ANATOMIE PAŢOlCIA CENEAlĂ - wikimedia.org

.. ; ,LECŢINI
UNIVESITARE
INSTITUTUL DE PATOC A SI DE BACTERIOLOGIE
,
II.
CURS
DE
ANATOMIE PAŢOlCIA CENEAlĂ
DE
PROF. V. BABEŞ
D,[RECTOHUL INSTITUTULUI
LECTlUNI CULESE [ f\EDACTATE
PE
J:?r- 'T _
SJ:ON
CAPUL SERVICIULUI ANATOMOPATOLOCIC
(CU 160 FIGURI ORIGINALE IN TEXT)
l
BUCURESCI
EOLTURA INSTITUTULUL DE PATOLOGLE şr DE BACTERIOLOGLE
- . 1899
Preţul 8 LeT.
'ripogrnfm THOMA BA-SIr,ESeU, ealea Yictoriel. 29.
www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro
LECTIUNI UNIVERSITARE
TINUTE LA
INSTITUTUL DE PATOLOGIE SI DE BACTERIOLOGIE
II.
CURS
DE
ANATOMIE PATOLOCICA GENERAL
DE
PROF. V. BABES
DIRECTOHT_71, INSTITUTULUI
LECTIUNI CULESE SI 1::EDACTATE
T)E
fir_ V- SION"
CAPUL SERVICIULUI ANATOMO-PATOLOCIC
(CU 160 FIGUR! ORIGINALE IN TEXT)
BUCURESCI
EDITURA INSTITUTULUI DE PATOLOGIE
1899
ySI
DE BACTERIOLOGIE

www.dacoromanica.ro
PREFATA
Publicarea acestor extrase din lectiunile mele, earl' vor fi urinate
iu curand de lectiuni asupra partii speciale a anatomieipatologice,
se impunea mai cu semi din causa ca nisi in limba romana nici
in cea franceza nu exista manuale scurte originale asupra anato-
IMO patologiee, mai cu soma (Med priviin acesta sciinta din pullet
de vedere modern, adeca in legatura cu etiologia si geneza lesiuilor.
Am cautat sal imprim lectiunilor mole si un caracter personal,
evitand eat se pOte a vorbi de ipotese si teorii si limitandu-me mai
mult la expunerea lesiunilor ast-lel cum ele mi -s'aii presintat in
lunga mea experienta si remanOnd in tot-d'auna in domeniul faptelor
si fenomenelor observate.
Ast-fel aceste lectiuni stint destinate a representa in acelas time
o scurtii descriptiune si dare de si-ma asupra bogatului material
anatomo-patologic de care dispune institutul nostru de patologie si
de bacteriologic.
Admit ca ingrijirea nOstra si anume a d-lui Dr. V. Sion ajutal
fluid si de d-sOra E. Alanicatide de a se reproduce lectiunile melt
in mod exact, nu era in tot-d'auna ineoronatd de succes. Prin
lipsa unor buni stenografi safr strecurat multe insuficiente,
omisiuni si greseli earl' se vor rectifica in parte la sfirsitul lucra-
Fel si mai tarziu Mtn" editiune oue. Daca insa cu tOte acestea
m'am invoit la publicarea acestui curs, causa este ca presinta cu tOte
acestea o mimed insemnata si utila si care va fi de mare folos elevilor
si medicilor tineri.
(;red ca in lipsa demonstratiunilor multiple ce insotesc cursurile
mole, ingrijirea figurelor desenate in mare parte de mine si reproductiuea
fotografica a unui runner insemnat din monstrii colectiunei
nOstre vor contribui mult la priceperea expunerei.
P. Babef

www.dacoromanica.ro
CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
I. PARTEA GENERALA.
LECTIUNEA I
Definitiunea Yi divisiunea patologieI. .1361a. Cause le boaleor.
Patologia e sciinta care se ocupil cu studiul bdIelor. Dar ce este bUla ?
Modal cum medicil au conceput notiunea despre bola' a variat la infinit
de la epoch la epocii si chiar in aceea§I epocii, dup6 diferitele §coll medicale.
Orl cat ar fi de interesantii si instructive o privire istoricil asupra
evolutiuneI acesteT conceptiuni in decursul vremei, cadrul acestul manual
nu ne permits se o facem si ne vom mulcurni a ve expune in mod
cat se pcite de succint co trebue sa intclegem astil-ijI sub notiunea
de bolli.
Materia organisatil este depositara Lind sumo de energie ale curet extetiorisari
dinamice variate, manifestate sub intluenta agentilor cosmici,
constituesc fenomenele vietei. Aerul, umiditatea, caldura stint tot atat de
indispensabile existentel pe cat e si presenta materiel cu un grad anumit
de organisatie. Nu este de ajuns insa ea acOsth' intluentii, acest schimh
reciproc intro materia organisata §i lumen exteriors srt se faca, on cum,
ci numal clacti se indeplinesce in anumite conditiuni, variabile pentru
diferitele specii, dar constante pentru una si aceeasi, viata ptite sit existe.
Un om nu va plea trill de cat data se va atla intr'un aer cu o antimitt
cornpositiune, cu un anumit grad de temperatufa, si de umiditate;
dacii va dispune de o anume cantitate de substante alimentare cu o anal-nae
compositiune etc.
Chid miscarile, adicii functiunile ce results din jucul acesta dintre
fortele din Mail si dinrtuntrul organismulta se manifestil in modal pe
care ne-am obiclnuit a'l considera ca normal, en alto cuvinte tend omul
is din aer o anuntitil cantitate de oxigen si 11 de una determinatA de
acid carbonic §i de apil, tend din substantele alimentatiunii is1 fixOz4 o
Curs de anatomic pato ()pied 1

www.dacoromanica.ro
2 CURS DE ANATONHE PATOLOGICA
cantitate hottritt de albutnint, de hidrocarbonate si de grilsime pe care
le asimilezt si le transformt in materie organisatt functionalii, clind
imprejuriirile interne si externe permit lichidului hrtnitor st vie in
contact suficient cu substratul material al vietei, protoplasm celularti etc.
atunci viata se desfusurt in mod liniscit si normal; iar organismului
in care se petrece ii cticem et se Mit in stare de stniltate.
Dupe aceste explicatiuni urm6z5, de la sine ce trebue sa intelegern prin
notiunea de bolt : on de cute ort una sail mai multe functiuni se vor
exercita in mod deosebit de cum se face deobiceiii, produand o turburare
mai insemnatt in desftsurarea manifestatiunilor vitale, vom spume ct organismul
e bolnay. Aid strt superioritatea conceptiunei moderne despre
bolt fatii cu conceptiunile de alta datt. Bola nu este o manifestatiune
cu total a parte a until principit morbid care la un moment dat ar fi
pus saiptnire pe organism.
0 bolt infectiost de pildt nu este efectul necesar al unel cause prime,
a piltrunderei si vietuirei until microb in organism, en alte cuvinte boala
nu e microbul traind in corp, cum s'a credut altt datil.
Net an fi asa, ar urma ea until si acelasi microb st product in ori-ce
imprejurtrt tot una si aceeasi bolt. In realitate inst lucrurile nu se
petrec ast-fel si, dintre mai multi omens infectati cu until si acelasi microb,
until capett o pneumonie, altul o pericarditt, altul o septicemia cu
abcese.
De alit parte si contrariul se p6te intempla : trot individi safer actiunea
a trot microbi diferiti, until se infectezt cu tin pneumococ, altul
cu. un streptococ si altul cu tin stafilococ si toti fret capett aceeasi bolt, o
pneumonie. Prin urmare, din faptul cil pneumonia e de obiceiti produst de
pneumococ, nu urmezii, ca cea d'inteirt e in mod fatal si exclusiv legatii
de presenta celui de al douilea. Nu putem stabili tin raport de identitate
intro cele clod; functiuni si si 4icetn: pneumonie= pneumococ. Pneumonia
din potrivil resultt din modal cum reactionOzt organismul asupra microbului
care it ataca ; iar acOstt reactiune a organismului nu e uniforma,
e cu total individualt si sub dependinta conditiunilor in cart se
giis,esc elementele, la cart in ultima analist se adresOzt tote intluentele
lumei externe. adicrt celulele si lichidole organismului.
Mai departe, bola nu creiazt pentru organism legi none de functioflare.
Punctiunile organice remain acelea,si, si in virtutea aceluiasi priacipitt
functionezt yi organismul stniitos si col bolnav ; si acelesi legi
carmuiesc revolutiunea cardiact de pildt si in starea de s'enttate si in
starea de b5lt ; numat cat resultatele acestel activitttt stint altele din
causa conditiunilor schimbate in cart acbsta din unit se indeplinesce,
Din acest mod do a c)ncepe bola decurg alto consecinte de cea mai

www.dacoromanica.ro
CAUSELE BOALFLOR 3
mare importantii. In adever, dacil semnele exteriOre prin care o bola ni
se face cunoscut, adica simptotnele Mei, nu le considerilm de cat ca
functiunile modificate ale organistuului, era natural ca medicil ca presupunii
ea aceste functiani anormale se fie legate de o anornalie de arangiare,
de structure sail de compositiune chimicii a elementelor vietuitore.
a celulelor. §i in adever, pe mesura ce cercetilrile ail fost indreptate in
acestil directiune, si pe mesurii ce mijlacele technice de stadia sail imbunatatit,
pe aceeasi mesuril s'a dovedit ca cele mai multe bole ail un
substrat material, cu alto cuvinte oil fanctianea abnormil e conditionatil
de o moclificare de structures a organalui sari sistemului respectiv. Cadrul
bolelor pur functionale, cum ar fi asa cjisele nevrose bunii-ore, devine
din ce in ce mai ingust, bole earl alts datil erail considerate ca sine
materia sent astil-41 bine cunoscute ca dependinte de alteratiuni organice.
i dace mai exists allele, ale cilror lesiuni nu le canoscem, pricina
e insuficienta mijlacel3r de investigatiune sari faptul ca nu ne-am demerit
incii undo trebue sit ne adresilm pentru a le descoperi.
Asa dar una sail mai multe functiuni modificate resultand din modal
cum organismul re'spunde la influence vatemR6re diferito si fiind conditionate
de lesiuni material() a until sail mai multor organs sisteme sari
tesute, constituesc esenta bolei.
Studiul functiunilor organismalui bolnav constitue fisiologia patologicii ;
studiul lesiunilor, anatomia patologicil care face obiectal eapitolelor ce
vor arma.
Spiritul investigator insrt nu se putea multunii nice cu atilt ; constatarea
lesiunilor a explicat simptomele bolei, a dat insa nascere unei alto
chestiani, ammo conditiunile earl presidti la nascerea acestor lesiuni. Se
punoa ast-fel marea intrebare a causelor bUlelor.
Stint putini ani de eand s'a catruns mai bine in studiul acestor cause,
studiii earl constitue sciinta cu total recentrt a etiologiei. Affil datil cele
mai malt() bole se nasceati, evoluaii si se sfir-iail sub ochii medicului
fore ea acesta sit Ord da s(ma despre causa si esenta lor.
In timpii din urmit, tocmai etiologia, gratie mai cu semis nuoelor
descoperirl bacteriologiee, a Meat an progres irnens, si din ce in ce cunoscem
mai precis causele, pane actin). cu total obscure, ale diferitelor
bole.
Se dcosibesc de obiceiii cause interne si cause externe. Cele externe ar
fi acelea cari ating organismul venind din afaril. Printre aceste cause
cea mai frecuenra sent microbii, cele-l'alte intluente cosmice servind prat
malt sit ajitte ruicrobii in actiunea for sari sa le prepare posibilitatea de
a pane stilpanire pe organism, schimbana acestul din armil conditiunile
normal() de viatil. Pentru a ne convinge despre acesta, n'avem de cat s6

www.dacoromanica.ro
4 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
lueim unul din agentii fisici, pe socotela crtruia se punea odiniorA un
numer colosal de bole : frigul. Astil-41 scim eg, cele mat multe bole 4ise
a frg'..re sunt bole infectiose, in producerea cArora frigul jacti numai rol
de causa ajutAtUre. Importanta agentilor fisici: cAldura, temperatura, electricitatea,
compositia si miscArile aerulut si apel etc. in producerea bolelor
va, fi studiatii, in patologia generalii. Studiul microbilor ca agenti patogent
face subiectul unei alte ramuri, astA-41." indopendente a medicinei,
anume a bacteriologiet.
Causele interne stint acelea cart 'si-ail fiinta in alcAtuirea organismului.
insust Ele ail o mare insemnlltate in producerea bolelor ; trebue sa scim
insA, ca aprOpe nici odatil ele nu produc bola de sine, tot-d'auna intervine
o causa hottiratore externA, care ing, este ajutatA de multe ort forte
mint in actiunea sa de causa internA.
Na trebue sit se creclA ca pricinele interne de bole Bunt identice in
esenta lot cu pricinele externs, si ca singura deosebire at consta in aceea,
cis unele venind din afarA pAtruncl in organism pe cand cele-l-alte ar
fi existand ca atart in organism.
SA clarifictim acesta prin exemple. Un copil niiscut din pArinti
sifilitici este expus de timpuriA, si cu atat mat malt cu cat inaintezA
in etate, ca sit capete bOle ale sistemulut vascular ori ale sistemului
nervos central, pentru care scim ca sifilsul are o pedispositie particularA.
Cu tutu acestea copilul n'a lost, dupe" nascere, nici odatii infectat de sifilis
nice n'a lost supus vre-uneY alte cause speciale. Din acosta insi
nu urinezA ea in organisrnul copilulut existA, luatA de la piirintI, causa
specialti provocAtore a lesiunilor amintite. De in pArintl" copilul a hat
numai cat o stare de slAbiciune a acestor sisteme care le face sit se
imbolnAvescA sub influenta imprejurArilor celor mat bangle.
De asemenea un pArinte tuberculos va avea copil: de la Inceput sinetost,
cart cu tote astea vor avea slabe acele organe, care se gAsese
atinse de tuberculosA la pArinti, adicA pulmonul mat cu soma. Pulmonul
slab al acestor copii este expus tuturor baelor si chiar tuberculozei
farIl ca la nascere sii fi avut bacilul tuberculos in lel. In legtiturA cu
starea de sltibiciune a pulmonilor, acesti copil vor avea an torace ingust,
subtire, lung, flasc, ca un cuvent ceea ce se numesce torace paralitic,
taro constitue tin stigmat al celor expusT., prin nascere, a deveni
tuberculosi..
La alti copii ganglionii si tote aparatele limfatice aratA o tendentA
particularti de a se umfla, de a se mtiri in loc de a re'mane stationare
salt chiar de a regresa de la o anurnitA etate, cum se intempla de obi -
ceiti. Acestt gangliont ipertrofici, se aflA prin acesta in stare de receptivitate
deosebitA pentru bacilul tuberculozet.

www.dacoromanica.ro
CAUSELE BOALELOR 5
Prin urmare ceea ce constitue causele interne de bide, consul intr'o
organisare slabs sail .viciOsa mo$tenita de la parinti, care expune pe
individ sa capete bola mai u$or de cat un altul pus in aceeasi conditiuni.
Causele interne se reduc dar la ceea-ce cu un name generic numim
predispozitiune.
Pentru ca acesta cestiune a predispozitiunei s:i fie presentata sub o
forma mai lamurita sa o studiam chiar in origins ei.
Organismul animal, care la un moment determinat e redus la o singura
celula (starea monocelularil), este expresiunea desvoltarei unei serif
periodice de celule, constituind in acest mod colonii celulare, ce au o
anurnita desvoltare si functiunf speciale. Dacrt ne vom reprezinta ast-fel
desvoltarea organismului, vom intolege usor cum prin tulburarea acestei
ordine de desvoltare, si va produce o abnormitate ce se va manifesta
mai tordiil tot ast-fel vor fi imprimate organismului proprietati morbide
latente transmise prin ereditato.
Una din tale mai insemnate descoperiri ale timpurilor moderne e
legea multiplicarei $i desvoltarei celulelor. La un timp determinat se
voile in interioral nucleulut celulei, ca $i in oval, un proces de diferentiare
regulata $i care are de consecinta divisiunea celulei. Acest proces
4
Fig. 1. Diforite forme a CaryokinezeI. 1. Ghem cu filamentul rapt si deduhlat. 2.
Aster. 3, 4, 5. Formatiunea diasterulut (hutoiu). 6. Inceputul divistunsi protoplasmel,
nuclear porta numele de cariochinezii, cuvent grece,,c care derivii de in
li4to; nuclei $i KtArriatc mi$carea sail de cariomitoza (LJ.ctcc filament).
Distinge-vom trei varietitti de cariochineza : 1) Cariochineza tipicil, 2)
Cariochineza omeotipica, 3) Cariochinezil eterotipica. Credem ca e momenta].

www.dacoromanica.ro
6 CURS DE ANATOMI1 PATOLOGICA
de a spune ca exista o grup de celule la care procesul acesta, de cariochinezg,
nu existri sag nu e bine oxprimat.
Iatri in ce consistg. fanomenul de multiplicare al celulelor :
In stare do linisce a nucleilor A constatii in interiorul for nisce fi-
terdiii.
lamente, linii in formii de ghem. Primal semn, ce anuntii aparitiunea Cariomitozef,
e cg membrana nucleului dispare, iar inguntrul lui se ivesce
an filament ce sa dispune in forma de ghem, sag spirem. La allele spete
de animale firele ce compun acest spirem sent egale in tote celulele
organismului; asa d ex. la salamandrg, exista 24 filamente, exceptand
insii celulele testicular° uncle existg pe jumetate. Fie-care filament A
divide in 2 in seas longitudinal si prin o grupare speeialri oferii aparenta
unei stele (aster). Alto filamente forte fine, necolorabile prin reactivi, sail
acromatice, dupe expresiunea lui Flemming, pornesc in formii de fits
de in polurile nueleului. Firele cromatice la rendul for stint animate
de o miscare neregulatii in aparentg. ./lIetachineza §i resultatul of final
o separarea acestor fire in 2 grupuri, care se depart-kg din ce in ce
anal de altul in virtutea unei atractiuni polare si formezg ast-fel doue
stele ( diaster). Alai ter4ig ori-co conoxiune intro cele doue grupuri de
fire ce constituesc acest diaster e ruptg si imprejurul fie-cgrui grup
apare o membrang ; din acest moment existrt 2 nuclei in celulii, protoplasma
se divide si ea, si atunci celula imptirtitii in 2 tontine cute o
jumetate de nuclei primitiv.
Nu numai nuclelul dar si pratoplasina aratg in timpul cariokineser o
structure particularg ; aflame granulatiile protoplasmatice se dispun sub
forma radiatg in jurul centrilor de atraetiune care de asemenea nu sunt
niste simple puncte, ci sunt formate dintr'un sistem de grgunte si do
cercuri. Intre tale doue centre de atractiune, existg o zone de protoplasma',
fora structure aparentg, zone ecuatorialg, care se elimina mai
Iftoza omeotipicii diferii de cea tipica mai cu seing prin aceia cg numeral
filamentelor e mai mic, iar lungimea for mai scurtg. De asemenea
in for ma el eterotipicii, fibrele stint numal pe jumetate, iar figurile Cariochinetice
mai neregulate. 0 altg diferentg destul de insemnatg, e 05,
diasterul presintg o a dorm divisiune longitudinalg a firelor.
Dace compargm en aceste figuri caracteristice aceea co se observil in
produsele patologice vedem cg cariochineza patologicg diferri in multe de
cea normall Asa vedem une-ori ca filamentele sunt asa de scurte in eat
au devenit corpuri rotundo. Sunt casuri in care nucleii se multiplica,
dar celulele nu, alto ori in fine nucleul se divide in mai multi nuclei
dar nu in 2 ca in casurile de earl am vorbit.
Resultrt din acestea cg in interiorul unei celule ce se divide, se pro-

www.dacoromanica.ro
CA CSELE BOALELOR
7
duce o lucrare complicate si armonicrt. Dace ins ar apare un accident
ore-care, si ar turbura acesta lege admirabila de divisiune, se va constitui
o anonialie si ca consecinta, fiind deranjatii forma si directiunea cariochinezei,
vor results pe de o parte monstruositiiti, pe de altrt parte anomalii
variate.
se
Un alt factor destul de insemnat, care ne puts explica multe proprietiiti
morbide latente sail predispositiunea, ne este dat de fenomentil de fecandatie.
Ca s'a intelegem mai bine modal prin care se determine aceste predispositiuni,
sit inteim in mecanismul intim al fecundatiei, al acestai act
de conjugatie. In momental fecundatiunei nucleul oului inconjurat do
'
3
7
T
CA
r
I
-------
9
rJ
a
mf
ra'
6
10
Fig. 2. Procesul fecondatiei la un ascaris. 1, oul la ineeputn1 fecondatiel; ca. corpuri
de dir ietiune ; z. zoosporm (musculin). 2. stadia mal inaintat : pl. prounneleul femenin ;
pm. pronuncleul mpseulin. 3. Oorpuil de direetinnea resultand din unirea germenului
maseulin en eel femenin. 4. Prima eliminate de patru corpuri; 5 $i 6 eliminarea de !nett
done eor port. 7. Formatiunea de done ghomini. 8. Cu raze polare (ep). 9 Si 11.1 contopirea
celor doue fine! eariokinetice inteo singnr (aster).
rase protoplasmice 's1 pierde membrana, iar restul protoplasmei se
transforms inteun corp fusiform, in mijlocul egruia se atlrt 8 nuclei.
Fusel acesta se divide in 2 $i una din aceste 2 jumetriti isi pArasesce
local, pe clad spermatozoidul intrA in interiorul oului; din el insrt
nu rein ne do cat capul caci cele-l'alte pArti dispar. In jurul asestui
cap ce se transforms intr'un nuclei, sa formeazA o aureola. Jumetatea

www.dacoromanica.ro
8 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
fusului cc pi-a parasit local s'apropie de spermatozoid, pe cand cea-Yalta
jurnetate se transforms intr'un corp radiat. Atat corpul spermatic, cat si
cal radiat se impart in 2. La vermii la car! s'ail observat aceste fen°.
mono, eel 2 nuclei masculini se asedii intr'un punet diametralmente opus
cu cei femenini si imprejurul fie-carei perechi se formOza cite o vesicilia.
Mai in acelasl timp jumetatea fusului nuclear primitiv, ajuns in
periferia oului, e oliminat. Cele done vesicule cari aii devenit doe mart
nuclei, se impreunii si in interior apare atunci un sistem de fire cu dispositiunea
unul spirem. Putem nota in trOciit ca acesta a singurul cas
in organism in care din 2 nuclei se face unul singer, in colo pretutindenea
vont vedea o divisiune a nucleilor. Din ce! 2 nuclei se nasce a
singers figura cari o chinetica, la care ovulul si sperrnatozoidul participa
cu un numer egal de filamente cromatice si acromatice.
Indata dupe acesta, in nucleul resultat apare evolutiunea caraochinezel
si pe care am studiat'o. E forte liimurit din cele expuse, ca s'a petrecut
in actul conjugatiunei un amestec intim la care ambele elemente, atat
eel maseulin cat si eel femenin ail luat o parte egala in formarea organismului,
in cat acesta se bucura de o potriva de proprietatile paterne
si materne. In procesul complicat de care s'a vorbit, on -ce turburare in
desvoltarea oului si a spermatozoidului, on -ce neregularitati in actul fecondatiunel,
va irnprima viitorului organism deformitati congenitale si
va deterrnina in el predispositiuni pentru diferitele bole, ce se vor manifesta
la un timp anumit.
Se scie ca in desvoltarea embrionului, in formarea fie-carui organ, presida
o lege fixa, in ceece privesce numeral si directiunea figurilor eariochinotice.
Totd'a-una in local uncle are see se produca o desvoltare viciOsa, inicroscopul
aratii ca forma, numeral si mai en soma directiunea figurilor
cariochinetice, nu presinta tipul cunoscut ; si un lucru asupra caruia
nu trebae sa avem de loc indoiala, este ca aceste turburari de desvoltare
vor deveni din ce in ce mai accentuate, proportional cu crescerea
organismului si la un moment dat, se 'Ate forma in acel lee o anomalie
patologicii.
Aceste neregularitati in multiplicarea si evolutiunea celulelor, pot constitui
in organism atatea puncte do resistenta mai mica. Asa d. ex. foliculit
intestinal! mai desvoltatl, care in conditiuni normale nu se traduc
prin nici un fanomen patologic, pot constitui in anume imprejuran,
porta de intrare a diferitilor agenti vatematori. Am aretat ca diferitele
anomalil anatomise provenite din o deranjare in planul desvoltarel organisinului
devin cause de bole; asa, dacil exists done valvule aortice,
ac6sta anomalie inocenta in apaaenta, este basa pentru desvoltarea unor

www.dacoromanica.ro
anevrisme ale aorta' $i
tiunea arterelor in basa
moragil cerebrale.
Trobue sa distingem
un moment dat se pot
mostenit de la Orinti
determinants.
CAUSELE BOALELOR 9
a endocarditelor valvulare. Anomalil in disposicerebrului
pot fi cause predisponente pentru bede
predispositinni, Melo ereditare, adica earl la
desvolta in urma planulul rtithcit al organisriel
dar pate sa sibs trebuintii de o causil prosima
n 53
Fig. 3. Dose !Idea unut hemofilic:0 barbati, tonal, 1.Arbat1 hemorilie!.
0
L.)
I
ED um Muni 011,1
Fig. 4. Descendents until daltouist 0 ferns' 0 rarbat) s n to,l,
atiuv de daltonism.
harbatt
§i in aceste bole vom distinge mac multe categoril adica : 1. bole cart
s'aq niiscut din anomalie in desvoltarea diferitelor testae si aid distingem
auomalii]e entodermulta si ectodermulul de o parte si acelea ale niezenhimulut
do nail parte precum gi anomala mute, 2 bole conditionate de
substante chimice vetruniltOre cari tree de la piirinti la copii, 3. bole conditionate
de microbil earl' trec de la piirinti la fet.

