CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
182 Ioan Trenca, Dragoş Păun 4 şi management intern al riscurilor; convergenţa fondurilor proprii, regulamentare către ceea ce se numeşte „capital economic”, adică fondurile proprii pe care banca le calibrează în funcţie de propria sa percepţie a riscului. Este vorba despre creşterea sensibilităţii cerinţelor legate de fondurile proprii faţă de riscurile şi activităţile bancare, înţelegerea mai bună a ansamblului riscurilor la care este expusă banca, dat fiind că norma Cooke se concentrează asupra riscului de credit, întărirea rolului controlului bancar, pentru a identifica din timp dificultăţile şi a adopta măsurile necesare, creşterea rolului disciplinei de piaţă. Pentru atingerea acestor obiective, axele majore ale mecanismului cuprind trei piloni: cerinţe minime de fonduri proprii pentru acoperirea a trei categorii de riscuri (riscul de credit, riscul operaţional şi riscul de piaţă), cu două tipuri de abordări: abordarea standard şi abordarea avansată (modele interne bazate pe rating intern); supravegherea adecvării capitalului – accentuarea rolului autorităţii de supraveghere şi disciplină de piaţă – cerinţe de raportare. Acordul Basel II este, fără îndoială, o reformă de mare amploare, în special prin nivelul de sofisticare la care s-a ajuns cu privire la cerinţele legate de fondurile proprii (pilonul 1). Totuşi, aplicarea lui, date fiind costurile foarte mari, poate aduce distorsiuni în planul concurenţei. Băncile mai mici din ţările dezvoltate, dar şi băncile din ţările în curs de dezvoltare riscă să nu fie capabile să realizeze modele de abordare internă, astfel că vor trebui să se supună abordării standard, mai exigentă cu privire la fondurile proprii. 2. EVOLUŢIA ACTIVITĂŢII BANCARE ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII Creşterea nivelului internaţionalizării băncilor începând cu 1970 a fost determinată de un amplu proces ce a presupus eliminarea intermediarilor financiari, securizarea creanţelor şi creşterea rolului pieţelor de capital. Creşterea rolului pieţelor de capital a determinat băncile de a capta o cotă de piaţă permanentă în acea afacere, a dus la modificări ample la nivelul sistemelor bancare, determinate de frica acestora de eliminare a intermediarilor financiari şi de reducere a rolului băncilor. Procesul de dezintermediere a fost influenţat, atât de
5 Coordonate ale globalizării sistemelor bancare 183 modul de organizare a băncilor, cât şi de structura şi nivelul de dezvoltare a sistemului financiar. Băncile operează în diverse structuri financiare, cu diferite consecinţe asupra procesului dezintermedierii. Liberalizarea financiară a însemnat, pentru sfera bancară, două aspecte: decompartimentarea şi dereglementarea. Decompartimentarea înseamnă deschiderea pieţelor internaţionale, atât din punct de vedere extern (înlăturarea controlului schimburilor), cât şi intern (integrarea diferitelor compartimente ale pieţelor financiare). În ce priveşte procesul de dereglementare, el se manifestă în principal prin liberalizarea activităţilor tradiţional-bancare şi prin lărgirea sferei activităţilor bancare. Dereglementarea priveşte volumele, cantităţile, dar şi preţurile. În SUA, o componentă importantă a fenomenului de dereglementare a fost dispariţia frontierelor tradiţionale. În Europa, constituirea pieţei unice europene a reprezentat o măsură importantă de dereglementare, care a stimulat concentrarea bancară. Un rol important l-a avut şi introducerea monedei unice euro, ceea ce a dus la dispariţia riscului valutar şi a riscului de rată a dobânzii, instituţiile de credit putând opera în toată zona euro, atât pentru colectarea de depozite, cât şi pentru acordarea de credite. Dezvoltarea semnificativă a pieţelor de capital şi oferirea