LITERARA - upload.wikimedia....

,
ANN. L imU -
.MM?-
Nr.
EPOC
11111LIMIll
WEI- 29
PARIS:
A,pigire iii fleetly('
dui
LITERARA
ileil.
mull) ingrijireu d-lni I. I..4Ja1C
awr4c;:,414
CRITIC?*
1 LITERATURA
Am /rMal mt, dupa parerea Inca,
us a Cost la imonitnea 0115111-
lad Ale infra re ppleretelp demonist
literal si artel la not. Sa 'Si se
diva sue tutus.] a mat /ire caleva
!sniffle tut in aceasta pririnta.
! Critica trelme sa serveasea de ea-
,' lauza lit apreciarea deosebitelor lut
(Tail lilelVire si artistiee; aceasta e
a de neeoulestal. Critical Imbue dar
II
sa apnt o idee dominanta in tut"
l Inc.:urea so. Dar, tomtit pentru ea
' sa pogta ajunge la eeca ee Ode*.
el are seven sa linbratiseze intreaga
1 acti vitae [derma.
'. Este permis unit( critic sa declare
a fam aid() valoare lunrarile liner
i I
intregi renastert lilerare: nu 'I este
, Inca permis sit le ignorer*, sa
. le ilispeetuiasca fara a binevoi sa
soma de ce.
I Critics] are loata libmiatea sa
' /lei publicans : .Diti toata misearea
literara reinaneasea, miens Int
plat de ent trel patru poeti, call
art trail inlet, periondirre It -40
ant:. Damns]. critic insa are liber-
Late" a se exprima astfel Imam.
-
dupa ee a suptis la Jo aualiza eonstiintioasa
si la tin stadia series In-
- treaga emu% pe eare o condemn:I
. in literatura. ea sr!' alte domer
Mi. not septum de o usuratale se-
1,-....7:4 r'erefJf.sfe efi

.
.
'
1.
li
,
1
d
't
t
2
°.. ' srl.Er.21.1^`00.1t.W.
. Valachie,si alta o fost dela 1837 incoa. Treetatui
dela Adrianopol ne cheziteuia capitalatiile
noastre. Note contelul Nesselrode din
1848 ne contesta chlar nationalitatea.»
Intorcendu-se' din Berlin In tart eu studit
netagaduit superioare nivelnlut culturel de
atund, precedat de reputatia de publicist si
'mal cu seaine de amie declarat al Busier,
Kogalniceanu nu Intazia de a dolendi un
lee de favoare, si anurne de secretar privet
lei adjutant al Principe tut Mihail Sturza, care
spera sa face dinteinsul stilpul de cepetellie
al guvernulul see. Dar ttnrul curtean nu
era din aceia ca 14 se rnultumesc eu un rol
subordinat, sat se simt fericitl cand lucreaza
. pentru gloria altnia. El voia sa exploateze
i pe seama si In folosul .seu personal liogatele
comort cu cari II inzestrase natura, si pe
earl minca intelectuahl le sporise. El dede
la lumina una dupe alta felurite publicatiI,
cari respinderre in toata tare nurnele lul ei
Intemeiae reputatia Jul de scriitor eminent.
Fragments tires des chroniques moldaves
et vakques (1838), Foaia saleasca a Principatului
Moldovii (1839), Alauta romaneascd
(1839), Archiva romaneasca (1840),
Dacia hterarti (1840), Iluzii pierdute ale
unta intaiii amor (1841), Prop4irea, transformata
repede din cause numelul el coinproinittor,
in lbaia #iinfifica 0 literara
(1843), Fragments historiques (1845), Album
istoric fi literar (1854), Steaua Duntirif
(1855-1859) slut urmele neeterse
Inca ale acelel activitatt fait seamen, ,fecundit
pentru sine si pentru neamul set.
' tea erad inprejurerile politice pe atunel, cd
.
aervil adininistratieT se iritati din fiece lu-
' 6i-u, cat temeree de revolutie si de Rusia
era') astfel In cat articolele cele mat nevinovate
eraü privite ca primejdioase, Si ideile
cele mal mantuitoare ea purtand inteinsele
otrava rescoaleI. Era peste putinta pentru
o nature, impetuoasa ea a lul Kogalniceanu
'.
sa pastreze in publicistica mesura precise
ingaduitil de guvern. Iata pentru ce revistele
apareae ei disperead cu o iutealit vertiginoasa.
; Mtä pentru ce fiecare an aducea
.
cu sine un nog title, de publicatie sub diirectia
aceluittel om.
Dar activitatea lul Kogalniceanu nu .se
merginea In cercul ziaristicel romaneetl. Cueiosceind
ei putend scrie tot asa de bine in
;lirnba franceza ca In cea germane, el nutrea
din cand in and ziarele franceze si germane
cu articole privitoare la starea principatelor
si la nevoia de a se introduce intrInsele
reforme cerute de spiritut timpulul.
La Presse din Paris, L'Indépendance Belge
din Bruxelles si National Zeitung din Ber-
'
4111
lin eraü organele de publicitate straine in
..... cari el aperii drepturile trilor noastre ei
staruia sä li se recunoasca de catre marile
puterl euroPene. In presa, ca ei pe tribune
parlamentuluI, el desfeeura o energie de cugetare,
o vivacitate de expresiune, un ternperamerit
de combativitate, cari prevesteae
pe rninistrul dela 2 Main. Apretierile sale
pesirniste asupra ziarismulul rornilnesc din
anul 1855, publicate In , Romania literara a
luI Alecsandri, il Wir e. intr'o altercatie a-
cerb& eu Iacov Mureeanu. Kogalniceanu sustinend,
ea organele de publicitate romftnestl,
ei chlar Gazeta Transilvaniel, sint In decadente
fate cu ceea-ce era inainte de 1849,
Mbreeanu luh aperarea ziaruluI see zicend
ca «in anit 1853 si 1854, pamentad priiicipardor-era
paraser, ae con ode ,Iiilor -ST,
ai ed, numal la Gazeta de Transilvania, Romanil
in desperare neizuiat ca la un anger
'
mantuitor, sirigand la poalele .Alpelut : ajutor
! ajutor.» La aceasta Kogelniceanu réspunde
cu indignarea ornulut constih de o:
pera sa:«Val ! saraca patria noastra, dace,
In acele timpurl nefaste, Moldova ei Valechia
n'ar fi avut alt aperator deck pe d.
Iacov Murelanu din Brasov. Si vat- de vol,
tinerilor rornate din Moldova si Valachia,
cari In anil 1853 ei. 1854 cutreierati Europa
sine a gasi apratorit Wit oastre, ei eari,
neobositl in staruintele voastre, bateatt la
ueile minietrilor si ale publicietilor din Pa-
. ris, Londra ei Viena, artandu-le drepturile
ei suferintele principatelor ! Vat ei de vol,
Romanilor, care cigar in, lard si in fate impilariI
straine, predicati unirea, hreneati focul
sacru al nationalitatit si, cu pericolul
libertatil voastre, imparteeeati preset europene
ei fratilor voetri din streinetate ispritvile
puterit esupritoare ! Vol Watt lucrat
pentru tera voastra, ci pentru d. Iacov Mureeanu
!»..
La afirmarea lui Muresanu ca (mumal din
Gazeta Transilvaniel si din pane meritatilor
et corespondentl, cu mult necaz se etie
despre Regah ei despre Fabricii in orele
eeirit duernanuluI din tare», Kogalniceanu
a tuturor hatmanilor mart Incepend dela
Codes, intru a't combate In timpuri i cu
f arme diferite dupre oportunitate ; Sat, potrivit
politicel tut Machiavelli, de a face
astfel ea el sä se scarmene unul pe altul, remaied
ca ed sa culeg ayol folosurile luptei.
Punct la noire ceasurl stern lIng usa salonulul
dintelfi. Avearn pe fat& un domino.
Purtam paltonul in care vizitasem aseara
pe Victoria, si tineern menile pe pIept a la
Napoléon. Deodata rsuna la urechea mea
enventul : «ezekain.»
Te aatept, drag&
Baronul e aid ? '
--- Trebul sit vie indata, o sa fie costumat
In flutur.
Aceea n'are sa vie ?