www.dacoromanica.ro
10 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
Pentru a pricepe modul cum se desvolta Mel° ereditare din, prima
categorie, trebue sal consideram desvoltarea embrionului, care la inceput
e format de un singer tesut, archiblastul, in care apoi intra din pantile
dinprejur, cari apartin oului, un alt tesut cu vase si sange, parablastul.
De ex. : o bola ere,ditara este poliuria care depinde de o anomalie mai
malt a ectodermnlui si find. ea la desvoltarea acestuia participit in mod
insemnat spermatozoidul, vedem ea si poliuria se mostenesce de multe
on de la tats, pe cand hernofilia care depinde de o anomie a mezenhimului,
se mostenesce de la mama, asenienea §i daltonismul se propagii de
la, mania. Trebtre insa nutat di mama care dal acesta bOla, de si provine
din o familie in care exists bola, nu presintil bola, dar o propaga copiilor
masculini. Acesti copii atinsi de b6la nu o propaga mai departe.
In alto casuri anomalia privescc tote foile embrionare impreuna si
atunci bola se mostenesco din partea tatalui sail a mumei si atinge atilt
baietii precum si fetele. Pontru categoria II avem spre exemplu faptul
constatat de mine, ca pail porumbeilor eari ail avut difterie se nasc de
multe on paralitici.
Iar trecerea directs a microbilor de la mama, la fet avem de ex. la
antrax (charbon), bacteridia tiece prin tesurtul placentar.
Se pot transmite prin ereditate nu numai bole, dar si calitati binefacetOre
si sub acestea nu pricepem numai calitatl de inteligenta sari de
forts, dar mai en skirt resister* in contra Melon i aici patent distinge
intro influenza mumei si a tatiatii. Asa putem constata cate odatli
ca eopiii devin resistenti in contra bolelor infectiose, dacil mama for a
trecut de curand prin aceste bale. Experientele ingeni6se ale lei Ehrlich
all aretat ca prin incorporarea sistematiea a substantelor otriivitore ca
ricin si abrin se nasce in corp.l nostru o substanta vaccinanta antiricina
spre exemplu. Acosta substanta se va transmite la copii, earl von castiga
prin acesta o resistentii in contra ricinului. Asemenea ubservilm la copii
o resistentil ore -care in contra anumitelor hOle infectiOse prin care all
treed parintil,
Pe Tanga acesta predispositiune inascutil mai trebue sal distingem predispositiunile
castigate dupe nascere. A3a o cicatrice sail pseudomembrane
vechi pot sal dea nascere la diferite cornplicatiuni morbid°.
Reiesa din eele de Oa acurn ca individul, nu numai do la nascere,
dar chiar din timpul conceptiuneT, din timpul conjugarii color duoi nuclei,
To ineontinuti supus influentelor lurnei externe. Ile aceea in definitiv o
predispositiune constitue o causal interns numai pentru individul respectiv,
ear daci ne saint la ascendent! grtsim tot-d'auna o causal externs care a
dat nascere la o directiune viciosil a desvolturel ce se va resfringe asupra
descendentilor.

www.dacoromanica.ro
CAUSELE BOALELOR 11
Se mai disting cause simple si complexe. Cand an traumatism produce
u fracturti de pilda, avem o causii simple. Dar cele mai multe bole nu
se produc in mod asa simplu. 0 causa Ore-care are de elect de a turbura
functiunea sail de a modifica structura until organ Ore-care; acestiti stare
Ins nu se mrtrginesce aci, cute acest efect pot° produce la rindul seri
alto urmdri, acestea altele, si asa se incateneza o serie de cause si de efecte
cari nutnai in ultimele for consecinte nasc bOlele. Asa de pildu, din
priciul pe care inert nu le cunoscem bine, se produce o degenerare sau
o atrofie a corpului tiroid, ceea ce la rindul sail provocii o stare generalrt
forte gravrt, insotitil de turburilri de nutritiune a tesutelor, turburrtri
functional° in diferitele sisteme, etc. Aici causa prima a infiuentat corpul
tiroid; insii nu degenerarea acestula constitute bola ci starea care resultii
pentra tot organismul pe urma acestei degenerAri.
Ace Iasi lucru. putem (lice si despre o degenerare, adesea or): tubercua
capsulel supra-renale, care produce o stare particularii de nutri-
lose,
thine a pielei cu alteratiunea nutritiunei generale si o stare nerrcisil do
o mare gravitate.
Acestrt st,iccesiune de cause si efecte o regrtsim in interpretarea causelor
celor mai multe bole; de aceea credem cii, e o conceptiune cu total gresita
aceea prin care ne mrtrginint la an cuvint pentru a diagnostica o bola
i chiar pentru a explica pricina mortii, cum se fiiceil mai inainte. Ri
mai cu sOmil in interpretarea causelor mortil gtisim acestil complexitate
de cause si efecte cari se provocii si se sustin reciproc.
In aderilr, e imposibil so 4icem cii, un om a sucombat din pricina pneumonia,
cand pe langil acesta mai area si o nefritii sau a raporta causa
mortii numai la o emoragie cerebralrt pe care o grtsim la autopsie, (And
in acelasi timp mai existti si o arterio-sclerosil. Arterio-sclerosa nu a Mout
sil morel individul, clar oxplrca accidental final, causa imediatii, a mortel
prin starea bolnava a vaselor. Acest mod de a pricepe si a cerceta causa
boleti si a mortel, a condus in descoperiri de cea mai mare importantA
in donieniul btilelor infectiose.
Inainte se credea cti fie-care b614 's1 are microbul sdu, s'a ve'clut inset
ca in cele mai multe casuri nu este destul numai an singur microb ca
sa producrt aceste bUle si cii, do obicei, cu invasiunea anal singur microb
intra si altii, earl conlucrOzrt, si cari pot ocupa, cu tinipul, rolul principal,
gray si determinant, in producerea bolei si a mortii.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA Ii
Atrofia
Intelegem prin atrofie o stare patologicg caracterisatg prin aceea ca un
complex de celule, un testa, un organ, un sistem sad chiar corpul intreg
se presintg, cu dimensiuni mai mid. de cat in stare normalii.
Se pate ca acestrt micsorime a luta pgrti a corpului sg fie legatil de
un proves petrecut Inc g in timpul desvoltgril embrionalui, fie ca partea
care era destinatg sg dea nascere organulai still sistemului respectiv nu
s'a format de lac, fie ca s'a format dar a crescut nurnai in mod incomplect,
fie cii s'a format si s'a desvoitat bine la un timp dar s'a distrus mai
apoi in timpul vietei intrauterine faril ca se se mai regeneiezc in mod
complect. On care ar fi mecanismul, resultatul e cg copilul intrg in viata
extrauterine cu o parte a corp.-dui r'6u, sail de loc,desvoltatg. si acesta stare
se conservrt pentru tag viata. Asa se explicii lipsa complectg sail starea en
total rudimentary congenitalg a unut testicul sail a omit rinichiii, sail lipsa
totals a unei 1/2 do creer, sad a creeralut intreg, on a mgduvei, on a
unei extremitati, desvultarea slabg a intregului sistem osos, etc. Dar act stil
stare de rnicsorime datoritg unei formatiuni incomplecte, numitri hipolasie
precum si aceea datoritg and lipse totale de formatiane, numitg agenesie
nu intro in cadral atrofiei in adeve"ratul inteles al cuvintului. care trebue
se fie aplicatil numai acelor procese in care micsorarea pang la disparitie
atinge tesute si elemente pang atuncI bine si pe deplin desvoltate. Studiulai
hipoplasiet si agenesiei '1 vom conslcra o parte mai largi cand
vom stadia monstruositatile, fe.maniind sil no ocupilm in acest capitol de
atrofia purg.
Ca si hipoplasia si agenesia, atrofia pate atingo une-ori un asa grad
in cat se pail fi recunoscutg si apreciatg cu ochiul liber. In multe casari
insii, avem a face cu atrofii cart. nu pot fi descoperite de cat en
ajutorul microscopulul; dar cart pentru acesta nu sunt mai putin importante
din punct de vedere morfologic par cat si a turburgrii de func-
Vane ce trag dup6 ele.
Cause ultimg a ori egret atrofii sty intr'aceea ca celulele nu se mat
nutresc in mod suficient, fie a, acestil lipsg de nutritiune e datoritrt lipsei
de material hrilnitor, fie cii, de si material hrilnitor existg in cantitate in-

www.dacoromanica.ro
ATROFIA 13
destulatore, dar gratie unei modificiiri a bimismului celulel acesta nu
mai ptite utilisa ceea ce 'I sty la dispositiune.
Se disting mai multe forme de atrofii : asa exista o atrofie, fisiologia,
analogy cu cea asia numitA prin inactiune ; apoi atrofia generalri
prin o micsorare a schimburilor organice si a nutritiunel, analogy cu
atrofia senilri, o atrofie mecanicg, prin compresiune, o atrofie de origin
nervosa etc.
Atrofia fisiologica este aceea care so presintil ca un fenomen obicinuit,
intoresiind in mod normal organele a ciiror functiune nu mai corespunde
trebuintelor organismului. Pe m'esurg ce acoste organu nu mai art de indeplinit
o functiune utila pe aceeasi mesurA si nutritiunea for se face
din ce in ce mai incomplect, Tar iele se vor atrofia, ceea ce arath, ca
existii, an fel de solidaritate intro functiune si nutritiune
Ast-fel se explicrt atrofia timusulut la copil, a ganglionilor limfatici
la adult, a genitalelor la betrini, a glandelor mamare la femeea care nu
mai lapteazill. Prin acelasi mecanism se produce atrofia placenta', a cordonului
ombilical etc. Tot din lipsa de functionare §i nutritie suficientri
consecutive se explicii, atrofia zisri prin inactivitate ce se observii pe diferitele
tesute ale unei extremWiti imobilizato printr'un bandagii off
printr'o paralizie, etc.
Ceind din causa unei bole generale febrile sari constitutional° tiso,
nutritiunea organismului e turburatri, diferitele tesute si sisteme se atrofiazil
succesiv panii, se produce o atrofie goneralg. In acOstrt formii atrofia
diferitelor tesute so face intr'o anumitti ordine, tot- d'auna constantii. 1stfel
primal sistem atins do atrofie e tesutul gresos. In ce privesce acest
tesut trebue zy amintim oil, pe lIngy atrofie si disparitie mai este expus
la tin fel de metaplazie adeasi schimbri intro ctit -va caracterul in urrna
conditiunilor modificat de nutritiune. Gritsimea dispitiruta va fi in parte
inlocuitA prin limfri lichiditi si de aceea, ce mai rernitne dinteun tesut
gresos atrofic, aprcipe nu mai are caracterele geisimei ci se presintii ca
un tesut gelatinos. Dupe grasime sent atinsi in al doilea loc muschit
apoi sFigele care se imputinezil, in mod absolut, tubul digestiv al crirui
lumen se reduce si a dire. perett so subtiaza Intr'un grad mare. Creerul
si inima rezisfa mai molt, pe ctind tote cele l'alte organe se atrofiazil si
se consume.
Atrofia senilli e datorita unei insuficiente in regenerare a celulelor din
causa indelungatei for existente; iea ar constitui tipul de atrofie prin sliibiciunea
celulelor, prin neputinta for intrinsecA de a mai utilisa materialele
hrilnitore. Atrofia senila intereseazil asemenea de predilectiune anumite
organe. Ast-fel pielea devine la britrini mai subtire, glandele pielet si
celulele for mai mitt, pNrul cade; stint interesatt apoi muschil, cartila-

www.dacoromanica.ro
14 cURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
gele, oasele. La aceste din urzna atrofia senile se traduce prin ceea ce
se numesce osteoporoza, adica, volumul osului conservendu-se,se resorbe
substanta compactii, marindu-se canalele medulare, far la urma se produce
o micsorare de volum a osului in totalitate. Atrofia analelor seminale,
provocii atrofia testiculelor si supresiunea spermatogenezel. Istovirea foliculilor
aduce atrofia ovarelor si cuiei metiopanza si sterilitatea. Umbra mai
apoi atrofia generals cu micsorarea tutulor celor l'alte organe si sisteme
si prin urmare a corpului intreg. 0 deosebire esentiala Intro atrofia senile
si acea prin lips' de nutritiune sty inteaceea ca cele doua organe,
anume inima si mai cu sema creerul care resists atat de met atrofiei
prin lips' ne nutritiune, se atrofiazii din potriva repede sub influenta senilitatii.
Mai cu soma substanta cenusie a creerului se atrofiaza din causa
atrofia si disparitiuneI celulelor cari nu sa regenereza. Circumvolutiunile
apar normale ca forma si ca Butner, sunt insa en molt mai subtiri si cu
scOrta cenusie 'nal ingusta. Cordul la betrini este tot-d'auna mic, fibrele
sale musculare, ca si acelea ale muschilor volantari, sunt mai subtiri si
in acelasi timp incarcate cu o cantitate mai mare de pigment ceea ce da
muschilor in totalitate precum si cordulal o coloratie mai inchisa in
care preclornina mai malt nuanta bruna, pentru care s'a si caracterisat
acesta stare subt numele de atrofie bruna.
In fine o forma interesentrt de atrofie e acea de origina. nervosa.
Se 'Ate intelege lesne infiuenta sistetualui nervos in unole atrofif data
ne amintim actiunea lul asupra vaselor cari's destinate a duce tesutelor
lichidul hranitor. Se scie asta-di eh' exists doua serif de nervi continuo in
parte in simpatic, av'end ca functiune, unii de a dilata, altil de a contracta
vasele si call in mod indirect. lucriind asupra vaselor, jtica un rol insemnat
in nutrititinea tesutelor. Ci in adever, cs cele mai multe atrofif
de origins nervosa depind in ultima analiza de starei in care se an
vasele subt iniluenta lesiunei nervOse.
Dar afar' de acestia mai exists inert alti nervi specialf, cart pe
linga
actiunea for asupra vaselor mai intluientOza in mod direct asupra facultatel
tesuturilor de a se nutri.
Acesti nerd' numiti trofici nu sunt coprinsi in simpatic ; el si-all mai
multi centri in creer, anume in scarp' cerebral', in lungul acheductului
lui Sylvius, in vecinatatea corpilor quadrigemeni, in maduva prelungitrt
si in lungul milduvei mai cut seamy a segmentului cervical al maduvei
spinarii. Et parasesc acesti centri si so distribuie organelor si tesiztelor,
nrmand mai cu soma traiectul nervilor motor!. Ast fel se pcite explica
atrofiile ce se produc in cursul diferitelor lesiuni ale centrilor motor!,
cum este atrofia limbel in paralisia bulhara, atrofia muschilor extremittitilor
in paralisia muscularii progresiva de origins spinals, atrofia fetei

www.dacoromanica.ro
ATROF1A 15
si a jumiitritii .opuse a corpului in cursul lesianilor unilaterale ale creertant
etc. Dar dacti in adever de regalii atrofiile se produc in cursul
afeetiunilor nervosa motorit ; ale pot ins'A, in casuri mai rare, sit ins)tescrt
si lesiunile senzitive.
Lepra este bola in cursul crtreia de multe on lesiunile sensitive se
complicit cu lesiunile grave de nutritiune. ..A.st-fel o formil a acestet bole
se caracterisezil prin aparitiunea unor pete pigmentate si insensibile, la
nivelul ciirora pielea capiitii in curtind bite caract9rele unet atrofit grave :
se subtiazti, devine mai lucie, Oral cade, etc.
In tote cele-l'alte piirti ale corpului, afarrt de aceste zone limitate,
nutritiunea facandu-se forte regulat, nu ne patent explica aceste atrofil
partiale de cat prin intluenta nervilor trofici a ciiror lesiune impiedica
nutritiunea regulate a pielet la acest nivel. lie alta parte ne existiind
Hitt an fel de tulburare de motilitate, ci numai de sensibilitate, suntem
fortati a admits ca exists nerve trofici cart urmezil traiectul firelor nervose
sensitiNe.
Mai exists atrofit de origin4 toxicrt. Ne intrebtim ins6 dacil atrofiiele
acestea nu sunt provocate tot prin actiunea asupra nervilor trofici, dacil
de ex. iodul care are o actiune atrofianra asupra glandelor, nu lucrezii
esential asupra centrilor de nutritiune.
tin organ sail tesut atrofiat se va presinta, bine inteles, cu dimensiunt
mai mitt, va fi mai dur, mai putin plastic, mat uscat in regulit generalii;
numai anume tesut, cum e eel grrisos, din pricing transfornArii asupra
careia am insistat, va fi mai mole si mat umed tend e atrofiat. Din causa
atroffiel inegale a diferitelor ptrtt, organul oferit o suprafatA neregulatit,
boselatA ore granulOsii tficatul, rinichiul). Tinithd soma de esenta procesului
morbid in atrofia punt, ar urma ca elementele tesutelor sa se presinte
in stare absolut normahl, cu deosebire numai de volumul celuielor
care e malt mai 'laic. Dar numai cu total exceptional vom avea o asemenea
imaging pe care am numi-o teoretia, si care de regula se complicit
Cu un alt fenomen adicri cu o proliferare celularti. S'ar piirea paradoxal
ca in atrofie sit vorbim de o inmultire de celule, faptul Inst
existil. Intre fibrele musculare atrofice ; intro canaliculii renalt mat subtirt,
cu celule mai mitt ; intro fibrele nervose mai subtirt cu. mielins fragmentata
; intre celulele grAsose rare, inegale, forte mid, exist5 o mai mare
mast conjunctiva, si in acest din urma tesut, si mai multe spatii gole ce
fuseserit ocupate de lichid. Ie adeverat ea ingroarea acestui testa conjunctiv
interstitial se face printr'o proliferare abnormt : divisiunea celulelor
se face mat malt prin fragmentare de cat prin cariokineza fapt
care, impreanil cu nutritiunea viciOsa, asigtul acestor celule numai o
viatiti ofemerii si o existentil mizerabilil. De aceea aceste celule, de si in

www.dacoromanica.ro
16 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
mai mare numer, sant mai mid, ad de la inceput caractere atrotice, cu
nuclei mici hipercromatici chiar in repaos fiind, precum se vede la celulele
pe care de destructiune. Nu trebuie sg confundgm acesta imaging cu o
alta care ar ptirea identied, dacd judecilm numai superficial.
In adev'er atrofia paronhimelor se pito produce si in mod secundar sub
intluenta unei prolifertiri primitive a tesutului interstitial, in acest cas
insrt tesutul conjunctiv proliferat are caractere de viabilitate, cut celulele
bine formate, divizandu-se prin cariokinezil si cu tendinta de a se organisa.
Ace lasi lucru, ca si in cele-l'alte tesute se vede si in sistemul nervos
central uncle o cantitate mai mare de nevroglie separa celulele nervOse
devenite mai mici ca prelungiri fragmentale si cu substantrt cromaticti
atrofieil sail dispgrutil.
S'ar pgrea cg existd un fel de concurentg intre tesutele de origing embrionard
diferitli : tesutul conjunctiv de o parte si eel epitelial, muscular
nervos etc., de alta. Cand tole din mind dispar, se atrofittzti, atunci eel
dintaig devine mai liber pentru a se inrnulti si a'i ocupa local si cand
acesta nu se Inmultesce in de ajuns pentru a umplea spatial llisat liber de
elementele atrofiate, ca in atrofia tesutului grasos, atunci lichidul is local
elementelor anatomies. Dar afara de acesta, mai este o altil imprejurare care
intunecrt tabloul unei atrofil pure. Se intampld, nu de rare on un alt fapt
paradoxal, anume ca un organ in realitate atrofiat sil aiba dimensiuni mat
mari ca de obiceiti. In aceste casuri partea functionald a organului, celulele
parenhimatoase sant malt imputinate ceea-ce din acest punct de
vedere justified' eticheta de atrofie; dar atrofia care ar tcebui sil results
de aici e compensatd si intrecutg une-ori cu malt prin presenta unei
marl' eantittiti de diferite snbstante depuse in jurul si in corpul celulelor
remase prectun si in local celor distruse. Nu avert aface de astir
datti, cu proliferarea tesutului interstitial care e de aprOpe inevitabilrt in
ori-ce atrofie ; ci cu nisce substante amorfe cu compozitiune chimica variabila.
Lucrul se esplicg lesne dacd ne amintim ca multe atrofii provin
din o slrtbiciune a celulelor de a asimila ; materiile hriinitoare ca atari,
sail dupd ce safer diferite transformatiuni, roman acolo neelaborate in
corpul si in jurul celulelor.
De si rezultatul final in aceste cazuri e atrofia celulelor si a organulul
intreg ; totusi, prezenta acelor substante staine, variabilitatea lor,
modal formatiunel for subt intluenta diferitelor stitiri morbide de reguli
infectiOse etc., ne face a separa cu total aceste procese si a le stadia
intr'o serie de capitole a parte call vor constitui studiul degenerdrilor.
Semnalran basil prin acesta legtiturd ce exitti intre degenerral si atrofie.

