CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
162 Corina Rusu 8 învăţământ superior au fost şi trebuie să rămână un element determinant al modelului social, economic şi politic – o premisă a dezvoltării societăţii în ansamblul ei şi a fiecărui individ în parte. BIBLIOGRAFIE AGACHI, P. Ş; NICA, P.; MORARU, C.; MIHĂLILĂ, A., Ierarhia universităţilor din România din punct de vedere al activităţii de cercetare ştiinţifică, „Revista de politica ştiinţei şi sociometrie”, Editor CNCSIS, vol. V, nr. 4, 2007, Edit. „Mediamira”, Cluj-Napoca, 2007. ANDREI, P. (1997), Ce este universitatea şi care e menirea ei?, în: *** Câmpul universitar şi actorii săi, Adrian NECULAU (coord.), Edit. „Polirom”, Iaşi. BURTON, C. R., Spre o universitate antreprenorială, Edit. Paideia, Bucureşti, 2000. ILIE, D. M., Aspecte mitologice ale culturii organizaţionale în universitatea românească contemporană, în: *** Cercetarea ştiinţifică educaţională: domenii, priorităţi, efecte, Edit. „ASE”, Bucureşti, 2008. MARGA, A., Profilul şi reforma universităţii clujene – discursuri rectorale, Edit. „Presa Universitară Clujeană”, Cluj-Napoca, 2005. www.aracis.ro www.edu.ro www.cosur.rcsedu.info
CETĂŢENII (NAŢIONALII) SPAŢIULUI POST-NAŢIONAL (UE) Silviu G. TOTELECAN The Citizens (Nationals) of the Post-National (UE) Space Abstract. What distinguishes the present era from the past is the existence of a single global economy, namely: maniac capitalism, turbocapitalism, or supra-territorial capitalism. In this runaway world, nation states are becoming transitional modes of economic organization and regulation since they can no longer effectively manage or regulate their own national economies. Since the crisis that was extremely visible and particularly important for the EU area. It is crucial to acknowledge that globalization – here European integration – does not simply denote a shift in the extensity or scale of social relations and activity, it also involves the spatial re-organization and re-articulation of the economic, political, military and cultural power. Where are the citizens in these macro-frames? Are they aware of the limits of their national state power within the EU family? What kind of power they have post-Lisbon Treaty? Keywords: EU, citizens, representation, interests, Lisbon Treaty Este de presupus că în triada reprezentării intereselor „vocea” cetăţenilor Uniunii Europene, alături de cea a Bruxelles-ului (UE) şi cele ale guvernelor statelor naţionale membre ale Uniunii este susţinută public de eurodeputaţii Parlamentului European. Însă, la o sumară trecere în revistă a numărului votanţilor pentru Parlamentul European (PE) din ultimele decenii (tabelul 1), se remarcă faptul că pe parcursul celor treizeci de ani de existenţă a acestei instituţii, interesul cetăţenilor UE în a-şi trimite reprezentanţii la Bruxelles a scăzut progresiv. Se poate deduce de aici, fie că puterea celei de-a treia voci este mult sub nivelurile celorlalte două şi, ca atare, în timp, cetăţenii Uniunii au realizat că acţiunea lor nu are o miză reală (preferând, mai ales după 1999, inacţiunea), fie că, şi asta ar fi varianta mai puţin gravă, calitatea *** Cunoaştere, Interes, Responsabilitate¸ Vasile MARIAN (coord.), Edit. „Argonaut”, Cluj-Napoca, 2010, p. 163–170
- Page 112 and 113: 112 Vasile Zaharia 10 culturale, sa
- Page 114 and 115: 114 Vasile Zaharia 12 - „fonduri
- Page 116 and 117: 116 Vasile Zaharia 14 avea parte fi
- Page 118 and 119: 118 Vasile Zaharia 16 repartizarea
- Page 120 and 121: 120 Vasile Zaharia 18 resurse devin
- Page 122 and 123: 122 Emil Pop 2 modernă, credem că
- Page 124 and 125: 124 Emil Pop 4 funcţii, cultura co
- Page 126 and 127: 126 Emil Pop 6 sale culturale 6 ,