- Fit Amanta baronulal se chlama
Maria Pacht, actorite, j totodata, lucru de
mirare, domnisoara. O cunoetI ?
- Me mat intrebl. Cine nu cunoaeté creaturl
de-acelea ! .
- Fit cu sange rece. Baronul it trimise
erl tin scump necessaire de eben Incrustat
cu aur. Pin'acum el o cunoaste numal din
.vedere .i n'are de la ea niel un semn de
'ntelegere. ,Cata sa joci bine rolul Muriel.
Spune't Cat primit cadoul, rnulturneste'e
fagadueetel, eicaneazal, intrigheazal, fa eel
vrea, eetl meetera, numal...
- NurnaI ?
"
- Vel strica totul de'ndatil ce il vet Intreba
despre numele meet ; trebueete numal
ateta peutru ca el sit priceapa cá jocl un
rol strain.
- Si numele ten oare nu'l volt afla nielodata'?
- Ultateu fegaduinta d'aseara. Cand void
cere Implinirea el, atuncea vel eti cum m
chrome..
- Me lubeet1 dare ?
a.
-
-
respunde : «Bilboquet n'ar fi zis mat bine.
Si In umilinta marturisesc ca Transilvania
a Meut marl progrese In acelea cè la not
de mutt se chiarnit braqoave.» Si acest articul
rutecios se incheie cu urmatoarele
rindme, pe cari astil-zt nimen1 n'ar Indrazni
aa le subscrie. «Not ne yetragem «de a urma
car vol pavilionulut ce se Waite. 'cu multicoloarea
perspectivelor de progres, ce ne surid
ca o I irgiiia maritabile, atritgeodu-ne
ea nuril eel de zeina, ca sd ne Imbrdeam
In tualet4 ce ne o pofteete In pret de a da
mime cu not» 9 La o asemenea nunta nol
nu sintem nuntaal, i dorim ca, daca In imbratiearea
unel asemenea proze sta unirea,
apot Carpatil ce ne despart sit fie Inca o
data mat trialtt.»
-Angel Demetriencu.
UN INUTIL
De pe la Pastl; in prunil nostri
S'a pripasit un tintizoid, -
Un vagabOnd vioiúi vesel,
Varit necazuri nid eKol.
E oare 'n asta lume larga
Un tintizoin de vreun folos?
MAIIATICA, bea, petrece, canta :
0 secatura de prisos.
Dar cat sa am putina stirn4
De vagabondul guraliv,
S'ascult iml place diinineata
Galantul lui recitativ.
Nu stie alt decdt sti ante,
Dar... eanta bine ce e drept :
Are si el un dar... e mester,
Chiar dacá nu" vrun intelept.
Anna-
CAMP.-
CR 0 NIC Ä
EXIGÉNTE
Sunt trel felurl de produced intelectuale :
uncle Mal presus de orice critich ; altele mal
prejos, iar altele la nivelul criticel. Se 'ntelege
cl vorbim nu despre pArerile pe cari
un autor le emite. Acestea pot fi admisibile
sail nu, onorabile saú detestabile, generoase
sa6 infame, putin importá ; e vorba
de felul cum ele sunt asternute, de puterea
conceptiei si de inaltarea de spirit- a autorului.
Vecinic ideile si principiile lui Machia-
- velli vor fi denuntate de unil ca infame ;
cat lumea insá nu va 'ndrisni cineva sit critice
opera marelul orn ca putere de conceptie,
ca operA de spirit. In felurite opuscule,
in nenumrate cuvintari, multi mruntei, curtizani
ai naivitAtil mulPmil vor detesta prin:
cipiele i Orerile lui ; nid prin gand insA
nu -va cuteza vreunul sA'l apreluiasd sea(
0;1 4eqpreeniesel (apeta_ ea itara, iar ay:al ales -
acqti curtizani, maril i mrunteil doritoride
a stApani, incepénd cu Frederic-rel-Mare
§i isprAvind cu cel din urniA agent electoral
de mahala, nu vor lipsi, constient ori instinctiv,
sA urmeze cu scumpAtate lapidarele povele
ale ilustrului florentin, pe cari le ponigresc
pe falA, urmând i 'n aceasta tot o
povafä a lui.
Cine oare, nefiind deadreptul un caragbioz,
va cuteza sá spuná ca celebrul secretar, in
afará de tendintele i pArerile lui, nu ne-a
lAsat un cap6-rt'operA incomparabil? Iatl o
lucrare mai presus de orice criticA -o lucrare
aa numith clasich. Exemple altele ar
fi de prisos, cred di; un intreg pomelnic al
producerilor geniale nu ne-ar duce mai departe
; ba chiar ar fi neplAcut sa fac inteo
cronicit ueoar5 parade riclicula de eruditiune
dupa vechile calapoade.
La al doilea fel de produced intelectuale,
ca i la cel d'intal, importá putin parerile,
principiile sa tendintele autorului. Pot fi
foarte generoase ; pot fi asa de morale §i
de timane, incat autorul sA meargA drept in
rain pentru cA le-a debitat numal ; dad. opera
1) Textual reprodas din Gazeta Transilowsiet
-
Apot nu velcere nictodate ceea-ce ti-am
promis.
- Nu te tubesc, dar plact; i dela placere
pin'la Iubire e un singur 1ml
pas; dar pune-te
ceva In laturt; nu vezt
rul nostru?
cum me cauta Hutu-
Victoria s'a departat.
- lubite domino,
A--
nu WI cumva spiter ?
Toemai. Sunt spiter din casa Apical tale.
EPOCA LITERARA
- Ea-1 aid?
Cine? Anica?
pur, idolule inimil mele.
Deeo draculuI! Mademoiselle Marie.
- DeemI dar brat& Vet, incantatorule fluturae,
i ulta pentru aceasta sear& origina
Acum vd tit eet1 un flutur din C11110§-
tintele mele; vreafi sa zic un feldes metamorfozat
In flutur mil avatar», cum ar zice beete in Europa.
ta oriental& pentru a voibi cum se vor-
profesorul nostru ' de limba
-
sanscritit. - Ve las sa gustatt placerea dialogulal :
- Bravo. Acum recomanda-me, frate Spitere,
la Ingerul meg.
Zicend acestea, me repezil in sale uncle
m'alteapte alte meet mal putin poetice.
- Trebul sa te previn mat nainte de toate me aetepta Ditrich.
despre un lucru de prima important& - Lase blana In garderoba, imbracit paltolml
men., pune
Spune.
-
pe, fatal acest domino, si
Iti aducl aminte istoria mea cu Frosa plimba-te prin saloane : dar sa nu vorbeetl
lut ,Klumpen ?
- Scuteete-m, pentru mila lul Durnnezed,
m1-0 repet1 de tretsute de orl pe zi,
. nu te pot intilni fará
mele aceleI nenorocité! ca s'aud iodate nu-
- Ce sa fac, draga Feldeee,
se venirn la vorba wash& Mutandu-m o Itibesc. Dar
in
case cucoanel Ana, me temeam ea nu cumva
sa ajunga la etirea4 scandalul met cu
Klumpen. Tu Intelegi ca,
ea n'ar fi avend o fate mare,
suferit pe un locatar.... Decl, In
contractul nostril ml-am schimbat personalitatea,
incat muma i fata me cunosc sub
nume, porecle i profesie imaginare de Teopomp
Perepetuevicl, student de
Ceuta dare pentru medicine.
nu ma desminti. propriul ten interes a
Itl promit.
-
---
4111111
- Mal bine de toate, Met sa 'vorbeet1 des:
pre mine.
- Fie si asa.
ca atare, in afará de ele, nu e deck o pla-'
titudine, o neghiobie incornparabilA, atunci
autorul RrA 'ndoialt e un orn mai presus
de mice laudá, clar desigur opera stA mal
prejos de mice critich.
Aci, poate, nu'l rl st ne scutim cu totul
de vreun exemplu.
