CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
118 Vasile Zaharia 16 repartizarea unei însemnate părţi din disponibilităţile băneşti existente în economie şi la populaţie şi a altor resurse în vederea acoperirii, în principal, a unor nevoi vremelnice sau de durată mai îndelungată, cu obligaţia rambursării împrumuturilor la scadenţă sau la cerere şi a plăţii unor dobânzi pentru folosirea acestora.” 17 Aici, se ţine seama de caracterul permanent al unor nevoi, în legătură cu care intervine creditul 18 , astfel că „Deosebirile dintre ele (dintre finanţe şi credit – preciz.ns., VZ) ţin de formele lor de manifestare, dictate de condiţiile concrete în care se folosesc, pe câtă vreme asemănările vizează conţinutul lor, latura calitativă a acestora, esenţa lor” 19 . Considerăm însă că argumentele aduse în favoarea ideii că „finanţele propriu-zise şi creditul au aceeaşi menire socială: asigură formarea şi repartizarea fondurilor destinate satisfacerii nevoilor generale şi derulării afacerilor”. nu pot să definească – aşa cum susţine autorul lor – trăsături ce justifică „reunirea finanţelor propriu-zise şi a creditului sub denumirea comună de finanţe, finanţele fiind înţelese în sens larg” 20 . Ne exprimăm opinia că creditul nu poate fi inclus în sfera conceptului de finanţe, întrucît pe lângă obligativitatea restituirii acestuia, veniturile financiare ale entităţilor (publice şi private) au o corespondenţă în resursele economice reale (materiale, umane, antreprenoriale etc.) care se găsesc în proprietatea publică sau privată, în timp ce sursele de creditare constituite sunt formate din acea parte a economiilor băneşti temporar disponibile în economie care trebuie restituite proprietarilor lor. A recunoaşte ideea că creditul nu se include în conceptul de finanţe nu înseamnă a subestima rolul acestuia în mecanismul de funcţionare a economiei, menirea lui, ci doar a sublinia esenţa lui diferită şi trăsăturile specifice ale relaţiilor pe care le exprimă, în raport cu conceptul de finanţe. 17 C. TULAI, Teorie şi practică financiară. Ghid alfabetic, Edit. „Dacia”, Cluj-Napoca, 1985, p. 136 şi 254; Idem, Finanţe, Edit. „Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2007, p. 28. 18 C. TULAI, Finanţe, ..., p. 28. 19 Ibidem, p. 29. 20 Ibidem.
17 Confruntări de opinii privind conceptele de finanţe... 119 4. INCONSECVENŢĂ ÎN SEMANTICA CONCEPTULUI DE FINANŢE ŞI A NOŢIUNILOR DERIVATE DIN EL Obiectivul cunoaşterii raţionale gravitează în jurul perfectei inteligibilităţi a semanticii conceptelor formulate, atributele ştiinţei moderne fiind claritatea, precizia, certitudinea şi unicitatea semnificaţiei conceptelor. Unei asemenea finalităţi îi răspunde studiul nostru, care propune reţinerea unei asemenea definiri a conceptului general de finanţe (ca „gen proxim”). precum şi a conceptelor de finanţe publice şi finanţe private („diferenţa specifică”) prin luarea în considerare a trăsăturilor ce decurg din esenţa fenomenelor financiare. De vreme ce la origine atât finanţele publice, cât şi cele private sunt bani, înseamnă că este necesar să distingem trăsăturile acelei părţi a banilor care le conferă statutul de finanţe. În literatura de specialitate, se vorbeşte de existenţa anumitor condiţii ce se cer îndeplinite pentru ca o operaţiune bănească să aparţină finanţelor: ● fluxul bănesc să conducă la un transfer valoric de resurse sau de putere de cumpărare; ● fluxurile băneşti rezultate din acest transfer să fie destinate finanţării acţiunilor publice sau afacerilor private; ● efectuarea transferului să se