www.dacoromanica.ro
DEGENERA1EA GRASA 17
Degenerarea gpasa.
Organismul dispune si in stare normal de o reserve de grrtsime acumulafa
in diferite tesute sail organe ea in niste depozite naturale, printre
cart primal rol is joacii tesutul celular subcutanat si ficatul; in acest
din urniA organ 60/a din masa totaill e reprezentatii, chiar in stare
normaill, prin gr'astme. Iea se mai grtsesce intro fibrele muschilor. in cavitAtile
partii spongiose a tiselor si in mai mare cantitate in canalul
central al aselor lungi uncle constitue o parte din medava osoasii, in jurul
unor organe, ca rinichiul, si iu mai mare cantitate in jurul bulbului ocular
etc. apoi in stare de emulziune, in mare cantitate iu lapte, si in proportittne
mai mica si in stare de emulziune mai fine in toate lichidele si
produsele de secretiune ale organismului : in singe, in limfrt, in sudoare, in
sebum etc. Singurti urina in stare normala nu tontine gritisime. tirasimea
organismului provine in parte din con alimentar6; o parte din acesta
din urmil se arde in contactul oxgigenulai intretinind ast-fel pe de o
parte Caldura corpulai iar pe de alta transformandu-se in fortti dinamicii,
iar alth" parte se depune pontru a indeplini alto roluri, nu mai putin
utile, cum e acela de a umplea golurile 'Late de diferitele organe si
tesute, de a impiedeca pierderea de caldurii prin reaua s t conductibilitate,
de a proteja unele organs contra compresiunilor si insultelor externe etc.
Dana echilibrul intro consumarea grilsimei prin oxigenare ;i intro
introducerea sail f irmarea ei e rapt in defavoarea primului proces, atunci
grilsimea se va depitue intr'o cantitate mai mare si cu deosebire in tole
done reservoril principale : in tesutul celular, atat de sub piele cat si
in acel ce acoperit si separil diferitele organe, si apoi in ficat. Va contribui
in aceasta o alimentatiune abundentA pe de o parte iar pe de alta
tote cauzele care impedecii consumarea grasimei precuiu : neactivitatea
muscularii; suprimarea unor functiuni importante, pre3um o cea genital4 ;
ast-fel se explicrt ingrilsarea scapetilor si a femeilor dupe menopaturt ; lipsa
de activitate intelectualli, imputinarea cantitiitei de oxigen adusrt tesutelor
etc.
Una' indivizi au o predispozitiune iniiscutit pentru depunerea ex.ageratil
a grasimei in tesuturi, :;;a1 vede la acestia o acumulare enormrt de grasime
nemotivatrt prin nici una din cauzele provocatore cunoscute, si care nu
poato fi intluentatii prin mijlOcele dietetics, constituind starea de °hesitate
generailt sari polisarcia, care nu este ftird inthtente asupra indeplinirei
regulate a diferitelor functittni.
Dar grilsimea neintrebuintat4 sub intluenta cauzelor amintite nu se depune
numai in tesutul celular si in interstitiile organelor si tesutelor, ci se
":abet -Sion. Curs de anatomic a atologial.
2

www.dacoromanica.ro
18 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
acumuleza si rn interiorul celulelor. La 6menii grasi, la eel ce se expun in-
Iluentei alcoolultil fosforului, arseniculul si altor substante earl' prin
avditatea for pentru oxigen preserva griisimea contra oxidatiunel, se vede
in interiorul celulelor parenhimatOse, in celulele ficatului cu deosebire,
o cantitate de griisime sub formil, de picitturl, cu malt mai mare ca In
stare normalil.
Trebuie insa sa facem o deosebire de o importanta capitals. CT'risimea
din celule p6te sk" aiba dolfa origin! diferite : 1) poate proveni de acolo
ca griisimea adusa de singe nu puate fi arsi din una din cauzele expose :
cantitatea iel prey mare sail insuficienta oxigenului. In acest caz se
petrece in celule acelasi lucru ca in interstitii : deptinerea grasimei,
ceea ce constituie infiltratiunea grilsoasa. 2) Se poate ca grasimea sii
rezulte dintr'o transformare a protaplazinel celalei insiisi. In aces! caz
avem degenerarea gras4.
In adever, fiziologia a stabilit ca grasimea organizmului nu provine
toatit numai din cea alimentarti ci si din descompunerea hidro-carbonatelor
si a albuminoidelor.
Din descompunerea albuminoidelor rezultii dole ompusi secandari, anal
azotat si anal neazotat ; eel dintaiii se oxideazg, succesiv pentru a se
elimina subt formil de uree, iar eel neazotat dii rnaterialul pentru formarea
griisimei. Tot asemenea din hidrocarbure se desface grilsime, produchndu-se
in acelasi time apil si acid carbonic Aceste transfermarl
ale albuminoidelor si hidrocarburelor se hie sub intluenta protoplazmei
celulare printr'un proces analog cu tin fel de fermentatiune.
In urnirt intervine procesul de oxidatiune intercelularil care arde grasimea.
Ie lesne de inteles ca toti agentii earl opresc ajungerea oxigenulul in
tesuturi, sail acei eari it utilizeazii pentru a satisface afinintile ion
chimice precum ie alcoolul, fosforul, arsenical etc. vor face ca procesul
de elaborare al substantelor alimentare din singe srl nu intreac'a stadiul
de formare al griisimel, care neputand fi ars5., se depune. Aceastii, prefacere
nu se margineste numai in albuminoidele alimentatiunei, dar
poate interesa chiar substanta alb uminoida vie, protaplazina col ulara. Na e
nevoie sq mai insistrun asapra gravitittii ca malt mai marl' a acestal din
urmii fenomen. Asa se poate intimpla in tote cazurile in can exists o
stare de sliibiciune a vitalit:itii celulelor. La Vitrinete bunii oars, and
celulele devin mai patine si mai slabe, se produce, an numai o atrofie,
dar si o degenerare grass, si stint anarne part unde se produc degenerAri
caracteristice senilititil. Asa cartilagele batrinilor, pe lingA atrofia ion, se
(listing si prin niste pete mai opace, mai mate, mai galbene in masa
albs sidefie a cartilagiului datorite depunerel grilsimel in interiorul
cripsulelor si celulelor caf ilaginoase; asemenea imprejurul corned. ce

www.dacoromanica.ro
DEGENERAREA GRAS, 19
formeazd un cerc galben, cereal senil, produs grin depunerea si acumulama
grasimei in tesutul sclera:.
Mai importanta e pentru not degenerarea depeudentd de o slabiciune
a celulelor sad de o oxidatiune insuficienta sub influenta unei cause 'norbide.
Vom cousidera in primal be degenerarea grasa ce se produce in
cursul anemia. Un organism anemic dispune da o cantitate mai mica
de oxigen, din causa ca acestil bola e legato cu o destructiune a globulelor,
earl precum stim ail fuuctiunea de a loga molecula de oxigen din
aerul inspirat si a o duce celulelor. Din acestd causa nice grdsimea alimentara
resorbita de intestine nice aceea ce resulta din descompunerea
protoplasmei celulare nu va fi arse si se va depune in celule.
Asa se explica faptul ca de multe on personele anemicc sunt grase;
in mare parte pentru acelasi motiv, femeile, care relativ ad mai putiu
singe do cat barbatil si la care si activitatea respiratOre, din causa modului
for de viata, e mai slabs, stint mai grase in reguld generald de
cat barbatir.
Alti agenti toxici precum alcoolul, fosforul, arsenical produc cam pe
aceeasi tale dogenerarea grasa din causa aviditatii for mar): pentru oxigen,
care este ast-fel rapit de la destinatiunea sa de a distruge grasimea. De
mare importantii este degenerarea care so produce in cursul bolder infectiOse.
Asa in cursul difteriel se prduce o degenerare grasa forte gravd, mai
mai cu soma a rnuschiului cardiac, tot asemenea degenerarea intensd a
ficatalui si mai apoi a rinichilor in cursul icterului gran, degenerarea
tuturor organolor dar mai cu soma', a rinichilor si ficatului in febra
puerperala si in genere. in tote boalele infectiose acute febrile si cu mers
repede.
Totusi infectiunea nu trebue sa fie tocmal fulgeratore ; caci atunci depunerea
grasimel n'are timpul sa se facil ; asa in febra puerperalii care
se termini repede cu marte, cu tots gravitates infectiuna, degenerarea e mai
putin intensd decit in cazurile acute dar care totusi ail ore-care duratd.
Pe de alta parte se 'Dote produce degenerare grasd si in cursul bolelor
infectiose sad constitutionale cronice insotite de o alteratiune generals a
nutritiunei care influent6za, vitalitatea tesutelor, cum e tuberculosa si
allele forme de diabet. Degenerarea grasd ce urmeza infectiunilor se
explica in parte eel putin ca si acea consecutiva intoxicatiunilor. i in
infectiuni avem substante toxice secretele de microbi car): se adreseza
celulelor micsoranda-le vitalitatea ; iar in al douilea loc, ele, impreuna
cu febra inalta, micsorOza oxidatiunea interstitialri, influentand centrii
nervosi respiratori pe de oparte, iar pe de alta produand o destructiune
mai grabnica a glohulelor resit

www.dacoromanica.ro
20 CURS DE ANA.TOMIE PATOLOGICA
Sub infiueuta depuneret grilsimel in corpul celulel functiunea anorrnalr
se mat agravezrt spre a se sfarsi cu destructiunea of totalii. Nucleul e
partea din celulti care dispare, se disolvrt mat intair ; odata nucleul dis
pitrut celula nu mat pike sit se curete de grAsimea depusr si e destinatrt
sii piarr. De si, precum am vedut din cele spuse, degenerarea grits6sr
implica, cel putin in unele cazurt si o activitate celularr, pe langa oxidatiunea
insuficiontr, totusi acumularea grilsimei so poate continua si dtip'6
mortea celulei, atunci and acosta nu mat pate exercita nice un fel de
actiune, adecr dap() ce s'a distrus nucleul; numat ast-fel se explica miirirea
continua a corpului celular, chiar dnpr, disparitia nucleulut, prin adilugare
de gritsime.
Se mai stie apot, ca atunci cand un cadavru este expus mai malt timp
umezelet sail Omit chiar subt apr, sufere o descompunere particular r, prin
care tesatele sint transforinate pa rind in grAsime, constituind ceea-ce
numeste aclipocire sail grrsime de c.idavru. Nu ne patent explica aceasta
prefacere a materiel albtuninoide moarte in gritsime de cit prin actiunea
particulars desftiluratit de micro-organisme in conditiunile particulare
in care se &este cadavrul. Baca acOstr transformare in grrsime so 'Ate
face si rani rolul activ al celulei, atunci ne mat putem explica degenerarea
grasi in ennui infectiunilor si prin actiunea chimicit directs a
microbilor 11100..
Se stie ca conditiunile de vigil ale microbilor sunt foarte variate, unit'
cer oxigen, altii nu, altit prospereazil in aname medii hranitoare, altil in
altele. Dacu un microb se nutreste do predilectiune cu substante azotate,
el va grabs descompunerea protoplazmel celulare pentru a-si apropia partea
azotatil, kisand partea ne azotatil pentru a contribui la formarea si depunerea
grrsimel.
Tot atilt de important ca cunoastcrea pricinelor earl pot produce degenerarea
grasa e si studiul par anatomic al acestei leziunt.
Caracterole microscopice ale acestei degenerrrI,variaza in oare-cart limite,
dupr felul organulut in care se produce si in parte si dupil imprejuritrile
in car): se face, precum si de inteusitatea degenerrril.
Asa an ficat gras e de regulr mai mare, suprafata de sectiune are o coloratiune
variabilii dupti cantitatea de griisime continutrt : cand aceasta e
in cantitate mica, pArtile degenerate se prezintr mai malt ca peto brume
galbene ocupand mai malt periferia lobululut pe and central, represintat
prin vena suprahepaticii si ptirtile centrale ale lobulului, art o coloratie
rosie brunii; adesea se intempla ca partile periferice grase stint si ceva
mai ridicate la suprafata, asa ca suprafata ficatulut e mai putin netedr.
Cand griisimea e in mare cantitate, and ocupr, precum se poate intOmpla,
t)t, organul, atunci ficatul e fOrte mare, mat tare si mai rigid and e la

www.dacoromanica.ro
DEGENERAREA GRASA 21
rikealii, mai moale si mai plastic la o temperatur mai ridicatil. Suprafata
de sectiune din causa abundentei grilsimei si a anemiei concomitente are
o coloare galbenti deschisii ca ficatul de gftsca", e mai opacg, mai unsuroasii.
Riidend suprafata organului en cutitul obtinem pe lama lichid amestecat
cu singe, in care se disting foarte bine cu ochiul liber inotand piciltari
de gra'sime. Acest mod de cercetare al grilsimei ne dil indicatiuni pretioase,
k.hiar cand degenerarea e foarte putin inaintatil.
In rinichi degenerescenta ocupa mai cu searnii substanta corticald si
aflame mai malt, cum vom vodea la studiul istologic, tubii contort'.
De aceea, en ochiul liber se disting bine in substanta corticalli done
serif de rase alternand unele Cu altele, unele mai rosii brume corespunzOnd
arterei interlobulare si altele corespundend labirintului propriii
zis cu o coloratie brurai-grizrt-galbenii, sail grizrt galbend, sail mai carat
galberai, dupil gradul de anemic), dup'd intensitatea degeneeirii grase si
duprt existenta si gradul altor degenerAri concomitente cu cea grasa. Ca
si pentru ficat, degenerarea gra;ii produce si in rinichi o hipertrofie variabilii
a organului.
Un mare interes presintrt degenerarea grasri a inimei. Cand e putin
intensii si atinge toall musculatura in mod difus, nu poate fi apreciatil cu
ochiul liber. Dacit atinge un oare -care grad, si mai cu seamy daca e foarte
intensd, musculatura devine mai palida, la nuanta bruna se adauge mai
malt una galbenrt de cat rosie ea in cordul normal; iar nuanta galbena
poate ajunge atat de intensa in cat sil predomine; avem atunci o musculaturA
galbenit ea frunza vestedd, fribila, !laser', moale, lipsitill de elasticitate.
De multe on lush degenerarea grasti a cordului nu e difusit, ci ocu.0
prirti limitate. In acest cas, pe fundul ros-brun al muschiului se desfac pete
sail retelo galbene degenerate cari ocuprt mai malt piirtile interne ale
musculaturei. Adesea acest fel de degenorare se limiteazR pe muschii
papilari si pe coloanele clirnoase : atunci se vede un sistem do dungi
formand une-ors un fel de retea sail nisce pete mai neregulate cart dais
endocardului un aspect tigrat.
Sub microscop gritsimea se prezinth ca niste picaturi transparente, in
stare proaspail, cu un contur dublu Intunocat, ocupand protoplazma eel u-
'aril sail spatial dintre elementele anatomice. Cand piciiturile sint foarte
mid, se vild ca niste granulatiuni fine in protoplazma celularrt, cali ail
calitatea de a nu dispiirea sub intluenta acidului acetic si alcalilor, ceea-ce
le distruge de picalurile albuminose. Cand tesutul a fost fixat in alcoor
celulele de grasime apar ca niste vacuole, iar parenchimele degenerate
se v'ed ciuruite de gilari cart insemna local ocupat de picilturile de
grilsime. Se poate face mai bine studiul istologic al degenerrtrii grase pe
tesute fixate in lichidul lui Arilller, care pilstreaza destul de bine grilsimea.

www.dacoromanica.ro
22 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Metoda cea mai pretioasil este fixarea in reactivi ce contin acid. osmic.
Unul din .cei mai recomandabill e lichidal triacid al lui Flemming, carene
permite sa descoperim in tesute cea mai mica picatura de grasime,
gratie coloratiunei negre caracteristice ce ii da.
Un punct important in studiul acestei degenerari e de a putea recunoapte
cand avem a face cu o degenerare i and cu o infiltratiune grasoasa.
In adev6r, am vkut a tole douse' procese se deosibesc intro eler
prin mecanismul dupe. care se produce grasimea pi nu mai putin mai e e
deosebirea ai in ce privepte gravitatea lor, de oare-ca degenerarea presupune
pi o alteratiune grave a vitalitatii celulelor pe langa viciul de
oxigenare si ruperea echilibrului nutritiv care prezida la infiltratiunea_
grasoasa,.
Asa s'a zis ca infiltratiunea se deosebepie de degenerare prin aceea ca
in cea dintaiti picaturile de grasime cunt mai marl. pi conflueaza roped°,
apa a de regula celulele infiltrate cu grasime s'ar prezinta ocupate deo
singura picatura mare de grasime pi la una din margini se mai vede
o zone de protoplazma, in care e ingramadit nucleul comprimat; pe cind
in degenerare picaturile slut multe pi foarte mid dispuse in jurul unei
mici mase de protoplasma, mai mult centrals, in carp e cuprins nucleul.
.2\
rY-5.1vrt
,t? AZ; OtY
I'l?' .1
A
,tztavtR. (0,31
5E
Fig. 5. Degenorare grasit a canaliculelor seminale e celula interstitiale
proliferate 9 gnte de grAsime In celulele intracanaliculare.
S'a mai zis ca nucleul se pastreaza in infiltratiune, pe tend din contra
se distruge in degenerare. In ficat, care a servit mai cu salmi pentru
studiul comparativ al color doua procese, s'a crezut ca infiltratiunea,
spre deosebire de degenerare, ar fi ocupind mai malt periferia lobalilor
in vecinatatea spatiilor porte. Fie-care din aceste semne distinctive are
oare-care valoare, cu conditiunea numat ca sa nu fie hat in mod. ab-

www.dacoromanica.ro
DEGENERAREA GRASA 23
solut, did adesea or si, din nenorocire, poate in tale mg multe cazuri,
nu ne vor servi malt in stabilirea unlit diagnostic diferential.
E adevtirat ca de regula in infiltratiune exists o piaturrt mare si in
degenerare mai multe picitturi mid de griisime in celula, nu vom nega
ca destructiunea nucleului e mg malt legate cu degenerarea de cit cu.
infiltratiunea ; dar se intimplii de multe on si contrariul : si in degenerare
*Munk) pot conflua pentru a forma aria mare ; si infiltratiunea,
daca duraaz1 mai malt, adace cu sine destructiunea nucleului.
Dar coon ce ne incurcrt si mai molt, 0 ca tale douii procese se petrec cele
mai multe on concomitent : araturea cu on -ce degenerare se produce si
o infiltrare gritsoasii; si de alts parte on -ce infiltratiune griisoasg mai
veche va provoca o stare de sliThiciune, chiar a celulelor inconjuriitoare
neatinse, care duce in degenerare. Insuficienta taturor mijloacelor istologice
asupra acestui punct se vede si de acolo ca s'a recurs in an mijloc
hirnic, anume de a se face dozarea substantelor albuminoide continute in
organul respectiv : cind aceasta cantitate e normara, am avea a face cu
o infiltratiune; dacii e subnorniala, ar fi o probg ca o parte din protoplazma
celulelor a fost prefitcufa, in griisime si am avea prin urrnare
a face cu o degenerare. Dar era chiar mai dinainte de provitzut dificultgtile
multiple cari se opun Ia aplicarea acestui procedert, care in
adevi5r nici nu are aplicatiune practice.
De aceea de multe on vom fi siliti s'A renunttim la aceasta diferentiare,
ma'rginindu-ne numai a apretui gradul si gravitatea procesuld. Pentru asta
trebue sa avem in vedere localizarea procesului. Asa de pildii, o infiltratiune
gritsoash a celulelor ficatului, dad' nu trees peste oare-care limite,
nu are nici o importantii, de oarece si in stare normalii ale contin gritsime;
acelas lucru vom zice despre degenerescenta grash" a epiteliului
ung mamele in lactatiune, de oare-ce, produsul de secretiune normal al
acestui glande e legat de o degenerare grasii cu destructiune noincetatit
a celulelor glandulare. Dar dacit vom ga'si grasime, chiar in cantitate
mica, in epiteliile tubilor renall, cari in stare normal:a nu contin de ion
grasime, atunci procesul capittri, o gravitate mare. De asemenea daca alaturea
cu transformarea grasa vedern o tendintit a celulelor, dar mai cu
soma a nucleilor, de a se fragments, a se disolva si a dispare, va fi un
sewn a pricina care intretine degenerarea se adreseazsd direct elementelor
anatomice, comprornitindu-le in mod gray vitalitatea. Ogg on cite gritsime
ar tontine celula, totusi se poate curAti, restabilindu-se prin aceasta
cind conditinnile defavorabile dispar daca nucleul ei mai exists, dac'ct
mai are inert vitalitate, pe dud nucleul °data distrus, celula e perdutrt
0i, chiar daca pisimea se rezoarbe mai tirziii, rezultatul va fi o
atrofie a organului, cum se intimplii in atrofia galbenit acute a ficatului.

www.dacoromanica.ro
24 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Din cele spuse reese in parte a celulele parenbimatoase, functionale,
ale organelor glandulare sint sediul de predilectiune al grasimei in degenerarea
grass : celulele hepatice in ficat, celulele acinilor glandular".
in pancreas etc., celulele tubilor si in primal loc al tubilor contort" in
rinichi; dar nu sint scutite nisi endoteliile vaselor, nici celulele interstitiale.
Ast-fel in rinichi, in cazurile mat cronice, se gilseste grilsime in
endoteliile anzelor glomerulare si in celulele tesutului conjunctiv dintre
tub ".. In muschi, si mat cu soma in musculatura cordului, care ne intereseza
mai malt, grasimea se acumuleza mai intern sub forma do picaturi
asezate in siruri regulate intro fibrilele musculare, mai apoi apar picaturt
de grasime si in grosimea acestor din arms. Cu cit grasimea se inmulteste,
cu atit striatiunea transversals devine mai putin aparenta si in
-cele din urma fibra muscularii se reduce la siruff paralele de picaturi
de grasime, cart reaminteso dispozitiunea i local ocupat de fibrile.
In sistemul nerves central, si mai on soma in ceea ce sa caracterizeaza
sub numele de focare de ramolitiune in creer, datorite anal viciu cronic
de cireulatiune, degenerescenta grass joaca cel mai mare rol : celulele apar
pline cu picaturi de grasime, mielina fibrelor se rezoarbe de asemenea
in picaturi grrisoase. In afara, de degenerarea celulelor nervoase si a
-fibrelor, preoum si de grasimea ce exists libera sub forma de picaturi
intro elementele anatom ce, se mai vad in aceste focare si niste celule
rotunde ca niste leucocito une-oft, de cele mat multe on mat mart, avind
un aspect aproape muriform, gratie faptulut ca tot corpul for e ooupat
de niste granulatiuni foarte refrigonte, intro cart nu famine de cit an
foarte mic punct ocupat de nuclei. Aceste granulatiuni nu sint de cit
picaturi foarte fine de grasime, ce infiltreaza si mascheaza aproape toatil
protoplazma celulei. Aceste celule ail Post observate in focarele de ramolitie
cerebrala peutru prima oars de Virchow, care a descris starea
for sub numele de degenerare granulo-grasoasit
Aceste formatiuni nu sint specifics pentru degenerarea sistemulut
uervos : in ori-ce puroia cele mai multe leucocito se prezinta sub forma
granulo-grasoasa ; celule in degenerare granulo-grasoasa se gasesc in
interiorul multor chiste, in cercul galben ce incunjura on -ce infarct
anemic' pi aproape in ort -ce degenerare grass. Natura acestor celule e
variabila, une -ort reprezinta leucocite degenerate sail cart au inglobat
picaturt de grasime, din spatiile interstitiale, alto on pot fi celule fixa
conjunctive sail endoteliale umflate. Vom mat reveni in patologia specials
asupra degenerarif grase care e una din cele mat importante §i
mai frequente, de oare-ce constitue una din fazele prin care tree toate
elementele organizmului, inainte de a ajunge la eomplectil destruetiune,
cind supuse unei morn lento