De al treilea fel sunt producerile comparabile
si deci criticabile. Acestea sunt ca
animalele inferioare asupra cArora este permisá
vivisectiunea 'al interesul stiintel, mai
inalt cleat órice moralA si mil5. Autoril a-
cestor produced sint ganditori putin mal
resAriti din multimea cu care a umplut Dumneze
lumea. El, cii un chip mai deosebit
si mal interesant pot st spuná adevruri m-
runte, farAmiturl ch adevruri marl, ei fac
astfel omeniril, incppabile sA priceapA deadreptul
un geniií, sn-viciul de tMmaci.
In comertul inteltctual al spetel, el se'nsArcineazA
sá joace pare maril cugetAtori si
publicul cel mare, rolul micilor debitanti
stabill sari ambulani, dupA capitAlasul lor,
dupá tarabt san tol,A -carte, cArticica, revista,
gazetA scl. $ 'reelege ca. la micul
debitant marfa este lnal mutt sa mal putin
trezita, cateodatA mli bine pastratA, adesea
cam stricatk dar toueke o mara destul de
buná pentru must iul care la isvorul cel
mare al bogAtiel nt putea ajunge, si care o
poate gAsi aci la 'nd nanA. A ! dar nu! mustenul
este cu atat nal exigent si mal capritios,
cu cat e ma putin deprins la gustul
lucrulul. Intrebal pe orice biet lipscan :
o sA v spunA daca,pe cea mai pretentioasa
batrina aristocratA n ) ImpacA mai usor cleat
pe o tinrA mahala oalcA agiamie.
Acesta este rolul ieribil al micului musteri
: sA tortureze pe rnicul debitant... i
sit vezl .numal critic., de aménunte ! cu atat
mai mult1 autoritatt pe cat cu mal putinä
pricepere, cu atat nal multA imperturbabilitate,
pe cat cu mepulinA sigurantA. Musterid
vor unul sh fi lucrul colea mal asa,
altul, din contra, clacoace mal aminterea;
pentru unil sunt prisuse tocmai acolo unde
allii constatA lipsuri calitäti se par unuia
defectele ce isbesc re altul, si deandratele.
In fine, call musteri atitea capete si ate
de astea atatea prientil si exigente. Ba
mal mult : unuia si iceluiasi singur, azi il
place asa, maine avriiterea ; si 'n fiecare zi
altfel.
- Se 'nteleae cA i r'un tirg cu obiceiuri
statornice Se pe vrtmuri, cu traditiuni de
autoritate, cu depri ded de gust desvoltat
incet incet si norn 1, acest fenomen, cu
toatA diversitatea ca telor, va fi mal putin
bAtátor la ochl cleat intr un tirg ae
, curmd
ridicat, cum sunt ce americane si altele ;
aci a navAlit si ntAlesc pe apucate stria -
surh si adunAturA, fAt,A egalA deprinderc de
'gust, fará continuitat si unitate de traditie
si de nevol publice, i care schimbe, la fiecare
catIva an!, si moravuri, si legi, si de-
' prinderi, si costume, ca si unele spelt inferi-
-oare care leapAdi la zestimpiiri pielea din
.
virful botului piná 'n al coadil.
In, tir4u4 de -,,,-..- ;I, ,,,21.orui..cit, mice]. de-.
bitant etc ce marfit se cauth, etiece trebue
mustermlui Cuno»cut ¡i credincios ; ba if
merge chiar inaintea nevoilor ; chiai -i le
provoack cunosandu'l firea si gustul. Dar
intr'un tirg improvizat, in vecinic provizorat,
Dumneze mai stie cum sA multumesti
pe musterii. Dal prinitivului in pielea goalá
o bunA flanelA, vinhiorului preistoric o puscA
si porcarului márghitare : o fi bunA marfa
dumitale, dar mustriii il gAsesc cusururi,
pentru di... nu le rebue. Primitivulul nu'l
trebue cAldurA pe sjinare si pc pintece, pielea
lui e 'nvAtatit cc de toate ; el are nevoe
de zorzoane p ite, sa si le punA 'n
capul netsalat ; vi Atorului ii trebue - un
tomahawk, iar porcaului porumb pentru vi- ,
tele de-acasl... Dar a sit nu bagi de seamá
la vertiginosul mers ' progresului! ia poftim
de le clá a doua zi acea ce al vzut ca le trebuia
ieri. As ! primitvul vrea acum cAmAsi
de mAtase, vinAtoru o carabina ghintuitA
cu repetitie si porcahl briliante.
Ce putini sunt acda cari, intelegnd ce le
trebue, sti ce maralsä ceará si sunt in stare
s'o pretuiasch ! si ni m 'ndoesc ca dintre
acel putini estl si tiumneata,- cititorule.
Marfa trebue decl vecinic variatA, marR
Parola ?
- Pa: ola.
11 luat la brat s' m inaintat la Przikszewska.
- Prumoase maset! eata generosul tee
adorator, celebrul flulur inamorat de fioarea
nurilor tet, i Insetat de dorinta de a intinde
asuptit-I splendidele sale aripe
- Domino ti-a sims adevrul cel mat
cu niminea niclun cuvint, chiar de al a-
surzi de intrebarl. Me 'ntelegl ?
Apol reaparut In salon, ca un personaj
din nog' venit, Wend pe amutitul Ditrich a
juca bine-rtt, dar in tacere, ei prin urmare
Intr'un mod foarte filosofic, vechlul men rol.
Am trecut in salonid al doilea, ferinduene
d'a fi insemnat de care feldee, care soptea
nu stilt ce la urechea falset sale Micute.
- Pate vous ! cherchez des sujets P me
'ntrebtt o masca.
- J'en trouve un bien mauvais devant
moi.
Ineunjurai salonul al treilea.
- Spitereasa Benideck moare dupe tine,
-lunt zise in fuga un domino.
- N'are decal sa citeasca pe «Bolnavul
imaginer» a lui Molière : saignare,purgare,
clysterisare !
Me 'ntorsei in salonul al donee.
- Vrel salt povestese viata ta de la lea-
I.
.31..
.r,;. « u 7.1 a:4; 0.144
" A
din ce in ce mai multa §i
mai ales marfa
ieftin
Si pentru cit veni vorba de
-a§a e ch. «Epoca LiterarA», mara ieftina
pentru atata
materie catA contine, pentru aa hartie í asa
de 'ngrijit tipar, nu e scumpA
plarul ?
s bard exern-
Ca ragiale.
..Anzu
GR. ALEXANDRESCU (1838)
-
OGLINZILE
Am eitit altadata, nti maT atio In ce carte,
Ca intr'o Ora, mare, de-aicea nu departe,
Placuta frumusete trecea de uriclune;
CAT se 'ntmplad s'o aibä se socotead slutitr;
Iar frumoaT de minune
Se socoteaa acela ce ertra mat pocitT.
Oglinzt, ca sa se vada, nuase afloat in tara,
Si era poprit lucru sa s'aduca de-afirra.
Asa, fieate-cine
Suautea despre sine
Ceea-ce auzea;
Cad' afar undele Wide!
Erafi atat de negre ce curgea prin cetate
a'atalt .de 'ntunecate,
Inca nu putes omul Mel' umbra a'aT vedea.
Dar, dupe multe zile
i
O
vreme 'ndelungata,
corabie mare cu oglinzT Ineareata
Trecend pe linga tara de care v vorbese,
O apnea furtuna, o furtuna cumplita,
San, ea sa zic mat bine, furtuna norocita, -
Pricina de prefacerT de un folos obetesc,
Si, pentru-al-obateT bine, o paguba orleare
Nu mi se pare mare,
Mar virtos cand aceasta nu s'atinge de mine,
impinsa de talazurl, corabia slabita
Se staging., dar mad& putina s'a 'nnecat,
Si In a eT pornire, unda nelmblanzita
Oglinzile mal toate le scoase la uscat.
Locuitoril tria
CatT se affair atuncea pe trinurile mania
Cu totil alergara
Si 'n grab le adunara.
Se privira in ele ai, cuprinaT de mirare,
Vzura adevérul, multI Insa eu 'ntristare.
Dar Oland dregatoril minunea Intamplatd,
Poruncia Indata
A se sparge cu metre aT-a se desfiinta
Oglinzile acelea ortunde s'ar afla.
Multe se sfaramara ; dar ascunserk matte 11'
Ace carT porunea nu vrura s'o asculte.
.
