Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie Cunoaştere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie

history.cluj.ro
from history.cluj.ro More from this publisher
12.01.2014 Views

108 Vasile Zaharia 6 analiza conceptului formulat şi procesul de conceptualizare petrecut în timp în lumea finanţelor îndeamnă la o seamă de întrebări şi discuţii asupra relaţiei între denumirea noţiunii şi realitatea pe care o exprimă. Procesul prin care se stabilesc denumiri convenţionale unor fenomene, unor realităţi existente poartă denumirea de denotaţie. Preocuparea economiştilor menită a clarifica conţinutul şi trăsăturile ce definesc conceptele economico-financiare, de a studia fenomenele, fluxurile şi procesele de natură financiară (procesul financiar este fenomenul financiar privit în devenirea, în mişcarea sa) constituie un demers de înţeles şi absolut necesar ca treaptă de adâncire a cunoaşterii. Ea conduce la o mai bună înţelegere a lumii finanţelor şi constituie premisă a bunei comunicări în domeniul economico-financiar. Una din problemele esenţiale pe care şi-o revendică ştiinţa este aceea de a formula definiţii obiective şi precise ale conceptelor, care să aibă corespondent în realitatea economică, fără a se substitui realităţii. Economiştii sunt conştienţi mai mult decât oricând că, în prezent, când finanţele, fluxurile financiare cunosc o dezvoltare deosebită la nivel mondial, rolul terminologiei financiare în formularea teoriilor şi modelelor explicativ-ştiinţifice, definirea conceptelor din domeniul financiar (astfel încât să existe corespondenţă între semantica acestora şi trăsăturile definitorii ale lor), prezintă nu doar importanţă în domeniul cunoaşterii teoretice, ci deopotrivă şi o utilitate practică. De aceea, în studiul pe care-l întreprindem pornim de la premisa că definirea cât mai obiectivă a conţinutului conceptelor din domeniul finanţelor trebuie făcută din dublă perspectivă; – din perspectiva pragmatică: studiul efectelor acestor concepte în domeniul practicii; – din perspectiva conţinutului lor semantic (a ce spun aceste noţiuni celui căruia i se transmite un mesaj prin folosirea lor), întrucât progresul în cunoaştere nu se poate înfăptui fără redimensionarea semantică sau chiar inovaţie conceptuală. Uneori, unele noţiuni în domeniul finanţelor sunt preluate din alte discipline, fiind adaptate nevoilor specifice (ex.: „pârghiile” financiare, care asimilează principiul pârghiei din fizică; „principiul capilarităţii”, adoptat din fizică şi în politica financiară).

7 Confruntări de opinii privind conceptele de finanţe... 109 Socotim că oprtunitatea adâncirii procesului de cunoaştere a problemelor legate de limbajul conceptual, evoluţia teoriei şi practicii financiare sunt strâns legate şi de procesul de definire sau redifinire a termenilor în contextul confruntărilor de idei din literatura de specialitate în acest domeniu, extrem de complex. Un asemenea proces de reflectare presupune flexibilitate în gândire şi interpretare a esenţei şi trăsăturilor fenomenelor financiare, iar uneori inovaţie lingvistică şi în acest domeniu. Acestui demers îi circumscriem şi analiza etimologiei conceptelor de finanţe, finanţe publice şi private, precum şi a semnificaţiei semantice, ca treaptă necesară în cunoaşterea trăsăturilor ce definesc aceste noţiuni şi a motivaţiei apariţiei obiective a lor. Cuvântul finanţe are strânsă legătură cu acela de bani, drept pentru care nu de puţine ori în vorbirea curentă se substituie aceste două concepte, atribuindu-li-se aceeaşi semnificaţie. O asemenea percepţie se desprinde urmărind etimologia cuvântului de finanţe. În literatura de specialitate, se apreciază că termenul de finanţe provine de la latinescul „finare”, care înseamnă, într-un sens restrâns, a finaliza un diferend prin mijlocirea banilor. Profesorul francez Gaston Jèze a consemnat într-o lucrare a sa că noţiunea de „finanţe” se poate explica pornind de la semnificaţia cuvântului latin „finis”, care înseamnă termen de plată, adică momentul în care o datorie, devenită scadentă, trebuie achitată, prin aceasta stingându-se datoria. Pe baza acestei interpretări, autorul a identificat conceptul de „finanţe publice” cu acela de bani sau plăţi în bani. „Finanţele publice vizează banii publici şi, prin extindere, administrarea şi utilizarea banilor publici” 2 . De la cuvintele „finare” şi „finis” au derivat apoi expresiile „financio”, „financia” şi „ financia pecuniaria”, care semnificau a încheia o tranzacţie prin plata unei sume de bani. Numeroase sunt lucrările care analizează aceste aspecte legate de formularea conceptelor de „finanţe” şi evoluţia finanţelor 3 . 2 Gaston JÈZE, Cours de finances publiques, Librairie Générale de Droit, Paris, 1936, p. 2. 3 În acest sens, a se vedea, de pildă: C. TULAI, Finanţele publice şi fiscalitatea, Edit. „Casa Cărţii de Stiinţă”, Cluj-Napoca, 2003, p. 9; *** Finanţe publice, Iulian VĂCĂREL (coord.), Edit. Didactică şi Pedagogică,