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA
Degenercirile albuminose.
In celulele organismuluf intra ca parte constitutive substante albuminoase,
ce 'al ad origina in albuminele alimentatiunei. Acestea, dupe ce
au suferit actiunea sucurilor digestive, ajung irupreuna Cu sangele pi limfa
in profunzimea tesatelor spre a servi la repararea pierderilor ce incerca
elementele anatomise prin faptul functionarii lor. Aid Ins acesta albamina
circulanta, de si subt o forma solubila gratie digestiunei gastrice
si intestinale, nu va putea indeplini, in starea in care se aila, rolul pentru
care este destinatil, adeca hranirea organismului elementar, a celulei. Caci
clack' *tile cele mai importante, din punct de vedere vital $i functional,
ale celulei, aunt de nature albuminoasa, aceasta nu insemneaza ca ar fi
formate din albumina asa cum ajunge in tesute. Aceasta nu se asimileaza
de-a-dreptul, ca atare, ci sufera mai inteiu o none elaborare, o nod) transformare
din partea celulei; pi numaT in urma acestef digestiunf intime,
celulare, albumin& va putea fi incorporate, asimilata de dare celule, va
putea cu alte cuvinte sa se preface din albumina nutritive in protoplasma.
Results dar de la sine ca asimilarea intima a albuminei presupune
o functionare regulate a celulei. Orf -ce tarburare in functiunea
celulei va traps dupe sine o elaborare vicioasa, imperfecta a albuminel ;
aceasta se va depune in corpul celulei sub o forma mai putin solubila,
deci mai putin asimilabila, nu va putea fi incorporate ca substanta colahart,
ci va remanea ca un adeverat corp strain in sinul protoplasmef,
sail in jarul of.
Se intelege a tot felul de agenti fizicf pi chimici capabilf de a modifica
celula in structura orf compositiunea of, pot conduce la un asemenea
sfersit. Dar, do bunt seams et nu exists cauza mai grail §i mai
frecventa pentru aceasta, de cat infectiunile microbiene. Fie-care microb
patogen intluenteaza celulele intr'un mod deosebit, atat in ce privesce
structura, cat pi compositia lor. La aceasta actiune, de cele mai mete on
vatematoare a microbilor si produselor lor otravitoare, celulele respond
printr'un fel de reactiune, printr'o schimbare de functiune in sensul ca
uzeaza albuminoidele hranitoare, nu numaf pentru propria lor intretinere
ci in parte si pentru a fabrica substante capabile de a indulci intluenta
III.

www.dacoromanica.ro
26 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
nocivg a microbilor si toxinelor lor, cut alto cavinte pentru a apera organizmul
contra infectiuneT, preparand substante microbicide si antitoxic°.
Dar dacg aceastg luptg, care consume colulele ca Si organizmul introg,
dureazg prea malt, materiile albuminoide rest elaborate se vor depune
ca niste precipitate, ca niste produse de secretiune particularg in corpul
si in jurul celulelor, contribuind incg si mai malt ca sh le compromitg
functiunea. Iar acest viciii in functionarea celulelor, impreung cu depunereg
precipitatulni albuminos in tesuturt, constitue ceea-ce numim degenera'rile
albuminoase. Ast-fel explicate, aceste degenerg.ri ne apar ca o
reactiune de intoxicatiune a celulelor invinse in sfortarea for de a apera
organizmul contra agentilor Thlematort si in special contra infectiunilor.
De aceia va trebui si le considergm dintr'un punct de vedere cu mult
mai larg, de cat so face de obicei5 prin arta° didactice de anatomie patologicri.
A.m zis degenergri albuminoase, pentru cg insusirile chimico ale
albuminet ce se depune nu stint tot-d'a-una identice. Nu cunoastem exact
aceastg compozitiune ; putem spune numai cg, prezintg puncte de asememare
intro ele, pgstrand taus): caractere distinctive ; cg, se apropie mat
mult sail mat putin de albumins, normalg, fare a se confunda cu ea; cg represintg
in parte niste izomere, rezultate din transpunerca radicalilor
in molecula atat de complicate a allminiuel., on o combinatinne a albuminei
cu an carbuhidrat; cg altg data se depun sub forma unlit fibrine,
on globuline, ort albumoze, aTend de obiceiti o sulubilitate inferioarg
albuminei fiziologico.
Avond in vedere aceastg compositiune chimicri variabilg, care trage
dupe sine si unele caractere fizice si microscopice distinctive, patologistii
as facut diverse clasificgri ale degenerescentelor albuminoase, admitend
degenerarea mucoasg, coloidg, hialing, granuloasg, edematoasg etc. Dar
toate acestee clasificati Lint nu ail pie]: o bug' rationalrt, pentru ca nu
avem caractere sigure prin cart sa putem distinge in toate cazurile, un
coloid de un hialin de exemplu; pentru ca substanta mucoasg si hialing
nu cunt tot-d'a-una una si aceeasT, de oare-ce stint multe foluri de mucus
precum sant multe feluri de hialin, si pentru ca trecerea de Is unit la
alta dintre aceste varietrttt e foarte gradatil. De aceea credem ca aceastg,
clasificare, facutg numai pe baza until sari and caracter relativ Si inconstant,
n'are o valoare realg, ci numai aceea a unei scheme destiriate
a ajuta momenta ; tar not, dacg Tom vorbi de ea, vom face-o mai mule
pentru a areta cg nu e bung.
Tumefaccia tulbure sag intumescenta tulbure a lui Virchow reprezintg
primal grad de degenerare albuminoase; ea este caracteristizata prin o
stare de tumefactiane a celulelor din cause cg protoplasma celnlarg tontine
o cantitate de grh'unte albuminoase.

www.dacoromanica.ro
DEGrENERARILE ALBIIMINOASE 27
Credem ca aceast5 stare este o degenerescenta iar nu o necroz'a, pentru
ca celulele atinse de tuniefactiune tulbure se pot restabili cu total, data
degenerescenta nu e prea inaintath §i mai cu seams dad( nucleul e
inc viii.
Intumescenta tulbure e forma de degenerara cea mai heel., entii a organelor
parenhituatoase, glandulare §i anume a elementului functional al
acestor organs, al eel alder for epiteliale. Pentru aceasta '1 se mai dri in
practice numele de degenerare parenhimatoasrt. Se intalne§te de tale mai
dose on in rinichi, destul de des in ficat §i in alts glande, precum §i
in musculature inimei. Ea poste atinge organul in totalitate sad poate
fi mai mult sail mai putin limitata". Cand e putin intinsa, se recunoa§te
sub microscop ca oare-care greutate qi nici de fel cu ochiul liber.
Organul atins de intume$entii tulbure e putin mai mare, mat fiasc §i,
dacii, nu exists in acela§i timp si o iperemie prea mare, e mai moale. Moliciunea
so poate judoca §i prin pipeit, dar mai avem pentru a o constata
un alt criteriti pretios : mrtrginele suprafe(ei de sectiune se pleo§tesc §i
se resfring peste capsulele fibroase invinitoare (in ficat, rinichiii pi inimrt).
Tot pe suprafata de sectiune se apreciazii mai bine schimbarea de coloare :
in coloratiunea obi§nuite se amestech' o nuance cenu§ie mai mult sail
mai putin evidentii, desemnul organului e §ters, iar, in afaril de aceast6
uniformizare suprafata de sectiune mai apare mai mats, mai tulbure ca
§i cum s'ar fi turnat peste ea ap'a, fiartg.
Fig. 6. Tumefeetiuile tulbure en mortifiearea celulelor renichiniul t in vecintatea
unor embolil microbiene cb i, tub aprope normal.
Subt microscop se vede ca celulele sunt mai urntlate ; granulatiunile protoplazmei
sunt mai marl', mai grosolane, mat inmultite, mai manifesto

www.dacoromanica.ro
28 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Bind mai opace. Aceste granulatiuni contribue ca celule si aparrt mai
putin limpezi, ea $i cum ar fi acoperito on un Val; $i nucleul se vede
namal cu oare-care greutate dincolo de granulatiunilo cart '1 acopgr. Se
intemplg chiar ca nucleul sg nu se vadg de lot, Si sg nu devie evident de cit
subt influenta acidului acetic, care disolva granulatiunile albuminoase, spre
deosebire de tale grgsoase. Data prin Aceastg manoperg raided nu devine
vizibil, restabilirea celulei nu mai To posibilg; atunci numal avem adeverata
nocrozg celularg.
Cind pricina ce a produs degenerescenta inceteall mai inainte de a
se fi produs alteratiuni mai prof u.nde, mai inainte de a fi dispgrut nudeal,
protoplazma celulei poate redeveni striping, poate reactiona in sensul
de a arunca in chile excrementitiale precipitatele albuminoase sad chiar
de a le utiliza in parte, pentru proprfa iet hrand. Se produce, cu un cuvint
ceiea ce am putea numi rezorbtiunea produsului de degenerare ;
Tar celula se restabile$te ad integrum.
Dar dacii aceastg stare dureazg mai malt, prin compresiunea ce celulele
umflate exercitg una asupra alteia pe de o parte, din pricina vitalitgtii
for compromise pe de altg parte, se desfac uncle de altele, '$1 pierd forma,
din cubice sad poligonale ori cilindrice devin rotunde, se desfac $i de
membrana bazalit, cad in interiorul lumenului glandular ca ni$te mase
protoplazmatice informe, granuloase $i se sliming ca atari amestecate in
produsul de secretiune. Prin urmare, intume$centa tulbure qureazi descuamatiunea,
curgtirea oare cum a organului de pgrtile degenerate, preggtindu-1
prin aceasta pentru reparatiune, care, clack' ieste sg se facg, nu
se poate realiza de cit prin o regenerare a colulelor pierdute.
Intume$centa tulbure poate area insg si un alt mors. Molecula de
albuming din granulatiunile descrise se poate descompuue in substante
hidrocarbonate si extrative azotoase pe de o parte, earl se eliming, $i in
grasime pe de altrt parte, care insit se depune in protoplazma celulei in
local granulatiunilor albuminoase intumewenta tulbure se preface in
degenerare grasg. Aceastii transformare To foarte frecuentrt. Degenerarea
grasrt a parenhimelor to poate in majoritatea cazurilor preceded de tumefactiunea
tulbure a colulelor.
Relativ la origina acestui fel de degenerare albuminoasg putem spune
eeea ce am spus in parte $i vom arata mai pe larg, studiind celealate
degenergri. Iea poate fi datoritg si intoxicatiunilor prin acids, prin alcaline
si metale ; dar in primal lot, $i mai frecvent recunoa$te drept pricing
infectiunile microbine ; constitue leziunea initialg si constants a patenhimelor
glandulare in difterie, variolg, febra tifoidg, cu un cuvint in
toate boalele febrile $i infectioase.
Degenerarea mucosa Mucusul confine o substantrt albuminoidg : muciha

www.dacoromanica.ro
DEGENERARILE ALBUMINOASE 29
din grupul ptoteidelor, moale, semi - solids, amorfil, transparenta ea sticla,
coagulindu-se prin acid acetic sub forma de fire ort de flocoane ce nu
se redisolva intr'un exces de acid ; precipitabila Era a se mai redisolva
prin acizit mineral'; formand cu alcoolul un precipitat, care disolvandu-se
in ape fierbinte se transforms intr'un lichid lipicios ce se trage in
fire ca much*. Din aceste caractere se poate vedea cum are si se prezinte
aceasta substanta sub microscop, de oare-ce tasutele sunt mai tot-d'auna
supuse actiunel" reagegilor ce cousin acide sail alcool, inainte de a putea
fi studiate microscopiceste. Se coloreaza bine cu substagele bazice de
aniline si cu hematoxilinii. Cu tionina si toluidina albastra art o reac-
Siune liana la oare-care punct caracteristica : se coloreaza in albastru sail
violet roscat si restul Sesutului in albastru deschis.
Mucusul e un produs foarte respandit in regnul vegetal ca si in cel
animal. Foarte abundant in Sasatele embrionulut, nu se mai gaseste la
omul adult si siinittos de cat in foarte mica proporSiune : in corpul vitros,
la suprafga membranelor sinoviale, a mucoaselor unde este fabricat de
celulele speciale cjise caliciforme, off amestecat cu alte substage in productele
de secretiune a unor glande cjise mucese. Se poate vedea sub microscop
modifiertrile ce sufer celulele cand secreteazit mucus : celula se
umfla, devine cu total transparenta, granulgiunile protoplazmei impu-
.
Sinate apar ca niste grauge ce tremara in masa uniforms sticlesa ; acest
continut se goleste apot sub forma unor glob): din confluenta carora results
masele mucese; iar celula se regenereaza pentru a'si continua fume-
Siunea mai departe. Alte on mucusul format nu ocupa intreg continutul
membrane' celulare, ci se prezinte sub forma de glob): sail de picaturi
mai mart sail mat mid in interiorul protoplazmei.
In stare potologica functiunea acestor celule se exagereza; ba chiar si
alte celule, in general epiteliale, cart in stare normala nu produc mucus,
pot capata aceasta insusire lute an grad mare. Asa se explicit cantitatea
mare de mucus ce se formeaza la suprafga ors -caret membrane mucoase
iritate, pe mucoasa bronchilor bunit-oara, in anumite inflanigiunt ale
acestor conducte, on in uncle chiste ale ovariulul etc.
Dacit cercetam pricina intima a formatiunei mucusului in genere si a
maselor mucoase patologico in special, mi se pare ea nu ne vom insela
presupunand ca fabricarea mueusului este o transformare enzimatica a
substantelor albuminoide, o elaborgiune specials a acestora subt influega
unlit ferment.
Pasteur a aratat de malt ea agegii activt in fermentgiuni, aces agent'
capabili de a produce transformarea and cantitati disproportionat de mare
de substanta fermentescibilit, fermentil cu un dissent, nu sunt de cat
niste elemente figurate si vii, niste microorganisme.

www.dacoromanica.ro
30 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
Pert aceasta conceptiune a procesulul pe care '1 numim degenerare
muc6s4 e exacta, aproape n'ar mg fi nevoe sa accentuam a aceT ferment):
3
.....--. r. + fit..441- -$.1.:t .... '
'''.7.''''.1:".'"4" 41;' = ' . _ .
. ..
'
4' N V .
r6,Selr.
'
-,- - :, -
ra.
1' kw .
b
:
/Eti:'.
'At.:tfi
:
'.c)!-.S
I . .s.
1.1 ..,..
U:'..1,\
..r.-
.
"C`i.; gsP
4
cle
....J..
vAs- 49. 0? it
tog
f,e\s
4k
....Is 407,1, e
-W , '''''''':146..
S" -ca'Y ar;
ir ac;
Fig. 7. Productinneees.ageratih de mums din partea mneosei stomaeale,
proveeatti de Mallet pastel. S mums; cg aide glandalare prodneend mucus ; If, o
earochinesii; b, basin.
figurati, capabili de a produce o asemenea transformare In organizmul
omenesc, nu. pot fi 'de cat microbiT.

www.dacoromanica.ro
DEGENERARILE ALBUMINOASE 81
In starea actual a cunostintelor noastre, nimeni nu poate afirma cii
or!-ce formatiune de mucus e datoriti unlit microb. IIn lucru load am
putut stabili, anujne ca exists microbi bine studiati, capabili de a forma
mucus. A.qa de pilda, in una din boalele ale crtrui simptom principal si
care poate deveni une-ori unul din cele mai grave, este tocmai formarea
unor cantitati colosale de mucus, am grtsit asemenea microbi. Voim art
.
.v Ss
771' . i
in
AS. 4 F
. i
4 e
13 A
s
a
a
7n"
/pa.,
avelF
=11110.
"VP.,
WM0
4171111%-=
f
29.
cif
"ott
S .,- y r-
..0er
430
P.,
A al
e 41;
,
qa* v.. I - 4- Ce
*--Y C4') a, A
.7cir
0-A
o:
Ire
e
VA 0
1'
Ce0
:1141 see
.10 ..!
'00
,43
-
)
-If"'
e,/
Fig. 8. Product Innen exageratil de mucus (m) din mucoasa uterine, pron-
(WA de bacilli' pastel (b); m' epiteliul nterin; ni" midi =scubas.
vorbim de diferitelo forme de bronchite mucoase si muco-purulente, din
car! am izolat §i studiat microbi, cu n4te protei, car! transformii mai
malt de jum6tate din substanta nutritive pe care suet cultivati, intr'o
mass cu aspect mucos ori golatinos, care chimiceste s'a meat a fi constituitit
in cea mai mare parte de mucinii. Chiar sub microscop acesti

www.dacoromanica.ro
32 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
microbT apar ca niste brstonase inchise in niste capsule groase radiate
si confluente, asa ca tot eampul microscopic intro bastonase a ocupat de
o substanta capsularrt, inzestratti cu caracterele histochimice ale mucinel.
Nu vedem dar ce ne-ar impiedeca, ba din potrivrt, credem a total ne
indicrt sa admitem ca asemenea microbi vor opera si in tesaturl: aceastrt,
descompunere a albuminoidelor pe care o fart in vitro.
Transformarea mucoasii insa se gaseste nu numal ea produs al celulelor
epiteliale, ci chiar in tesutul conjunctiv si in cele-l'alte tesute inrudite
undo nu putem presupune actiunea unor microbi mucogeni. Aid
an proces analog de descompunere se produce din diferite alto cauze,
mai cu seams, din nutritiune insuficienta si din infiltratiuni cu lichide.
Ast-fel in cartilagiul balranilor, der mai en seams in tumorile de cartilagiii,
un produs obisnuit de degenerare e o mass, semitluida cu caracterele
substantei mucoase. Grasimea, cand se rezoarbe, e inlocuita de
asemenea prin o substanta mucoasit si in lipome una din combinatiile
frecvente e aceea cu testa mucos. Alucusul lash' ce se formeazit in aceste
tesute de nature conjunctiva nu a identic cu cel format de epitelii, nu
e identic nici chiar cu cel format, in diferite imprejarari, in.tesuturi de
aceea4 nature. Asa ca se deosibesc intro ale mucusurile nu name): dupe
origina for vegetala sail animals, dar si dupe felul animalului, dupe
nature organelor si tesutelor dupe starea de srtnatate si do boala si dupe
o multime de alto imprejurari rail determinate. Mai de aproape s'a studiat
substanta pseudomucoasa din chistele ovariulul, constatandu-se ca aceasta
nu se precipita prin acid acetic, si find tratata cu acids minerdle slabs
se degajeazii o substanta hidrocarbonoasti.
Exists o forma curioag si rare de degenerare mucoasa in legaturil cu
functiunea unor anumite organe, cum e corpul tiroid. Yana mai in timpil
din urma se credea despre acest organ ca e o &Ana vascularg care n'are
de indeplinit vre-o functiune deosebita. Studiul cu total recent al secretiunilor
interne a aralat ea corpulul tiroid '1 ravine un rol important
in economia organizmului. S'a vazut ca extirparea lui provoaca o cahexie
adanca cu tumefiare onormg a tesutelor fetei si a inanilor mai cu seam/.
Pe langil aceasta tumefiare tesutelo devin mol, pastoase, ca edematiate, gelatinoase
din causa formarif si depuneril in sand for a unei cantitati
colosale de substanta mucoasa". Nu stim care')." legatura cauzalrt intina
intre neexistenta sari lipsa de functionare a corpulni tiroid si aceasta
boala: ourioasa (mixoedem), trebue totusi sa cunoastem, ca foarte importanta.
aceasta tendinta. la degenerarea mucoasa a, tesutelor cu tulburarea
profunda a nutritianel, °and functiunea anal anumit organ cu secretiuni
particulare interne a suprimatA.
Degenerarea coloida. Ca si mucusul, coloidul este un produs de trans-

www.dacoromanica.ro
DEGENERARILE ALBUMINOASE 33
formare al substantelor albuminoide si reprezinta, dintre degenerari,
forma cea maT inrudita cu cea mucoasii. El e o substanta mai tare, mai
concrete de cat mucusul, cu consistenti de cleiti, omogenii, lucie dar mai
putin transparent de cat mucusul, nu se coagulant' prin acid acetic,
nisi prin alcoo], e foarte hidrofil, umflandu-so sub intluenta apei. Sub
microscop coloidul se presinth ca piciituri, sail glohi, sari mase mai marl
uniforme, lucii ce se coloreaza bine cu colorile de anilinti. Line -ori coloidul
chi reactiunT de coloratiuue caracteristice. Asa, se coloreaza cu safranina
sail cu fucsina picrica in ros-galben, spre deosebire de restul tesutului
care se coloreaza in ros: dar acest caracter nu e constant, si de
multe off so coloreaza in ros stralucitor intocmai ca hialinul, in cat
data nu s'ar tine seama i de localisare, de modal formatiunei lor. etc.,
namat prin coloratiune nu s'ar pates face deosebire intre aceste doug
feluri de degenerari.
- , - ,
4.
\ 4:4
,,, ,..4...N. ,..L.%-,..,:_,_
, ; ,- ,-4, e 4.. 1....ir , , .
-..,..k ,, Nte.!.e..... .-..._, ,ts_:".._, ,s.,---`......,--,.\,
. ;!... :, ,'s- ts ..,)tb' L, -7>
.., 4-40 '....0.,' iS -..
'' X ,.
7..,,i,ItiN.Z1.,.:-,:. ,. ,'''''',.-- , '1;
.1-7. f -' ,4 .,
Ss' ::2R, 2 X 16
Fig. 9. Struma parenhimotosit en proliferatiune vaseulaa. Hialinul se gitseste in parte
ca eoloid In interiornl folieublor, in parte In tesutul interstitial.
Coloidul mai prezintil afar de asta multi asemanaro si cu amiloidul
de cure se deosibesce prin reactiunea colorants tipica a acestuT din mail,
eat i prin originii. Formatiunea coloidulul nu aratrt acea legatura intima
cu sistemul vascular, el e un produs de origins celulara. In corpul tiroid,
undo e local de predilectiune a formarii acestet substante, apare
la incept ca picaturi mai limpecli in interiorul celulolor, earl apoT
devin libere in lumenul glandular, contlueaza si formeaza mase rotunzite,
uneori cu total uniforme. alte-ori constituite din strate concentrice
Cure de anatomie patologicd. 3