Si, din vremea aceea, totT oameniT frumoal
Arat cate-o oglinda acelor uriciosT.
Din povestirea novístrit multe idel pot scoate,
Dar me' opresc la una ce le euprinde toatea
Cand al duhulul soare
Lumineaz' adevrul ai-T vine sPre-ajutor,
Inzadar neatiinta IT e 'mpotrivitoare :
Soarele o petrunde gib vezt triumfator.
CUGETATORI .CONTEMPORANI
FRIEDRICH NIETZSCHE
Indata ce ne-ani dat bine seame de caracterul
fundamental al filosofiel ha Nietzsche ai prin
aceasta de diferentele intre ea si orce alta filo-'
sofie, ni se explice dela sine si forma- deosebite
in care vom vedea imbracandu'sa Nietzsche
gandirea sa. 0 tratare sisternatica, eta diviziunl
de materie pc capitole i sub-capitole, cu note
bib1iogra6ce in aoaul oapinilon Ira eare ea discute
si critice ideile predecesorilor, pentru ca
apol din ele sa se inteleaga i sa se completeze
intentia autoruluT,... o asemenea tratare nu putea
fi potrivita pentru o filosofie, in care imprumuturile
acute din gandirea altora joaca un
rol asa de mic fata de aceea ce filosoful scoate
din InseaT dispozitiunile sale sufleteatT.
Teoriile psichologice i sociale, consideratiunile
istorice si filologice etc. sunt foarte rare in
scrierile luY Nietzsche; i, atuncT candele se gasese,
aú totdauna un alt rol ca la calaltl filosofl.
La alt,ii, asemenea teoril i considerataunl pot fi
deslipite aparte i, adaptate apoT la desvoltarea
intelectuall de pinä acum, pot forma in diferitele
directil ale gandiriT omenestt, cunoetinte de
sine statatoare ; la Nietzsche o asemenea 'trunchiare
e cu neputinta. De aceea, nimic mal expus
la erorT deck a examina in parté acele
cateva teoriT carT se gäsésc presarate icT i cat;
cad ele n'ail altä importanta, i cuprind adever
numal pe ate' pe cat se reflectdaza In ele firea
temperamentulul see personal. Aceea ce voieste
Nietzsche sa ajunga a imparta0 cititoruluT set
e starea stfikteascd de care e cuprins dinsul,
nicIdecum firul rationamentelor prin carl sT-ar
putea-o cumva explica aceastä stare. De aceea,
nicIodata nu apeleaza deck la sentimente,:
9,
-o.,.., -
° - tAil
Putine dureri slut asa de adinel c
aceea de a fi vzut, orT de
e
simtit vreodatit,
a fi pror t
cum un om extraordir
batut din calea sa si a degenerat : dar
rare ptrundere de a vedea e
ca «ornua> insual clegenereaza... pericolal c
trista
eine
ursitd
i - a in
ce se ascunde sub stupida
pi lizuinta In sine caudoa
mat mutt Inca, sub a «ideilor moderne,,
,
ropeana: acela intreaga morale creatine-e
e torturat de o neliniate
seamn,ai eu o-privire fa
putea Inca, prin cuprinde tot cat ac ni
Ire-o fericita adunare
tere de forte si tridatorirT, u ere
tare omuluf... Totala sit mal faca o na
decadere phut la acel
al viitorultaa, pe Care si «or
'I pun ca ideal reel de socialien ri capetele ladt
cadere i micaorare pina sect - aceasta ,
de Uinta (sad a face din oin o %it
«out al unel societatT
awn rice dinair), aceasta
libere
a'l preface indobitocire
pe orn Inteun pigmen pi I
i
cu dr`aptur
eretentiunl egale cm ale
tinta. fare Indoiala!
tutuldr, este ea pu
la sfirait de Cine ar-a dat searna
aceasta posibilitate, ) in
desgust mat mull detat cunoaata III
cellaltT otunenl -
poate Inca i o sarcida
Gat and Böse, Ilona L. (Jenseits pag. IP3-129).
nos
4a.-
Exemple de asemenea natura se pot gas.: nia
pe fiecare pagina.
Nicrodata apoT nu apeleaza Nietzt'clie la au.
toritatea vreuntil scriitor vechiti sad modern
experienta sufleteasca este singurul seat_
Suitor.
Pe amid apoT la -seratorii in deobste
cutT no
inlantuirea ideilor apare ca un ee irnpus,
ea o argumentare fortata de logied... iar
deem: ca un ce uaor, divin, asemenea weal
cant provocator,
Nietzsche Cana sä realizeze in scrierile bale
acest din urma ideal.
Filosofia sa va fi poezia sufletulul stir, o floezie
isvoritä din prisosul inimiT i mintil, ea si
m,
cantec, ca i un joc....
La exprimarea tine asemenea filosofil, c sill
putea corspunde?
Astfel avem explicarea aparitiunil acelel ta,
eri - atat de neinteleasä i totull atat de criticata
- unica In felul sail in literatara moderaa,
scrierea intitulata: Also sprach Zarathustra (eAaa
vorbit-a Zarathustra!») Ea e, fara indoiall, dintre
toate scrierile luT Nietzsche, cea maT princfpalä
i aceea care resuma pe toate celelalte; o
putem considera ca telul pe care 'I urmarra
1
dela inceputul activitatix sale. - .
Also sprach Zarathustra e adevrata sa fa(
fie ; aci, putem zice, s'a gasit, in urma uneIlungl
dibuelT, Nietzsche pe sine insust! Scrisa in limba
vechilor cantéce bianace, eaana cfe- aforiairee ai,parabole,
ea ne da imaginea fidelä a sufletuldisa
sbueiumat, - sbuciumat poate de temen i gindurT
chimerice, de invidie ori ambitiune, 61. in
orce caz afar din rindul mijlociel comune.
Toate celelalte scrier1 pot fi socotite ca un simplu
comentar la aceasta din urmd. Ele ne pregatesc
treptat ca sa Intelegem pe straniul mgt.-
tator simbolizat cu numele de Zarathustra: slut
ca o concesiune facuta ifiteligentelor noastre rno'-
derne.-
.
Trebue Inceput .dar cu lectura lor inainte-cle
a face cunostinta cu invtaturile luT Zarathuatra;
altfel multe din acestea ne-ar rernanea neintele.a?
-

1 e
rjt
I eras a Marginal, de tot eel ...bin li
g ma. o Oedema, meanie se Ant dcprine
el Idle.
. de e Vedea !Oilmen prin "clad lee
sanfaba
, Afloat nitre, vole Deer, pc cat Ind va
, p dame: se data angina ardor "crier' earl
atelegerea erne. Also sArdeh Zara.
r
C. A. ROSETTI
-11S43-
mine-m
LA SEXUL FRUMOS
ogle talc: need, se pierce *end raid;
,aran Insult mull pc Ind see ittbit;
I elpsie, saint; redone, rime ediul
I ani en4 meta nand, sa plan' el Attica.
"11 csanderid annul wankel, roiled;
lib_a, y mare cede en Dar neconesnat;
a ge Ocriceital, si rate] vinovand-
''vtorks sa ededeaseg Can Mandl el facto!
;
at este a tenth armoire;
.. ; . dar plec uremia, lubirea mama car,
se rl aVO putere cam voila, elta dome
irt çaraudoJtn Manta tetonaluip la ac !
it I 0 C (NSULTAT1E
rracretel NoRrea WOW-
%Mara. be ob. mica.- Samuel?
CI a I. -. imposibil sal 'wind whit.
..., rel.- a. [mere, Paine bine. Dar- peal
re,
ci. . I. - aloe.
a 1 al. Itil tent Mae. Farfele?
OM I. - Needier.
.1.9- load. e 'sealant, oi.. cove 'hired?
lid crap.- "none, declare. ere."...
eta il. -, tared. perfect. Ain funnies. El
'la tan (roortiat) - Et hive?
t. nail Magid/ - El Mite, e fade pro.
a ra mute,' /ad.,
...
e ' I. - "coo Male ameil?
n c _ il. -Fit. dander.
PSI, e - I. - rteetta ? Ernie.. eli spline.
10 .1-Itu o dodo ra 0 "Mina._ dcaimm
n e 1 si mat eel,.
