CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
7 Reflecţii <strong>de</strong>spre formarea „omului nou” – Tema sacrificiului 177<br />
pe reflecţie critică, ci pe ascultare, asemănător unui regim <strong>de</strong> cazarmă,<br />
un<strong>de</strong> ordinele nu se discută, ci se execută, sau unui ordin monahal,<br />
întemeiat pe preceptele biblice infailibile.<br />
O discuţie ai cărei termeni merită să fie reiteraţi este aceea dacă<br />
„omul nou” a apărut sau nu cu a<strong>de</strong>vărat în realitatea anilor<br />
„socialismului real” (<strong>de</strong> pildă, în România). S-a produs într-a<strong>de</strong>văr o<br />
transformare atât <strong>de</strong> radicală a personalităţii umane încât să se susţină<br />
îndreptăţit că ea era una autentic socialistă, comunistă? În mod cert,<br />
autorităţilor acestor regimuri le-a convenit să susţină prin nenumărate<br />
şi puternice mijloace propagandistice (presă, radio, televiziune) că<br />
„omul nou” a apărut <strong>de</strong>ja, a început să se formeze încă din primii ani<br />
ai regimurilor <strong>de</strong> „<strong>de</strong>mocraţie populară”, <strong>de</strong>ceniile care au urmat<br />
nefăcând altceva <strong>de</strong>cât să îl „perfecţioneze”, să îi <strong>de</strong>săvârşească felul<br />
comunist <strong>de</strong> a gândi şi a acţiona. Dar, concret, cu cine se putea<br />
i<strong>de</strong>ntifica acest mo<strong>de</strong>l-prototip? În primul rând şi prin excelenţă, cu<br />
li<strong>de</strong>rul comunist suprem (preşedinte, secretar general), cu membrii<br />
activului central al partidului comunist, cu activiştii la niveluri<br />
intermediare şi joase (locale) – absolut afirmativ. În al doilea rând, la<br />
nivelul maselor, colectivităţilor, membrii <strong>de</strong> partid erau şi ei, cel puţin<br />
pe hârtie, „oameni noi” cu acte în regulă (carnete şi cotizaţii), ceilalţi<br />
(sindicalişti, simpatizanţi neafiliaţi politic ş.a.) fiind priviţi cu o<br />
anumită simpatie şi îngăduinţă drept comunişti „în <strong>de</strong>venire” (evi<strong>de</strong>nt,<br />
dacă nu făceau figură <strong>de</strong> opozanţi). Există şi punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re –<br />
<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> şubred, altminteri – conform căruia „omul nou” nu a existat,<br />
<strong>de</strong> fapt, niciodată; el ar fi rămas o himeră a minţilor înfierbântate ale<br />
conducătorilor comunişti 9 . Din punctul nostru <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re, acest mo<strong>de</strong>lprototip<br />
a avut, incontestabil, o difuziune largă la nivel <strong>de</strong> masă, dar<br />
9 „Cine opinează că «omul nou» nu a apărut niciodată cred că se<br />
autolinişteşte ca aceia care repetă insistent că nu sunt stafii tocmai pentru că<br />
sunt nevoiţi în plină noapte să treacă prin cimitir. I<strong>de</strong>ea aceasta potrivit căreia<br />
comuniştii nu au putut produce omul <strong>de</strong>zumanizat pe care l-au proiectat am<br />
întâlnit-o în diferite forme chiar şi la intelectuali români cu pretenţii […]<br />
Omul nou, creat în mod real <strong>de</strong> comunism, este în primul rând un om<br />
colectiv, fanatizat, fără interogaţii şi responsabilităţi individuale, care nu pune<br />
la îndoială cuvântul oficialităţii, maximal disponibil să reacţioneze la<br />
comenzile manipulatorului său, dispus să vadă în orice poziţie diferită <strong>de</strong> cea<br />
a manipulatorului său pe duşmanul societăţii în care trăieşte.” (Ibi<strong>de</strong>m, p. 30)