www.dacoromanica.ro
34 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
on radiate, une-ori vacaolare. Celulele devin mai marl, cu nucleul din
ce in ce mai putin aparent, se desfac din leggtura for reciprocd, si de
membrana bazald, cad in interiorul lumenului si corpurile lor. ocupate
in totalitate de produsul patologic, so contopesc si contribue la mdrirea
conglomeratelor de coloid. Aeestea crescand prin addugare de substantd
none pe de o parte, prin umtlare subt influenta apei aesorbite pe de alta
produc o dilatare a glandelor ce pot deveni adeverate chiste, une-ori
enorme, plino on coloid.
Ipertrofia si degenerarea caracteristicd a corpului tiroid, resultatd pe
aceasta cale, e cunoscutd sub numele de gush Secretiunea coloidului
Ins se poate face si in limite on mult mai restranse : asa aproape fiecare
corp tiroid ceva mai mare, fdril a constitui inert o gusg, contine o
oare-care cantitate de coloid.
S'ail Meat diverse ipotezo pentru a explica gusa. Unii au creq.ut cg
ipertrofia tiroidului prin secretiunea exageratd de coloid e procedatd de
o iperemie exageratd in care ad ve(jut pricina secretiunei anormale. A.ltil
an presupus o legalurd stransg intre simpatic si functiunea tiroidului.
§i in adever, s'a putut obtine atrofia corpului tiroid prin sectiunea sail
rezectiunea simpaticului in boala lui Basedow. Aceasta ar dovedi posibilitatea
formdrii coloidului prin actiunea poate neregulatg a acestui
nerv.
Existd si o altg forma de gu5g, area endemicd. Nu s'a fiicut dovada
directd, a pricinei provocalore, nici a ciiii pe care ajunge srt influenteze
organizraul, dar numai faptul ca boala o legatd la anume localitali, ne
dä dreptul sd presupunem cu cea mai mare probabilitate cii e datoritd
unui germene infectios. §i in acest caz, ajungem la explicatianea pe
care am dat'o in fruntea acestui capitol, anume ca se poate forma un produs
de degenerare albuminoasg sub intluenta unui agent viii, figurat, on a secretiunilor
sale, ca un produs de fermentatiune al portoplazmei celulelor
dintr'un anumit organ. Tocmai faptul ca degenerarea este diferitg in
diferite boale 0 ca se adreseazd la anumite organe, vorbeste pentru specificitatea
fermentului respeetiv.
Este probabil ca in gusd avem aface de obiceiu cu o iperemie a corpului
tiroid provocand o secretiune exagerata a coloidalui, care nu. va
putea fi resorbitd si care acumulandu-se, produce ipertrofia corpului timid
care poate sd capete un volum mare, find sd aibd o inraurire yetdmatore
asupra organismului. In alto cazari insil resorptiunea secretiunei
tiroidului poate fi modificatd sail impedecatd, producandu.-se guse
earl vor avea consecinte asupra nutritiunei tesaturilor ; de altd parte
am veclut ca suprimarea totald a functiunei tiroidului, provoacd o altd
degenerare, acea mucoasd, in alto parti ale corpului. Aceasta ne conduce

www.dacoromanica.ro
DEGENERARILE ALBUMINOASE 35
-sa admitem ca intluenta tiroidului e necesarh pentru a men'yine nutritiunea
corpului in conditiuni bune, ne conduce a bhnui ca corpul tiroid
ar fi secretand in stare normal un produs capabil sa oprOsch degenerarea
mucoash in anumite phrti ale corpului. Ajungem cu alte cuvinte
sa stabilim o leghturh intro coloid si mucus : lipsa coloidului ar
provoca formarea de mucus. Secretiunea tiroidului ar putea sa lucreze
in mod bine-fechtor asupra nutritiunei thsutelor direct, on asupra nervilor
respectivi, sail poate chiar asupra sistemului nervos central. Aceasta din
urmh presupunere capath probabilitate dach ne aducem aminte ca ipofiza
(glanda pituitarh), care in jumetatea ei anterioarh are aceeasi insemnhtate
ca corpul tiroid are o influenth deosebith in desvoltarea §i functionarea
normalh a creerului. Probabilitatea devine §i mai mare prin aceea
ca atrofia f6rte pronuntata a corpului timid se ghsesce la cretini §i ca
se poate produce o ameliorare simtitoare la aceKi bolnavi prin alimentatiunea
cu corp tiroid de oaie.
Dar dach corpul timid serve in adever sa intretinh functinnea creerului,
care ar fi calea prin care el ar putea infiuenta acest organ ? Nu
pot admite ca ar fi prin intermedial sistemului lui vascular. Corpul
tiroid e in adev6r un organ fOrte bogat in vase, dar totu§i nu putem
erode ca supresiunea acestui teritoriti vascular ar putea compromite phnh
inteathta functiunea creerului. Credem din potrivh ca orpul tiroid da creerului
produsul activithtil sale glandulare, secretiunea sa. Si dach ne intrebhm
care.elemente din creer ar putea fi sustinute in nutritinnea §i functionarea
loi prin secretiunea corpului tiroid, putem lesne Aspande ca nu celulole,
did acestea sunt formatiuni prea specializate si prea fixe. Si mielina fibrelor
are o compozitiune prea deosebith, care la rigoare ar putea fi mai curiind
clasath alhturea do substantele grase. Ithmane cilindrul-ax. Chiar in stare
normalh, cu tote structura sa proprie fibrilarh, aceasth formatiune prezinta
.oare-care asernhnare de aspect cu hialinul care')." atat de Inrudit, precum
vom vedea, cu coloidul, secretiunea corpului tiroid ; dar leghtura reiesh
mai malt in degenerhrile cilindrului ax. Forma de degenerare obiqnuith
a cilindrului ax, e in adever degenerarea hialina sari coloidh. Considerand
aceastil analogie, suntem disp4i a presupune ca cilindrul ax este elemental
din sistemul nerves central, din creer, a carat intretinere regulate
§i functiune normalh reclamit prezenta corpului tiroid in stare de
functionare active.
Dar dach secretiunea corpului tiroid are o utilitate atilt de mare, se
pare de alth parte ca §i exagerarea functionhrii lui este vhthmatoare, cel
putin in unele imprejurilri. Trebue sa ne intrebhm chiar, cand functioneazh
corpul tiroid bine, cand produce coloid, sail and nu produce?
Inainte de toato trebue constatat ca coloidul produs de tiroid nuleste in

www.dacoromanica.ro
36 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
tot-d'auna una si aceiasi substanta ; am Fad constata in acelas preparat
coloide mai dense, mai granuloase mai mult sail mai putin colorabile si
chiar coloide metachromatice. Din cele spuse rezulta ca e necesar ca.
corpul tiroid sa secreteze. Inca noT credem a in stare normala acest
organ produce un coloid deosebit de acel din degenerari, un coloid mai
solubil, care nu se acumuleaza, ci din potriva sa resoarbe spre a lucta in
mod bine-facator asupra organizmuluI, poate intr'un mod special asupra
cilindruluT ax. tar cand conditiuni nefavorabile se realizeazii, coloidul
produs devine mai putin solubil, nerezorbabil prin urmare; si se acumuleaza,
sub forma si ca urmarilo pe cari is am *tut.
Nu numai in corpul tiroid se formeaza coloidul, ci pi in alto organs
foliculare cum e ipofiza ; in unele glande vasculare, precum glanda coccigiena,
capsula suprarenala, prostata ; apoT in ovare, in testicul, in chistele
rinichialuT, mai cu seams in ele congenitale, se grtsesc mass de coloid.
In ovar, in chistele mici rise foliculare, se depune si so aduna coloidul,
iar nu precum s'a credut in chistele marl' colosale, cart in adevZir contin
o substanta ca mucusul, mai malt lichida, dar de o constitutie deosebita
pseudomucus, paralbumina, metalbumina, iar nicI de cum adevarat mucus
sag coloid.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA IV
Degenerarile albuminoase
(Urmare)
Degenerarea Constituie o alts grups de degenerilri albuminoase,
nu prea bine definitil, care a fost stability de Recklinghausen.
Hialinul este o substantg transparentg, sticloas-a, mai consistenta de cat
coloidul, mai friabila, formand ca si acest din urns niste picaluri sail =se
mai intinse, Fara structure, ce se coloreazA mai bine de cat tale-l-alte
tesuturi cu culorile de aniling.
El e foarte diferit ca origins si ca insemiatate si se produce prin diferite
cauze.
Fig. 10. Degeuoresoonta hialinrt a auselor glomerulare produsI de
bacill heonoragici.
Na avem de cat sa constatam uncle se produce, pentru a vedea causele
ce preside la producerea lui.
De exemplu, fibrina rezultat6 din coagularea singelui, daca", perzistA,

www.dacoromanica.ro
38 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
mai mult timp ca atare in organizm, se prezinth ca bande mai groase
sail ca nisce mase lucii cu aspectul hialinulut. Qi in afara de vase fibrina
poate safari aceastil prefacere ; asa exuded fibrinos in pleareSie
sail in inflamatia altor membrane seroase, devine cu timpul mai luciti
si se coloreazg bine cu colorile de analing, ca un fel de hialin.
Aceasta Ins nu este o adeverata degenerescenta, ci mai malt o trans -
' ormatiune a fibrinet. Aceeasi transformare poate suferi albumina. In
tubii rinichialui se vOd do multe on nisce cilindrii keit, sticlosi, earl
se coloreazg bine cu cu.lorile de analina, ntuniti cilindrii hialini, cart
se rega'sesc si in urinA. In stare normalg albumina nu parasesce organisml
prin uring, ; dar in anumite skiff patologice, se produce in rinicht
o exudatie abnorma," de albumina, care intrand 1i staguand in canaliculii
rinichiului se concreteaza si sufeia. prefacerea hialing.
In boalele infectioase mai cu soma* exists aceasig, tendinta deosebita
la transformarea hialina a diferitelor exudate.
. .41k)
.a e ,xteo,
%,--
S.
7:6:P4°
,7- '-'.
..z.. -."`":..,-%
' 10 # '-
--x-- .`
%
) d'e
\o, )h4.
c:.
ee ,. 0
414' A- .1
',.:17 Al "
:11 to.>11
ap
..9 ct
1,...,' 7 (1::ei
:e 1 , el
9- ) *-'al t 4 6C c,=4-* ';''t% 0 'v ..
1171,,,- ..,; r,L,T, 0 iffp 4 0....'-_..1. e_y, 1 i ,p £7,1, f?
s "1 t (9 t, Z:1,...0* ,N, e4,,,. 0,.;-, ; Ali frE \ / , °i". 4.31
gt;',...., .g) 4,A ,,,,
r
00, )
7,-,
ov 4P w; ,,:w %-: t..,f,t44,: ti., ,s2____,,,%)
- i
1 ...) tr ,,,,,t 0.,,.4,
-t: a-4,400 "*. " .,,°,.741 / . \-,.--`--7- 'f
,,. $41, el 0 iy, 21 \,,:-,,,pi c.4-1.k0,4', NO S:....,z, 0 p,...
-
si,----. 6
;.
...pf,..,
oc\ 1 1.\a A ty. f'/;' -44_-
Nst.,.. ) f....7:5-`7241): %,i7, 7
,93,10.):\l' 17\1 v. S'4,t-a,,,,,4 \ .!,/, ip,. .0.
e.... .\4e. ,,,...- 0-n.
4, s
4,' VRto °
_, knaar.V*0 9't,
'S.,.''')

www.dacoromanica.ro
DEGENERARILE ALBUMINOIDE 39
In aceste cazuri hialinul nu este rezultatul numai pur si simplu al
transformarei albuminei. In scarlatind, in Waffle puerperale si in general
in toate infeetiunile in care se nasc eoagulatii in sistemul vascular,
acestea cer pentru a deveni hialine concursul unor alte elemente, si acestea
sunt globulele rasa. Prin dizolvarea lor, globulele rosil aduc un element
capabil de a produce uniformizarea fibrinei sal albuminei si transformarea
for
Elementul primordial insu, care face posibilit aceasta descompunere a
globulelor rosil si hialinizare a coagulatiunilor in boalele infectioase\
sunt microbii, car! prin o actinne fermentative, prefac exudatele intr'o
forma si mai putin solubila.
In alto boale infectioase microbil sal toxinele for produc o asemenea
transformare particulars nu a s',Angelui, ci a protoplasmal mai diferentiate
din organe mai superioare. Asa in febra tifoida, mufchil §i mai en
seams eel abdominal! si aductoril coapselor, se transforms, se coaguleaza
Fig. 12. 0 sietiun, a musehiulni in psenJohiperhofie musehiularli infantilA. Infiltratiune
grAsosa a tesutului interfaseieular n, fibrele muphiulare fn parts hialine
intunoecise.
prin fermentatiunea produsa de microbi, in mase marl hialine. Macroscopiceste
muschii sunt mai useati, mai tare, mai friabil!, mai palizl,
galben!, transparent!, ca ceara aproape. La microscop, fibrele musoulare
ve.zute in lung sant tumefiate, en nittrgini ondalate, cu sinuozitati si
ingrosari inegale. Nu se mai vede nisi umbra de striatiune, ci apar
bucati uniforme, lacii, fa'ril nuclei, sticloase, colorate intens. Pe seetiunea
transversals a muschialui, nu so mai vede desemnul regulat din stare normaid'
; suprafata de sectiune a diferitelor fibre prezintii, dimensiuni cu
malt mai marl, foarte inegale, neregulate, fdra punetuatinnea obisnuitd

www.dacoromanica.ro
40 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
indicand fibrele. Aceasta e degenerescenta numita ciroases de dare Zenkei,
dar care nu e de tit o forma de degenerare hialina. 1n genero putem
____-----------,----t----,---------,-A-t------, ,
- --.411
:-.--z-,--..:- :; .7-- . ...: '`.',,.-- ."??W'Pr
:. ,,,-4- '----''2,..14-
..'7,..-,. , r-..' --..:-/--'" "
- 1.7,.... - .2, ,,,! ';..Nt0t..,
......
..,e,
.-z_-......_,--,sz..
.. ...... .. --.,---,,t,-,_ ,t, .....-_, -sf a ,...
---cces61"
...._
:-Cr i
. N.t...._ ..1*
' . ''1;*:*`'.,i'-. , . ,...01.. a
atr?::: '-' ..."..... -"..T...,
';417i f
-(3
,t.!4
'E.
Fig Xis.
Degenerarea muscular. In poliomielita autericia, d', fibra hialint
,1:1,..
;:: ' ""
'5, .,. L ,- , , ' ''' ''.
,. ...;,,.':- : 40 0 , 1
` 4 , - '....:.? ,e.o.,
Jcl'"'
"-',;-',,'"97;`'. : ' :e*.4. .".! .0 0 C''' -% ,';''.... '. °.:.' c'-'1:
L
47.1"..*:
,.. .--, ".1
r,t'. , , ft, ,iillatlillii4.' 7.i
t i ift*" ?.. /10), 11. iill'!el!".07.1e'lt'i;1 .--.-
141 A AIX' i- '5-, : da6o1(660 "tio 'OP Vii0OPiggeti-0 ,,t v I,
P
i"kvt,ii.,-7,'
o.q.r-- ,4,14 1' fkl.'"ita67 16/1i:6
°Pita-Oa ., le 001'0,_...-, !.g. -,-.- f,,,t. ,:, ,plifer
t,EA'''' %-y)"0 ":.,".,-- - --,'''';' %.", of le- °-:-'*o. ° .-7,-' 6 '4, 0 %''',,,,,:; ,:-,,,..;,,e-'',,o'obl;:ke.',.,,,.0.:2..oat-, a gt,o°4 o .4
,, . , 33.e1.0,1,...
,,- 4:i. $ 06 a 6-# 0 a /d_..
,,,I,..`,...5."At: ::, ',',.4','-'.:°_:.-.):AV;;:e.'s---.. : ,, V
'
..A.:O';:...., ',. ",':°. li:,t,.....,-... 4'0(11, '''.7, 09d .., '.: .,=',c4
::,,,,
;
,, ,
"
'0,-,T4P, '' k" 5 . .7"-E7,,,r a , ,
KI"OrItt-.:- ,:
U ' i .1'
A :.4.A.,,,,-,..
'.0 ;5..':;%° ,
1!".0
,....... f,'
d
gr
a 'a fa ,° er,?,!:
..- ., - a .,-,o,PA,,..?2...-.e.
tv:.1e6i76; ., ,,"
- ,n,,
...
t..- -..:.---.- ..c--;;-- ':
:' -f.:;t:t7,. r
7 -it'
:)..s.:::;;''''..---.
,-,.,.......,.. .
T',-;" ;0''' --. , °- -.--'s".' -..", ,, ,- 492"
..c1:1,6. '.. 1:: ::::-.1r. '...:-: .. ;:.'*::' t.''..(.
::?-7.
.7.4: : c
Fig. 14. Prodnetiune de Malin in meow) nasal., prevent& de baeilul infinentei.
Mucous confine pe 1âng microbe, glob) uniform! hialinL
zice ci tale mai multe infectiuni, precum si diferitele procese patologice
primitive si secundare ale muschilor, produc o atare transformatiune.
C.
Al

www.dacoromanica.ro
DEGENERARILE ALUM INOASE 41
aceasta mai putin resistente. Am constatat aceasta pentru purpu.ra, pentru
pesta. Apoi, am gasit lute() boala," case se prezinta cu simptomele de
tifus exantematic, un microb care producea hemoragii, toeing prin
facultatea co avea de a provoca transformatiunea hialina a peretilor
vasculari.
Microbul continut iu sange modifies acest lichid precum pgretii
vaselor, facend prin aceasta posibita ruperea for si refersarea sangelui
in tesute, uncle se poate continua aceeasi actiune fermentative si trans -
form area
Hialinul se poate nasce si in mod independent de fermentatinnea bacte-
i protoplasma epiteliilor, anurne acelor ale pielei, incearcri, in urma
iritatiunilor diferite, o transformare hialina sub forma globi hialini, cari
se confundil de mane on cu blastomicetl. Se pare ca aceste substante
se produc sub influenta unor substante din nucled (nucleine), caci se
poate urintiri esirea acestor substante chromofile in acelasi timp cu formarea
hialinulai.
Am stabilit imp9rtanta mare a transformArei hialine in infectiunile
emoragice, arlitand ca hemoragiile se datoresc de obiceiti unei transforhialine
a vaselor §i ale tesuturilor din jurul vaselor devenind maxi
prin
;-
"54;:_c4W1-
1, it
e ""
cc
a)
,...
-7- 7 .1. "? .c ''
SCE ,1 t ' , , 1"'":-." .1
, .....,_----.44-,
-,
''').X!"-- 15 -
. ..,.4.-_,....____. ._....46
.....,,....."' ....%.4 ;..Ce......* .-2"'.. ,..-s--.11,1?......---,- - ...__;-C----:.?'.." 63 :
,...;:2,,s_-, -,-4,--2.--, CC-- '-1.- C ,,r.F.,.77-"' ."" s Z.-.-CL's fe 1 '',1 Sky."1 .L.71.---_ ---
)/f.
'a-6 :-..e.'.- ),,-------..c,,,,,,J ....;:-.; ,---- -.-----:"------:-'^-,,- --'
.."....0:;.--e.::,,.:C"-,,,---:.
_.,..,,,,,,:,,,..L:-:--
. ----f'_._ ---1--_,,.,_
'''-'ci.2----;:---Yb.&-7--
---.. . za.3.- .. , ;:-..., .....,,..;
--a-z-7"-'-' ,--":".;;:-,-7),
;:z6;2--,--- ' 2-21-..._.,:.,,___,..t,z"-,7.4.,:-
................
,.-;,--

www.dacoromanica.ro
42 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
rienii, in urma unei slabiciuni precoce din caned ereditaret sail de alt'l
nature, ori in uxma senilitafet.
In afar de pbxetii vaselor, el poate sa se mai desvolte in sistemul
nervos, in oase, in tesutul conjunctiv.
Mai cu seams fesutul conjunctiv fibros rezultat din organizarea unei
inflamatiuni are tendinta de a deveni hialin. Tesutul acesta scleros dupii
nn timp oare-care isi pierde elasticitatea, duritatea sa, se Limn', devine
uniform, hialin.
Aceastii trecere intre sclerosil qi hialin se vede mai cu seams la brttrani,
la ear): tesutul e mai putin viabil §i mai re i nutrit. Tesutul conjunctiv
ast-fel densificat, hialinizat, are o tendintli particularil de a se
inflltra cu sh'ruri. calcare, de a se petrifica, formand simple incrustatiuni
sail petriflcatiuni, ori, in unele cazuri, adeverate ease.
Se 9tie ca in transformarea normal a cartilagelor embrionare in os
exists o fazil intermediarii, o stare osteoid a tesutului ; iar acest osteoid
rezultii din unificarea tesutului devenit hialin.
Dar nu numai in procesul de formatiune, ci si in acel de destructiune,
de rezorbtiune osoadi senile sail patologicii, precum in osteomalacie,
partea decalcificatii remane incliirrit sub forma de hialin.
0 alts formil de hialin, e aceea ce se produce in locul tesutarilor moarte.
Totusi. in aceastrt privintri credem insrl ca trebue sa facem ware -cari restrictiuni.
Moartea simple a tesaurilor nu 'Ate conduce la formarea hialinului.
Pentru aceasta trebue ca tesutul mort FA se amestece cu parti capabilet
de a suferi acest gen de degenerare, sail poate ca trebue inch' o conditiune,
anume presents inc a unui ferment microbien. Ada numai ne
putem explica cum masele difterice formate din elemente necrotice
deVin une-ori hialine.
Printre celulele moarte pkrunde un exadat venit din sfinge, care subt
influenta toxinelor microbiene devine hialin, intocmai ca la cele-l'alte
forme, ingloband in masa degenerath' si elementele moarte.
Cat pentru sistemul nerves, am *tit, ca cilindrul ax este partea care
. degenereazil in sensul hialinului. El se umfirt, devine varicos, uniform,
cu aspect de cearri. AceastI forma de degenerare a sistemului nervo&
se poate produce sub influenta cauzelor celor mai variate : toxice, mecanice,
degenerrtri secundaro, etc. Pentru not insa infectiunile sistemului
nerves sint cauza coa mai frocventa pi cea mai principals pentru aceasta.
Din aceiasi cause si celulele nervoase not incerca o transformare hialind
care insb' pentru aceste celule va avea o importantg mai mare, &Ari celulele
nervoase degenerate in totalitatea lor, nu se vor mai regenera. De
multe ori insti observ5m o degenerare limitatti, segmen.tarA sail putem

