CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
146 Călina Jugastru 2 Într-o interpretare strictă, prima categorie este reprezentată de prejudiciile nepatrimoniale rezultate din cauzarea unor leziuni fizice, a unor infirmităţi ori a unor boli, adică de prejudiciile corporale. Este, de fapt, o sumă de prejudicii, constând în dureri fizice sau psihice, atingeri aduse înfăţişării persoanei, posibilităţi ale acesteia de a se bucura de viaţă, inclusiv pierderea anumitor agremente ale existenţei încă de la o vârstă tânără. Deja această enumerare evocă principalele forme ale prejudiciilor corporale. Nici o clasificare a prejudiciilor nu poate face abstracţie de prejudiciul corporal 2 . Viziunea asupra acestuia nu este însă unitară în doctrina şi jurisprudenţa română, iar discuţiile cu privire la înţelesul, formele şi evaluarea acestui tip de prejudiciu sunt departe de a se fi încheiat şi în literatura străină. La nivel de reglementare, actualul Cod civil român (din 26.07.1993) nu conţine dispoziţii cu privire la prejudiciul cauzat prin vătămări corporale. Art. 998–999 enunţă, simplu: „Orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara”, respectiv „Omul este responsabil nu numai de prejudiciul cauzat prin fapta sa, dar şi de acela cauzat prin neglijenţa sau imprudenţa sa.” Într-un scurt traseu istoric legislativ, menţionăm dispoziţiile normative relevante în materie. Dreptul feudal cunoştea posibilitatea răscumpărării, în bani ori în natură, pentru daune corporale; omorul sau rănirea prin imprudenţă ocazionau vinovaţilor plata unor sume de bani sau oferirea unei moşii 3 în favoarea victimei. Codul Calimach cuprindea dispoziţii mai cuprinzătoare, care permiteau repararea pagubei efective şi „ştergerea pricinuitei necinste” sau „plata lipsitului câştig”, dacă cel rănit a rămas „neputincios de a câştiga” 4 . Formularea 2 Pentru o privire istorică asupra reparării daunelor corporale în dreptul francez, a se vedea, de pildă J.-G. MOORE, Évolution du droit de la reparation du dommage corporel, în: *** Indemnisation du dommage corporel, J.-G. MOORE (coord.),Gazette du Palais, 3 ème ed., Paris, 2005, p. XI–XII. 3 *** Istoria dreptului românesc în trei volume, I. Ceterchi (coord.), Edit. Academiei, Bucureşti, 1980, vol. I, p. 572. 4 A se vedea M. BOAR, Răspunderea civilă petru prejudiciile extrapatrimoniale (problema reparării daunelor morale), Teză de doctorat, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1998, p. 9.
3 Prejudiciul corporal 147 Codului sugerează posibilitatea indemnizării a ceea ce astăzi numim pretium doloris, prejudiciu de agrement şi prejudiciu estetic. Pretium pulchritudinis se acorda în cazul în care persoana pierdea şansele de căsătorie 5 . Codul penal român de la 1936 este explicit în privinţa despăgubirii părţii vătămate prin infracţiune: acordarea banilor, sub forma unei sume globale sau a unei rente anuale, pe timp determinat, trebuia să reprezinte o justă şi integrală reparaţie a daunelor materiale sau morale suferite. Fără alte precizări, infracţiunile soldate cu vătămări corporale se încadrau în rândul faptelor generatoare de prejudiciu indemnizabil. Noul Cod civil român (din 17.07.2009) prevede, într-o dispoziţie de principiu, repararea prejudiciului cauzat prin faptă ilicită, săvârşită cu intenţie sau din culpă. În texte distincte, el reglementează reparaţia materială (economică), consecutivă vătămării corporale (art. 1387) şi repararea prejudiciului nepatrimonial în caz de „vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii”, pentru „restrângerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială” (art. 1391) 6 . Suplinind actualele minusuri legislative, literatura de specialitate a avansat definiţii ale prejudiciului corporal, în contextul diferitelor demersuri de clasificare a prejudiciilor 7 . În ce ne priveşte, apreciem că prejudiciile corporale sunt prejudicii care rezultă din vătămări aduse sănătăţii sau integrităţii fizice a persoanei. Ele constau în dureri fizice şi, de la caz la caz, dureri psihice provocate de loviri, mutilări, desfigurări ş.a. Includem aici suferinţa fizică şi psihică în orice formă – de la simpla durere fizică până la traumele psihice pe care le încearcă cel ce se vede desfigurat ori invalid pentru tot restul vieţii 8 . Latura nepatrimonială este preponderentă, dar uneori prejudicii 5 A se vedea D. ALEXANDRESCO, Explicaţiunea practică şi teoretică a dreptului civil român în comparaţiune cu legile vechi şi cu principalele legislaţiuni străine, tom. V, Tipografia Naţională, Iaşi, 1900, p. 450. 6 Noul Cod civil 2009, Edit. Hamangiu, Bucureşti, 2009, p. 413–414. 7 Cu privire la definiţiile prejudiciului corporal, a se vedea L. POP, Tratat de drept civil. Obligaţiile, vol. II (Contractul), Edit. „Universul Juridic”, Bucureşti, 2009, p. 654. 8 A se vedea C. JUGASTRU, Repararea prejudiciilor nepatrimoniale, Edit. „Lumina Lex”, Bucureşti, 2001, p. 183–184.
