Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

history.cluj.ro
from history.cluj.ro More from this publisher
12.01.2014 Views

194 Ioan Trenca, Dragoş Păun 16 extins activitatea în perioada precedentă în aceste ţări au preferat să dezinvestească. Acest preoces de retragere a fost mai accelerat sau mai lent, în funcţie de gradul de expunere şi de nivelul dificultăţilor înregistrate pe acele pieţe. Cu cât expunerea era mai redusă şi dificultăţile mai mari, cu atât retragerea a fost mai accelerată. Aceste bănci au reinvestit pe aceleaşi pieţe după ce situaţia s-a îmbunătăţit şi au apărut noi oportunităţi de câştig (Graficul 3). Graficul 3. Modelul strategiei de internaţionalizare de tip retragere. În 1980, Bank of America a reportat câştiguri record şi a devenit cea mai mare bancă din lume, din punct de vedere al activelor deţinute la finalul anului precedent. Mai mult de 45% din activele sale erau localizate în afara Statelor Unite, indicând o strategie activă de internaţionalizare. Şapte ani mai târziu, banca nu se mai afla printre primele 25 de bănci din lume, o poziţie atinsă din nou în 1998. Până în 1998, activele externe au scăzut la 11% din activele deţinute la nivelul anului 1980; declinul neîntrerupt al ponderii activelor externe în structura activelor totale ale băncii a fost cauzat de creşterea valorii activelor interne prin fuziuni şi retragerea investiţiilor de pe pieţele străine. 4. Internaţionalizarea consolidată. Acestă strategie este specifică băncilor cu un grad mare de internaţionalizare, cu o mare experienţă în activităţile de pe pieţele externe, experienţă câştigată

17 Coordonate ale globalizării sistemelor bancare 195 într-o lungă perioadă de timp. Aceste bănci şi-au găsit raportul optim între activităţile externe şi cele interne (Graficul 4). Graficul 4. Modelul strategiei de internaţonalizare de tip consolidare. Dacă experţii financiari ar fi puşi în situaţia să numească „o bancă universal globală prin excelenţă”, aceasta ar fi cu siguranţă Citicorp 14 . În anii ’60, expansiunea afacerilor bancare internaţionale s-a manifestat prin urmarea clienţilor lor americani în Europa. De asemenea, banca şi-a propus să ofere o gamă largă de servicii financiare, o strategie neobişnuită la nivelul băncilor din acea perioadă. În anii ’70, aceasta a evoluat în complexitate, extinzându-şi afacerile pe principiul celor patru de „I”: bancă instituţională, servicii bancare individuale, bancă de investiţii şi tehnologia informaţiei. Din cauza unor experienţe nereuşite (achiziţii neinspirate, volatilitatea ratelor dobânzii etc.), Citicorp s-a reprofilat, având drept obiectiv menţinerea cotei de piaţă în principalele domenii de activitate: consumer banking, servicii bancare internaţionale şi servicii de investiţii financiare. Obiectivul băncii a fost reducerea activităţilor de tip investment banking şi creşterea ponderii serviciilor de tip retail banking, pe plan intern sau internaţional, deoarece aceste servicii sunt mai puţin riscante. 14 J. CANALS, Universal Banking, Oxford University Press, 1997, p. 176.

17 Coordonate ale globalizării sistemelor bancare 195<br />

într-o lungă perioadă <strong>de</strong> timp. Aceste bănci şi-au găsit raportul optim<br />

între activităţile externe şi cele interne (Graficul 4).<br />

Graficul 4. Mo<strong>de</strong>lul strategiei <strong>de</strong> internaţonalizare <strong>de</strong> tip consolidare.<br />

Dacă experţii financiari ar fi puşi în situaţia să numească „o<br />

bancă universal globală prin excelenţă”, aceasta ar fi cu siguranţă<br />

Citicorp 14 . În anii ’60, expansiunea afacerilor bancare internaţionale s-a<br />

manifestat prin urmarea clienţilor lor americani în Europa. De<br />

asemenea, banca şi-a propus să ofere o gamă largă <strong>de</strong> servicii<br />

financiare, o strategie neobişnuită la nivelul băncilor din acea perioadă.<br />

În anii ’70, aceasta a evoluat în complexitate, extinzându-şi afacerile pe<br />

principiul celor patru <strong>de</strong> „I”: bancă instituţională, servicii bancare<br />

individuale, bancă <strong>de</strong> investiţii şi tehnologia informaţiei. Din cauza unor<br />

experienţe nereuşite (achiziţii neinspirate, volatilitatea ratelor dobânzii<br />

etc.), Citicorp s-a reprofilat, având drept obiectiv menţinerea cotei <strong>de</strong><br />

piaţă în principalele domenii <strong>de</strong> activitate: consumer banking, servicii<br />

bancare internaţionale şi servicii <strong>de</strong> investiţii financiare. Obiectivul<br />

băncii a fost reducerea activităţilor <strong>de</strong> tip investment banking şi<br />

creşterea pon<strong>de</strong>rii serviciilor <strong>de</strong> tip retail banking, pe plan intern sau<br />

internaţional, <strong>de</strong>oarece aceste servicii sunt mai puţin riscante.<br />

14 J. CANALS, Universal Banking, Oxford University Press, 1997, p. 176.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!