www.dacoromanica.ro
DEGENERARILE ALBUMINOASE 43
constata aparitiunea hialinului in celule sub forma unlit corp strain. In
aceste cazuri, celula va putea functiona mai departe. Este chiar posibil
111
o4
ro
O
4
Fig. 16. Fibre museulare uetede ut3ine in veeinItatea until miom : b. fihrg netedA normal*
a. fiba netedrt ipertrofica, o. bande hialine pa traiectul fibre' museulare.
ca productiunea maselor hialine din partea celulei nervoase s?i fie expresiunea
unel secretiuni modificate ale celn. ei nervoase.
...,
\.
/.
...... _.,_ \ :, '
.'
r?7,`, '..1, ,,,,,Z.,;.,4:..
( i k; :-. ,"-k- \ : 'f,
Ni
isk ti,,,,,)Ar
:6\,,, \ ''''i-.'\I-:-
,':( -lip!, t N
M 'k.`
:1
2 ,
1. A , ../
;1/.11i*,,c;\ ::',""A":-..,_ .-:: :..-46 .
''. '''---'------',21-
I flit il t Sr. A \ f-itiN 1 joiy.16,?.. ..
. L
/ '''',1; k \\
.4.1, f ..,:,\*4;;;.,.,-.;=R:,
'`' '; .10xefte,"' 41. (he., ',,,i,,,,sis-f-f.t.--.::::-.:;\
,\\t.-49i, rif:7-
;_--,
\' t 1; (
'-`- ' '' \ '
(.'7,.e;:f ''1...\\''N, ,
'",.,.\\..a...-N:Z.,:.
s
p,:, (et /...\
\ :? ' A, kit 1' li (
Ni kk:'41 Z
i
.,...,;:\
1 iii/
Ctl...% k .\
.41:,?fr\ ,,A
,z....10.:;;'..:.
.re',1:0;4';
.1/4$,
..444ft, 1* '':\4}...a*.t :1:1' i 4. _,.)., '....,-Jr' /; 64
A4:1. i -=-:,:. .--'::;!1'.:',TO li?.lt'!, ---- 'Yeik (N-,./
, 14:1 I ) \ k,s'' kZ-.4C:01..z: i. i....Ate'e . , ' 7Th
\
Fig. 17. Amiloid al tastieulului intenn caz de miopatie, a. itueputul depunere1 amiloidulul
lute() acter5,, am. rinse marl de amiloid in jurul unul vas, am. amiloid din
parabola until vas treellnd in snbstante hialine, td. glob' hialinl.
Aceste constatari ne conving pe deplin despre importanta ce are actiunea
specifics a microbilor in degenerescentele albuminoase ei putem

www.dacoromanica.ro
44 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
inns °date trage concluziunea do analogie pentru formatiunea coloidalui,
hialinului yi amiloidului. In ce privesco actiunoa fermentative ca origine
a amiloidului, credem ca suntem in drept a invoca in prima linie infectiunile
cronice.
Dupe cerceterile noastre, nu mai putem trage o limits precise intro
intro amiloid si hialin. Amiloidul nu mai poate sa fie privit ca o substante
cu total deosebite care n'ar avea nimic comun cn cele-l'alte forme
de degenerare albaminose ca amiloidul si coloidul. Reactiunea particulars
de coloratiune nu constitne pentru not an caracter absolut.
MI am mai spas ca se poate ca aceasta reactiune sit lipseasce sati sa
-fie Ai'i pronuntate si atunci amiluidul se coloreaze intocmai ca hialinul.
De alte parte am vorbit de coloide metachromatice, apropiindu-se reactiunei
amiloidului.
De Elite parte ilia' hialinul, din °ate am vequt, nu e o formatiune
fixe cu compozitiune tot-d'a-una identice si cu origine unice. Din potrivrt,
credem ca exists diferite variefeti de hialin, ca si de amiloid ,Si ce deosebirea
intro aceste grape de degenerare e numai cantitative, iar formele
tipice ale for sent reunite prin altele intermediare mai putin caracteristice.
Degenerescentele albuminoase in sistemul nervos. Am avut ocasiune
sit observam ince alte forme de degenerescente albuminoase, cari art si
ale importanta Tor ; dar cari abia a ineeput a se stadia mai de aprOpe
Asa, exists celule cari prin o iritatiune particularil, specifics, dal nastere
la exudatiuni celulare. Aceasta este o notiune putin usitatrt, cad de
obiceiti nand zicem exudatiuno intelegem an produs intlamator provenind
dintr'un vas; dar ca o celule sa dea nastere la exudate esto ceva cu
total noil $i totusi nu putem se ne exprimem altfol. Trebue sa admitem
ca stint celule earl', in parte eel putin, au rolul unor vase, altele pe acela
al unor glands pi ca atari pot produce secretiuni sae exudatiuni proprii.
Nu vorbim despre tesutul gresos, undo fie-care celule este considerate
ca o glands unicululare, producetoare de gresime, ci de alto celule si
anume de cele nevroglice. In stare inflamatOre celulele acestea se umfle.
Marirea celulei denote de multe on o actiune vitals, o prolifera-
- .tiune. In acest caz celule devin mai marl prin inmultirea protoplasmei,
prin merirea on inmultirea nucleului, avem intr'un cuvint o marire
datorite unei proces activ. Celulele turf se poate umtla si in mod pasiv,
ci intumescenta tulbure intro altele ne da un exempla despre aceasta.
TJmflarea nu To datorite de astrt data unei activiteti exagerate, ci unei
lipse de actiune asupra substantelor cari se nasc in celule, sad earl patrond
din afara in interiorul lor.
Prin urmare, on de cafe on o celule devine mai mare fare ca aceastel

www.dacoromanica.ro
DEG ENERARILE ALB IMIINOA SE 46
mgriri s:ct coresciundg ei o activitate mai mare, avera a face cu o degenereseentg.
Alto celule nu so nmfig in degenereseentg sail, dupg ce mai intaiii se
umflg, se miceoreazg mai in urmg prin aceea ca lasa sg iasa din interiorut
for diferite substante pe care le ggsim apoi in jurul lor.
Acest lucru se vede bine in celule revroglice, a cgror degenerescentg
se traduce prin o tumefatiune mare; apoi produsele de degenerare ies
din celule ei se prozintg ea mase hialine sail grgscise in jurul celulelor
i prelungirilor lor.
In adefe'r, am putut constata cg cele mai multe start patologice, cola
mai multe scleroze ale sistemului nervos sunt datorite in prima linie
acestor exudatiuni ale elementelor nevroglice umtlate.
Fig. 18. Celull comisurala a mrtcluvi in tetanos. h. Parton, hialinh, a celuici ; pi prelungire
protoplasmatica comisuraTh, hialinii; cp. portiune din celula mai palidl; p. pre_
lungire protoplastnatia, norinalA ; p'. prelungire protoplasmaticl maI pandit.
In special in afectiunile acute ei infectiose ale sistemului nervos, degenergrile
celulare de naturg foarto probabil albuminbsg, sunt foarte,
numerbse ei forte variate. Ele Ins stint foarte putin canoscute Inca din
pricing cg numai in timpul din nrmg, gratie imbunalgtirii technicei, au
Inceput a ft observate.
Numai prin aceste procede node' de coloratiuno s'ari putut constata in
cursul boalelor infoctioase acute sail cronice ale sistemului nervos ca
tetanosul, turbarea, lepra, etc., degenorarea Waling a protoplazmel celulef
nervoase sub influenta microbilor on toxinelor for (h. fig. 18).

www.dacoromanica.ro
46 CURS DE AN/0TM PATOLOGICA.
Alto on alAturea cu degenerarea hialina a colulei nervoase, sail independent
de ea, se produc in masa protoplazrnei un ntinfer mai. mare sail
mai mic de vacuole situate la periferia corpului celulei sail in interiorul
el datorite infiltratiunei protoplazmei cu limfa lichida care disooink'
protoplazma siipand un fel de eavitriti in interiorul el. De multe ori
protoplazma capAth" in acest caz un aspect particular spumos.
Dar nu numai in celulele nervoase ci Si in altele ca in cele epiteliale,
muscular°, in cele conjunctive chiar pot Otrunde lichide exudate din
vase in cursul diferitelor boale infectioase exudative. Celulele devin
atunci marl, mai umflate, mai transparente ai protoplasma for se vede
Fig. 19. CelulA din coarnele anterioare en vacuole i en 0 retea protopLazmatiei£
in parte hialinl.
subt microscop ca gaurita din causa unui sistem de cavitgti plino cu
lichid. Acestg stare se poate lesne repara ; dar data dureag prea malt,
poate compromite vitalitatea nu.cleului, si atunci so nasc conditiunile
pentru coagularea lichidului infiltrat in celule, producendu-se prin aceasta
o alteratiune de cea mai. mare gravitate pe care o vom stadia intr'un
capitol urmelor.
Un oare-care grad de infiltratiune cu lichide sub forme de vacuole,
-care constitue degenerarea edematoasa sail hidropicil a celulelor se produce
on de sate on exists intr'o parte o stag do circulatiune, in on ce
edam prin urmare.

www.dacoromanica.ro
DEGINERARILE ALBUMINOASE 47
Degenerarea cea mai frecventa a celulei nervoase subt intluenta intoxicatiunilor,
infectiunilor $i traumatismelor intereseaza partea cromatofila
a corpalui colular. Aceasta substan.ta eromatofila dispusa precum
se fie in substanta fundamentals" probabil celulara sub forme de mici corpascal!
fuziforrni si granulati, se rezolva in cursul diferitelor procese
morbide sub forme de granulatiuni inegale, mai mici, uneori ca bastonase,
in masa protoplazmei celulare Si se fragmenteaza pans la complecta
disparitiune constituind procesul descris sub numele de cromatoliza. Uneori
cromatoliza intereseaza mai molt partile periferice ale celulei pe tend
1"r I A
,..4.? .7.. *),
or
Fig. 20. Substanta eromatiert grImIdit5, in jurul nucioului. Wattle periferice mai
palide nu mai contin corpuseulil luT Nissl. e. c'. o" celule de diferite naturT ingr6m5,-
dite in jurul ii in interiorul celulei nervose.
in partea contrail celula r6mane intacta sad so produce chiar o densifi.
care a substantei cromatofile.
Alte ori so intimpla mai malt contrariul, anume cromatoliza e mai
malt contrail, se formeaza o zone paha necolorata mai large sag mai
ingusta in jurul nucleului, iar la periferia celulei si in prelungirile
protoplazmatice corpusculil lu! Nissl sunt normal!; sail dezintegrarea poate
fi generals : in corpul celulei palid nu se mai fe'd de cat niste bastonase
eromatice sail granulatiuni imprastiate neregulat.

www.dacoromanica.ro
48 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
In afar de irnportanta patologicii studiul acestor degenerari ale celulei
nervoase ne-ail may permis sa tragem consecinte pretioase privitoare la
Fig. 21. Ocala ganglionara fn eromatoliza.
structura celulei nervoase. S'a discutat molt asupra nature pirtii cromatofile
a acestor celule. No am constatat ca de multe ori d.up5 dispa-
NI
s, \ t
?
f
N),,1
\`'14"
Fig. 22. Cella nervoasI Iu eromatoliza In cars elementele ee eontineatt enbstanta
eromatofilri, Bunt grupate In eentrn In mod radiat simuland o earioehinezii.
ritia totals a acestei substante mai reran in interiorul substantei cromatofobe
niste formatiuni fuziforme care reamintesc forma $i une-ori si

www.dacoromanica.ro
DEGENERARILE ALBIIMINOASE 49
dispozitiunea corpusculilor lui Nissl dar cart nu mai contin substanta
colorabila, sunt cu tutu'. palide si ane-ori numai abia delimitate
printesun contur difuz; alte-ori de Si necolorate atii limite mai precise
si se pot destul de bine distinge ; in interiorul for se distinge un fel
de nuclei), si un punct central. De mite ori aceste elemente in urma
cromatolizei 's1 schimba aranjamentul si hal situatiuni variate $i adesea
bizare in corpul relate!.
CC
Fig. 23. Celulti din cornul anterior in turbare. Spintecaluri areadiforme Intre cart se
vdd element° fuziforme (ef) saa poligonale (ec), v. vacuole, cc. celule neuroglice proliferate,
c. capilar.
Aceasta ne a facut sa credem ca acesti corpuscult at lui Nissl na's
un simplu conglomerat de granulatiuni de cromatina, ci nista elemente
particulare, poate niste adeverate celule in a caror substanta fundamentals
se acumuleaza grauntele cromatice in cantitate mai mare sail mica
sail din car): aceasta poate sa dispara cu totul, dupa diferitele start morbide
ale celulelor.
In turbare am putut observa un aspect particular al celuleloi nor -
voase degenerate. Dupii disparitia substantei cromatofile apare in sub -
Babe -Sion. Ours de anatomic patotogicii. 4

www.dacoromanica.ro
50 CUBS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
stanta fundamentalh, foarte slab si difuz colorath, un sistem de spintechturi
ca niste arcade ce delimiteazh elementele fuziforme sail poligonale
cart contineaiI alts data granulatiunile colorate.
Degenerarea nucleara. Tot numai in timpurile din urmrt istologistit
au inceput a consacra o atentiune mai mare modifichrilor ce suferh nucleul
in cursul necrobiozelor si necrozelor celulare.
Cand celulele sunt expuse actiunilor necrotizante diferite, nucleul poate
Mfg sa sufere nice o modificare morfologica deveni numai din ce in ce
mai palid. Se poate Lamar): in diferitele celule aceasth vestejire a nucleului
panh la complecta disparitiune. In acest cas se pare a lichidele ce infiltreazh
celulele estrag din nuclei substanta cromatich diluand-o si pro-
&mend un fel de dezintrograre himich a et. Se zice ca atunci nucleul
se distruge prin cariolizh.
Alte or se pot urinal.): diferite fase de desintegrare morfologich in nuclei
inainte de a disphrea. A st-fel nucleul poate fi comprimat si defor -
mat prin o mash de vacuole perinucleare (Fig. 24. d).
Fig. 24. Diferite forme do degenerare si dezintegrare a nucleilor eelulelor nervoase
In tnrbare, a. nuelett normal.
Aceasth compresinne se poate sfirsi prin ruperea nucleului in mat
multe buchti. Lichidul ce umple vacuolele perinucleare poate infiltra si
corpul nucleului, care caprith atunci proportiuni colosale, devine cu totul
transparent, nucleolul dispare (fig. 24 b) sail se mai vede ca un mic corp
hialin. Se poate intimpla si contrariul, anume ca nucleolul sa devina
umflat, transparent si vacuolar, iar substanta cromatich a nucleului
sh se rezolve in granulatiuni, sad bastonase neregulate (fig. 24 c) in masa
nuclearh acrounatica. Alte-ori nucleolul foarte umflat devine (fig. 24 e)
uniform dens, colorandu-se intens, ca hialin, iar in jurul lui se vede
cromatina nucleului dezintegrath si mai departs in jurul nucleului o
zone largh palidh, rezulttind din confluenta vacuolelor perinucleare.

www.dacoromanica.ro
DEGENERIBILE ALBIIMINOASE 51
Ca o fasrt maT inaintatg (fig. 24, f), ie dispari#unea complectii a nu-
-cleolului in nucleul astfel modificat. AtuncI nucleul devine cu total pasiv,
continua a se diforma, se prezintI ca o mask' informg (fig. 24, g.), granulatii
in corpul celulel. Bucittile rezultate din fragmentarea nucleulul
ne maT fiind atrase de nucleol, ne maT fiind continute *de o membrang
nuelearg, se vor dispersa in corpul celuleT, '1 vor parasi chiar 9i se vor gasi
ca granulatiunT cromatice in spatiile intercelulare. Cand degenerarea
mucleuluT urmeag acost mecanism vorbim de cariorexii.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA V
Degenerarea antiloidd
Denumirea de amiloid a riSmas in tiintti, de °i provine o conceptie
greOta ce Meuse Virchow asupra naturei himice a substanter
ce caracterizeazh acest fel de degenerare. Nasal credoa ca amiloidul e
o substanth ternary §i, considerind ca in unele cazuri are o structure
concentrica, a Meat o apropiere intro el °i grhuntele de anvil, de undo
numele de amiloid. Astrt-zi e bine stabilit ca amiloidul e o materie cvaternarrt
din grupul albuminoidelor.
Amiloidul se produce in canal boalelor cronice caracterizate printr'o
alteratiune profundh a nutritiunei generale. Se observe cu deosebire in
cursul tuberculozei torpide cu. caverne §i destructiuni marl, foarte des
in cursul tuberculozei osoase ; apoi in perioada tortiall a sifilisului tend
coincide adesea on cu formatiuni gomoase in organele interne, in cursul
supuratiunilor indelungate, mai cu seamy cand acestea intereseazii oaseler
in cursul osteomielitei etc.
La inceput se ghso°te de predilectiune in anume organe, dar in cazurile
inaintate §ti grave se poate generaliza. Se grtse§te mai des In splint',
ficat, rinichiu ; dar se poate intinde in ganglionii limfatici, prtretele intestinulul
°i stomacului, musculatura cordului, pancreas, glandele salivare,.
testicul i chiar in mu§chil voluntari.
Am insistat in alth parte asupra inrudirei ce exists intre amiloid §i
unele forme de degenerare albuminoash. In adeve'r, amiloidul a§a cum se
prezintil in tesaturi are forte multa asemanare cu hialinul; ca §i acela
se vede sub microscop ca o mash omogenti, netedh, lucie, care fixeazrt
galbenul din picrocarminat k;i se coloreaza intens cu colorile bazice de
aniline. Nu incape indoiala ch, amiloidul n'ar fi putut fi izolat dintre
degenerrtrile albuminoase, °i mai cu seamy din grupul hialinului, dach
nu s'ar bucura de proprietatea de a da cu unit reactivi reactiuni istohimice
caracteristice, singurul mijloc de a ne permite se distingem cu signrantrt
amiloidul de hialin. 0 reactiune caracteristich e acea a iodului. Cu
solutiunea lui Lugol tesuturile amiloide se coloreazh in bran ro§cat, pe
tend tale santitoase iail o coloratiune galbenh deschis. Dach duph iod se
trateaza preparatul cu acid sulfuric diluat (1 0/0), *tile amiloide devin.

www.dacoromanica.ro
DEGENERAREA AMILOIDA 53
foarte inchise sail chiar violate, albastre on verzi; pe and rostul nu
'°1 schimba coloarea. Nu de mult Cornil a introdus in technica cerce.
tan): amiloidului un proceded mai sensibil si care art imagint mat izbi_
toare. Acest procedeti consta in a colon tesuturile suspects cu violet de
metil apos : tesuturile Onatoase se coloreaza in albastru, iar tale amiloide
in ros purpuriu. §i alto aniline colorate s'a dovedit mai in urmrt ca dal)
u amiloidul aceeast reactiune ; aea verdele de metil, verdele de iod etc.
Ori-care ar fi substanta colorants intrebuintatrt vom exclude cu totul
alcoolul si balsamul de canada din technica amiloidului. Dupe colorare
sectiunile se vor spilla in ape si se vor include in glicering. Pentru a
ajuta diferentiarea se va adauge apei in care se spala sectiunile cate-va
picaturt de acid clorhidric (1 0/0, in cazul cand ne servim de una din
.colorile de aniline amintite.
Putem adriuga, ca o reactiune bona, safranina prin care amiloidul se
coloreaza in galben si amestecul neutru al lilt Ehrlich. prin care se coloreaza
in negru, culoarea aceasta resistand si alcoolului ast-fel in cat
permits conservarea preparatiunilor. Putem dar privi amiloidul ca o
substantrt albuminoasa metacromaticrt.
Aceste mijloace technice ari fost de mare pret pentru studiul localigrit
fine a amiloidului in intimitatea tesutelor. Am vazut localizarea variabila
.a produselor ce caracterizeaza diferitelor degenefari albuminoase studiate ;
am vazut legatura intima ce exists intro acelea si activitatea nutritive
a celulelor ; am vazut ca ele nasc de multe orT in chiar corpul celuleT,
tle unde apoT sant expulzate in cat, pe unele din ele, le-am considerat
.ca un fel de secretiune patologica a celulelor puso in conditiuni
abnorme. Lucrurile nu stall tot asa cu amiloidul. De si exists cats -va
publicatiuni izolato ce sustin contrariul, totusi bazar' pe observatiunile
color mai multi istologisti si pe propria noastra experientrt, afirmiim ca
amiloidul se Oa tot-d'auna in interstitiile tesutelor, nici °data in intoriurul
corpu,lut celulelor, oft-care ar fi natura lor. Acosta constatatiuue
sigura exclude de la sine ori-ce posibilitate de formare a amiloidului
in interiorul plotoplazmei celulare, ceea-ce constituie o deosebire esentiala
fats de tale -l-alto degenerNit albuminoase. Aceasta insa nu inseamnrt ca
in interstitit amiloidul se dopune indiferent on unde, din potriva depunerea
Int aratrt o predilectiune pentru sistemul vasular Totdeauna
degenerarea amiloida incepe in jurul vaselor si in peretit for chiar si
anume vasele mid, capilarele sunt primal element atins, in al doilea
rand degenereazrt vasele mai mad, arteriale si venoase, pentru ca de in
acostea sa se intinda in tesutele incunjurattire. Aceasta localizare a amiloidului
in jurul vaselor pe de o parte, iar pe de alta independenta lut
de celule a Mont sa se brtnuiascil de mult o legatuea', intro geneza acestet

www.dacoromanica.ro
54 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
degenerrtri si sistemul vascular. S'a crezut de unit chiar ca amiloidul
s'ar forma mai intaiii in sange de uncle ar lest prin paretic vaselor
pentru a se depune in tesuturi. Cercetgrile inse Mout° in acest sena
n'ail putut dovedi preformarea amiloidulul in sange. De aceea formarea
amiloid alai s'ar putea explica mai rational in urnirttorul mod : din cauza
slabiciuneI elementelor constitive ale vaselor poate ca transude prin
prtretii lor, chiar a 'color mai marl, nu numai a capilarelor, substante
albuminoide in cantitate mai mare ca in stare normala. In or! -ce caz
insrt, acestea nu stint elaborate si rezorbite de celule, din cauza ca pe
mrtsurii ce ies din vase devin insolubile, neasimilabile de ditre celule. Intru.
cat priveste esenta acestel transfornitiri, ar putea consta Intr'un fel de
fermentatiune a materiel albuminoide sub influenta unor ferment! rezultati
din viciarea nutritiunei sari sub influenta directl a toxinelor microbiene
juand rolul de ferment!. Ar fi posibil ca anume toxinele microbilor
de supuratiune se aibli in deosebi aceastg proprietate de a produce trail:,
sformarea amiloida. Pentru aceasta presupunere ar pleda faptul ca deg
nerarea amiloida e mai frecventii in boalele cahectizante legate de o
supuratiune intina Asa, am zis ca tuberculoza e una din boalelo in
cursul eareia observAm amiloidul ; pentru a fi complecti e local aid s1
adriugam cä nu in on -ce tuberculoza, ci tocruai in cazurile do tuberculoza
osoasa, sail tuberculozil pulmonary cu caverne Intinse in earl de
regulii se produc supuratiuni on stagnare de puroiti cart permite rezorbtiunea
secretiunilor microbilor piogeni. Din potrivii, in tuberculoza filra
caverne, grit' supuratiuni, aproape nu se produce amiloid. De asemenea
in alto boale foarte cahectizante, earl altereaza nutritiunea in eel mai
mare grad, precum e cancerul, degenerarea amiloichl e numai ceva accidental.
De alta s'a putut produce degenerarea amiloida si experimental
injectAnd animalelor timp indelungat culturi sari filtrate de culturi de
piocianeti, de stafilococl si chiar de streptococi, microbil specific! al puro.4
iulul. De asemenea si degenerarea amiloid a perioadel ultime a sifilisului
s'ar putea raporta la actiunea agentalui bAnuit, dar foarte probabil, tI
acestel boale. Cu toate aceste prezumptiuni foarte valabile, in starea de
azi a cunostintelor noastre nu putem afirma in mod neindoios origins
parazitarrt a degenerkii amiloide.
Caracterele anatomice ale degeneriirii amiloide le vom vedea ma! in
dean cand vom studia patologia speciala a organelor, mArginindu-nd
aid numai la indicarea unor caractere mai generale.
Dia degenerarea e putin pronuntatii, organul conserve aRoape in
total culoarea, forma si consistenta obicinuitii. In asemenea caz chiar un
°chili bine exercitat nu poate de cat se bgnuiasch amiloidul, despre a
&Aral prezentri ne putem incredinta numai prin examenul microscopic.

