CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie CunoaÅtere, Interes Responsabilitate ... - Institutul de Istorie
108 Vasile Zaharia 6 analiza conceptului formulat şi procesul de conceptualizare petrecut în timp în lumea finanţelor îndeamnă la o seamă de întrebări şi discuţii asupra relaţiei între denumirea noţiunii şi realitatea pe care o exprimă. Procesul prin care se stabilesc denumiri convenţionale unor fenomene, unor realităţi existente poartă denumirea de denotaţie. Preocuparea economiştilor menită a clarifica conţinutul şi trăsăturile ce definesc conceptele economico-financiare, de a studia fenomenele, fluxurile şi procesele de natură financiară (procesul financiar este fenomenul financiar privit în devenirea, în mişcarea sa) constituie un demers de înţeles şi absolut necesar ca treaptă de adâncire a cunoaşterii. Ea conduce la o mai bună înţelegere a lumii finanţelor şi constituie premisă a bunei comunicări în domeniul economico-financiar. Una din problemele esenţiale pe care şi-o revendică ştiinţa este aceea de a formula definiţii obiective şi precise ale conceptelor, care să aibă corespondent în realitatea economică, fără a se substitui realităţii. Economiştii sunt conştienţi mai mult decât oricând că, în prezent, când finanţele, fluxurile financiare cunosc o dezvoltare deosebită la nivel mondial, rolul terminologiei financiare în formularea teoriilor şi modelelor explicativ-ştiinţifice, definirea conceptelor din domeniul financiar (astfel încât să existe corespondenţă între semantica acestora şi trăsăturile definitorii ale lor), prezintă nu doar importanţă în domeniul cunoaşterii teoretice, ci deopotrivă şi o utilitate practică. De aceea, în studiul pe care-l întreprindem pornim de la premisa că definirea cât mai obiectivă a conţinutului conceptelor din domeniul finanţelor trebuie făcută din dublă perspectivă; – din perspectiva pragmatică: studiul efectelor acestor concepte în domeniul practicii; – din perspectiva conţinutului lor semantic (a ce spun aceste noţiuni celui căruia i se transmite un mesaj prin folosirea lor), întrucât progresul în cunoaştere nu se poate înfăptui fără redimensionarea semantică sau chiar inovaţie conceptuală. Uneori, unele noţiuni în domeniul finanţelor sunt preluate din alte discipline, fiind adaptate nevoilor specifice (ex.: „pârghiile” financiare, care asimilează principiul pârghiei din fizică; „principiul capilarităţii”, adoptat din fizică şi în politica financiară).
7 Confruntări de opinii privind conceptele de finanţe... 109 Socotim că oprtunitatea adâncirii procesului de cunoaştere a problemelor legate de limbajul conceptual, evoluţia teoriei şi practicii financiare sunt strâns legate şi de procesul de definire sau redifinire a termenilor în contextul confruntărilor de idei din literatura de specialitate în acest domeniu, extrem de complex. Un asemenea proces de reflectare presupune flexibilitate în gândire şi interpretare a esenţei şi trăsăturilor fenomenelor financiare, iar uneori inovaţie lingvistică şi în acest domeniu. Acestui demers îi circumscriem şi analiza etimologiei conceptelor de finanţe, finanţe publice şi private, precum şi a semnificaţiei semantice, ca treaptă necesară în cunoaşterea trăsăturilor ce definesc aceste noţiuni şi a motivaţiei apariţiei obiective a lor. Cuvântul finanţe are strânsă legătură cu acela de bani, drept pentru care nu de puţine ori în vorbirea curentă se substituie aceste două concepte, atribuindu-li-se aceeaşi semnificaţie. O asemenea percepţie se desprinde urmărind