'f. nev1.--lItlasent re re spun. tiollmagel ri
Onion._
nestoeUL-Mal e rode. utlovendn Mod e la
AA Md.
Cite dml.,-. _Suet In Dade balm stare, dar
iDarlandl. - Mine. elm L..
,L1lartgai- Este arcade qi [arena do ?
Mkotand. - Droole.lnlem dv. bale . lute'.
,,isa der nee. mod_ L.. Intel.
1
loran_ prea.. normal pedal un ern bolo..
t etc int,ria. Mound men. ca o Mina_ "an.
t 1 ea tie am. la un tan bold,. Este ad
. biota gm.- Wino globs Ind !tends,
e robes se dam adman dram..
' erm .Dii--isradee bat ?
. Bello VIA li ladle.
o t e -
te. -$i Solitudet ride ell bad de
I a; eel - Dar due redeye. dawdle, de
e
Alta :Ant, pea rein dale Celle, de bubo
r; me, mo,,, e doctor. SlanietIL.
tool.- Oar on aa I mel dolor coal" .$1111.
l nu reel de co ?Ii'ttli Meal. ea . .ra
t.ttt.t.,
iet1111.- Wog en. deeeloule "dot, am Iasi
te.nael, si loba lard .,...lIA de 1"--
Meng -.Ale meson si ore. en Ireful d.lele!...
1 dal. - Ed, drool' ,,,,.. ea 'Ina ion dire
. la tteldbe, 11ly tamed se gamed ill
a... Lams In to.. 1 Ames cot mine..
eat. - FOra 1ndoi va. o Addling, la
.
GA.Orrel.
i.-- &den doe a A dlehadia ?
U. ..., Almehd E
-, Mind. poet. bode
- te. KU mite tan element y
nadia, Atokee midair. oldie.
,i. lie a re. Alm! t.4tant edelonte. Ett reeds
- t....n
tie e dream.. .. seance; ovideet ex.
ca bunny bin alL:tr. ono iej.clattal trl-
,:ubau na
Man-dada met
II a doug trot ye al
--
i, .
lei. _Neat, ,,, 'dada! , .
De.
.:-
el 9.1.
artaml. -debit., domed.,
1 'la lama., o nominee. La
ed dug Mega mall gee
, o far Made "eel Serra si en mad de
imitate si d lad sa lie diva aerie
sidle....
AmImAM,AmiMMA.4,
on. ',whole,
, o Muumuu /atlantic& Eft si Feltut
recuhnocutt na docket Intro eelt.".
se las elegant
S- void..
pe Maria? HM-
los,r,1Z2tidate.
meanie Stupid pea-
kee ,sealed Well-
I. dent pe mine sal span on
verb,.
' rn i1 Ilia padre Viclorid II doplil
lila `,."Itom le noteopla in lajV
,
neat IOW it 'Iran Dreaded.
I p.ira
sekhita
i hi6 Cuffit*"
I mule
o :de eh asa. !modal Ion Down.
'VFW sintfi ea once antudrivire la de-
, eugo Ar ii fort prieridiaore
'ulna feldesel.
si, Add
ea II
.ued:
.n rueplippo, :Mood. men, [due la
' bill lensed.
1 tt pin' dead no emote moo in,,,,,,,
.,,
11, .r
-
d.-
1100'
!7l,1"'d;u1;.Pur,!::,elt.,1:r7
'I; on pot Iligodid;
an
alive do
Mille"cvsuel Cum ea nu ie In mile
im 'lie., de food owe,
de
Chintz]
. bad?" rIdoit Imitates-ire, white rel.
ne"ili d'="shit tend pruba amide
!' «oca oad° "mispimbie din 'loyal
' r ...
?
AA 1110
nlionat
sta; der ceinI past ude....
. na, ; earl m!:-. o nu Ogle
der mull Ind pea and, dtri.go '
Ann, si Imbue PP) dormice,.
Ple pin' Mum vomit", pf .i" "'"
ee o.
.nkteate vi stipule wade agn.
Atioet'ade i lit geomlidor en ea oe
Ina ar'Ing Mead si vote prover,
el; ld ldl da Urfa, ea Ili vole
nude CU " Mee,. De la sine se 'Iltelego,
-
.
ETICHETA
AL. i.e.. moo,
Precut° e tara pi local
Asa 'II !Siege inijlocul,
V to pot" 'it tot harden]]
Cum volt vedea obideitel.
DIN SCRISORILEUNTUI EGOIST
- Pflootimscuitris -
gi prin unitive, vend toe o bunalale,
Cyan semi multutneasca In NM aedla
ee o primeate ; aminterl, :tan de palm,
pearl, ce s'o far? Vase bineeuvintill
dead metirtea Inca (lie Ravine politest
tiler portend vor avea lot gala valence
neutral mine calif lumina are re teal alba
¡parole. lja abodaproslos, mal inteleg.
dar lii eielen ear ItO se me pot Novara
de aDuanterun ladet
Si Mat la
'mind. mace Ilia nu lowed ani nerve ile
lertare, anne mined dam morale vim.
er& lie gist CA Cea mal mare rattan
an e sa fall o reulate, ci ail nu fact be-
Slat!. Acolo uncle nit void mat aye"
design!. nevoe de umbrole, &oat" de
binecovInterf nu va mat Stems [Urine
pearl! mine.
Aga dar sa n'af un memo& teas% nenettle,
a void lase en ban din averea
ins la errs instil& de binefacero sae
la vreo Academic : all cant din urine, al
fi chino &sal; Veralleile MC ea loge
faptele role nu trobuesc eictoditle lacemote-tot
morale 'salsa spline. .11-0
las overdo Dina tie pentru Cil Oil mien
multomeatl inal nainte de a o Mingo
te-el ulatil, prig unwire, cat al plant ;
eel.' orbital: earl scutA salt mad tied.-
refill la marten mea, negustoreate, pe
panglied alba de o palate de tale ale tale
alluchlultil led gobbet, Regrete demo
pi alienaten tile, lecobleile pe up cams
covrig de %told" de chant Wain pallet
stared In vial" florin art illeMle si cu a-
tat mat petal panglicele pre" late de
()Nee cokes, mill ell seam" polilicA.
Flue sa me moplenepti. pritimple de
la mine o teribile laird:ere ; Ind place
sa (Ito dad; asta intra tot in motel
mopteniril. Afkl, eu nettle parer" de
red, Ca sent foarle senator al oft, dope
soma doctorettil, care me Mode tti rah
rade, treble) sa add mull enraj, se le
'anneal ea melba rebdare...
II
Stint pliclisit Ca lad Olinarati conalita.
laiMml, Care A Inset radio serionsa
via ministerial". Preziden
D. lon Cade, babluel intended pe care
Ltd.:omen -end, a-pa-02611W
allele !wale (latish, irovocabili: ft-u
lama naiad edentate -Un cad de asvrism.
"Marla
lul nee elect/it: Jets
mat
ar
11 trait mace(' plea 'Inf scotea vine!
din prinievaral-Ile se pare ea IMIODOCal
de Driven a 'nceput, se se *leased.
Era nil an exceptional... 0 adeverala
! etragerea preAdenleltd pafaintdasa
a foul
seentalul ertzef generale. Tina.
Inca buceleredge, m'a legal, ea se la de
barbel pc necklet el filepuluar, betivul
cela, care a deseliir pravalie pe seam".
Spar ed 'n curend se vor duce lotto denonline
tactile la mine, gi Tinea se va
'nloarde paean" de veleittlitilet de in
dependent" la reeling el secretariat de
Slat. Pe Leaneu pipeneasa a trelmit.
de& era Merle Otoatibil pi eseullitoare,
s'o Min :tiara r inchipue'D ea mane i-a
mitts de la tare PC II. Nice, Itu-seh, utt
topIrlan tannin forte unit, pi nil I-a toband
uI ; II bage la olden], orl dic ?
stale{ In curly !tented ego. zile. rate
o septemena, lull Inlrebalso co are de
gand ell
u'u; vacate Al bnge lIt Need. Foarte
bine, am respells en; Inca tin publicist,
lore un barbel de slat? beanie blue; dar
Sia[SEMsausamatinas
eh dental va li manta imaginer! So cere
"redid si Sena mail molt!