www.dacoromanica.ro
DEGENERAREA AMILOIDA. 55
In stadiile mai inaintate insa, organelo safer modificari earl no permit
recunoasterea leziunilor si cu ochiul liber. In genera un organ atins de
amiloid e mai mare, mai tare, mai rigid, mai putin elastic, mai plastic, \
mai friabil. Suprafata de sectiune se distinge printeun aspect special : o
mai lucie ca in stare normala, mai useatti, de coloare cenusie brunetiti,
foarte paha, translucida la margini, cu aspect de slaninA. Mai cu seam
pe o sectiune find, Malta ea cutitul dublu, la .aceste caractere se mai
adaugti o transparenta mai mare de eat ar prezinta organul normal examinat
in aceleasi conditiuni. Despre acest din urma caracter ne putem
convinge chiar Lira a recurge la sectiunT. N'avem pentru acesta de cAt
sa examintim partile mai subtiri ale organulul, anume marginele suprafetei
de sectiune : un ochiii exereitat va putea distinge totdeauna In acest
nivel o zonti ca do T/2-1 mm. largime clotatti de o transparentil neobieinuita
pe un organ sanatos.
Se intelege ca cu cat clegenerarea va fi mai putin intensA cu atat
aceste caractere vor fi mai putin pronuntate. Asa, uneori suprafata de
sectiune lucie, matti, uscata nu e cu total palida ci are o coloratiune rozatti
en aspectul de suncA fiarta. Alto ore po o suprafata de sectiune cu acest
din urnfa aspect, sag chiar avand caractere mai normale, adicti fiind destul
de umedii, destul de translucida, destul de avuta, in singe se vad numal
pete amiloide alternind en altele mai iperemice si adesea cur altele mai
umtlate, galbene, atinse de degenerare grag. Se pot recunoaste cu
()chinl liber si degenerari mai putin intinse de cat atilt, marginite numai
la anume formatiuni anatomice: astfcl in splina putem vedea o suprafatti
de sectiune aproape normala semanatil cu niste granulatiuni ca an bob
de mac, albe, transparente ea niste picaturi de roux, corespunzind foliculilor,
singurii degenerati. Acosta form de degenerare nu 'T rara in
splint si 't atat de caracteristica in cat anatomiF,itii germanii au creiat
numele special de csagomiln) prin comparatiunea foliculilor ipertrofiati N
degenerati cu boabele de sago. Acelasi aspect se poate vedea uneori
si
in rinichl, cand glomenlii sent atinsi in mod exclusiv ; in acest organ
aspectul e mai putin caracteristic si mai putin fidel din canzri ca si
alto afeetiuni ale glomerrililor pot da o imagine identicti. Din tale spuse
e lesne de dedus si caracterele degeneriirii amiloide in cele- l'aite
organe. In ganglionii limfatici de pilda amiloidul se prezinta ca si in
splina ; in stomac in intestine se traduce prin o ingrosare a musculaturei
dar cu deosebire prin ingrosarea mucoasei asociata cu cele-l'alte
caractere optico descrise etc.
tam pomenit deja despre legatara ce existri intro vase si formarea
amiloidului, legnura asupra ctireia examenul microscopic nu mai lasii
nice o indoialn.

www.dacoromanica.ro
56 ODES DE ANATOMIE PATOLOGICA.
In ficat de pild'a degeaerarea incepe mai intaiti in interiorul lobulilor
ei adesea on chiar in pkrtile centrale ale acestora. Bandele de amiloide
cu caracterele de coloratiune asupra arora am insistat, se vkd in lungul
capilarelor in afara endoteliilor. Prin ingroearea depozitelor amiloide
celulele punt comprimate, devin foarte inguste, pot ajunge la destivireita
disparitiune ; aveam atunci in pkrtile degenerate o imagine care a dat
naetere la greeeli de interpretare : bande largt 'colorate in roil prin
violetul de metil intro cart se vkd capilarelo reduse, on endoteliile
for cart A:man neatinse de degenerare, ceea ce a facet pe unit sk creadk
ca amiloidul ocupk chiar celulele ficatului.
In rinichiii degenereaza in primul loc glomerulul : o parte din
anzele glomprurale, sail chiar toate, se prezintk ca niete cilindri sinuoei
varicosi, neregulati, ea aspect omogen, luciu, colorati in roil sail chiar
Fig. 25. Analoid in ficat. A, mase amiloide In proetele capilarelor intralobulare, oh,
celule hepatice gitteoase
ca o mask cu totul uniforms in cart se mai disting nuclei]: en -
doteliilor color* in albastru. De la glomerul amiloidul se intinde
la vasul aferent, in al doilea loc la vasul eferent ei la reteaua vasculark
interstitialk ; poate interesa in cazurile grave ei capsula glomerulark
ei membrana proprie a tubilor urinart chiar, respectk insk
epiteliile renale Acelael lucru se vede in splink, in ganglionil limfatici,
uncle amiloidul, milrginit in cazurile mai putin intense la pkretii vaselor
din central foliculilor, sail la acela al capilarelor, off la spatiile vascubare
interstitiale, se intinde ape): la reteaua limfatici, dar nice °data la celulele
proprit ale organulul. In pk,retit tubului digestiv are ca sediil sub
mucoasa, musculara mucoaset i, numai in cazurile mai tnaintate, invadeazA
tunica musculark; in intestine ocupk de predilectinne vilozitiitile

www.dacoromanica.ro
DEGENERAREA AM1LOIDA 57
earl' devin foarte friabile, se pot rape si da nastere la ulceratiuni ce
n'ail nimic caracteristic.
Independenta amiloidului de celule se poate studia bine in paretii arterelor.
Aid degenerarea apare in tunica mijlocie sub formii de cercuri
Fig. 26. Amiloid al tnsticulnlul intr'un caz de miopatie, a. ineeputul depunerel amiloidulul
intr'o aetera, am. mase marl de amiloid in jurul mini vas, am. amiloid din
parele]e mull vas trecind in substante hialine, td. glob' hialinl.
ce se coloreaza in ros prin violet, separate prin alto cercuri cu nuclei
musculari colorati in albastru.; de aid se intmde in adventitia pastrand
acelasi raport cu celulele, si nurnai foarte tarziii degenerarea poate cuprinde
si intima. Alanci paretele arterei apare cu un singur cerc gross
uniform, ros, rezultat din substituirea amiloidului in local diferitelor tunice
si elemente distruse in mod mecanic.
Din cele spuse se vcde deja consecintele ce poate aduce degenerarea
amiloida. Elementele anatornice deja slabite vor suferi Inca §i mal malt
in functiunea si nutritiunea lor, pe de o parte din cauza anemiei ce
produce amiloidul prin ingreuiarea circulatiunei, pe do alts parte din
cauza compresiunei la cart sunt supuse. Consecinta va fi provocarea si a
altor forme de degenerari pe ld,nga cea existents totul contribuind la

www.dacoromanica.ro
58 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
compromiterea din ce in ce mac mare a functiunei organului si la distructiunea
celulelor.
Exists o forma de degenerare amiloid4 ma mult locals, datoritA uneY
turburgrl de nutritiune limitate fiira influentrt asupra economies generale
a organizmului. Ast-fel in milduva", in ganglionii rachidieni, in ependim
in pulmonI,cu deosebire in prostata la hatrinf as giisesc nneori Met nicY o alts
lesiuno gravA, niste formatiuni rotunde stratificate concentrice ce del
reactiunea amiloidulul. Aceste formatiuni numite corpuff amilacee sunt
a
/1)
Fig. 27. Rinichiu amiloid, g, glomerni amiloid, a, artera aferena a glomeralulul
en paretTamilonii, A', amiloid mai mult dispus In jurnl capilarelor, t, canalicul eonturnat
en eelule desquamate granitic) grasoase, e, ansa lui Henle en nu eilindrn hilian.
inchise de regula, in spatiile tesutelor si rezulth foarte probabil din descompunerea
protoplazmel celulelor in destructiune, cute (AEA diferitele
turnoff contin asemenea concretions amilacee.
Glicogenui
G-licogenul e o substantg ternary care so forrneazi in organism din
materiile hidrocarbonate sati din albuminoide. Se ghseste in cantitate mac
mare iu tesutele embrionului, la adult, In proportiuni mai apreciabile

www.dacoromanica.ro
DEGENERAREA AMILOIDA. 59
in ficat $i in muwhi, in uncle epitelii precum e acela ce captuse$te ca
vitatea vagina% a colului uterin etc.
In stare normala proportianea glicogenului din tesute scade prin inasi
con-
nitiune sail prin exereitiul muscular
In .unele boale, precum in diabet, glicogenul se inmulte$te sail apare
in organe uncle de obiceiti nu exists sail exists nuniai In proportiuni
neaprecibile. Ast-fel in ficat se poate gasi o cantitate mai mare de glicogen
in celulele parenhimatoase sub forma de picaturi transparente
lucii, ca hialine, adunate mai mult in jurul nucleului sail infiltriind
protoplazma in mod difuz; apoi in epiteliile rinichiului diabetic $i anume
mai mult in partea mai strimta a anzelor lui Henle de asemenea $i
in toate eelelalte tesute proportiunea de glicogen creste in cursal
diabetului.
Mai gg.sim glicogenul In celulele diferitelor tumori. Trebue sa observant
ea tumorile cu cre$tere $i distructiune repede a celulelor sent sediul
glicogenului. Ast-fel, pe cand sarcomele $i carcinomelo contin foarte des
glicogen, fibromele nu contin mai nici o data, '1 gasim in miome
drome pentru ca $i in stare normala tesutele respective contin glicogen.
Intru cat prive$te tumorile mai trebue sa observam ca tocmai acelea
a caror origins embrionara e mai sigur stabilita, contin aproape constant
glicogen; a$a tumorile zise hipernefroide ale rinichiului, oancerele, sarcomele
$i endoteliomele testiculului, tumorile uterului etc.
Glicogenul se apropie prin reactiunea sa istohimie de aniiloid in unele
privinte, dar totu0 sunt mijloace de deosebire. Ast-fel cu iod di si glicogenul,
ca si amiloidul o coloare galbenrt-bruna inchis, care insa nu se
schimba prin acid sulfuric cum se intimpla cu amiloidul.
Glicogenul find foarte solubil in apa, trebue sa evitam cat se poate apa
in tehnica amtel degenerari. Cel mai bun procedeii pentru cercetarea
glicogenului e do a fixa tesutele in alcool absolut. Trebue ca tesutele sa
fie ridicate cat mai corind dupe moarte, cad' descompunerea cadaverica
distruge glicogenul chiar in cate-va ore. Sectiunile se vor colora in liohidul
lui Lugol, se vor deshidrata in o parte tincture de iod. $i 4 parti alcool
absolut qi se vor clarifica in uleiii de origan.
Bine etabilita nu e 'Inca importanta patologica a glicogenului. Faptul
insa ca se gase$te in diabet, o boala de alteratiune nutritive prin excelenta,
in tumorile maligne etc. arproba ca glicogenul este aid: expresiunea
unei destructiuni active a protoplazmei celulare sub influenta unor cauze
Inca reti cunoscute in esenta lor.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA VI
Pigmentatiunile
Punem pigmy ntatiunile patologice tot intro degenergri pontru cg, precum
vom vedea, iele sint de tale mai multe on espresiunea unel suferinte
a tesutolor si, in on ce caz, an de rezultat final a compromite functiunea
si vitalitatea celulelor in cari se produe.
Pigmentele ce intilnim in tesuturi au origing variabilg. Totusi le-am
putea impgrti in doug grape marl : 1) pigmente formate in interiorul
organizmului qi 2) pulberi pigmentae earl pgtrund de afarg si se depun
in tesute. Cele dinttiiii sint ea malt mai importante -si de aceea is vom
stadia in primal loc.
Pigmentele formate in organism pot proveni : 1) din materia colorantg
a singeliii ; 2) din materia colorantg a bilei si al 3) pigments a caror
materie prima nu To stabilitg in mod indiscutabil, day care se ggsesc si
in stare normalg in anume tesute $i earl* in diferitele stgri patologice
se pot inmulti in mod considerabil sau pot apgrea acolo undo de obiceill
nu exists. Acesta ieste pigmentul numit autocton.
Pigmente provenite din singe. Acestea se formeazg in pgrtile undo
s'au produs emoragii cu infiltratiune de singe in tevite. Ori-ce emoragie
se caracterizeazg prin o coloratiune rosie inchis aproape neagrg a
tesutelor imbibate. In decors de cite-va zile coloratiunea devine brung,
albastrg, verde, galbeng si apol din ce in ce mai palidg pentru a dispare.
Aceste modificgri de coloratiune sint expresiunea diferitelor faze
de transformatiune a singelui revgrsat. Ceea ce doming in descompunerea
aceasta To disolatiunea materiel colorants care ritimine si se depuno in
tesute pigmentindu-le, pe cind protoplasm globulelor e rezorbitg.
Pigmentul provenit astfel din descompunerea singelui in tesute se
poate prezeuta subt doug forme diferitg ca hamatoiding, sau ca hemozidering.
Aceste doug feliuri de pigment se pot intilni excluziv sau impreung
in unul si acelasi focar emoragic. Hematoidina se formeazg de regal
in focarele emoragice marl cu destructiune mai Intinsg a tesutelor sau
in emoragiile din interiorul cavitgtilor naturals. Hematoidina se formeazg
tocmal in conditiuni contrarii. De aceea in pgrtile centrals

www.dacoromanica.ro
PIGMENTATIIINILE 61
ale until focar emoragic intins gasim pigment de hematoidina, iar la
periferie pigment de hemoziderina.
Hematoidina se prezinta sub forma de cristale aciculare izolate sau
grupate in maldarl ori ca table romboiedrice. Ace le izolate ant galbeneroqcate,
iar grupele qi tablele sint rosii. Aceste cristale sint la inceput
1 ibere in intestitiile tesutelor, dar mai apoi pot fi qi incorporate de
celulo. lele sint insolubile in apa, alcool, acid acetic. In afara de aceasta
forma cristalina, hematoidina se mai poate prezinta ca granulatiunX
rotunzite sau colturate mai fine sau mai mart.
Fig. 29. Adenom al parotide1: h. mash, hia-
alinl In lumennl unn1 tub ; o. cristale aciculare
dispose radiat.
Fig. 28. Lima endetolialii, a parotidel:
un vas en eelule endetoliale proliferate
contin6nd un cristal dehematoidinit
Hemoziderina nu formeazrt cristale ci numai granulatiuni sau bacati
mai mail. ori mai midi, uneori grupate ca gramajioare mai marl, de
coloare galbenti portocalie sau galbena brunrt mai' inchisa ; acest pigment
to de regula inchis in corpul celulelor, dar se gaseqte Si liber.
Ieste o deosebire esentiala de compozitiune himica, intro acest pigment
qi cel format de hematoidinit Pe o sectiune microscopica tratata cu ferocianur
de potasiu qi apoi cu o solutie slabs de acid clorhidric granulatiunile
pigmentare de hemoziderina iau o coloratie albastrrt pe cind
granulatiile qi cristalele de hematoidina nu v schimba coloarea. Aceastrt

www.dacoromanica.ro
62
CURS DE ANATOMIE PATOLUOICA
reactiunei stohimicil Te determinate de existenta ferului in pigmentul de
hemoziderinil, pe cind in hematoiding acest element lipsegte. Faptul cIi
hemoziderina se produce in p5.xtile undo celulele nu's ind distruse
pare a artita ca activitatea acestora intervine Intru titva in izolarea gi
precipitarea lei din materia coloratrt a singelui. In adeviix de multe on
acest pigment nu. plitrunde gata format In corpul celulel ci se formeaza
in interiorul acesteia ; astfel adesea protoplazma celulelor, fret sg coming
ganulatiuni de pigment, are coloare galbenii brunt difuzs produsg, prin
imbibitiunea Tel cu materie coloranti lichidt care devine albastrii subt
infiuienta ferocianuralui gi acidului clorhidric. Aceasta arata cs celuisle
au. incorporat materia colorantil a singeltil transformatil in stare
de solutiune printeun fel do imbibitiune, si apoi chiar In protoplazma
celularrt, din materia lichids, se separii printr'un fel de cristalizatiune
pigmentul granulat continind far.
Pigmentele hematogene pot fi datorite unei destructiuni a singelui in in
teriorul curentului circulator. Boalele in cursul ciirora globulele roil
se distrug mai Aped° de cit se regenereaza, precum anemiile prof undo,
malaria, unele intoxicatiuni, etc., precum acelea en hidrogen arseniat, cu
clorat de po'asiu, on diferite ciuperci, etc., an de rezultat o Incrocare a
pArtii lichide a singelui cu pigment provenit din distrugerea globulelor,
ceea ce '1 dri o coloratiune mai inchisrt, constituind hemoglobinemia; Tar
din singe materia colorantg disolvatii trece In urinK dind urinelor coloretie
rogie brunt inchisii sail neaga chiar (hemoglobinuria). Se gtie d
gi in stare normal'a globulele rogil se distrug gi d malaria colorants
pusrt In libertate Te utilizatit in ficat pentru formarea pigmentolor biliare.
Dar chid singele se distruge in aga mare cantitate, materia colorantrt dust
la ficat rtmine neutilizat4, Is reluatii din nod in mental limfatic gi sanghin
gi depusii In diferitele organe gi mai cu. seams In splint, miiduva
oaselor gi ganglionil limfatici. Nu riimin scutite inns nici ficattill rinichiul
gi celelalte organe. Pigmentul se prezina gi in aceastg forniX ca gritunte
cristaline sari ca budti amorfe, dind de tale mai multe on reactiunea
studiata a fierului, libere in spatiile tesutului sail Inchise in celule. In
ficat it vom intilni In celulele endoteliale ale capilarelor, in celulele fire
ale tesutalui conjunctiv gi in epiteliile parenhimulul. In splint ocupa'
si celulele marl ale puipei, leucocitele gi celulele retelei interstitiale.
De asemenea in ganglioni. In rinicht locul de predilectiune glut epitehile
canaliculilor gi mai cu seams ale tu.bilor contorti. Se pot gasi insrt
granulatiuni gi gramezi de pigment gi fn endoteliile glomerulilor gi In
lumenul capilarelor glomeralare.
Dintre toate boalele in cursul drora se produce pigmente hematogene
merits o mentlune special malaria. Organele cadavrelor malarice pre-

www.dacoromanica.ro
PIGMENTATIUNILE 63
zinta o coloratie particulars cenugie ca ardezia datorita depuneril in celule,
gi mai cu seam/ in vasele mid, a unul pigment deosebit de eel
hemoziderinic : un pigment negru, mai grosalan, subt forma de bucieti gi
gramezi mai mart gi mai neregulate earl pot ajunge Nina sa formeze
adeverate tromboze pigmentare ale capilarelor. &cost pigment to analog
cu eel ce se vede in corpul parazitului malarial gi pe care aeeste '1 formeaza
prin o elaborare specials a globulelor distruse. Se tie ea evolutiunea
malaria: e legate de o continua regenerare a parazitului : indivizit Men;
dupe ce prin sporulatiune formeaza pe eel iineri, se distrug, tar pigmentul
for rAmas liber e carat de singe gi depus in organe. Alaturea ins/ cu
acest pigment special se formeaza in canal malaria ei pigmentul hemoziderinic
galben studiat.
Pigmente icterice. Substantele colorante ale bilel, precum e biluribina,
acelea ce rezulta din transformarea acesteiac a biliverdina, bilifucsina,
precum si acidele biliare, colorate §i ele, se naso in ficat subt influents
celulel hepatice Si, trecend prin canaliculele biliare ei vesicula What*
ajung in intestine, unde precum se gtie au roluri importante de indeplinit.
Dar data dintr'o cause sag alta nu. pot ajunge la destinatiunea
for naturals, se vor produce turburari digestive datorite elaborarel insu-
Monte a unor alimente, a grasimilor in special, putrefactiunilor Si fermentatianilor
intestinale : fecalele roman necolorate, grisa sal albe
foarte fetide.
De alta parte aeeste substante colorante gi acidele remase in ficat sent
in curia reluate in circulatjune gi se depun in alte partt, in piele
mai cu seams, dar gi in conjunctiva, in sclerotic/, in mucoasa gurel,
mat pe urma gi in seroase gi in toate organele interne. Pe conjunctiva,
pe mucoasa bucala, gi mai on seams pe mucoasa ce captusegte podigul
gurel, de o parte gi de alta a frialui. Umbel, ea unele ce aunt mat
fine gi mai transparente, dar si pe piele, se vede bine resultatul depunerel
pigmentelor biliare in tesute : o eoloratiune galbena paha ea lamitia
$i, data starea dureaza mai malt timp, coloratiwiea devine mai inchisa,
galbena portocalie sail galbenit verzuie murdara.
Tot o data apar alte inconveniente, en iritatiuni ale nervilor pielel
si altor organe, carora se datoresc fenomenele dureroase diferite si minarimea
pelet ; apot turburrni vizuale, modificatiunl ale centrilor nervocl, circulatort
mai cu. Bean* producend incetinirea pulsatiilor gi depresiunea
circulatiunet etc. Se produce cu un cu.vInt complexul simptomatic eunoscut
sub numele de icter.
Cauza stagnatiunei si rezorbliunet elementelor biliare poate sta in
interiorul ficatulul. Putem distinge in aceasta ordine de cauze un I:id::
in calitatile bilei secretate sag o leziune a celulelor hepatice. Aga se
si