- Page 96 and 97: 96 Ioan Mihuţ 6 primeşte un salar
- Page 98 and 99: 98 Ioan Mihuţ 8 conflictului evide
- Page 100 and 101: 100 Ioan Mihuţ 10 Fig. 5. Stadiile
- Page 102 and 103: 102 Ioan Mihuţ 12 BIBLIOGRAFIE COD
- Page 104 and 105: 104 Vasile Zaharia 2 pay more atten
- Page 106 and 107: 106 Vasile Zaharia 4 A ajunge îns
- Page 108 and 109: 108 Vasile Zaharia 6 analiza concep
- Page 110 and 111: 110 Vasile Zaharia 8 Demersul metod
- Page 112 and 113: 112 Vasile Zaharia 10 culturale, sa
- Page 114 and 115: 114 Vasile Zaharia 12 - „fonduri
- Page 116 and 117: 116 Vasile Zaharia 14 avea parte fi
- Page 118 and 119: 118 Vasile Zaharia 16 repartizarea
- Page 120 and 121: 120 Vasile Zaharia 18 resurse devin
- Page 122 and 123: 122 Emil Pop 2 modernă, credem că
- Page 124 and 125: 124 Emil Pop 4 funcţii, cultura co
- Page 126 and 127: 126 Emil Pop 6 sale culturale 6 ,
- Page 128 and 129: 128 Emil Pop 8 personalităţii, pe
- Page 130 and 131: 130 Emil Pop 10 este cultură care
- Page 132 and 133: 132 Emil Pop 12 premisa instituirii
- Page 134 and 135: 134 Emil Pop 14 Conştientizarea pr
- Page 136 and 137: 136 Anton Drăgoescu 2 În mediul n
- Page 138 and 139: 138 Anton Drăgoescu 4 de forţe
- Page 140 and 141: 140 Anton Drăgoescu 6 date permane
- Page 142 and 143: 142 Anton Drăgoescu 8 majorităţi
- Page 144 and 145: 144 Anton Drăgoescu 10 susţinând
- Page 148 and 149: 148 Călina Jugastru 4 corporale po
- Page 150 and 151: 150 Călina Jugastru 6 vreunui inte
- Page 152 and 153: 152 Călina Jugastru 8 juvenil (des
- Page 154 and 155: 154 Călina Jugastru 10 Pretium dol
- Page 156 and 157: 156 Corina Rusu 2 contribuie şi î
- Page 158 and 159: 158 Corina Rusu 4 revendicările fi
- Page 160 and 161: 160 Corina Rusu 6 ca element struct
- Page 162 and 163: 162 Corina Rusu 8 învăţământ s
- Page 164 and 165: 164 Silviu G. Totelecan 2 celor car
- Page 166 and 167: 166 Silviu G. Totelecan 4 împletir
- Page 168 and 169: 168 Silviu G. Totelecan 6 confrunt
- Page 170 and 171: 170 Silviu G. Totelecan 8 Deschider
- Page 172 and 173: 172 Ionuţ Isac 2 De pildă, un asp
- Page 174 and 175: 174 Ionuţ Isac 4 afective diferă
- Page 176 and 177: 176 Ionuţ Isac 6 simţ: trebuie s
- Page 178 and 179: 178 Ionuţ Isac 8 cu grade variabil
- Page 180 and 181: 180 Ioan Trenca, Dragoş Păun 2 La
- Page 182 and 183: 182 Ioan Trenca, Dragoş Păun 4 ş
- Page 184 and 185: 184 Ioan Trenca, Dragoş Păun 6 ma
- Page 186 and 187: 186 Ioan Trenca, Dragoş Păun 8 ma
- Page 188 and 189: 188 Ioan Trenca, Dragoş Păun 10 a
- Page 190 and 191: 190 Ioan Trenca, Dragoş Păun 12 d
- Page 192 and 193: 192 Ioan Trenca, Dragoş Păun 14 c
- Page 194 and 195: 194 Ioan Trenca, Dragoş Păun 16 e
146 Călina Jugastru 2<br />
Într-o interpretare strictă, prima categorie este reprezentată <strong>de</strong> prejudiciile<br />
nepatrimoniale rezultate din cauzarea unor leziuni fizice, a unor infirmităţi<br />
