CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
190 Ioan Trenca, Dragoş Păun 12 dezbătută. Lothian (1997) 10 propune următorul ciclu internaţional specific internaţionalizării activităţii bancare: începând cu anii ’70, internaţionalizarea bancară a constat în stabilirea activităţilor bancare în centre financiare şi economice. Gruparea băncilor pe baza acestor etape şi dezvoltarea rezultată a gradului de internaţionalizare a dus la cinci tipuri distincte de realizare a strategiilor de internaţionalizare: 1. Internaţionalizarea accelerată. Băncile îşi dezvoltă iniţial activităţile de internaţionalizare prin înfiinţarea de filiale în principalele centre economice şi fianciare. În pasul următor, activităţile de internaţionalizare se extind prin creşterea masivă a achiziţiilor bancare externe. În sfârşit, banca este nevoită să restructureze şi să consolideze marile achiziţii externe şi să-şi recâştige sau să-şi crească profitabilitatea. Deutsche Bank „se potriveşte stereotipului băncii europene în căutarea unei adevărate strategii de globalizare” 11 (Graficul 1). Graficul 1. Modelul strategiei de internaţonalizare accelerată. 10 J. LOTHIAN, The Re-Internationalization of Banking and the Financial System, „Managerial Finance”, 1997, vol. 23, p. 2. 11 J. CANALS, Competitive Strategies in European Banking, Oxford: Clarendon Press, 1993.
13 Coordonate ale globalizării sistemelor bancare 191 În prima perioadă (etapa A), gradul de internaţionalizare creşte, în general, cu 10%–20%. Activităţile externe presupun dezvoltarea unei reţele de filiale în principalele centre financiare şi economice. În cadrul celei de-a doua etape, B, internaţionalizarea s-a accelerat, iar gradul de internaţionalizare a atins nivele de 20% şi 40%. În această etapă, băncile aveau de ales între investiţiile interne şi cele internaţionale, multe bănci au ales din ce în ce mai mult expansiunea internaţională. Acest fenomen a fost determinat de creşterea gradului de convergenţă a pieţelor financiare, fenomen ce a determinat băncile să se extindă şi pe alte pieţe, pentru a-şi diversifica şi creşte portofoliu, astfel încât să facă faţă concurenţei din ce în ce mai acerbă şi să îşi consolideze poziţia pe piaţa internă. Trecerea de la etapa A la etapa B mai este denumită „strategia de obţinere a unui punct de sprijin”. Informaţiile despre pieţele externe sunt obţinute prin efectuarea de mici investiţii, precursoare a investiţiilor mai mari din următorii ani 12 . O parte din bănci prezintă o a treia etapă, C, în care au înregistrat o creştere masivă a activităţilor de internaţionalizare deja existente. În această etapă, achiziţiile pe pieţele străine cresc, ridicând nivelele gradului de internaţionalizare la 60%–80%. Achiziţiile din această etapă au fost favorizate de dezvoltarea pieţelor financiare, care au permis finanţarea extinderilor prin finanţare pe bursele de valori. Deutsche Bank a fost înfiinţată în 1870, cu scopul de a finanţa în special comerţul exterior german, motiv pentru care şi-a stabilit birouri în Shanghai, Yokohama şi Londra, până în 1873. Banca a fost activă pe plan internaţional încă de la începuturile sale, confruntânduse de asemenea cu două întreruperi ale activităţilor în timpul Primului şi celui de-Al Doilea Război Mondial. În ultimii ani, Deutsche Bank a devenit în mod esenţial o bancă de investiţii, operativă la nivel global, cu o reţea de retail banking relativ redusă, modelul său de afaceri asemănându-se mai degrabă cu cel al lui Goldman Sachs, decât cu cel al lui Citigroup. Aceasta se datorează strategiei din ultimii ani, în care Deutsche Bank a realizat o serie de achiziţii care au condus la situaţia 12 P. MOLYNEUX, Regulation and Financial Innovation Trends in European Banking and the Impact on the Supply and Demand for Financial Services in Europe, EIFC - Technology and Finance Working Papers 16, United Nations University, Institute for New Technologies, 2003.