înfăptuiască obligatoriu fără echivalent sau fără contraprestaţie imediată, dar se poate realiza cu titlu definitiv şi gratuit. După opinia noastră, pentru a încadra o operaţiune bănească în sfera opreaţiunilor financiare este necesar să desprindem trăsături esenţiale ce sunt comune atât finanţelor publice, cât şi celor private. Acele trăsături exprimate în care apar alternative (sau ... sau) şi nu sunt precis conturate nu pot fi considerate atributele unei operaţiuni băneşti specifice finanţelor. Apreciem că aparţin sferei finanţelor acele operaţiuni băneşti şi de repartiţie financiară care conduc la mobilizarea veniturilor la dispoziţia entităţilor publice (stat) sau a entităţilor private şi care se constituie ca venituri în proprietatea lor, destinate acoperirii cheltuielilor. De aceea, aparţin sferei finanţelor atât resursele băneşti mobilizate cu titlu obligatoriu (impozite, contribuţii, etc. ), cât şi veniturile firmelor private ce se constituie prin cumpărarea de acţiuni de către investitori, iar atributul de „venituri financiare” este dat de autonomizarea acelei părţi din PIB care este mobilizată la dispoziţia enităţilor respective (stat, entităţi private). Instrumentele valorice prin care se înfăptuieşte acest transfer de
- Page 68 and 69: 68 Vasile Marian 30 randament se î
- Page 70 and 71: 70 Vasile Marian 32 asigurare de a-
- Page 72 and 73: 72 Andrei Negru 2 socială consider
- Page 74 and 75: 74 Andrei Negru 4 româneşti pe c
- Page 76 and 77: 76 Andrei Negru 6 efectuării unui
- Page 78 and 79: 78 Andrei Negru 8 Prin urmare, decl
- Page 80 and 81: 80 Andrei Negru 10 monografică des
- Page 82 and 83: 82 Aurel Teodor Codoban 2 senzorial
- Page 84 and 85: 84 Aurel Teodor Codoban 4 odată cu
- Page 86 and 87: 86 Aurel Teodor Codoban 6 gustul, n
- Page 88 and 89: 88 Aurel Teodor Codoban 8 nevoie de
- Page 90 and 91: 90 Aurel Teodor Codoban 10 comunic
- Page 92 and 93: 92 Ioan Mihuţ 2 2. PERCEPŢIA MANA
- Page 94 and 95: 94 Ioan Mihuţ 4 3. SURSELE CONFLIC
- Page 96 and 97: 96 Ioan Mihuţ 6 primeşte un salar
- Page 98 and 99: 98 Ioan Mihuţ 8 conflictului evide
- Page 100 and 101: 100 Ioan Mihuţ 10 Fig. 5. Stadiile
- Page 102 and 103: 102 Ioan Mihuţ 12 BIBLIOGRAFIE COD
- Page 104 and 105: 104 Vasile Zaharia 2 pay more atten
- Page 106 and 107: 106 Vasile Zaharia 4 A ajunge îns
- Page 108 and 109: 108 Vasile Zaharia 6 analiza concep
- Page 110 and 111: 110 Vasile Zaharia 8 Demersul metod
- Page 112 and 113: 112 Vasile Zaharia 10 culturale, sa
- Page 114 and 115: 114 Vasile Zaharia 12 - „fonduri
- Page 116 and 117: 116 Vasile Zaharia 14 avea parte fi
- Page 120 and 121: 120 Vasile Zaharia 18 resurse devin
- Page 122 and 123: 122 Emil Pop 2 modernă, credem că
- Page 124 and 125: 124 Emil Pop 4 funcţii, cultura co
- Page 126 and 127: 126 Emil Pop 6 sale culturale 6 ,
- Page 128 and 129: 128 Emil Pop 8 personalităţii, pe
- Page 130 and 131: 130 Emil Pop 10 este cultură care
- Page 132 and 133: 132 Emil Pop 12 premisa instituirii
- Page 134 and 135: 134 Emil Pop 14 Conştientizarea pr
- Page 136 and 137: 136 Anton Drăgoescu 2 În mediul n
- Page 138 and 139: 138 Anton Drăgoescu 4 de forţe
- Page 140 and 141: 140 Anton Drăgoescu 6 date permane
- Page 142 and 143: 142 Anton Drăgoescu 8 majorităţi
- Page 144 and 145: 144 Anton Drăgoescu 10 susţinând
- Page 146 and 147: 146 Călina Jugastru 2 Într-o inte
- Page 148 and 149: 148 Călina Jugastru 4 corporale po
- Page 150 and 151: 150 Călina Jugastru 6 vreunui inte
- Page 152 and 153: 152 Călina Jugastru 8 juvenil (des
- Page 154 and 155: 154 Călina Jugastru 10 Pretium dol