ori a unor boli, adică <strong>de</strong> prejudiciile corporale. Este, <strong>de</strong> fapt, o sumă <strong>de</strong><br />
prejudicii, constând în dureri fizice sau psihice, atingeri aduse înfăţişării<br />
persoanei, posibilităţi ale acesteia <strong>de</strong> a se bucura <strong>de</strong> viaţă, inclusiv<br />
pier<strong>de</strong>rea anumitor agremente ale existenţei încă <strong>de</strong> la o vârstă tânără. Deja<br />
această enumerare evocă principalele forme ale prejudiciilor corporale.<br />
Nici o clasificare a prejudiciilor nu poate face abstracţie <strong>de</strong><br />
prejudiciul corporal 2 . Viziunea asupra acestuia nu este însă unitară în<br />
doctrina şi jurispru<strong>de</strong>nţa română, iar discuţiile cu privire la înţelesul,<br />
formele şi evaluarea acestui tip <strong>de</strong> prejudiciu sunt <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> a se fi<br />
încheiat şi în literatura străină.<br />
La nivel <strong>de</strong> reglementare, actualul Cod civil român (din<br />
26.07.1993) nu conţine dispoziţii cu privire la prejudiciul cauzat prin<br />
vătămări corporale. Art. 998–999 enunţă, simplu: „Orice faptă a<br />
omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui<br />
greşeală s-a ocazionat, a-l repara”, respectiv „Omul este responsabil<br />
nu numai <strong>de</strong> prejudiciul cauzat prin fapta sa, dar şi <strong>de</strong> acela cauzat<br />
prin neglijenţa sau impru<strong>de</strong>nţa sa.”<br />
Într-un scurt traseu istoric legislativ, menţionăm dispoziţiile<br />
normative relevante în materie. Dreptul feudal cunoştea posibilitatea<br />
răscumpărării, în bani ori în natură, pentru daune corporale; omorul sau<br />
rănirea prin impru<strong>de</strong>nţă ocazionau vinovaţilor plata unor sume <strong>de</strong> bani<br />
sau oferirea unei moşii 3 în favoarea victimei. Codul Calimach<br />
cuprin<strong>de</strong>a dispoziţii mai cuprinzătoare, care permiteau repararea<br />
pagubei efective şi „ştergerea pricinuitei necinste” sau „plata lipsitului<br />
câştig”, dacă cel rănit a rămas „neputincios <strong>de</strong> a câştiga” 4 . Formularea<br />
2 Pentru o privire istorică asupra reparării daunelor corporale în dreptul<br />
francez, a se ve<strong>de</strong>a, <strong>de</strong> pildă J.-G. MOORE, Évolution du droit <strong>de</strong> la reparation<br />
du dommage corporel, în: *** In<strong>de</strong>mnisation du dommage corporel, J.-G.<br />
MOORE (coord.),Gazette du Palais, 3 ème ed., Paris, 2005, p. XI–XII.<br />
3 *** Istoria dreptului românesc în trei volume, I. Ceterchi (coord.),<br />
Edit. Aca<strong>de</strong>miei, Bucureşti, 1980, vol. I, p. 572.<br />
4 A se ve<strong>de</strong>a M. BOAR, Răspun<strong>de</strong>rea civilă petru prejudiciile<br />
extrapatrimoniale (problema reparării daunelor morale), Teză <strong>de</strong> doctorat,<br />
Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1998, p. 9.