CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
156 Corina Rusu 2 contribuie şi în viitor la formarea naţiunii, la dezvoltarea capitalului intelectual al societăţii româneşti, la pregătirea elitelor din diferite ramuri de activitate şi consacrarea celor mai importante valori româneşti. În ultimul deceniu, universităţile româneşti au trecut printr-un proces amplu de transformare, care nu s-a încheiat. Schimbările impuse de Procesul Bologna, trecerea la economia cunoaşterii, multiculturalitatea, societatea informaţională, presiunea tot mai multor persoane de a accede în învăţământul superior confruntă universităţile cu noi cerinţe. Totodată, în interiorul spaţiului academic european şi global se dezvoltă noi universităţi – cum ar fi cele virtuale sau transnaţionale –, care intră în competiţie cu cele tradiţionale, competiţie care nu se identifică cu nimic din ceea ce exista în spaţiul universitar în urmă cu zece ani. Efectele acestei competiţii sunt resimţite în spaţiul nostru universitar, determinând schimbări profunde la nivelul normelor şi procedurilor specifice învăţământului universitar, la nivelul valorilor specifice uneia sau alteia din universităţile româneşti, la nivelul comportamentelor celor două categori de „actori” implicaţi în actul educaţiei: cadrele didactice şi studenţii. Într-un astfel de context, şi mediul academic, ca dealtfel orice mediu organizaţional, are o cultură specifică, care influenţează comportamentul persoanelor ce îşi desfăşoară activitatea în cadrul său. Conceptul de cultură a organizaţiei educaţionale universitare poate fi definit ca „ansamblul presupoziţiilor de bază, valorilor, normelor, procedurilor, obişnuinţelor şi simbolurilor de tot felul, considerate corecte şi transmise noilor veniţi şi vizitatorilor de ocazie ca valide, ansamblu ce conferă o identitate anume unei universităţi, dând posibilitate identificării ei în raport cu alte organizaţii universitare similare.” 2 2 http://cosur.rcsedu.info/index.php?option=com_content&task=view &id=5&Itemid=7
3 Cultura organizaţională în universitatea contemporană... 157 Nu o să prezentăm aici rezultatele unui studiu ştiinţific şi nici măcar al unuia empiric, ci o să aducem sub semnul întrebării câteva din problemele care ne-au preocupat şi ne preocupă, câteva dintre întrebările cărora încă le mai căutăm răspuns, chiar şi acum, după 14 ani de activitate didactică. Unii cititori vor considera probabil că este prea puţin – prea puţin pentru o carieră, prea puţin pentru a putea concluziona, prea puţin ca orizont de timp pentru a ajunge la răspunsuri pentru astfel de întrebări. Mediul universitar, mediul academic înseamnă un mediu de elită, un mediu de înaltă ţinută; înseamnă un statut social demn de invidiat; înseamnă o carieră pe care nu o poate gestiona oricine; înseamnă un drum deschis în viaţă luminos, în care viitorul îţi aparţine. Acestea erau până nu demult, aprecierile făcute de către foarte multe persoane, indiferent de domeniul de activitate, statut social sau mediul de provenienţă. Trecerea din bancă la catedră aduce cu sine o schimbare în modul de percepţie a mediului universitar, începând cu locul de muncă şi continuând cu alte instituţii cu care se intră în contact, fie raportând ceea ce se petrece în jur la propria noastră persoană, fie raportându-ne pe noi – în calitate de dascăli, la microclimatul socio-profesional. Şi, încet-încet ajungem în anul „de graţie” 2010, când frământările care au loc pe plan economic şi social ne determină, mai mult decât oricând, să cătăm răspunsul la întrebarea: „Care sunt caracteristicile culturii organizaţionale în mediul universitar românesc? Au universităţile din România o cultură organizaţională specifică? Şi dacă da, prin ce se caracterizează aceasta?” Spunem asta deoarece transformările care au avut loc au adus cu sine şi „coborârea” cadrului didactic din mediul universitar – şi nu numai – de pe acel „înalt statut social” la ipostaza de categorie socială defavorizată. Astăzi, profesorii sunt priviţi cu indulgenţă, ca fiind cei care câştigă prea puţin pentru ceea ce fac, cei care deschid anul cu o grevă şi îl încheie cu alta,
- Page 106 and 107: 106 Vasile Zaharia 4 A ajunge îns
- Page 108 and 109: 108 Vasile Zaharia 6 analiza concep
- Page 110 and 111: 110 Vasile Zaharia 8 Demersul metod
- Page 112 and 113: 112 Vasile Zaharia 10 culturale, sa
- Page 114 and 115: 114 Vasile Zaharia 12 - „fonduri
- Page 116 and 117: 116 Vasile Zaharia 14 avea parte fi
- Page 118 and 119: 118 Vasile Zaharia 16 repartizarea
- Page 120 and 121: 120 Vasile Zaharia 18 resurse devin
- Page 122 and 123: 122 Emil Pop 2 modernă, credem că
- Page 124 and 125: 124 Emil Pop 4 funcţii, cultura co
- Page 126 and 127: 126 Emil Pop 6 sale culturale 6 ,
- Page 128 and 129: 128 Emil Pop 8 personalităţii, pe