7 VA Il tantfonlill
Si harmed metre etrede Van Nicola pe
aid en insane tete bonsai MIMI Tideland,
amend si penciled labile dur laud tolodata
...Oita de Mild blade ;Admiral.
- Te anneal!, taliselga, rise Rosen, agedaubed
blade Micah, Ce de urea Darla
domed de la mine. As erea se ate midi.
entotolittlat...
Stomata! hart.. obit Ca clue vorbeyte.
Alleitidel, eh "Ida lea polonin.reltnont recut
- Te 'noeh. domatile; response Nicola
cat it vole derprelidlo.amai vole di Se/geode.
-- in lad, paddy antrafolurile la 11 eerie,
bilimpion baronial epeealndm de Wile.
In avast impatient :warn ed, poem Ireennd
din Imemplare, beat Ida a mo age la metorn
spend.
- Domain (Thad! disc AL ¡unaware Mirule.
if nmutetto
campy) oi; pre' mange,
cell dater a me apnea.
- Find In monde, donnas.. I Cine cab,
donna*? Asses, puled name pc emend
Intrennial di.loditrandiel no mandrie de la
rap peal plemore. Line nett? respond&
o mesa, meets
tr figra patefeue, scum me val, ri
Wady] mead,
"Mi . de, nu runt prea rabdater.
- ale Mr,
pas, neriord'all- cal nu te void lase se fad ms
clam man., Mad omit& de ten,
-
osni de.
- Seenslii deli.
marl ? Tread nare owe va area ea
sIo still ',enlist ea. Mier
Pend to ,r,1, ;Iowan! men.
Baron,' trot !Min, atria p71 ti an* 'Ilea.,
die. itMentla it Marl Val MCA'
- Salta, in OM roasma, Ile cent Mali",
&made barn..
realm Illa.,ef"
Taennio.
domilaile. amen',
Atli rennin kira$ fatty. bath ea Oneida:
s
EPOCA LITERARA
as emus
III gliiveciel mad, nu am dahlia Inca-
pere si, maid asa ambit resad.., i am
Moles pc mama %literate' Inn mare sd
se plumb" miff la !erg.
Dar letam reconstituit miniaterut pi
sper, Ca odor Inge constitutional In ape
hitfuviutell, ad ale sa dontnerc itt pate
al fare nevazuri... dative Creme._ Poate
re'inf actin: amide din Send In and pa
regret do 'fine, r costitele of de Mien pe
spans... Dar In sOnfil.., IC° s'o duce ea
melt' cal plapetearel
Ill
_Mc regageal self iris" lore mot im
Cad le doing». De mirare cunt Intr's
°ma ea Panted tilt se inItioducc odate
In carnal Heal exedra! root 0daeon
ebullition o retie de o 'Mutate rare ;
i
eyed Ins' prea !online ; de-abin rntho Ries
mists. pi mitt Ind plan In4 °We car teal
/milt demit tie; phi na ant trial diseetat
DOI despre not a. III mod. en Mal" Ce
roe Incept: oft mall speared - cam grid'
tam, nil arm oft noll Amen asa mi-
Seale calitale : mitt po Inchipul ce
era!-- lt brined pi Lie.
IV
... misfit ar costa! sa rim null : tie emunoon,
done languste Ni Ville trot

1
1
215p..
r5.,-"t"
-
-
( 4 -115E0E07011MENSECEINIntiteldEnet...,.4»;
7 CASA DE SCHIMB
IIESKIA & SAMUEL
BUCURESCI
No. 5.Strada Lipsçani No.. 5
Cumpara si vinde efecte publice si face ori-ce
schimb de monezT.
Cursul pe ziva de 23 A rilie, 1896
I Camp. Vind
' I-
40/o Renta ArnortisaJtilii. . . 86-'/2 87 '/2
5oi, » Amortisabila. . . 98 V2 99-
6°/, Obligat. de Stat (Cov.*R.) . 102 84 103 1/4
50/5 » Municipale din 1883 96 314 97 1/4
$9/0 9 » » 1890 97 8/4 98 I/.
50/5 Scrisut Funeiar Rurale . 93 V2 93 8/4
6°/, 5 » Urbane 101 - 01 1/2
501, r 9 Urbane , 89 515 89 7/5
50h , ( . Iasi . 82 11,9 83 1/2
ActiunT Banca Nationalä. 1550 1555 -
» D Agricola . 200 - 205-
» Dacia Rominia asig. 390 -7 395-
_ . S-tea Nationala asig. 4-30 - 4-35-
' S-tatea de Constructiunt . 185 - 190 -
Florint valoarO Austriaca . 2 10 2 12
WITT Germane . . . . 1 23 1 25
Baenote Franceze . . . 100 - 101-
. . Italiene. . . . 89 - 93-
» ruble hirtie . . 2 65 2 68
Examermr--- ; 4411,
Imprimarea cu malinele dubh ice, din
fabrica Albert & C, Frankenthal i cu caractere
din fonderia de litere Flhisch din Prank-
'furt AIM.
soncrazatEmmuttmirmaztirioratormomonm
* 4:k4:PV
APA MINEARLA uMIRCEA'.
4
c, I A § I --,C 0 P o IT '
.;.,,
Autorizatit de Ministerul de Interne, serviciul sanitar superior
cu ()facia No. 1208 din' 24 Ianuarie 1895.
Aceasta apil, pe lingd cil e un excelent purgativ,
bung la luat si WA a produce durerl, dar din cauZa
' multor substante medirarnentoase ce confine, esperiz,,.
g mentindu-se de mat multi d-ni doctor!, sag constatat
4 ping acum, CA vindecg.: boalele de stomach, dispepev:
sielor de diferite' naturl, catarele cronicale ale stoma-
.' chulul si intestinelor, congeztiele, constipatiele croni-
,,
ce, iperimia ficatului, boalele de rgrunchl si spling,
boalele de piaträ si .a editor urinare la bgrbatl, boale-
..
,.-
tzg la drogistil Katz, Rosenstein si- Becker.
Comandele en gros st. en detail se expedieasg prom)
1
' A se adresa pentru ori-ce comande si lärnurirT I
D-nit Mircea $ i Ionescu, Iasi strada Alexandri 11.
I'
' Depozit in capitaia la d. Zolbel bulevardul Elisabeta, 43.
50 (100-161
- n - ,1..4,5. * ,.., . , , ,..,.,! .7,,y....P i s. A tii;19., 7 . '.
tAti;,, °' ' tr" ; ' . n ' ' . IS. ; '11c, '..
EPOCA LITERARA
,
» tfs 6*
PRIMA SOCIETATE I
DE .NAIGATILJNE_ CU VAPOARE PE jDUNARE
?#.3.0e.
I T -
Valabil de la -dèsehiderga Návigatiunet 1895 pina la alte dispozitiuni
-
! NB. Orele de plecare aratate maT jos sunt a se intelege aproximativ si se schimbil dupa circumstantele timpulut si a apelor
cas Msg. Vapoarele nu vor pleca de la Statiunt mat' Inainte de orele indicate in acest itinerariu.
Porhirea Vapoarelor de la Statiunt va avea toe dupa orologiurile Agentielor, limp ost-european.
..
7,
'
5
,
g5,
De la Orsova . . .
» Cladova . . .
» T.-Severin .
» Brazpalanka
Radujevatz .
o
Gruja. . .
Cetatea . . .
RR
Calafat . . .
Vidin . . . .
LomPalanka
Bechet . .
» Rahova . . .
IR
Coràbia . . ,
Nicopoli . .
» T.-Magurele
» Zimnicea . .
» Sistov . . . .
in Rustzuk . .
' de la
**
in Giurgiu . . .
de la »
i,o10
E
'4/ S2
» Tutrakan . .
o Oltenita . . .
» 'Calarast . . .
» Silish-ia . . .
Ostrov . . .
» Cernavoda .
» Hirsova . . ,
II Gura Ialornita
in Braila . . . .
» Galati . . . .
dela Galatj la Odesa
Vaarem...=s,
CURSE IN JOS :
Lunt 5 p. m.