- Page 140 and 141: 140 Anton Drăgoescu 6 date permane
- Page 142 and 143: 142 Anton Drăgoescu 8 majorităţi
- Page 144 and 145: 144 Anton Drăgoescu 10 susţinând
- Page 146 and 147: 146 Călina Jugastru 2 Într-o inte
- Page 148 and 149: 148 Călina Jugastru 4 corporale po
- Page 150 and 151: 150 Călina Jugastru 6 vreunui inte
- Page 152 and 153: 152 Călina Jugastru 8 juvenil (des
- Page 154 and 155: 154 Călina Jugastru 10 Pretium dol
- Page 156 and 157: 156 Corina Rusu 2 contribuie şi î
- Page 158 and 159: 158 Corina Rusu 4 revendicările fi
- Page 160 and 161: 160 Corina Rusu 6 ca element struct
- Page 162 and 163: 162 Corina Rusu 8 învăţământ s
- Page 164 and 165: 164 Silviu G. Totelecan 2 celor car
- Page 166 and 167: 166 Silviu G. Totelecan 4 împletir
- Page 168 and 169: 168 Silviu G. Totelecan 6 confrunt
- Page 170 and 171: 170 Silviu G. Totelecan 8 Deschider
- Page 172 and 173: 172 Ionuţ Isac 2 De pildă, un asp
- Page 174 and 175: 174 Ionuţ Isac 4 afective diferă
- Page 176 and 177: 176 Ionuţ Isac 6 simţ: trebuie s
- Page 178 and 179: 178 Ionuţ Isac 8 cu grade variabil
- Page 180 and 181: 180 Ioan Trenca, Dragoş Păun 2 La
- Page 182 and 183: 182 Ioan Trenca, Dragoş Păun 4 ş
- Page 184 and 185: 184 Ioan Trenca, Dragoş Păun 6 ma
- Page 186 and 187: 186 Ioan Trenca, Dragoş Păun 8 ma
- Page 188 and 189: 188 Ioan Trenca, Dragoş Păun 10 a
- Page 192 and 193: 192 Ioan Trenca, Dragoş Păun 14 c
- Page 194 and 195: 194 Ioan Trenca, Dragoş Păun 16 e
- Page 196 and 197: 196 Ioan Trenca, Dragoş Păun 18 4
- Page 198 and 199: 198 Ioan Trenca, Dragoş Păun 20 B
- Page 200 and 201: 200 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 202 and 203: 202 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 204 and 205: 204 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 206 and 207: 206 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 208 and 209: 208 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 210 and 211: 210 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 212 and 213: 212 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 214 and 215: 214 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 216 and 217: 216 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 218 and 219: 218 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 220 and 221: 220 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 222 and 223: 222 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 224 and 225: 224 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 226 and 227: 226 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 228 and 229: 228 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 230 and 231: 230 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 232 and 233: 232 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 234 and 235: 234 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 236 and 237: 236 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
- Page 238 and 239: 238 Georgeta Ancuţa Şpan, Ioan Op
13 Coordonate ale globalizării sistemelor bancare 191<br />
În prima perioadă (etapa A), gradul <strong>de</strong> internaţionalizare creşte,<br />
în general, cu 10%–20%. Activităţile externe presupun <strong>de</strong>zvoltarea<br />
unei reţele <strong>de</strong> filiale în principalele centre financiare şi economice. În<br />
cadrul celei <strong>de</strong>-a doua etape, B, internaţionalizarea s-a accelerat, iar<br />
gradul <strong>de</strong> internaţionalizare a atins nivele <strong>de</strong> 20% şi 40%. În această<br />
etapă, băncile aveau <strong>de</strong> ales între investiţiile interne şi cele<br />
internaţionale, multe bănci au ales din ce în ce mai mult expansiunea<br />
internaţională. Acest fenomen a fost <strong>de</strong>terminat <strong>de</strong> creşterea gradului<br />
<strong>de</strong> convergenţă a pieţelor financiare, fenomen ce a <strong>de</strong>terminat băncile<br />
să se extindă şi pe alte pieţe, pentru a-şi diversifica şi creşte portofoliu,<br />
astfel încât să facă faţă concurenţei din ce în ce mai acerbă şi să îşi<br />
consoli<strong>de</strong>ze poziţia pe piaţa internă. Trecerea <strong>de</strong> la etapa A la etapa B<br />
mai este <strong>de</strong>numită „strategia <strong>de</strong> obţinere a unui punct <strong>de</strong> sprijin”.<br />
Informaţiile <strong>de</strong>spre pieţele externe sunt obţinute prin efectuarea <strong>de</strong><br />
mici investiţii, precursoare a investiţiilor mai mari din următorii ani 12 .<br />
O parte din bănci prezintă o a treia etapă, C, în care au înregistrat o<br />
creştere masivă a activităţilor <strong>de</strong> internaţionalizare <strong>de</strong>ja existente. În<br />
această etapă, achiziţiile pe pieţele străine cresc, ridicând nivelele<br />
gradului <strong>de</strong> internaţionalizare la 60%–80%. Achiziţiile din această<br />
etapă au fost favorizate <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltarea pieţelor financiare, care au<br />
permis finanţarea extin<strong>de</strong>rilor prin finanţare pe bursele <strong>de</strong> valori.<br />
Deutsche Bank a fost înfiinţată în 1870, cu scopul <strong>de</strong> a finanţa<br />
în special comerţul exterior german, motiv pentru care şi-a stabilit<br />
birouri în Shanghai, Yokohama şi Londra, până în 1873. Banca a fost<br />
activă pe plan internaţional încă <strong>de</strong> la începuturile sale, confruntânduse<br />
<strong>de</strong> asemenea cu două întreruperi ale activităţilor în timpul Primului<br />
şi celui <strong>de</strong>-Al Doilea Război Mondial. În ultimii ani, Deutsche Bank a<br />
<strong>de</strong>venit în mod esenţial o bancă <strong>de</strong> investiţii, operativă la nivel global,<br />
cu o reţea <strong>de</strong> retail banking relativ redusă, mo<strong>de</strong>lul său <strong>de</strong> afaceri<br />
asemănându-se mai <strong>de</strong>grabă cu cel al lui Goldman Sachs, <strong>de</strong>cât cu cel<br />
al lui Citigroup. Aceasta se datorează strategiei din ultimii ani, în care<br />
Deutsche Bank a realizat o serie <strong>de</strong> achiziţii care au condus la situaţia<br />
12 P. MOLYNEUX, Regulation and Financial Innovation Trends in<br />
European Banking and the Impact on the Supply and Demand for Financial<br />
Services in Europe, EIFC - Technology and Finance Working Papers 16,<br />
United Nations University, Institute for New Technologies, 2003.