- Page 156 and 157: 156 Corina Rusu 2 contribuie şi î
- Page 158 and 159: 158 Corina Rusu 4 revendicările fi
- Page 160 and 161: 160 Corina Rusu 6 ca element struct
- Page 162 and 163: 162 Corina Rusu 8 învăţământ s
- Page 164 and 165: 164 Silviu G. Totelecan 2 celor car
- Page 166 and 167: 166 Silviu G. Totelecan 4 împletir
17 Confruntări <strong>de</strong> opinii privind conceptele <strong>de</strong> finanţe... 119<br />
4. INCONSECVENŢĂ ÎN SEMANTICA CONCEPTULUI<br />
DE FINANŢE ŞI A NOŢIUNILOR DERIVATE DIN EL<br />
Obiectivul cunoaşterii raţionale gravitează în jurul perfectei<br />
inteligibilităţi a semanticii conceptelor formulate, atributele ştiinţei<br />
mo<strong>de</strong>rne fiind claritatea, precizia, certitudinea şi unicitatea<br />
semnificaţiei conceptelor. Unei asemenea finalităţi îi răspun<strong>de</strong> studiul<br />
nostru, care propune reţinerea unei asemenea <strong>de</strong>finiri a conceptului<br />
general <strong>de</strong> finanţe (ca „gen proxim”). precum şi a conceptelor <strong>de</strong><br />
finanţe publice şi finanţe private („diferenţa specifică”) prin luarea în<br />
consi<strong>de</strong>rare a trăsăturilor ce <strong>de</strong>curg din esenţa fenomenelor financiare.<br />
De vreme ce la origine atât finanţele publice, cât şi cele private<br />
sunt bani, înseamnă că este necesar să distingem trăsăturile acelei părţi a<br />
banilor care le conferă statutul <strong>de</strong> finanţe. În literatura <strong>de</strong> specialitate, se<br />
vorbeşte <strong>de</strong> existenţa anumitor condiţii ce se cer în<strong>de</strong>plinite pentru ca o<br />
operaţiune bănească să aparţină finanţelor: ● fluxul bănesc să conducă<br />
la un transfer valoric <strong>de</strong> resurse sau <strong>de</strong> putere <strong>de</strong> cumpărare; ● fluxurile<br />
băneşti rezultate din acest transfer să fie <strong>de</strong>stinate finanţării acţiunilor<br />
publice sau afacerilor private; ● efectuarea transferului să se<br />
înfăptuiască obligatoriu fără echivalent sau fără contraprestaţie<br />
imediată, dar se poate realiza cu titlu <strong>de</strong>finitiv şi gratuit.<br />
După opinia noastră, pentru a încadra o operaţiune bănească în<br />
sfera opreaţiunilor financiare este necesar să <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong>m trăsături<br />
esenţiale ce sunt comune atât finanţelor publice, cât şi celor private. Acele<br />
trăsături exprimate în care apar alternative (sau ... sau) şi nu sunt precis<br />
conturate nu pot fi consi<strong>de</strong>rate atributele unei operaţiuni băneşti specifice<br />
finanţelor. Apreciem că aparţin sferei finanţelor acele operaţiuni băneşti şi<br />
<strong>de</strong> repartiţie financiară care conduc la mobilizarea veniturilor la dispoziţia<br />
entităţilor publice (stat) sau a entităţilor private şi care se constituie ca<br />
venituri în proprietatea lor, <strong>de</strong>stinate acoperirii cheltuielilor. De aceea,<br />
aparţin sferei finanţelor atât resursele băneşti mobilizate cu titlu<br />
obligatoriu (impozite, contribuţii, etc. ), cât şi veniturile firmelor private<br />
ce se constituie prin cumpărarea <strong>de</strong> acţiuni <strong>de</strong> către investitori, iar<br />
atributul <strong>de</strong> „venituri financiare” este dat <strong>de</strong> autonomizarea acelei părţi<br />
din PIB care este mobilizată la dispoziţia enităţilor respective (stat, entităţi<br />
private). Instrumentele valorice prin care se înfăptuieşte acest transfer <strong>de</strong>