» G&5 »
» 7 )>
- 850 »
-1020
.» 1030 »
Marti 12 Unite
» 125 a. rn.
1 30 »
345
6 10 »
630
» 840
» 1010 »,
» 1025 »,
» 1155
o lrop. in.
» 235 »
305 »
325
430 »
o 64A ,
7 af. »
» 630' »
» 9 »
Demur! 6
. 11 »
, » 1p.m.
140 »
» 440 »
» 530 »
'Jout
8 a. in.
CURSELE VAPOA EELOR DE POITI.
Jout 5 p. m.
» 555 »
» 7 »
» 850 »
t030 »
» 1030 »
VinerT12 nópte
12"a. .m.
s
86
»
345
gb »
630 »
840 ,
1Olo »
10'5 »
1155 »
trop. m.
235 2.
305 »
325 o
o 4P O »
o 645 o
o 7 - »
» 630 »
» 9 »
a. in. » 6 a. in.
stmbittl11 »
» 1 p. m.
o 140 »
o 44, »
)).1 530 »
III
Simbata 5 p.
555
7 »
850 »
1020 »
1080 »
Damia.12 nopte
» 1255a. m.
130 »
o
o
345
640
»
r»
o 630 , »
o
o
840
lob°
»
»
» 1025 »
» 1155 »
>> trop. m.
» 2" 4)
» 305 »
o 325 »
o 430 >>
.» 645 »
'7
» 630
» 9
Lunt 6 a. m.
VIDIN-SILISTRIA cu acostare la
P4311,NII1JE IN .3-4DS:
,, Pornire de la VIDIN . . . . . Mercurt 5 a. in.
» 11 »
» 1 p, rn.
» 1.40 »
o 440
580
0
»
CURSELE VAPORULUI DE
intro
Slinbata 5' a. rn.
" » » LOMPALANCA. 715 » . 7 15 , »
. ''k ' »
r< » BECHET 945
. .
o 945
ê - .
'''Iis » . RAHOVA . . - . » 1:0 »
o 10 »
» »
;.'
CORABIA. , . . » 12 p. in. » 12
» » NICOPOLI . . . » 130 » ' o pop. in,
D » T.-MAGURELLE o 1.45 »
o 145
» » ZIMNICEA .
345
345
. . o
»
o
» » SISTOV . . . . . 5 »
o 5 »
Sosire la RUSTCIUC . . . » 8 » . o 8 »
0
..' Poi
mi e de la .
Joui 3 a. in. Duminica 3 a. in.
4-4
-, » . GIURGRJ (Smirda)
33o »
o 33o »
.0 ' » » 'TUITAKAN .
540
. o
»
o 540 »
» » OLTENITA . . . » 6 »
o 6
Sosire la SILISTRIA
815 o
. . . o
8'5
IIIM11111=411
4P114,1INInftE IN -ICAS :
De la Galati la Tulcea : in fie-care zi, afam de Lunt 7 dim.
GALATI, In Martie 1896.-
37
» »
,...-«»75e1"
MARRA FABRICA. PE ACTIUM
Dic
IVIA$INI TIPO-LITOGRAFICE
ALBERT & MFRANKENTHAL
- - -
Avantagiele masinelor noastre sunt de prisos a-le mal
reancrinti; este destul a spune cit pinA acum un numär de
46 ma§inI din fabricatiunea noastra functioneazi. In diferite
TipogrefiI din orasele RominieT.
Se acordit preturile si conditiunile, cele maI avantagioase. '
Pentru or-Fee comaride si de aalte materiale grafice a se
adresa la representaniiil nostril general in Romlnia,
JOSEF SCHWABZ tt CIM (Bacam0).
re- Deposit de tot fetid de cernele Lito-Tipografice Imo
o
*
=44.
II
o
o
o
»
o
CURSE IN SITS :
0
1;:.
. 1 -
MRMM,MM=e'sdAr'
loarganz=zr_
%.¡Ittitgrn5; %XI gg ":2*-45A.:.:117 40.
n' 14
7.4
lrif Air .,17 id ESC ir
Ma ine agricole §i industriale
Bucuresci. - Strada Sntirdan, 35. - Bucurescl
Locomobile
Leeeoare
§i
Piqua universale §i polibrizdare
i)geRalinte 1 Comenrsga Sociegate'i
Agricole din liS95
.
Motori pentru Petrol SIMPLEX" - patentite
Instal:Aiwa de- MorI
.
'
Feresfrue Mecifenice
Representanta "generalä fabricelor.,,de -irar
alb gras i ipsos ale D-o uluI victor Soceet
din C1111111m-Li_ny;
:
(18) (50-22)
..lrargPinka
In nici un4
De la Odesa . . . . simbata 5 P. m. i- - .
» Galati . . . . Lunt. 8 a. in. Mercurl a. in. Vinert 8 a. in
» Braila . : . . » 92o » 92f, » » WO »
» Gurahtlomita » 125p. rn. - ,125p. m. » 125p.
» Hirsova . . . . 2 » » 2 » » 2 .
» Cernavoda . » 6 . » 0 6 n » 6 »
» Ostrov , . . » 945 » » +94,, » » 940 »
o Calarast . . . 4> 830 » » 830 » » 830 »
I
o Silistria . . . » 10 5 5 o » 1055 » » 1055 >4
» Oltenita . . . MartT 205a. m. Join f2°a.'in: JSimbtt g 201a, m,
» Tutrakan ,_. » 315 » » 315 » , 315 ,
in Giurgiu . . . 9 63° » . 630 » » 630 »
10" »
I
» 1045 »
. » Rustzuk . . » 1130 ' 7 . 11 30 » » 1130 »
,; Sisfov . . . . »" 3lop. rn. » Top, m. » 330p, in.
» Zimnicea . . » 335 »
>> 335 . » 335 »
-
» T.-Mägurele, » 545 » ' » 545 » » '545 o
o Nicopoll . . » . 6 » » 6 f 0 6 »
I
» Corabia . . . » 8 »
s< 8 » » 8 »
I
de la » » 10'5 \ »
» Rahova . . , » 11 » » i t » » 11 »
» 1120 » » 1120 »
» Bechet . . . » 1120 »
» Lompalanka- Mercurl 3 a. m.- Vineri 3 a. In Dumin. 3 a. m.
- . sriai. -._, . -1 -au _ .... - .55*, r' 5n
» Calafat . . . , 615
» 615 » - » 61A »
. Cetatea . . .
» 725 » 725 » » 725 »
» Gruja . . . » 925 » » .925 » o 925.
» Radujevatz . » 940 » '» 940 » » 94,,
» Brzapalanka » fiao » » 1180 , O 113° »
In T.-Severin (sosire) » 2'5p. in. '» i in. ». . 2" »
de » (pornire) » 2 » » 3 » o 3 »
in Orsova (sosire). o 5 » » ' 5 » 0 5 »
1 le de marg. si menstruatiele neregulate la femei prer
cum si alte multe boll.
.Deposit. in Iasi la DI. I. S. Ionescu Tipografia Nati-
;,
onalg, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovita (Lits-
.. chco si Vandori), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel si. Ilu-
crali13=02m1-
PASAGER1-
toate statiunile intermediare bulgare i romine
PORISTIRJE IN
Pornire de la SILISTRIA . .
» » OLTENITA .
» » TUTRAlaN . .
» » GIURGIU (Smirda)
Sokire la RUSTCRIC . . .
Pornire de la » . . .
Sosire la SISTOV . . , . .
Pornire de la »
o » ZIMNICEA . . .
T.-MAGURELE.
NICOPOLI . . .
o » CORABIA . . .
o » RAHOVA . . . .
BECHET , . .
o » LOMPALANCA .
Fosire la Vidin
..TS :
Jout 10 L m. Duminica 10 a. tn.
130p. in, o 130p. m.0
145 »
145
44 Dtj1V
5
0
Vineri
»
» 1
'.,
5 a. in.
» 511 »
» 81 )'
834 0
» 1034
.
13). m.
14
» 6 »
» 9 *
Lunt
6.
F, ;
530 »
730 a»
11 » .
5. a. in.
515
8'5 »
o 830 »
o
two
»
130p. in.
