CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
116 Vasile Zaharia 14 avea parte fie de sprijinul autorităţilor publice, fie de indiferenţa lor sau chiar de ostilitatea lor. Constituirea veniturilor financiare publice (a finanţelor publice) şi acţiunile publice întreprinse pe seama lor sunt cuprinse în sfera acţiunilor politice, în timp ce constituirea veniturilor financiare colective şi activităţile colective şi individuale sunt cuprinse în sfera acţiunilor private. Ideea că noţiunea de consum public aferent finanţelor publice nu este identică cu aceea de consum colectiv şi nici de venituri financiare destinate acestui consum poate fi desprinsă şi din opiniile exprimate de alţi autori. Într-o lucrare ce abordează comportamentul consumatorului, se spune că „subiectul consumului poate fi public sau privat, individual sau colectiv (s.ns. – VZ)” 13 . Demersul întreprins ne conduce la concluzia că definirea conceptului de finanţe publice presupune cuprinderea în conţinutul său a unei esenţe ce rezultă din trăsăturile fenomenelor financiare publice, a faptului că veniturile financiare se constituie dintru început având ca destinaţie consumul public sau social – cheltuielile pentru producerea de bunuri materiale şi servicii publice. Acest concept este expresia fenomenele financiare specifice finanţelor publice, cum sunt: impozite, taxe, contribuţii sociale obligatorii, alocaţii bugetare, transferuri, subvenţii, ajutoare etc. Se ştie că trăsăturile ce definesc procesul de mobilizare la bugetele publice a veniturilor financiare sunt: – caracterul obligatoriu al prelevărilor la bugetul de stat de sume din partea persoanelor fizice şi juridice care obţin venituri sau deţin avere; – ele se instituie prin legi juridice; – prelevarea de sume băneşti se înfăptuieşte fără o contraprestaţie directă şi imediată din partea statului; – veniturile publice constituite satisfac (în condiţii normale) nevoi publice şi nu nevoi private. 13 Rodica BOIER, Comportamentul consumatorului, Edit. „Graphix”, Iaşi, 1994, p. 19.
15 Confruntări de opinii privind conceptele de finanţe... 117 3.2. Sfera conceptului de finanţe în confruntările de opinii din literatura financiară În abordarea conceptului de finanţe se întâlnesc şi opinii potrivit cărora există un concept de finanţe în sens restrâns şi un concept de finanţe în sens larg (care ar cuprinde, pe lângă finanţele în sens restrâns, şi alte componente, cum sunt relaţiile de credit) 14 . Într-o lucrare publicată, exprimam această idee, a existenţei în literatura de specialitate a unor opinii potrivit cărora ar putea fi acceptat un concept de finanţe în sens larg şi unul de finanţe în sens restrâns, fără a-mi preciza poziţia în raport cu aceste puncte de vedere 15 . O mai profundă analiză a esenţei fenomenelor financiare îmi oferă însă temeiurile necesare spre a considera că, prin trăsăturile sale distinctive, creditul nu se integrează între fenomenele financiare şi, implicit, nu poate fi acceptată ideea existenţei unei sfere largi a finanţelor ,în care să fie inclus şi acesta. În aprecierea acestei idei, considerăm că se impune a adopta un principiu metodologic pe seama căruia să fie stabilite criteriile care să stea la baza opţiunii de excludere a creditului din sfera noţiunii de finanţe. Esenţa conceptului de credit îşi găseşte reflectarea sintetică în numeroase lucrări de referinţă: „Creditul/ împrumutul este un bun care se dă unei persoane ce se obligă a-l restitui, înlocui sau achita după un timp, de regulă împreună cu un adaos numit dobândă.” 16 În ce priveşte comparaţia creditului cu finanţele, împărtăşim punctul de vedere potrivit căruia creditul „[...] asigură mobilizarea şi 14 A se vedea, de pildă: *** Finanţe publice, Moşteanu TATIANA (coord.), Edit. „Tribuna Economică”, Bucureşti, 2002, p. 23; Maria Andrada GEORGESCU, Administrarea finanţelor publice şi a bugetului, Edit. „Pro Universitaria”, Bucureşti, 2009, p. 12; Nicolae HOANŢĂ, Economie şi finanţe publice, Edit. „Polirom”, Iaşi, 2000, p. 112; Cucoşel CONSTANTIN, Finanţe publice, Edit. „Risoprint”, Cluj-Napoca, 2004, p. 13. 15 Vasile ZAHARIA, Finanţe publice, Edit. „George Bariţiu”, Cluj- Napoca, 2002, p. 17. 16 Vasile MARIAN, Monedă şi credit, vol. II (Credit), Edit. „Argonaut”, Cluj-Napoca, 2003, p. 46.
