Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

5 Cetăţenii (naţionalii) spaţiului post-naţional (UE) 167
străină, iar 80% credeau că România în ansamblu va avea numeroase
avantaje de pe urma aderării. Aveam o încrederea în UE mult peste
media celor treisprezece ţări candidate, 75% în 2002 (Estonia 43%,
CC13 59%, Ungaria 76%), o încredere însă care nu se baza pe o
cunoaştere profundă a Uniunii, ci, dimpotrivă, pe o acută necunoaştere
a sa: doar Turcia, cu 49%, era mai jos poziţionată decât noi, 47% din
subiecţii eşantionului din România declarând că deţin puţine
cunoştinţe despre Uniune (sursă: CCEB2002.2).
În timp ce în viitorul nou spaţiu al UE domnea optimismul,
cetăţenii celor 15 state membre ale Uniunii (nucleul său „dur”) erau
din ce în ce mai preocupaţi dacă UE este (sau nu) pregătită să
răspundă la afluxul de probleme cu care se confrunta, la care, odată
cu extinderea din 2004, urmau să se adauge cele ale noilor state
membre (NMS10). Bruxelles-ul a optat pentru amânarea unui
răspuns coerent la această provocare, preferând extinderea Uniunii,
tocmai pentru a dovedi vechilor săi resortisanţi că UE este o
structură viabilă, capabilă să armonizeze potenţialele discrepanţe
între cetăţenii săi, să le respecte şi protejeze valorile 4 de eventualele
ingerinţe ale statelor naţionale, să intervină în problemele cu care se
„Politicians” – Estonia, Lituania) sau dezavantajaţi ai aderării (e.g. „SMEs” –
Cipru, Malta; „Farmers” – Republica Cehă, Lituania, Polonia, Slovenia; „Rural
population” – Estonia, Ungaria, Letonia, Slovacia, Turcia).
4 Cele mai importante valori fundamentale menţionate de subiecţii
investigaţi în Identities and values in the acceding and candidate countries
(CCEB2003.5) au fost: familia (82%, atât în NMS10, cât şi în EU15),
sănătatea (63% în NMS10 şi 54% în EU15), munca (35% vs. 39%),
prietenia (25% vs. 29%), banii (25% vs. 16%). Din cele socio-politice,
aceştia au menţionat: pacea (56% în NMS şi 60% în EU15), respectul
pentru viaţa umană (48% vs. 46%), drepturile omului (42% vs. 37%),
toleranţa (23% vs. 19%), dominaţia legii (21% vs. 15%), libertatea
individuală (18% vs. 30%), democraţia (17% vs. 25%), religia (14% vs.
7%). În cazul României, principalele valori fundamentale evidenţiate au
fost: familia 82%, sănătatea 61%, munca 36%, banii 27%; iar din cele
socio-politice: pacea 58%, drepturile omului 48%, respectul pentru viaţa
umană 37%, religia 31%, libertatea individuală 22%, împlinirea de sine
20%, dominaţia legii şi democraţia cu 16%.