145 ,
6 z
9 »
CIIRSELE VAPORIILIII LOCAL
tare -
- Geolari-Tuleca
IPOIINISCE IN SUS:
De la Tuleea la Galatj: in fie-care zi, afara de Lunt 1230. p..m.
Rena
I.
»
»
ID.
1
kr,
-
MMII.
III
5
530
730
11
INSPECTORATUL.
.%,"--*Ak: ».
at,»
"
r
0
9s.
5raffiNgli
'3.. a
I. DIAVIAND I
'
'taL
Atelier de Leotorie de Cd;if
. inst alat pe ling(' I' l
rri po.D.ra Ha «Ile,t) 0 e(
ins -t
BucurestT, Sir. (lien-wow, 3
Luerind mai multi ant in fustul nri,.
«LINDNER», surd in inasura a exe,..
cea mat mare acurateta, eleganta I on
pi itudine orT-ce lucrare atingatoitei ,s
ceastil bransa, cu preturi mai re( .
ell oil-glide.
Este suficient a mi se adresa Q cn3
mtalil pentrn OIII-CE COMANDAt
II ma preseeda-la domicila .
.
75 .
.5' '' ' '' 5`ln. "-"1"
."
VELZIPPIN.1;
I
Pudra de orez, preparatA eu iz
Rigienica, Adevärata, InvizibilA.
DA pielef o frumusete i o fr
naturalii.
Singura recoutfiMsad, la e4ctuo.
niversaid din 1889.
30 2
CH. FAY, iarfunto '
Paris. - 9; Rue de la Paix, 9. -
Se gaseste in toate parfumE.
CEL MAI MARE ATELIER DE BILIARDUR:
- FRANZ FAST
BUCURE§li,-Strada §firbef-Vodä No. 44-BUCURE§Ti
Cu schimbrea localululur, avizez pe onor. public ca am in t. '
rul i Jnagazinul men un bogat -depozit de Biliarduri midi. p ;
Dame san copif, cu mandanale (benti) cart fac un efect foarte i i
la bile. Asemenea construesc si biliarduri cu masa foarte pmc
pentru lamilii ori in saloane
Toate sunt sonde s:i elegante..
PRETURI iieff:71PUSE -
(57) (16-
PILULELE ELVETIENE
ALE FARMACISTULUI «
-RICHARD ISHANDTxice,
RCATE DE:
Prof. dr. R. Virchow, Berlin
44
« de Gielt, Mini& (t)
« f Reclam; Lipsca (t)
f « ° de Nusbaum Mhuich (t)
« f Hertz Amsterdam
e f de Korczynski. Craiova
4 4 Brandt, Klahsenburg
O . C Frerieks, Berlin (t)
-4 f de Scauzoni, Würzburg
« « C. Witt, Copenhaga
4 Zdekauer St. Petersburg
4 Soederstadt Kasan
Lambl, - Varovia
Forster. Birmingam,
.
a e.
,
,Y0
enemallEM
Intrebuintate de yeste 15, anT de Profèr
media practice 0 de public si recon aiy
ca cel mat eftin, placut, sigur i nevatamato'
MEDICAMENT DE CASÄ
La derangearea organelor Abdominal,
La maladiT ale ticatulni,hoemorhoizi (trin,
constipatie, durere de cap, ameteal
respiratie- grea sati dilleilä , alpitai
(bataie de iniint), constriefiuni de piej
lipsä de pofta de mineare, etc. - Pilul, .
elvetiene ale farmacistuluT Richard Brandt, 4.
eausa efectulut lor agreabil sunt in genere prefera.,
altor purgative de un efect neplacut ca : sarurT, a ).
amare, picaturi, etc.
A SE FERI LA CONTRAFACERE
ke-4114fac`i
farmacistulaI RICHARD Brandt, si Ohs . .
vah bine alaturata mama cu Cracen, abort, :n,-
fund rosin i numele Itiele. Brandt.
Pilulele elvetiene contrafacute i impachetate sir
lar pentru a induce publieul in eroare nu prod,
niel odata efectul adevaratelor pilule elvetiene :
lut Richard Brandt.
PRETUL CUTIEI Lei 1.50
Depoul general pentru toata Rominta
1
La farmacia Victor Tiiringer
Demurest( calea Ytctorief
Se gaseste asemenea In Buture#I, la farmaciile : F. Brus, M. Brus; Fr. W. &truer, A.
Czeides, E. f. Risdörfer, A. Frank, I. A. Ciura, etc., si la drogueriile:/F. Bruss,Econoinu,
& Co. Th. M. Stoenescu, Ilie Zaintirescu.-Botegant la: Haynal, V. Di. Nasiliu.- Brdila
la : Filloti, G. Kauffmese, A. Drumer.-Bu.eift, la : Schuler, Weber.-eictiova, la farm aciile
Moss. Pohl. Oswald.-Focfani, la: Reiner, Stenner.-Galafi, la: Stidhler.-Giurgin, ia
Binder, Fabini. -kW) la: I. Engel, Rosenthal, Fratit Konya. -P la : Schirkanyer.-
Flogti, la : Schaller Ziegler.-Tirgoviqte, la : E. Seyrnann.-T.-.11/5gurele,la: A. Hebberling.
(ln-4)
c0404
6,
.1v4',A2-/PiVz-dol-gi4,---.3gur,='-.41%.,g.rvi.4-5,vagamiumtunstmagmrralagagamww&Wk_
SOCIETATE ROMÎN.A. DE ASIGURARE SI DE REASIGURARE
CAPITAL SOCIAL VÄRSAT kill UN HILION
Sediul Societatet : Bucuresty, Strada Smirdau No, 15
Societatea oPatria» se recomanda, pentru
A.SU HA ViETirEi
pentru cas de moarte, asociatiunt cu capital garantat, zestre: (cu Incetarea
plate)" prernielor la moartea parintelut :)
ASIGUR.ARÍ ÎN CONTRA. ACCIDENTELOR
pentri-cas de moarte si de invaliditate, indemnisare zilnica.
Asigurarea polectivä a lucrátorilo din stabiliMentele industriale
Pentru prospecte a se adresa la Directitme si la agen tiile din tara
15
1110 119111111Na.3,,"' 5-41t;1. --'Ziviacxhaeme ma&
Bucuresti.-Tipografia «Epoca»:.-Strada Clementei No, 3.
I
;
11!..1113181111.
PATRIA"
ASIGUICild
»
n
II
m.
»
o
e
q
«
.0k.
stS°^
VMURILE E QUINQUINA
este
,
/ rilABAR
0.
APROBAT de, ACADEMIA de MEDICINA din PARIS
In tôte farmaciile.
StIcIa. - 1/2 StIcia.
Giiii*IF:VIMSfKrinrt$IYWNIPktvtilMtnenE5WIEVEIPEVISWREVWWWWCP4,10
dka.1
pidrE
.
e
I
OD)
MI)
-OD
._11ATNE1I
SINGURELE CASSE CONSTRUITE DE I.
OTEL CALIT compus patent CONGERAVt
NEGAURIBIL SI NEsipAntiman.
12:1
I
mow
aittorifitti .din tarsi,
b
in
ginri2 r ima i:ilkili:Initgin .1: II ml I el act
eelebri arsenalul precum flotilel si de
din diferite Galati' mine
si de
niò cill*
din Enghtera, a caror certificate le posedam.
a urf corente qi certificate se trimit d IA cerer
gratis qi francs.
2
ntantI §i dep general (100-78)
. 1. DIMOVICI dy C-fte
Bucuresti, str. R
Bräila, ealea Regala, 61
',': .7.5.1,st,Z. __. 7'4`1'.':' 'X.'', 2.:4_'"..144'
itat-Nrit41,
IMMIMIIIaszmadeva
111111111111111111=11111111
1111110111111=111161MMIMINIMIMMUNIMNSIMIISIMIM111111.1111.111111111/11
ma kksItirirktilltIVig'il
"33(.(
,52435355.5.3re, "
2:1Elge
.4Millhat4611A4,11k e.111,111bialt AIDA r=ictIFit =ALF, MAX Milker
7
Cel mai bun intre
051
04103
es
oo
o
iT;a3
09)
M-2f9
Oa)
ey
A
2
1
loosszsoFa,-.4-
40-