- Page 128 and 129: 128 Emil Pop 8 personalităţii, pe
- Page 130 and 131: 130 Emil Pop 10 este cultură care
- Page 132 and 133: 132 Emil Pop 12 premisa instituirii
- Page 134 and 135: 134 Emil Pop 14 Conştientizarea pr
- Page 136 and 137: 136 Anton Drăgoescu 2 În mediul n
- Page 138 and 139: 138 Anton Drăgoescu 4 de forţe
- Page 140 and 141: 140 Anton Drăgoescu 6 date permane
- Page 142 and 143: 142 Anton Drăgoescu 8 majorităţi
- Page 144 and 145: 144 Anton Drăgoescu 10 susţinând
- Page 146 and 147: 146 Călina Jugastru 2 Într-o inte
- Page 148 and 149: 148 Călina Jugastru 4 corporale po
- Page 150 and 151: 150 Călina Jugastru 6 vreunui inte
- Page 152 and 153: 152 Călina Jugastru 8 juvenil (des
- Page 154 and 155: 154 Călina Jugastru 10 Pretium dol
- Page 156 and 157: 156 Corina Rusu 2 contribuie şi î
- Page 158 and 159: 158 Corina Rusu 4 revendicările fi
- Page 160 and 161: 160 Corina Rusu 6 ca element struct
- Page 164 and 165: 164 Silviu G. Totelecan 2 celor car
- Page 166 and 167: 166 Silviu G. Totelecan 4 împletir
- Page 168 and 169: 168 Silviu G. Totelecan 6 confrunt
- Page 170 and 171: 170 Silviu G. Totelecan 8 Deschider
- Page 172 and 173: 172 Ionuţ Isac 2 De pildă, un asp
- Page 174 and 175: 174 Ionuţ Isac 4 afective diferă
- Page 176 and 177: 176 Ionuţ Isac 6 simţ: trebuie s
- Page 178 and 179: 178 Ionuţ Isac 8 cu grade variabil
- Page 180 and 181: 180 Ioan Trenca, Dragoş Păun 2 La
- Page 182 and 183: 182 Ioan Trenca, Dragoş Păun 4 ş
- Page 184 and 185: 184 Ioan Trenca, Dragoş Păun 6 ma
- Page 186 and 187: 186 Ioan Trenca, Dragoş Păun 8 ma
- Page 188 and 189: 188 Ioan Trenca, Dragoş Păun 10 a
- Page 190 and 191: 190 Ioan Trenca, Dragoş Păun 12 d
- Page 192 and 193: 192 Ioan Trenca, Dragoş Păun 14 c
- Page 194 and 195: 194 Ioan Trenca, Dragoş Păun 16 e
- Page 196 and 197: 196 Ioan Trenca, Dragoş Păun 18 4
- Page 198 and 199: 198 Ioan Trenca, Dragoş Păun 20 B
- Page 200 and 201: 200 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 202 and 203: 202 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 204 and 205: 204 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 206 and 207: 206 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 208 and 209: 208 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 210 and 211: 210 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
162 Corina Rusu 8<br />
învăţământ superior au fost şi trebuie să rămână un element<br />
<strong>de</strong>terminant al mo<strong>de</strong>lului social, economic şi politic – o premisă a<br />
<strong>de</strong>zvoltării societăţii în ansamblul ei şi a fiecărui individ în parte.<br />
BIBLIOGRAFIE<br />
AGACHI, P. Ş; NICA, P.; MORARU, C.; MIHĂLILĂ, A., Ierarhia<br />
universităţilor din România din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al activităţii <strong>de</strong><br />
cercetare ştiinţifică, „Revista <strong>de</strong> politica ştiinţei şi sociometrie”, Editor<br />
CNCSIS, vol. V, nr. 4, 2007, Edit. „Mediamira”, Cluj-Napoca, 2007.<br />
ANDREI, P. (1997), Ce este universitatea şi care e menirea ei?, în: ***<br />
Câmpul universitar şi actorii săi, Adrian NECULAU (coord.), Edit.<br />
„Polirom”, Iaşi.<br />
BURTON, C. R., Spre o universitate antreprenorială, Edit. Pai<strong>de</strong>ia,<br />
Bucureşti, 2000.<br />
ILIE, D. M., Aspecte mitologice ale culturii organizaţionale în universitatea<br />
românească contemporană, în: *** Cercetarea ştiinţifică educaţională:<br />
domenii, priorităţi, efecte, Edit. „ASE”, Bucureşti, 2008.<br />
MARGA, A., Profilul şi reforma universităţii clujene – discursuri rectorale,<br />
Edit. „Presa Universitară Clujeană”, Cluj-Napoca, 2005.<br />
www.aracis.ro<br />
www.edu.ro<br />
www.cosur.rcsedu.info