- Page 130 and 131: 130 Emil Pop 10 este cultură care
- Page 132 and 133: 132 Emil Pop 12 premisa instituirii
- Page 134 and 135: 134 Emil Pop 14 Conştientizarea pr
- Page 136 and 137: 136 Anton Drăgoescu 2 În mediul n
- Page 138 and 139: 138 Anton Drăgoescu 4 de forţe
- Page 140 and 141: 140 Anton Drăgoescu 6 date permane
- Page 142 and 143: 142 Anton Drăgoescu 8 majorităţi
- Page 144 and 145: 144 Anton Drăgoescu 10 susţinând
- Page 146 and 147: 146 Călina Jugastru 2 Într-o inte
- Page 148 and 149: 148 Călina Jugastru 4 corporale po
- Page 150 and 151: 150 Călina Jugastru 6 vreunui inte
- Page 152 and 153: 152 Călina Jugastru 8 juvenil (des
- Page 154 and 155: 154 Călina Jugastru 10 Pretium dol
- Page 158 and 159: 158 Corina Rusu 4 revendicările fi
- Page 160 and 161: 160 Corina Rusu 6 ca element struct
- Page 162 and 163: 162 Corina Rusu 8 învăţământ s
- Page 164 and 165: 164 Silviu G. Totelecan 2 celor car
- Page 166 and 167: 166 Silviu G. Totelecan 4 împletir
- Page 168 and 169: 168 Silviu G. Totelecan 6 confrunt
- Page 170 and 171: 170 Silviu G. Totelecan 8 Deschider
- Page 172 and 173: 172 Ionuţ Isac 2 De pildă, un asp
- Page 174 and 175: 174 Ionuţ Isac 4 afective diferă
- Page 176 and 177: 176 Ionuţ Isac 6 simţ: trebuie s
- Page 178 and 179: 178 Ionuţ Isac 8 cu grade variabil
- Page 180 and 181: 180 Ioan Trenca, Dragoş Păun 2 La
- Page 182 and 183: 182 Ioan Trenca, Dragoş Păun 4 ş
- Page 184 and 185: 184 Ioan Trenca, Dragoş Păun 6 ma
- Page 186 and 187: 186 Ioan Trenca, Dragoş Păun 8 ma
- Page 188 and 189: 188 Ioan Trenca, Dragoş Păun 10 a
- Page 190 and 191: 190 Ioan Trenca, Dragoş Păun 12 d
- Page 192 and 193: 192 Ioan Trenca, Dragoş Păun 14 c
- Page 194 and 195: 194 Ioan Trenca, Dragoş Păun 16 e
- Page 196 and 197: 196 Ioan Trenca, Dragoş Păun 18 4
- Page 198 and 199: 198 Ioan Trenca, Dragoş Păun 20 B
- Page 200 and 201: 200 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 202 and 203: 202 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
- Page 204 and 205: 204 Maria Miruna Pochea, Ioan I. Tr
3 Cultura organizaţională în universitatea contemporană... 157<br />
Nu o să prezentăm aici rezultatele unui studiu ştiinţific şi<br />
nici măcar al unuia empiric, ci o să aducem sub semnul<br />
întrebării câteva din problemele care ne-au preocupat şi ne<br />
preocupă, câteva dintre întrebările cărora încă le mai căutăm<br />
răspuns, chiar şi acum, după 14 ani <strong>de</strong> activitate didactică. Unii<br />
cititori vor consi<strong>de</strong>ra probabil că este prea puţin – prea puţin<br />
pentru o carieră, prea puţin pentru a putea concluziona, prea<br />
puţin ca orizont <strong>de</strong> timp pentru a ajunge la răspunsuri pentru<br />
astfel <strong>de</strong> întrebări.<br />
Mediul universitar, mediul aca<strong>de</strong>mic înseamnă un mediu<br />
<strong>de</strong> elită, un mediu <strong>de</strong> înaltă ţinută; înseamnă un statut social<br />
<strong>de</strong>mn <strong>de</strong> invidiat; înseamnă o carieră pe care nu o poate gestiona<br />
oricine; înseamnă un drum <strong>de</strong>schis în viaţă luminos, în care<br />
viitorul îţi aparţine. Acestea erau până nu <strong>de</strong>mult, aprecierile<br />
făcute <strong>de</strong> către foarte multe persoane, indiferent <strong>de</strong> domeniul <strong>de</strong><br />
activitate, statut social sau mediul <strong>de</strong> provenienţă. Trecerea din<br />
bancă la catedră aduce cu sine o schimbare în modul <strong>de</strong><br />
percepţie a mediului universitar, începând cu locul <strong>de</strong> muncă şi<br />
continuând cu alte instituţii cu care se intră în contact, fie<br />
raportând ceea ce se petrece în jur la propria noastră persoană,<br />
fie raportându-ne pe noi – în calitate <strong>de</strong> dascăli, la microclimatul<br />
socio-profesional.<br />
Şi, încet-încet ajungem în anul „<strong>de</strong> graţie” 2010, când<br />
frământările care au loc pe plan economic şi social ne <strong>de</strong>termină,<br />
mai mult <strong>de</strong>cât oricând, să cătăm răspunsul la întrebarea: „Care<br />
sunt caracteristicile culturii organizaţionale în mediul universitar<br />
românesc? Au universităţile din România o cultură<br />
organizaţională specifică? Şi dacă da, prin ce se caracterizează<br />
aceasta?” Spunem asta <strong>de</strong>oarece transformările care au avut loc<br />
au adus cu sine şi „coborârea” cadrului didactic din mediul<br />
universitar – şi nu numai – <strong>de</strong> pe acel „înalt statut social” la<br />
ipostaza <strong>de</strong> categorie socială <strong>de</strong>favorizată. Astăzi, profesorii sunt<br />
priviţi cu indulgenţă, ca fiind cei care câştigă prea puţin pentru<br />
ceea ce fac, cei care <strong>de</strong>schid anul cu o grevă şi îl încheie cu alta,