- Page 66 and 67: 66 Vasile Marian 28 stagiul de coti
- Page 68 and 69: 68 Vasile Marian 30 randament se î
- Page 70 and 71: 70 Vasile Marian 32 asigurare de a-
- Page 72 and 73: 72 Andrei Negru 2 socială consider
- Page 74 and 75: 74 Andrei Negru 4 româneşti pe c
- Page 76 and 77: 76 Andrei Negru 6 efectuării unui
- Page 78 and 79: 78 Andrei Negru 8 Prin urmare, decl
- Page 80 and 81: 80 Andrei Negru 10 monografică des
- Page 82 and 83: 82 Aurel Teodor Codoban 2 senzorial
- Page 84 and 85: 84 Aurel Teodor Codoban 4 odată cu
- Page 86 and 87: 86 Aurel Teodor Codoban 6 gustul, n
- Page 88 and 89: 88 Aurel Teodor Codoban 8 nevoie de
- Page 90 and 91: 90 Aurel Teodor Codoban 10 comunic
- Page 92 and 93: 92 Ioan Mihuţ 2 2. PERCEPŢIA MANA
- Page 94 and 95: 94 Ioan Mihuţ 4 3. SURSELE CONFLIC
- Page 96 and 97: 96 Ioan Mihuţ 6 primeşte un salar
- Page 98 and 99: 98 Ioan Mihuţ 8 conflictului evide
- Page 100 and 101: 100 Ioan Mihuţ 10 Fig. 5. Stadiile
- Page 102 and 103: 102 Ioan Mihuţ 12 BIBLIOGRAFIE COD
- Page 104 and 105: 104 Vasile Zaharia 2 pay more atten
- Page 106 and 107: 106 Vasile Zaharia 4 A ajunge îns
- Page 108 and 109: 108 Vasile Zaharia 6 analiza concep
- Page 110 and 111: 110 Vasile Zaharia 8 Demersul metod
- Page 112 and 113: 112 Vasile Zaharia 10 culturale, sa
- Page 114 and 115: 114 Vasile Zaharia 12 - „fonduri
- Page 118 and 119: 118 Vasile Zaharia 16 repartizarea
- Page 120 and 121: 120 Vasile Zaharia 18 resurse devin
- Page 122 and 123: 122 Emil Pop 2 modernă, credem că
- Page 124 and 125: 124 Emil Pop 4 funcţii, cultura co
- Page 126 and 127: 126 Emil Pop 6 sale culturale 6 ,
- Page 128 and 129: 128 Emil Pop 8 personalităţii, pe
- Page 130 and 131: 130 Emil Pop 10 este cultură care
- Page 132 and 133: 132 Emil Pop 12 premisa instituirii
- Page 134 and 135: 134 Emil Pop 14 Conştientizarea pr
- Page 136 and 137: 136 Anton Drăgoescu 2 În mediul n
- Page 138 and 139: 138 Anton Drăgoescu 4 de forţe
- Page 140 and 141: 140 Anton Drăgoescu 6 date permane
- Page 142 and 143: 142 Anton Drăgoescu 8 majorităţi
- Page 144 and 145: 144 Anton Drăgoescu 10 susţinând
- Page 146 and 147: 146 Călina Jugastru 2 Într-o inte
- Page 148 and 149: 148 Călina Jugastru 4 corporale po
- Page 150 and 151: 150 Călina Jugastru 6 vreunui inte
- Page 152 and 153: 152 Călina Jugastru 8 juvenil (des
- Page 154 and 155: 154 Călina Jugastru 10 Pretium dol
- Page 156 and 157: 156 Corina Rusu 2 contribuie şi î
- Page 158 and 159: 158 Corina Rusu 4 revendicările fi
- Page 160 and 161: 160 Corina Rusu 6 ca element struct
- Page 162 and 163: 162 Corina Rusu 8 învăţământ s
- Page 164 and 165: 164 Silviu G. Totelecan 2 celor car
116 Vasile Zaharia 14<br />
avea parte fie <strong>de</strong> sprijinul autorităţilor publice, fie <strong>de</strong> indiferenţa lor<br />
sau chiar <strong>de</strong> ostilitatea lor.<br />
Constituirea veniturilor financiare publice (a finanţelor<br />
publice) şi acţiunile publice întreprinse pe seama lor sunt cuprinse în<br />
sfera acţiunilor politice, în timp ce constituirea veniturilor financiare<br />
colective şi activităţile colective şi individuale sunt cuprinse în sfera<br />
acţiunilor private.<br />
I<strong>de</strong>ea că noţiunea <strong>de</strong> consum public aferent finanţelor publice<br />
nu este i<strong>de</strong>ntică cu aceea <strong>de</strong> consum colectiv şi nici <strong>de</strong> venituri<br />
financiare <strong>de</strong>stinate acestui consum poate fi <strong>de</strong>sprinsă şi din opiniile<br />
exprimate <strong>de</strong> alţi autori.<br />
Într-o lucrare ce abor<strong>de</strong>ază comportamentul consumatorului, se<br />
spune că „subiectul consumului poate fi public sau privat, individual<br />
sau colectiv (s.ns. – VZ)” 13 .<br />
Demersul întreprins ne conduce la concluzia că <strong>de</strong>finirea<br />
conceptului <strong>de</strong> finanţe publice presupune cuprin<strong>de</strong>rea în conţinutul<br />
său a unei esenţe ce rezultă din trăsăturile fenomenelor financiare<br />
publice, a faptului că veniturile financiare se constituie dintru<br />
început având ca <strong>de</strong>stinaţie consumul public sau social – cheltuielile<br />
pentru producerea <strong>de</strong> bunuri materiale şi servicii publice. Acest<br />
concept este expresia fenomenele financiare specifice finanţelor<br />
publice, cum sunt: impozite, taxe, contribuţii sociale obligatorii,<br />
alocaţii bugetare, transferuri, subvenţii, ajutoare etc.<br />
Se ştie că trăsăturile ce <strong>de</strong>finesc procesul <strong>de</strong> mobilizare la<br />
bugetele publice a veniturilor financiare sunt:<br />
– caracterul obligatoriu al prelevărilor la bugetul <strong>de</strong> stat <strong>de</strong><br />
sume din partea persoanelor fizice şi juridice care obţin<br />
venituri sau <strong>de</strong>ţin avere;<br />
– ele se instituie prin legi juridice;<br />
– prelevarea <strong>de</strong> sume băneşti se înfăptuieşte fără o<br />
contraprestaţie directă şi imediată din partea statului;<br />
– veniturile publice constituite satisfac (în condiţii normale)<br />
nevoi publice şi nu nevoi private.<br />
13 Rodica BOIER, Comportamentul consumatorului, Edit. „Graphix”,<br />
Iaşi, 1994, p. 19.