unor randamente ridicate pentru perioade lungi de timp a determinat băncile să îşi mărească volumul activităţilor pe aceste pieţe şi să desfăşoare activităţi în marile centre financiare din lume. În anii ’90 ai secolului trecut, pieţele financiare au evoluat spre sisteme de tranzacţionare electronice şi astfel prezenţa fizică în centrele financiare a devenit mai puţin importantă. Dereglementarea şi sistemele electronicele de tranzacţionalizare au determinat reducerea costurilor de tranzacţionare; îmbinate cu o rată ridicată a investiţiilor în tehnologia informaţiilor şi creşterea volumului tranzacţiilor, ele au stimulat concentrarea băncilor în investiţiile bancare globale. Industria bancară s-a consolidat la un nivel fără precedent începând cu anii ’80. Fuziunile din Statele Unite ale Americii din prima jumătate a anilor ’90 au dus la crearea a Chase Manhattan şi a Bank of America, în timp ce un deceniu mai târziu băncile regionale au fost preluate de Bank of America şi JP Morgan Chase. Şi în Europa, fuziunile au fost remarcabile; fuziunile inter-statale au fost relativ mai puţin frecvente în anii 90; cele mai multe fuziuni au implicat unirea dintre băncile regionale
- Page 132 and 133: 132 Emil Pop 12 premisa instituirii
- Page 134 and 135: 134 Emil Pop 14 Conştientizarea pr
- Page 136 and 137: 136 Anton Drăgoescu 2 În mediul n
- Page 138 and 139: 138 Anton Drăgoescu 4 de forţe
- Page 140 and 141: 140 Anton Drăgoescu 6 date permane
- Page 142 and 143: 142 Anton Drăgoescu 8 majorităţi
- Page 144 and 145: 144 Anton Drăgoescu 10 susţinând
- Page 146 and 147: 146 Călina Jugastru 2 Într-o inte
- Page 148 and 149: 148 Călina Jugastru 4 corporale po
- Page 150 and 151: 150 Călina Jugastru 6 vreunui inte
- Page 152 and 153: 152 Călina Jugastru 8 juvenil (des
- Page 154 and 155: 154 Călina Jugastru 10 Pretium dol
- Page 156 and 157: 156 Corina Rusu 2 contribuie şi î
- Page 158 and 159: 158 Corina Rusu 4 revendicările fi
- Page 160 and 161: 160 Corina Rusu 6 ca element struct
- Page 162 and 163: 162 Corina Rusu 8 învăţământ s
- Page 164 and 165: 164 Silviu G. Totelecan 2 celor car
- Page 166 and 167: 166 Silviu G. Totelecan 4 împletir
- Page 168 and 169: 168 Silviu G. Totelecan 6 confrunt
- Page 170 and 171: 170 Silviu G. Totelecan 8 Deschider
- Page 172 and 173: 172 Ionuţ Isac 2 De pildă, un asp
- Page 174 and 175: 174 Ionuţ Isac 4 afective diferă
- Page 176 and 177: 176 Ionuţ Isac 6 simţ: trebuie s
- Page 178 and 179: 178 Ionuţ Isac 8 cu grade variabil
- Page 180 and 181: 180 Ioan Trenca, Dragoş Păun 2 La
- Page 184 and 185: 184 Ioan Trenca, Dragoş Păun 6 ma
- Page 186 and 187: 186 Ioan Trenca, Dragoş Păun 8 ma
- Page 188 and 189: 188 Ioan Trenca, Dragoş Păun 10 a
- Page 190 and 191: 190 Ioan Trenca, Dragoş Păun 12 d
- Page 192 and 193: 192 Ioan Trenca, Dragoş Păun 14 c
- Page 194 and 195: 194 Ioan Trenca, Dragoş Păun 16 e
- Page 196 and 197: 196 Ioan Trenca, Dragoş Păun 18 4
- Page 198 and 199: 198 Ioan Trenca, Dragoş Păun 20 B
- Page 200 and 201: 200 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 202 and 203: 202 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 204 and 205: 204 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 206 and 207: 206 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 208 and 209: 208 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 210 and 211: 210 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 212 and 213: 212 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 214 and 215: 214 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 216 and 217: 216 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 218 and 219: 218 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 220 and 221: 220 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 222 and 223: 222 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 224 and 225: 224 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 226 and 227: 226 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 228 and 229: 228 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
