Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

history.cluj.ro
from history.cluj.ro More from this publisher
12.01.2014 Views

146 Călina Jugastru 2 Într-o interpretare strictă, prima categorie este reprezentată de prejudiciile nepatrimoniale rezultate din cauzarea unor leziuni fizice, a unor infirmităţi ori a unor boli, adică de prejudiciile corporale. Este, de fapt, o sumă de prejudicii, constând în dureri fizice sau psihice, atingeri aduse înfăţişării persoanei, posibilităţi ale acesteia de a se bucura de viaţă, inclusiv pierderea anumitor agremente ale existenţei încă de la o vârstă tânără. Deja această enumerare evocă principalele forme ale prejudiciilor corporale. Nici o clasificare a prejudiciilor nu poate face abstracţie de prejudiciul corporal 2 . Viziunea asupra acestuia nu este însă unitară în doctrina şi jurisprudenţa română, iar discuţiile cu privire la înţelesul, formele şi evaluarea acestui tip de prejudiciu sunt departe de a se fi încheiat şi în literatura străină. La nivel de reglementare, actualul Cod civil român (din 26.07.1993) nu conţine dispoziţii cu privire la prejudiciul cauzat prin vătămări corporale. Art. 998–999 enunţă, simplu: „Orice faptă a omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greşeală s-a ocazionat, a-l repara”, respectiv „Omul este responsabil nu numai de prejudiciul cauzat prin fapta sa, dar şi de acela cauzat prin neglijenţa sau imprudenţa sa.” Într-un scurt traseu istoric legislativ, menţionăm dispoziţiile normative relevante în materie. Dreptul feudal cunoştea posibilitatea răscumpărării, în bani ori în natură, pentru daune corporale; omorul sau rănirea prin imprudenţă ocazionau vinovaţilor plata unor sume de bani sau oferirea unei moşii 3 în favoarea victimei. Codul Calimach cuprindea dispoziţii mai cuprinzătoare, care permiteau repararea pagubei efective şi „ştergerea pricinuitei necinste” sau „plata lipsitului câştig”, dacă cel rănit a rămas „neputincios de a câştiga” 4 . Formularea 2 Pentru o privire istorică asupra reparării daunelor corporale în dreptul francez, a se vedea, de pildă J.-G. MOORE, Évolution du droit de la reparation du dommage corporel, în: *** Indemnisation du dommage corporel, J.-G. MOORE (coord.),Gazette du Palais, 3 ème ed., Paris, 2005, p. XI–XII. 3 *** Istoria dreptului românesc în trei volume, I. Ceterchi (coord.), Edit. Academiei, Bucureşti, 1980, vol. I, p. 572. 4 A se vedea M. BOAR, Răspunderea civilă petru prejudiciile extrapatrimoniale (problema reparării daunelor morale), Teză de doctorat, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1998, p. 9.

3 Prejudiciul corporal 147 Codului sugerează posibilitatea indemnizării a ceea ce astăzi numim pretium doloris, prejudiciu de agrement şi prejudiciu estetic. Pretium pulchritudinis se acorda în cazul în care persoana pierdea şansele de căsătorie 5 . Codul penal român de la 1936 este explicit în privinţa despăgubirii părţii vătămate prin infracţiune: acordarea banilor, sub forma unei sume globale sau a unei rente anuale, pe timp determinat, trebuia să reprezinte o justă şi integrală reparaţie a daunelor materiale sau morale suferite. Fără alte precizări, infracţiunile soldate cu vătămări corporale se încadrau în rândul faptelor generatoare de prejudiciu indemnizabil. Noul Cod civil român (din 17.07.2009) prevede, într-o dispoziţie de principiu, repararea prejudiciului cauzat prin faptă ilicită, săvârşită cu intenţie sau din culpă. În texte distincte, el reglementează reparaţia materială (economică), consecutivă vătămării corporale (art. 1387) şi repararea prejudiciului nepatrimonial în caz de „vătămare a integrităţii corporale sau a sănătăţii”, pentru „restrângerea posibilităţilor de viaţă familială şi socială” (art. 1391) 6 . Suplinind actualele minusuri legislative, literatura de specialitate a avansat definiţii ale prejudiciului corporal, în contextul diferitelor demersuri de clasificare a prejudiciilor 7 . În ce ne priveşte, apreciem că prejudiciile corporale sunt prejudicii care rezultă din vătămări aduse sănătăţii sau integrităţii fizice a persoanei. Ele constau în dureri fizice şi, de la caz la caz, dureri psihice provocate de loviri, mutilări, desfigurări ş.a. Includem aici suferinţa fizică şi psihică în orice formă – de la simpla durere fizică până la traumele psihice pe care le încearcă cel ce se vede desfigurat ori invalid pentru tot restul vieţii 8 . Latura nepatrimonială este preponderentă, dar uneori prejudicii 5 A se vedea D. ALEXANDRESCO, Explicaţiunea practică şi teoretică a dreptului civil român în comparaţiune cu legile vechi şi cu principalele legislaţiuni străine, tom. V, Tipografia Naţională, Iaşi, 1900, p. 450. 6 Noul Cod civil 2009, Edit. Hamangiu, Bucureşti, 2009, p. 413–414. 7 Cu privire la definiţiile prejudiciului corporal, a se vedea L. POP, Tratat de drept civil. Obligaţiile, vol. II (Contractul), Edit. „Universul Juridic”, Bucureşti, 2009, p. 654. 8 A se vedea C. JUGASTRU, Repararea prejudiciilor nepatrimoniale, Edit. „Lumina Lex”, Bucureşti, 2001, p. 183–184.