108 Vasile Zaharia 6<br />

analiza conceptului formulat şi procesul <strong>de</strong> conceptualizare petrecut în<br />

timp în lumea finanţelor în<strong>de</strong>amnă la o seamă <strong>de</strong> întrebări şi discuţii<br />

asupra relaţiei între <strong>de</strong>numirea noţiunii şi realitatea pe care o exprimă.<br />

Procesul prin care se stabilesc <strong>de</strong>numiri convenţionale unor<br />

fenomene, unor realităţi existente poartă <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> <strong>de</strong>notaţie.<br />

Preocuparea economiştilor menită a clarifica conţinutul şi<br />

trăsăturile ce <strong>de</strong>finesc conceptele economico-financiare, <strong>de</strong> a studia<br />

fenomenele, fluxurile şi procesele <strong>de</strong> natură financiară (procesul financiar<br />

este fenomenul financiar privit în <strong>de</strong>venirea, în mişcarea sa) constituie un<br />

<strong>de</strong>mers <strong>de</strong> înţeles şi absolut necesar ca treaptă <strong>de</strong> adâncire a cunoaşterii.<br />

Ea conduce la o mai bună înţelegere a lumii finanţelor şi constituie<br />

premisă a bunei comunicări în domeniul economico-financiar.<br />

Una din problemele esenţiale pe care şi-o revendică ştiinţa este<br />

aceea <strong>de</strong> a formula <strong>de</strong>finiţii obiective şi precise ale conceptelor, care să<br />

aibă corespon<strong>de</strong>nt în realitatea economică, fără a se substitui realităţii.<br />

Economiştii sunt conştienţi mai mult <strong>de</strong>cât oricând că, în<br />

prezent, când finanţele, fluxurile financiare cunosc o <strong>de</strong>zvoltare<br />

<strong>de</strong>osebită la nivel mondial, rolul terminologiei financiare în<br />

formularea teoriilor şi mo<strong>de</strong>lelor explicativ-ştiinţifice, <strong>de</strong>finirea<br />

conceptelor din domeniul financiar (astfel încât să existe<br />

corespon<strong>de</strong>nţă între semantica acestora şi trăsăturile <strong>de</strong>finitorii ale<br />

lor), prezintă nu doar importanţă în domeniul cunoaşterii teoretice, ci<br />

<strong>de</strong>opotrivă şi o utilitate practică.<br />

De aceea, în studiul pe care-l întreprin<strong>de</strong>m pornim <strong>de</strong> la premisa<br />

că <strong>de</strong>finirea cât mai obiectivă a conţinutului conceptelor din domeniul<br />

finanţelor trebuie făcută din dublă perspectivă;<br />

– din perspectiva pragmatică: studiul efectelor acestor concepte<br />

în domeniul practicii;<br />

– din perspectiva conţinutului lor semantic (a ce spun aceste<br />

noţiuni celui căruia i se transmite un mesaj prin folosirea lor),<br />

întrucât progresul în cunoaştere nu se poate înfăptui fără<br />

redimensionarea semantică sau chiar inovaţie conceptuală.<br />

Uneori, unele noţiuni în domeniul finanţelor sunt preluate din<br />

alte discipline, fiind adaptate nevoilor specifice (ex.: „pârghiile”<br />

financiare, care asimilează principiul pârghiei din fizică; „principiul<br />

capilarităţii”, adoptat din fizică şi în politica financiară).

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!