe pieţele străine fără o cunoaştere suficientă a condiţiilor specifice economiei locale poate spori vulnerabilitatea băncilor individuale. Pentru menţinerea unor standarde sănătoase de creditare şi îmbunătăţirea performanţelor financiar-bancare, se impune adoptarea de către instituţiile bancare a următoarelor măsuri: – elaborarea unui alt regulament privind clasificarea creditelor şi plasamentelor, avându-se în vedere practica bancară internaţională; – indicatorii de performanţă financiară ai unei instituţii bancare să fie determinaţi pe o proiecţie a bugetului de venituri şi cheltuieli, şi nu pe baza datelor cuprinse în situaţiile financiare (datele istorice), avându-se în vedere în special posibilităţile de rambursare a creditului în perspectivă; – transferul riscului de creditare prin metode ce ţin şi de securizarea creanţelor. BIBLIOGRAFIE
- Page 146 and 147: 146 Călina Jugastru 2 Într-o inte
- Page 148 and 149: 148 Călina Jugastru 4 corporale po
- Page 150 and 151: 150 Călina Jugastru 6 vreunui inte
- Page 152 and 153: 152 Călina Jugastru 8 juvenil (des
- Page 154 and 155: 154 Călina Jugastru 10 Pretium dol
- Page 156 and 157: 156 Corina Rusu 2 contribuie şi î
- Page 158 and 159: 158 Corina Rusu 4 revendicările fi
- Page 160 and 161: 160 Corina Rusu 6 ca element struct
- Page 162 and 163: 162 Corina Rusu 8 învăţământ s
- Page 164 and 165: 164 Silviu G. Totelecan 2 celor car
- Page 166 and 167: 166 Silviu G. Totelecan 4 împletir
- Page 168 and 169: 168 Silviu G. Totelecan 6 confrunt
- Page 170 and 171: 170 Silviu G. Totelecan 8 Deschider
- Page 172 and 173: 172 Ionuţ Isac 2 De pildă, un asp
- Page 174 and 175: 174 Ionuţ Isac 4 afective diferă
- Page 176 and 177: 176 Ionuţ Isac 6 simţ: trebuie s
- Page 178 and 179: 178 Ionuţ Isac 8 cu grade variabil
- Page 180 and 181: 180 Ioan Trenca, Dragoş Păun 2 La
- Page 182 and 183: 182 Ioan Trenca, Dragoş Păun 4 ş
- Page 184 and 185: 184 Ioan Trenca, Dragoş Păun 6 ma
- Page 186 and 187: 186 Ioan Trenca, Dragoş Păun 8 ma
- Page 188 and 189: 188 Ioan Trenca, Dragoş Păun 10 a
- Page 190 and 191: 190 Ioan Trenca, Dragoş Păun 12 d
- Page 192 and 193: 192 Ioan Trenca, Dragoş Păun 14 c
- Page 194 and 195: 194 Ioan Trenca, Dragoş Păun 16 e
- Page 198 and 199: 198 Ioan Trenca, Dragoş Păun 20 B
- Page 200 and 201: 200 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 202 and 203: 202 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 204 and 205: 204 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 206 and 207: 206 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 208 and 209: 208 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 210 and 211: 210 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 212 and 213: 212 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 214 and 215: 214 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 216 and 217: 216 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 218 and 219: 218 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 220 and 221: 220 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 222 and 223: 222 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 224 and 225: 224 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 226 and 227: 226 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 228 and 229: 228 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 230 and 231: 230 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 232 and 233: 232 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 234 and 235: 234 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 236 and 237: 236 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 238 and 239: 238 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 240 and 241: 240 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 242 and 243: 242 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 244 and 245: 244 Sebastian Spinei 2 independente
19 Coordonate ale globalizării sistemelor bancare 197<br />
– sustenabilitatea pe termen mediu şi lung a expansiunii<br />
creditului în regiune;<br />
– perspectiva adoptării mone<strong>de</strong>i euro.<br />
În Uniunea Eupeană, băncile fuzionează sau formează alianţe la o<br />
scară tot mai largă, acestea conducând la creşterea rentabilităţii<br />
instituţiilor financiar-bancare. În ultimii ani, băncile, care cumulează o<br />
pătrime din valoarea <strong>de</strong> piaţă a băncilor europene, au fost implicate în<br />
diverse tipuri <strong>de</strong> fuziune care au vizat mai ales pieţele interne. Fuziunile<br />
şi preluările <strong>de</strong> control se multiplică, dar băncile din Uniunea<br />
Europeană par să se orienteze către o concentrare între frontiere.<br />
Ca aspect pozitiv, consi<strong>de</strong>răm că fuziunile şi achiziţiile bancare,<br />
dacă sunt viabile, vor conduce la reducerea costurilor şi creşterea<br />
profitabilităţii, atât în beneficiul clienţilor, cât şi în cel al acţionarilor.<br />
Globalizarea va facilita dispersia riscurilor bancare şi va îmbunătăţi<br />
performanţele generale ale economiilor individuale, prin ameliorarea<br />
alocării resurselor.<br />
În ceea ce priveşte aspectele negative ale fuziunilor şi<br />
achiziţiilor, acestea pot conduce la abuzuri datorate poziţiilor <strong>de</strong> piaţă<br />
dominante şi la probleme <strong>de</strong> hazard moral, cum ar fi cazul în care<br />
instituţiile sunt consi<strong>de</strong>rate „prea mari pentru a putea falimenta”. În<br />
plus, implicarea excesivă pe pieţele străine fără o cunoaştere suficientă<br />
a condiţiilor specifice economiei locale poate spori vulnerabilitatea<br />
băncilor individuale.<br />
Pentru menţinerea unor standar<strong>de</strong> sănătoase <strong>de</strong> creditare şi<br />
îmbunătăţirea performanţelor financiar-bancare, se impune adoptarea<br />
<strong>de</strong> către instituţiile bancare a următoarelor măsuri:<br />
– elaborarea unui alt regulament privind clasificarea creditelor<br />
şi plasamentelor, avându-se în ve<strong>de</strong>re practica bancară internaţională;<br />
– indicatorii <strong>de</strong> performanţă financiară ai unei instituţii bancare să<br />
fie <strong>de</strong>terminaţi pe o proiecţie a bugetului <strong>de</strong> venituri şi cheltuieli, şi nu pe<br />
baza datelor cuprinse în situaţiile financiare (datele istorice), avându-se în<br />
ve<strong>de</strong>re în special posibilităţile <strong>de</strong> rambursare a creditului în perspectivă;<br />
– transferul riscului <strong>de</strong> creditare prin meto<strong>de</strong> ce ţin şi <strong>de</strong><br />
securizarea creanţelor.<br />
BIBLIOGRAFIE