- Page 230 and 231: 230 Cristina Fleşeriu, Adam Fleşe
5 Coordonate ale globalizării sistemelor bancare 183<br />
modul <strong>de</strong> organizare a băncilor, cât şi <strong>de</strong> structura şi nivelul <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>zvoltare a sistemului financiar. Băncile operează în diverse structuri<br />
financiare, cu diferite consecinţe asupra procesului <strong>de</strong>zintermedierii.<br />
Liberalizarea financiară a însemnat, pentru sfera bancară, două<br />
aspecte: <strong>de</strong>compartimentarea şi <strong>de</strong>reglementarea. Decompartimentarea<br />
înseamnă <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea pieţelor internaţionale, atât din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re<br />
extern (înlăturarea controlului schimburilor), cât şi intern (integrarea<br />
diferitelor compartimente ale pieţelor financiare). În ce priveşte<br />
procesul <strong>de</strong> <strong>de</strong>reglementare, el se manifestă în principal prin<br />
liberalizarea activităţilor tradiţional-bancare şi prin lărgirea sferei<br />
activităţilor bancare. Dereglementarea priveşte volumele, cantităţile,<br />
dar şi preţurile. În SUA, o componentă importantă a fenomenului <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>reglementare a fost dispariţia frontierelor tradiţionale. În Europa,<br />
constituirea pieţei unice europene a reprezentat o măsură importantă<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>reglementare, care a stimulat concentrarea bancară. Un rol<br />
important l-a avut şi introducerea mone<strong>de</strong>i unice euro, ceea ce a dus la<br />
dispariţia riscului valutar şi a riscului <strong>de</strong> rată a dobânzii, instituţiile <strong>de</strong><br />
credit putând opera în toată zona euro, atât pentru colectarea <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>pozite, cât şi pentru acordarea <strong>de</strong> credite.<br />
Dezvoltarea semnificativă a pieţelor <strong>de</strong> capital şi oferirea unor<br />
randamente ridicate pentru perioa<strong>de</strong> lungi <strong>de</strong> timp a <strong>de</strong>terminat băncile<br />
să îşi mărească volumul activităţilor pe aceste pieţe şi să <strong>de</strong>sfăşoare<br />
activităţi în marile centre financiare din lume.<br />
În anii ’90 ai secolului trecut, pieţele financiare au evoluat spre<br />
sisteme <strong>de</strong> tranzacţionare electronice şi astfel prezenţa fizică în centrele<br />
financiare a <strong>de</strong>venit mai puţin importantă. Dereglementarea şi sistemele<br />
electronicele <strong>de</strong> tranzacţionalizare au <strong>de</strong>terminat reducerea costurilor <strong>de</strong><br />
tranzacţionare; îmbinate cu o rată ridicată a investiţiilor în tehnologia<br />
informaţiilor şi creşterea volumului tranzacţiilor, ele au stimulat<br />
concentrarea băncilor în investiţiile bancare globale.<br />
Industria bancară s-a consolidat la un nivel fără prece<strong>de</strong>nt începând<br />
cu anii ’80. Fuziunile din Statele Unite ale Americii din prima jumătate a<br />
anilor ’90 au dus la crearea a Chase Manhattan şi a Bank of America, în<br />
timp ce un <strong>de</strong>ceniu mai târziu băncile regionale au fost preluate <strong>de</strong> Bank<br />
of America şi JP Morgan Chase. Şi în Europa, fuziunile au fost<br />
remarcabile; fuziunile inter-statale au fost relativ mai puţin frecvente în<br />
anii 90; cele mai multe fuziuni au implicat unirea dintre băncile regionale