146 Călina Jugastru 2<br />

Într-o interpretare strictă, prima categorie este reprezentată <strong>de</strong> prejudiciile<br />

nepatrimoniale rezultate din cauzarea unor leziuni fizice, a unor infirmităţi<br />

ori a unor boli, adică <strong>de</strong> prejudiciile corporale. Este, <strong>de</strong> fapt, o sumă <strong>de</strong><br />

prejudicii, constând în dureri fizice sau psihice, atingeri aduse înfăţişării<br />

persoanei, posibilităţi ale acesteia <strong>de</strong> a se bucura <strong>de</strong> viaţă, inclusiv<br />

pier<strong>de</strong>rea anumitor agremente ale existenţei încă <strong>de</strong> la o vârstă tânără. Deja<br />

această enumerare evocă principalele forme ale prejudiciilor corporale.<br />

Nici o clasificare a prejudiciilor nu poate face abstracţie <strong>de</strong><br />

prejudiciul corporal 2 . Viziunea asupra acestuia nu este însă unitară în<br />

doctrina şi jurispru<strong>de</strong>nţa română, iar discuţiile cu privire la înţelesul,<br />

formele şi evaluarea acestui tip <strong>de</strong> prejudiciu sunt <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> a se fi<br />

încheiat şi în literatura străină.<br />

La nivel <strong>de</strong> reglementare, actualul Cod civil român (din<br />

26.07.1993) nu conţine dispoziţii cu privire la prejudiciul cauzat prin<br />

vătămări corporale. Art. 998–999 enunţă, simplu: „Orice faptă a<br />

omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui<br />

greşeală s-a ocazionat, a-l repara”, respectiv „Omul este responsabil<br />

nu numai <strong>de</strong> prejudiciul cauzat prin fapta sa, dar şi <strong>de</strong> acela cauzat<br />

prin neglijenţa sau impru<strong>de</strong>nţa sa.”<br />

Într-un scurt traseu istoric legislativ, menţionăm dispoziţiile<br />

normative relevante în materie. Dreptul feudal cunoştea posibilitatea<br />

răscumpărării, în bani ori în natură, pentru daune corporale; omorul sau<br />

rănirea prin impru<strong>de</strong>nţă ocazionau vinovaţilor plata unor sume <strong>de</strong> bani<br />

sau oferirea unei moşii 3 în favoarea victimei. Codul Calimach<br />

cuprin<strong>de</strong>a dispoziţii mai cuprinzătoare, care permiteau repararea<br />

pagubei efective şi „ştergerea pricinuitei necinste” sau „plata lipsitului<br />

câştig”, dacă cel rănit a rămas „neputincios <strong>de</strong> a câştiga” 4 . Formularea<br />

2 Pentru o privire istorică asupra reparării daunelor corporale în dreptul<br />

francez, a se ve<strong>de</strong>a, <strong>de</strong> pildă J.-G. MOORE, Évolution du droit <strong>de</strong> la reparation<br />

du dommage corporel, în: *** In<strong>de</strong>mnisation du dommage corporel, J.-G.<br />

MOORE (coord.),Gazette du Palais, 3 ème ed., Paris, 2005, p. XI–XII.<br />

3 *** Istoria dreptului românesc în trei volume, I. Ceterchi (coord.),<br />

Edit. Aca<strong>de</strong>miei, Bucureşti, 1980, vol. I, p. 572.<br />

4 A se ve<strong>de</strong>a M. BOAR, Răspun<strong>de</strong>rea civilă petru prejudiciile<br />

extrapatrimoniale (problema reparării daunelor morale), Teză <strong>de</strong> doctorat,<br />

Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1998, p. 9.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!