etimologia cuvântului de finanţe. În literatura de specialitate, se apreciază că termenul de finanţe provine de la latinescul „finare”, care înseamnă, într-un sens restrâns, a finaliza un diferend prin mijlocirea banilor. Profesorul francez Gaston Jèze a consemnat într-o lucrare a sa că noţiunea de „finanţe” se poate explica pornind de la semnificaţia cuvântului latin „finis”, care înseamnă termen de plată, adică momentul în care o datorie, devenită scadentă, trebuie achitată, prin aceasta stingându-se datoria. Pe baza acestei interpretări, autorul a identificat conceptul de „finanţe publice” cu acela de bani sau plăţi în bani. „Finanţele publice vizează banii publici şi, prin extindere, administrarea şi utilizarea banilor publici” 2 . De la cuvintele „finare” şi „finis” au derivat apoi expresiile „financio”, „financia” şi „ financia pecuniaria”, care semnificau a încheia o tranzacţie prin plata unei sume de bani. Numeroase sunt lucrările care analizează aceste aspecte legate de formularea conceptelor de „finanţe” şi evoluţia finanţelor 3 . 2 Gaston JÈZE, Cours de finances publiques, Librairie Générale de Droit, Paris, 1936, p. 2. 3 În acest sens, a se vedea, de pildă: C. TULAI, Finanţele publice şi fiscalitatea, Edit. „Casa Cărţii de Stiinţă”, Cluj-Napoca, 2003, p. 9; *** Finanţe publice, Iulian VĂCĂREL (coord.), Edit. Didactică şi Pedagogică,
- Page 58 and 59: 58 Vasile Marian 20 în sistemul pu
- Page 60 and 61: 60 Vasile Marian 22 alimentată sin
- Page 62 and 63: 62 Vasile Marian 24 Tabelul 6 Nivel
- Page 64 and 65: 64 Vasile Marian 26 până la 98,2%
- Page 66 and 67: 66 Vasile Marian 28 stagiul de coti
- Page 68 and 69: 68 Vasile Marian 30 randament se î
- Page 70 and 71: 70 Vasile Marian 32 asigurare de a-
- Page 72 and 73: 72 Andrei Negru 2 socială consider
- Page 74 and 75: 74 Andrei Negru 4 româneşti pe c
- Page 76 and 77: 76 Andrei Negru 6 efectuării unui
- Page 78 and 79: 78 Andrei Negru 8 Prin urmare, decl
- Page 80 and 81: 80 Andrei Negru 10 monografică des
- Page 82 and 83: 82 Aurel Teodor Codoban 2 senzorial
- Page 84 and 85: 84 Aurel Teodor Codoban 4 odată cu
- Page 86 and 87: 86 Aurel Teodor Codoban 6 gustul, n
- Page 88 and 89: 88 Aurel Teodor Codoban 8 nevoie de
- Page 90 and 91: 90 Aurel Teodor Codoban 10 comunic
- Page 92 and 93: 92 Ioan Mihuţ 2 2. PERCEPŢIA MANA
- Page 94 and 95: 94 Ioan Mihuţ 4 3. SURSELE CONFLIC
- Page 96 and 97: 96 Ioan Mihuţ 6 primeşte un salar
- Page 98 and 99: 98 Ioan Mihuţ 8 conflictului evide
- Page 100 and 101: 100 Ioan Mihuţ 10 Fig. 5. Stadiile
- Page 102 and 103: 102 Ioan Mihuţ 12 BIBLIOGRAFIE COD
- Page 104 and 105: 104 Vasile Zaharia 2 pay more atten
- Page 106 and 107: 106 Vasile Zaharia 4 A ajunge îns
- Page 110 and 111: 110 Vasile Zaharia 8 Demersul metod
- Page 112 and 113: 112 Vasile Zaharia 10 culturale, sa
- Page 114 and 115: 114 Vasile Zaharia 12 - „fonduri
- Page 116 and 117: 116 Vasile Zaharia 14 avea parte fi
- Page 118 and 119: 118 Vasile Zaharia 16 repartizarea
- Page 120 and 121: 120 Vasile Zaharia 18 resurse devin
- Page 122 and 123: 122 Emil Pop 2 modernă, credem că
- Page 124 and 125: 124 Emil Pop 4 funcţii, cultura co
- Page 126 and 127: 126 Emil Pop 6 sale culturale 6 ,
- Page 128 and 129: 128 Emil Pop 8 personalităţii, pe
- Page 130 and 131: 130 Emil Pop 10 este cultură care
- Page 132 and 133: 132 Emil Pop 12 premisa instituirii
- Page 134 and 135: 134 Emil Pop 14 Conştientizarea pr
- Page 136 and 137: 136 Anton Drăgoescu 2 În mediul n
- Page 138 and 139: 138 Anton Drăgoescu 4 de forţe
