Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

history.cluj.ro
from history.cluj.ro More from this publisher
12.01.2014 Views

18 Aurel Negucioiu 2 În prezent, se cunoaşte şi se recunoaşte adevărul că activitatea de cercetare ştiinţifică, ştiinţa privită ca proces reprezintă o verigă esenţială a diviziunii sociale a muncii. Nu în puţine ţări, de regulă în ţările avansate ale lumii contemporane, ştiinţa, cercetarea ştiinţifică a devenit o ramură de prim rang a economiei naţionale. Ea se caracterizează, înainte de toate, prin faptul că majoritatea covârşitoare a actorilor ce îşi desfăşoară activitatea de bază în perimetrul cercetării sunt oameni cu o înaltă calificare (competenţă) profesională. Cunoştinţele de care dispun, sau vorbind altfel, capitalul intelectual pe care îl deţin constituie cea mai importantă componentă a capitalului uman. Cunoştinţele pe care oamenii de ştiinţă (cercetătorii) le produc – concretizate în adevărurile descoperite şi atestate, în principiile şi legile/legităţile obiective care guvernează mişcarea– funcţionarea şi evoluţia în universul economico-social şi în cel natural. Cum se explică însă faptul că unii oameni s-au orientat şi se orientează spre acest gen de activitate? Altfel spus, ne întrebăm de ce unii oameni îmbrăţişează, cel mai adesea cu elan, cercetarea ştiinţifică, activitatea care înseamnă luptă cu necunoscutul, cu întunericul cu scopul de a aprinde flacăra luminii? Răspunzând la această întrebare, Hans Selye scria: „Nu este deloc uşor de explicat de ce unii oameni doresc să se ocupe de cercetare şi nu pe fiecare îl îndeamnă aceleaşi motive. Sunt «cercetători» care lucrează pentru bani, putere sau situaţie socială, dar există căi mult mai eficiente pentru a obţine toate acestea. Pentru adevăratul om de ştiinţă acestea constituie rareori motivele cercetării.” 1 Fără îndoială, motivele care îndeamnă şi împing oamenii spre cercetare sunt numeroase şi nu de puţine ori contradictorii. Printre ele se numără şi un anumit gen de curiozitate, o înclinaţie de avântare în necunoscut, dorinţa de a contribui la extinderea cunoaşterii ştiinţifice a unor domenii, actualitatea cognitivă (teoretică) şi aplicativă a unor probleme din anumite sectoare, precum şi consideraţia de care se bucură în societate, la care se mai pot alătura şi altele, inclusiv întâmplarea. 1 Hans SELYE, De la vis la descoperire. Despre omul de ştiinţă, Edit. Medicală, Bucureşti, 1968, p. 27.

3 Excelenţa: necesitate, posibilitate şi realitate... 19 Oricum ar sta lucrurile în general, considerăm că în cazul unor teme,probleme, subiecte acestea au o „putere magnetică” aparte, prin însăşi importanţa şi actualitatea cognitivă şi aplicativă într-un context sau/şi în ansamblul unor contexte de timp şi spaţiu. Pentru a exemplifica o asemenea stare, supunem atenţiei cititorului următorul exemplu: grija deosebită acordată „excelenţei” în general, „excelenţei” în afaceri în special. Activitatea teoretică şi practică a cercetării, a luării în stăpânire intelectuală a complexei problematici a „excelenţei” s-a confruntat, se confruntă şi se va confrunta cu multe şi complicate ecuaţii ale căror necunoscute trebuie rezolvate. 1. O DORINŢĂ SE TRANSFORMĂ ÎN ACŢIUNE Dorinţa noastră de a ne apropia de excelenţă este mai veche. Această dorinţă nu se manifesta cu o intensitate deosebită. Ea a crescut însă puternic în urma întâlnirii cu cartea Excelenţa în afaceri, publicată de Jim Collins în anul 2001, tradusă şi în limba română în acest an (2010) 2 . Curiozitatea şi dorinţa noastră au fost amplificate în mod considerabil de înaltele aprecieri făcute de autorităţi în materie la adresa acestei cărţi, la care se adaugă concepţia metodologică aşezată la baza cercetării şi modul concret de efectuare. Eşantionul la care s-a aplicat proiectul de cercetare a cuprins peste 1435 de companịị incluse în cunoscuta revistă „Fortune 500”. Durata cercetării s-a extins pe o perioadă de 5 ani. La încheierea cercetării, cel mai important rezultat care a îmbogăţit cunoaşterea ştiinţifică a stării de lucruri s-a dovedit a fi faptul că doar 11 companịị au întrunit criteriile de excelenţă în afaceri. Pentru ilustrare, menţionăm că, după opinia lui Peter Drucker, „Această carte, bine scrisă şi bazată pe o cercetare atentă, dovedeşte netemeinicia celor mai multe false teorii din managementul actual, de la cultul supraomului aflat în poziţia de CEO până la cultul faţă de I.T. şi mania fuziunilor şi achiziţiilor. 2 Jim COLLINS, Excelenţa în afaceri, Eugen DAMIAN (trad.), Edit. „Curtea Veche”, Bucureşti, 2010.