- Page 140 and 141: 140 Anton Drăgoescu 6 date permane
- Page 142 and 143: 142 Anton Drăgoescu 8 majorităţi
- Page 144 and 145: 144 Anton Drăgoescu 10 susţinând
- Page 146 and 147: 146 Călina Jugastru 2 Într-o inte
- Page 148 and 149: 148 Călina Jugastru 4 corporale po
- Page 150 and 151: 150 Călina Jugastru 6 vreunui inte
- Page 152 and 153: 152 Călina Jugastru 8 juvenil (des
- Page 154 and 155: 154 Călina Jugastru 10 Pretium dol
- Page 156 and 157: 156 Corina Rusu 2 contribuie şi î
108 Vasile Zaharia 6<br />
analiza conceptului formulat şi procesul <strong>de</strong> conceptualizare petrecut în<br />
timp în lumea finanţelor în<strong>de</strong>amnă la o seamă <strong>de</strong> întrebări şi discuţii<br />
asupra relaţiei între <strong>de</strong>numirea noţiunii şi realitatea pe care o exprimă.<br />
Procesul prin care se stabilesc <strong>de</strong>numiri convenţionale unor<br />
fenomene, unor realităţi existente poartă <strong>de</strong>numirea <strong>de</strong> <strong>de</strong>notaţie.<br />
Preocuparea economiştilor menită a clarifica conţinutul şi<br />
trăsăturile ce <strong>de</strong>finesc conceptele economico-financiare, <strong>de</strong> a studia<br />
fenomenele, fluxurile şi procesele <strong>de</strong> natură financiară (procesul financiar<br />
este fenomenul financiar privit în <strong>de</strong>venirea, în mişcarea sa) constituie un<br />
<strong>de</strong>mers <strong>de</strong> înţeles şi absolut necesar ca treaptă <strong>de</strong> adâncire a cunoaşterii.<br />
Ea conduce la o mai bună înţelegere a lumii finanţelor şi constituie<br />
premisă a bunei comunicări în domeniul economico-financiar.<br />
Una din problemele esenţiale pe care şi-o revendică ştiinţa este<br />
aceea <strong>de</strong> a formula <strong>de</strong>finiţii obiective şi precise ale conceptelor, care să<br />
aibă corespon<strong>de</strong>nt în realitatea economică, fără a se substitui realităţii.<br />
Economiştii sunt conştienţi mai mult <strong>de</strong>cât oricând că, în<br />
prezent, când finanţele, fluxurile financiare cunosc o <strong>de</strong>zvoltare<br />
<strong>de</strong>osebită la nivel mondial, rolul terminologiei financiare în<br />
formularea teoriilor şi mo<strong>de</strong>lelor explicativ-ştiinţifice, <strong>de</strong>finirea<br />
conceptelor din domeniul financiar (astfel încât să existe<br />
corespon<strong>de</strong>nţă între semantica acestora şi trăsăturile <strong>de</strong>finitorii ale<br />
lor), prezintă nu doar importanţă în domeniul cunoaşterii teoretice, ci<br />
<strong>de</strong>opotrivă şi o utilitate practică.<br />
De aceea, în studiul pe care-l întreprin<strong>de</strong>m pornim <strong>de</strong> la premisa<br />
că <strong>de</strong>finirea cât mai obiectivă a conţinutului conceptelor din domeniul<br />
finanţelor trebuie făcută din dublă perspectivă;<br />
– din perspectiva pragmatică: studiul efectelor acestor concepte<br />
în domeniul practicii;<br />
– din perspectiva conţinutului lor semantic (a ce spun aceste<br />
noţiuni celui căruia i se transmite un mesaj prin folosirea lor),<br />
întrucât progresul în cunoaştere nu se poate înfăptui fără<br />
redimensionarea semantică sau chiar inovaţie conceptuală.<br />
Uneori, unele noţiuni în domeniul finanţelor sunt preluate din<br />
alte discipline, fiind adaptate nevoilor specifice (ex.: „pârghiile”<br />
financiare, care asimilează principiul pârghiei din fizică; „principiul<br />
capilarităţii”, adoptat din fizică şi în politica financiară).