3 Excelenţa: necesitate, posibilitate şi realitate... 19<br />

Oricum ar sta lucrurile în general, consi<strong>de</strong>răm că în cazul unor<br />

teme,probleme, subiecte acestea au o „putere magnetică” aparte, prin<br />

însăşi importanţa şi actualitatea cognitivă şi aplicativă într-un context<br />

sau/şi în ansamblul unor contexte <strong>de</strong> timp şi spaţiu.<br />

Pentru a exemplifica o asemenea stare, supunem atenţiei cititorului<br />

următorul exemplu: grija <strong>de</strong>osebită acordată „excelenţei” în general,<br />

„excelenţei” în afaceri în special. Activitatea teoretică şi practică a<br />

cercetării, a luării în stăpânire intelectuală a complexei problematici a<br />

„excelenţei” s-a confruntat, se confruntă şi se va confrunta cu multe şi<br />

complicate ecuaţii ale căror necunoscute trebuie rezolvate.<br />

1. O DORINŢĂ SE TRANSFORMĂ ÎN ACŢIUNE<br />

Dorinţa noastră <strong>de</strong> a ne apropia <strong>de</strong> excelenţă este mai veche.<br />

Această dorinţă nu se manifesta cu o intensitate <strong>de</strong>osebită. Ea a crescut<br />

însă puternic în urma întâlnirii cu cartea Excelenţa în afaceri, publicată<br />

<strong>de</strong> Jim Collins în anul 2001, tradusă şi în limba română în acest an<br />

(2010) 2 . Curiozitatea şi dorinţa noastră au fost amplificate în mod<br />

consi<strong>de</strong>rabil <strong>de</strong> înaltele aprecieri făcute <strong>de</strong> autorităţi în materie la adresa<br />

acestei cărţi, la care se adaugă concepţia metodologică aşezată la baza<br />

cercetării şi modul concret <strong>de</strong> efectuare.<br />

Eşantionul la care s-a aplicat proiectul <strong>de</strong> cercetare a cuprins<br />

peste 1435 <strong>de</strong> companịị incluse în cunoscuta revistă „Fortune 500”.<br />

Durata cercetării s-a extins pe o perioadă <strong>de</strong> 5 ani. La încheierea<br />

cercetării, cel mai important rezultat care a îmbogăţit cunoaşterea<br />

ştiinţifică a stării <strong>de</strong> lucruri s-a dovedit a fi faptul că doar 11 companịị<br />

au întrunit criteriile <strong>de</strong> excelenţă în afaceri.<br />

Pentru ilustrare, menţionăm că, după opinia lui Peter<br />

Drucker, „Această carte, bine scrisă şi bazată pe o cercetare atentă,<br />

dove<strong>de</strong>şte netemeinicia celor mai multe false teorii din<br />

managementul actual, <strong>de</strong> la cultul supraomului aflat în poziţia <strong>de</strong><br />

CEO până la cultul faţă <strong>de</strong> I.T. şi mania fuziunilor şi achiziţiilor.<br />

2 Jim COLLINS, Excelenţa în afaceri, Eugen DAMIAN (trad.), Edit.<br />

„Curtea Veche”, Bucureşti, 2010.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!