www.dacoromanica.ro
64 CURS DE ANATOM]E PATOLOGICA.
poate ca bila secretatg sa fag o consistenta mai mare ; se va scurge
atunci, bine inteles, mai grew. Din cauza acesteT scurgeri incete, partea
lichidg se pierde prin difuziune ei se va da ocaziune descompunerei ei :
bilirubina se va preface mai departs in bilifuxina, biliverding, bilicianing
; colesterina se isoleazg sub formg amorfg sail cristalina 9i se vor
forma niete dopuri semisolido p:gmentate, la inceput microscopice, situate
in canaliculele capilare intrabulare, car! °rescind, pot dilata in
mod enorm canalicarile biliare pang sand sa le rupg chiar. Atunci
comunicarea intro virculatiunea biliarg 9i sanghina e stabilitg, °lemontele
bile! intra, liber in sange spre a fi transportate in diferite organe.
Acelaei mecanisru prezidg ei cand scurgerea bile! e impedicatg, nu prin
calitatea ei, ci printr'o obstructiune din afarg. Asa canalele biliare extrahepatice
pot fi comprimate 9i astupate printr'o cicatrice, printr'un pachet
de ganglion! ipertrofici, printr'o tumors, printr'o inflamatiune care provoaeg
formarea unul dop de mucus. Pang ei inflarnatiunile duodenului,
prin umfiarea mucoase!, i secretiuni abundente de mucozitate, pot provoca
astuparea ampule! lui Vater, ceea ce'l sulicient sa producg o stagnare,
chiar totalg a bile! care eircula sub o presiune foarte slabg. Stagnarea
ei concretiunea, incepute Tin ultimele ramuri ale canalelor biliare,
se intind apoi ei la cele mai marl interlobulare; concretiunile mai
provoacg aid iritatiunea paretilor canalelor ei in jurul lor, stabilindu-se
ast-fel o adeviirata inflamatiune pericanalicularg care mai agraveazg
obstructiunea asigurand durabilitatea acestei star!.
Tot aea se pouts produce icterul si cand leziunea initalg atinge chiar
parenhimul cum se intimplg in atrofia galbeng acute sail in intocsicatiunba
cu fosfor.
Atrofia galben a ficatului e caracterizatg prin o degenerare cu atio-.
fie foarte pronuntata a organului insotitg de toate fenomenele unei infectiuni
supraacute. Ficatul ast-fel degenerat prezintg parti mai galbene
ei altele mai cenueii sail ro9i1 cenueii ori mai roeii dupg gradul de
iperomie. Pgrtile galbene aratg sup microscop, pe Maga forme de degenerare
ci destructiune celulara, o coloratiune a celulelor in galben bran
datoritg unei imbibitiuni difuse cu bile lichida.
Alta data pigmentul se vede ca grgunte galbene care se .gasesc in
celulele ficatulul sail in rinichi, in epiteliile renale ; apoi in celulele
limfatice ale spline! ei ale ganglionilor in cazurle de icter mai intins.
In cazusi mai rail' se vor ggsi cristale, de bilirubing, care nici on forma.
nici ca coloratiu.ne nu se deosebesc de cele de hematoidina.
Acertsta asemanare intro biluribing ei hematoiding depusg in tesute
a dat nascere chestiune1 dacg, in afarg de imprejurarile asupra caror
am insistat, nu s'ar putea produce icterul ei pe altg cale, adecg prin

www.dacoromanica.ro
P1GMEN TAT TIINILE 65
transformarea directs a materiel eolorante a sangelul ee se distruge in
tesaturi sail chiar in vase. Cu alto cavinte e vorba daca putem admite
un icter hemauogen, un icter care s'ar naste Fara intervenirea ficatulul.
tir a uncle Basta* toxice earl distrug sangele cu mare energie,
precum ar fi hidrogenul arseniat, cloratul de potash', otravil continuta
in unele feliur! de ciuperci (dintre ascomicete, mai cu seama) pot sa
determine in acelas timp si icter. La noil nascuti se produce prin descompunerea
sangelul un icter caracterizat tocmai prin aceea ca pigmentul
biliar se depune sub forma de cristale mai cu seama in rinichi,
ocupand maI malt papilele. Tonto acestea lug nu ne indreptatosc sa
admitem posibilitatea producerei icterulth prin singarul fapt al descompunerel
sangelul ; daca se smile de exempla la wiser): ficatul, si
apol li se da hidrogen arseniat nu se maI produce icter, ceea-ce invedereaza,
ea pe langa descompunerea sangelul, trebue a inter via §i
ficatul ca sa elaboreze acest sange descompus pentru a forma din el
pigmentele biliare.
Inportanta destructiunef sangelui in icter ramane cu toate acestea,
ersol, precum am vozat, aceasta navala de materie coloranta hematogenti
intr'un ficat functionand in modal cel mat normal posibil, va produce
icter o insuficienta functionala relativa a aparatelor de secretiune
biliara.
Pigmentul autQcton leste acela care si in stare normala se griseste in
unele tesu.te si celule : in coroida, in par, in stratul profund al pielei,
in sclerotica, in unele part! ale sistemului nervos central etc. Acest
pigment le continut in celulele fesutuluI respectiv, in cele epitehale
salt nervoase ca si in cele conjunctive, orT in niste celule speciale
marl ; are Q coloratiune care variaza de is galben, galben-brun treclad
prin diferitele nuance pana la negru. Nu 'I mmic bine . stabilit
in ce priveste compozitia lul himica, care '1 si foarte putin cunoscuta
si foarte variabila. UneorI confine fier. Acest fapt impreund cu localizarea
in apropierea vaselor. in uncle cazuri, a face pe unil sa ereada
ca pigmentul acesta ar proveni si idl din transformarea singelaI. De
foarte multe orl insa nu confine fier si confine din potriva sulf in cantitatI
variabile. In aceasta categorie Wail studiat pina scum dona varietrip:
de pigment in tumorile pigmentate carora Ii s'a dat numele de
finiatorusin f}i hipomelanin. Prezenta sulfala ar arata ca pigmentul provine
din materia albuminoida transformata de colule.
Diferite starI patologice sail anormale, ea petele si negii congenital!
pigmentatl, pigmentatiunea intense a pielei in cursul boale! LA Addison,
petele de ware, petele graviditatii, pigmentatiunea organelor atrofice, a
corduluI mat on seama, slat datorite formatiunei exagerate a acestul pigs.
Pabsp-Sion. Curs de anatomic patologisif. 5

www.dacoromanica.ro
66 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
ment. Tumorile pigmentate contin de asemenea acesti pigmenti in cantitati
variabile. In tesute se prezinta ca si celelalte pigmente studiate,
subt formd de granulatiuni fine, regulate, sferice cum se vede in celulele
nervoase sail in stratele profunde ale bpidermalur, on ca bucati mai mart
neregulate, colturoase, grupate uneorl iu grNmed mai marl' ca In diferit
tele tumorl.
Exists ind discutiune asupra elementelor in cart 'pt iea nustere acest
pigment. Pentru piele ie mai bine stabilit ca pigmentul nu se formaag
in celulele in cad se gilseste de obiceiii, adicrt in celulele profunde ale
retold lui Malpighi, ci in niste celule stelate de origins mezodermid
situate in stratal conjunctiv subepitelial. De aid aceste colule piltrund
printre celulele epiteliale, aid se distrug si pigmentul for fe inglobat
de epitelii.
In anume imilrejurAri pigmentul se desvolta in raport intim cu vase
do noug formatiune. Astfel in anume tumorl pigmentate. Aid am constatat
et' acest pigment poate sit fie expresiunea unel formatiuni abnorme
de vase si do sang) producendu-se element) sanguine foarte pigmentate
si trecetoare, cad distrugh.du-se Inc in interiorul vaselor de noun formatiune,
pigmentul for sa depune in celulele endoteliale ale tumoral'.
Pigmente venite din afares. D'iferite pulberl colbrate i56t prttrunde din
afara in interiorul organizmului prin vre-una din dile naturale, de undo
Rind rezorbite sant duse prin curentul limfatic si depune in profunzimea
organelor.
La cei ce lucreaa, in atmebfere-incarcate cu prat de tilrbun6, salt till
f um care, precum se stie, Contine carbune in stare do $ilbere ioarie
find,laceasta substanta patrunde impreana cu aerni I'nepirat ,ping in
profunzimea alveolelor pulmonare. be aid praful e incorporat de epiteliile
alveolars, din cad trace in teaca limfatid perivascularg I teptelor
alveolars. tuat de curentul limfatic gAseste o barierN puternicl tri kanglionfi
peribronhici si mediastinall prin filtrul ciirora poate etrabate nul
mat cu mare greutate, de aceea se &lung aid In cantitIti OnOrme.
Acest pigment determine o iritatiune, cu fenomene do intlamatiune si
aclerozI a pulmonilor si ganglionilor.
Prin antracoza pulmonary si ganglionarN, se intelege pignletttatiunea
aceasta produsa prin praful de crtrbune. Pulmonul Yn areasth nide prezintit
yin desemn caracteristic : bande intretiliate negre determinat4 td jJigmentul
in abundenta in spatiile limfatice ce delimiteazg dmpf poligonall
mai marl sari mai mitt, reprezentrincl lobali? pulmonari ort grupe de
alveole.
Ganglionil de asemonea prezinta pete negre mai milrginite sari mai
intinse si, in cazurile vechl, aunt mgriti, tart, on consistentii aproape

www.dacoromanica.ro
PIGMENTATITTNILE 67
lemnoasa si negri in totalitate, cu aspectul de carbune. In aceasta stare
ganglionii nu mac sunt constituiti de cat prin o mash compactii de carbune
amestecata cu putine resturi de tesut mortificat. Prin imbibitiune
cu lichid aceasta; masa se poate muia si tot ganglionul se prezinta atunci
ca o punga de tesut conjunctiv dur, plina cu o masa neagra moale,
adesea semilichidh grunzoasa.
Din ganglioni si pulmoni praful poate trece si mac departe ci sa", se
depung 5i in celo- l'alte organe ca splina, ficatul, maduva oaselor, dace
are posibilitatea de a piltrunde in sange.
Sub microscop acest pigment se prezinta ca pulberea morfa sail ca
graunte neregulate, inegale, colturoase in spatiile limfatice sail in intent--
rul celulelor. In alveolele nulmonilor se ved adesea celule magi ca nista
leucocite foarte umtlate, a caror protoplazma e incarcatii cu pulberi de
carbune sail de alts nature : celule de praf.
i alte pulberi pot ajunge pe aceeasi cale in organizm si produce pigmentatiunile
variate ale tesutelor. Asa pulberea de piatrA, cu compozitiune
silicoasa de °Weill, constitue calicoza la lucratoril in cvart, la cioplitorli
in pietre fainoase etc. ; pulberea de fier produce sideroza, caracrterizata
prin coloratia pulmonilor galbena-bruna sat neagra, dupa felul
cornpusului de fier. Pulberi vegetale si animale, din ling, din bumbac,
din piei, din tutun se gasesc in pulmonii 5i ganglionii lucratorilor °eapati
in diversele industrii producend diferite coloratiuni ale tesutelor.
Une-ors pulberi pigmentate provin din substante lichide absorbite pe
tale digestive, dar care rezorbite si purtate in sange se precipita in tesute.
Sarurile de argint, si anume nitratal de argint, care e mai frecvent utilizat,
produce dupg o intrebuintare indelungata, o coloratiune bruna-cenusie
datorita depunerii argintului sub forma unor granulatiuni pulberulente,
in lumenul i epiteliile tubilor renali, in piele, in ganglioni, in seroase,
in peretii vaselor etc. Aceasta pigmentatiune constitue argiria.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA VII
Petrificarea
Procesul pe care il vom studia sub acest Twine constii intr'aceea ca
an tesat capetil o duritate ca de os din cauza depunerit in interiorul lui,
in interstitii pi in celule, a srtru.rilor minerale. Adesea-orT calciul reprezintg
in mod exclusiv sail in cea mai mare parte baza srourilor depuse. Proccsul
patologic capetit atunci numele special de calcificare
Origina srtrurilor depuse poate fi variabilii; astfel se pot produce petrificrid
in urma proceselor de rezorbtiune osoastil cum se intemplii in cursul
senilitritil sail a unor afectiuni osoase de nature infectioasii, cum ar fi
tuberculoza buns -oars. Sirurile calcare liberate Fin faptul uzitriT sari
destructiunii osoase sunt luate de curentul limfatic ¢i sanghin duse qi
depuse aiurea undo grisesc conditiunT favorabile pentru aceasta. Avom a
face in acest caz, cu o transpunere, o strrtm.utare a srtruiilor calcare dintr'un
punct al organizmulnl In altul, cu ceea-ce se nwnepte o metastazii.
0 cauza din tale mar frecvente a petrificatiunei. stint tu.lburitrile de
nutritiune locale, avond de rezultat de a micpora vitalitatea lesutelor.
In aceste conditiuni schimbul intro elementele anatomice si lichidele pi
gazele circulatiuneT find vicios si incomplect siirarile calcare ne mar
putond fi tinute in solutiune, se precipitg.
Aceleiapi cause e datoritit petrificarea tesutelor ce n'aii de ajuns vase,
sail au o parte din vase astupate, sail sunt supuse timp indelungat pi in
mod repetat la presiuni cad ingreuie circulatiunea pi nutritiunea. Aid
putem cita pliicile calcare ce produceall alts data pustele prea grele in
grosimea mupchilor pe cad apasau, precum §i acelea ce se formeazd in
grosimea aductorilor la cliliiretT. In aceste cazuri procesul petrecendu-se pe
oamenT tined, adesea-orT se fortneazil adeverate oase in grosimea mupchiului.
Poate ea pentru a explica petrificarea in aceste douii casurl ar trebui sa
invocrun pe 1110 conditiunea locale pi o predispozitiune individualii innascuta,
poate pi ereditarrt. De asemenea, tot printr'o nutritiune insuficient'a
se ex.plicii petrificarea cartilagelor cad n'ail vase la britrini, calcificarea
cartilagelor costale chiar la eameni mat tined, precum pi acoea
a capsulelor fibroase putin vascularizate ce se formeazii in ju.rul parazitilor
inch*: in tesute, ea trichina p. a.

www.dacoromanica.ro
PETRIFICARE 69
Lame le fibroase suprapuse ce rezultA din organizarea falselor membrane
fibrinoase depuse la, suprafata membranelor fibroase sail seroase
intimate ail de mite on o circulatiune limfatiert si sanghing foarte insuficient6,
ceea-ce ajutii precipitarea sIrurilor calcare si ast-fel se produc
acele piaci tart groase calcare pe suprafata spline'', a pleurei, pe suprafata
si in grosimea durei mater etc. Valvulele cordului cart in parte nu au
vase sanguine ci numal patine limfatice, mai cu seamy in timpul
mganizilrei exudatiunilor sail infiltratiunilor fibrinoase, devin cu signranta
calcare.
3Iai cu seams inolele fibrocartilaginoase ale aortei si ostiilor atrioventriculare
se petrified in cursul organizilrei produselor de inflamatiune
cranial a endocardului.
t
Fig. 30. Periohitit calcificata: v. vas dilatat si plin cu silage lute° vilozitate
de neoformMiune inflamatoare ; p. pigment de sAnge; n. pled, de calcined.: c. cans -
Heal cu plre01 ingrosaV.
Dar o conditiune din tale mai frecvente pentru calcificarea patologicri
este prezenta unul tesut cu totul mort, care are o predispozitiune particulara,
pentru a servi la depunerea grurilor minerale. In acest grup vora
pune calcificarea produselor tuberculoase ce se transformii des in mase
mart calcare. De asemenea se observa one -ori calcifiarea tromburilor vechi
a focarelor necrotice din infarcte si din unele tumors, mai cu seamy in
tale fibroose. Tumorile fibroase sail fibro-miomatoase ale uterului se pot
one -art calcifica in intregime. In cazurile de graviditate extrauterin'a
jetul ne mai fiind in legiltued cu sistemul circulator al mama" se mumifia
in piirtile lui centrale, iar tale periferice cars sent sc'aldate de sucurile
cuvitatel abdominale in care fgtul e cilzut, se petrificA. In cazuri
mai rani fetul se poato calcifica $i in totalitate constituind ceea-ce se
"limiest° un litopedion.

www.dacoromanica.ro
70 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Tunica interns a aortal este precum se stie sediul unel leziuni frecvente,
a arteriosclerozel, sad endarteritei cronice deformante.
Piaci le de endarterita Bunt reprezintate la inceput prin focare inflamatoate,
earl curand se necrozeaza, iar massele necrotice ce rezulta infiltrandu-se
cu shruri de calce formeaza placile tart cu consistenta cartilaginoasa
saa osoasa ce constituiesc aceasta afectiune.
In toate cazurile pang aci enumerate avem a face cu un proces mai
malt sail mai putin intins care are de rezultat trausformarea calcare a
unul organ ori parti de ordan sail tesut.
Depunerea sarurilor calcare poate afectua si o alts forma, anume poate
sa se face asa in cat intereseaza celulele in mod izolat frail a forma
depozite rnasive ; sarurile precipitate se pot prezinta atunci numai ca
niste grrtunte in interiorul celulelor. Asa se observe o depunere de saruri
calcare sub aceasta forma in epiteliilo si WW1 rinichiului in urma intoxicatiilor
cu sublimat earl nu se sfersesc rapede prin moarte, in intoxicatiile
cu bismut, cu acid oxalic, mai rar in cele cu fosfor. Aceste
granulatiuni calcare ocupa mai eu seams tubil drepti al substantei corticale,
une-ori se aduna in cantitate mare chiar in lumenul tubilor
formand cilindre de granulatiuni de calcid lipite intre ale prin exudate
concretate. Aceasta precipitare de granulatiuni calcare in tubil si epiteliile
rinichiului poate atinge ane-ori proportiuni asa de intinse in cat
poate fi recunoscuta cu ochiul Tiber constituind atunci infarctul de calcia,
care, precum se vede, ocupa mai mult. substanta corticairt, mai rat: piramidelu,
in opozitiune cu infarctul uric. Partite infarctate se prezinta cu
o coloare albs-cenusie si prin presiunea for se poate scoate din tubl o
materie grunzoasa sail mai concrete formats din granulatiile calcare.
Afars de imprejurarile amintite se poate gasi infarctul de calcia si in
unele afectiuni destructive ale oaselor sail la batrini.
i alte epitelil precum acelea ale glandelor salivare pot prezinta in
protaplazma for graunte de gruff. de calcite. §i celulele creerului atins
de atrofie sunt de multe ori inbacsite in intregime cu granulatiuni
de calce.
Asemenea precipitate calcare sub forma de granulatiuni izolato se pot
produce nu numal in interiorul celulelor der si in interstitii. Une-ori
aceste granulatiuni prin apozitiune de materie se mares; ating dimensiuni
in cat pot fi vezute cu ochiul Tiber, prezintand forme diferite, rotunde,
une-ori cu structure concentrica alte ori lobulele sari ca niste
bucati mai lungT cu forme variabile. Cele mai interesante formatiuni
de aces fel sunt acelea ce so gasese in tumorile meningelor numite
psamome.

www.dacoromanica.ro
PETRIFICARE 71
.Aceste formatiuni reprezintrt o trecere la forma particulars de petrificatiune
ce constituie calculele.
Gran* le calcare apar sub microscop ca nista granulatiuni foarte
refringente ce seanirtnii cu cele de grAsime dar de cart se deosebesc prin
insolubilitatea in alcool si in eter si solubilitatea in acidele minerale
mai cu seams in acid clorhidric. Subt intluienta acestul acid ele se
topesc si dart nastere la bole de acid carbonic dacg contin mult carbonat
de calciii. Celulele ce contin granulatiuni calcare se coloreazii intens cu
hematoxilinri luand o nuantrt violets murdarrt si tulbure.
Extragand sarurile calcare, putem vedea sub microscope starea in care
se &este tesutul petrificat. Apare ca o mass uniformii, lucie, ce se cobreast
intens cu hematoxiling in care celulele si fibrele preexistente
calcificArit nu se mai disting.
In adeviir ori-ce calcificare e precedath do o faze de prepararo in care
tesutul se emogenizeaze, se uniformiZettz4 si ming dupti aceea poate fi
sediul precipartriltalcare. Se tie ca si calcificarea fiziologica, osificatiunel,
v
'V
Fig. 31. Depozite .uratiee intr'un eartilagin epifizar.
_. ....
necesiteala existenta anal tesut preformat, ca hialin; exists host o deosebire
intro tole done proceso, de oare-ce in osificare tesiitui preformat
are o nutritiune garantata, celulele roman vii si dispuse dupg un anumit
aranjamont favorabil indeplinirei uneT functiuni ; pe cand in calcificarea
patologicrt toatrt propararea pentru calcificare consti in formarea unel
mase omogene moarte din tesuturile cu vitalitato si nutritiune deja cornpromisg.
In afar de sgrurile de calce mai sent si a Itele earl' in un moment
dat se pot precipita form; nd depozite in tesute. Serurile acidului uric
precum si acest acid insusi, destinate a fi eliminate prin urine, ca produse
de descompozitiune inutile ale substanlei alburninoide pot suferi o
asemenea precipitare.
::, r--
-f----,-,:.:-.--7-,-.
V..- :
7.: .r;.---f-=z..--n-4--...,
'..c , ---'-`7. -
:
"..-::-.7---
-......::::"1:---7...--i - --,.., -_ -,,,,,--r,
e.-- s- ..4. ',-- ....,: ..- ; -,.... ,,, ,,..
:p4. ' ,.., -, .... ... t.- r- -4/'
... IF1: '' ';' zirf.,-,1-.',:- ...-- ...byi--°!'. .r. 41
", ,.....N ..../ 40 Z,., : I ,_: ,,,,:. 4/3 ! :sr .,....I----, ,10-
:--'' . . - -,---- = ..'"!T 4',. 14'-`' - - ""."..-7-
-.,--ff,tū
.-77

www.dacoromanica.ro
72 CURS DE ANkTOMIE PATOLOGICA.
Depunerea acestora insa presupune, inteun grad cu mu mult mai mare
ca a color de calce, o stare de nutritiune generals vicioasa. Nu s'a prttruns
Inca pricina intima a acestul proces ; e sigur insii, ca exists o
stare constitutionalil inrtscutA si ereditaril caracterizatrt prin o supraproductinne
de acid uric si de urate. Sangele incrtrcat cu aceste ssrurT va
avea o intluentri funestrt, producand mai. intai iritatiuni si apoi adevi5rate
necroze asupra unor testae prepartIndu- le astfol pentru depunerea lor.
E lesne de inteles ca vor suferi de aceastri actiune nociva tocmaf piirtile
cart normalminte a o vitalitate mai slabg, din pricina vascularizatiunei
neindestuliitoare. Astfel se explidi formatiunile uratice ce se depun in
capsulele articulatiunilor, in cartilage, in endocard, in intima arterelor
in grosimea tendoanelor mai cu seamy in veciniitatea articulatiunilor,
constituind tofii guto§1. Uratele si acidul uric mai cu seams se depun.
in cursul acestei boale, si in alto organe. Ast-fel in epiteliile renale si
in canaliculit rinichiului se grtseste acidul uric sub forma de cristale
aciculare sru izolate sari dispuse in rozete. Prin compresiune aceste mase
produc dilatarea canaliculilor renall §i iritand tesutele provoacg o proliferare
conjuctivA care conduce la scleroza si retractiunea organnlui.
La copiii morti in primele septa'mani dupg natere, adesea-ori papilele
rinichiului prezinta: un aspect caracteristic : incepend de la virful papilel
papa cam pe la junfatatea ina1timei el tesutul are o coloratiune galbenAportocalie.
Aceastrt coloratiune nu e uniformA, ci raze cu coloratiune
portocalie alterneazg, cu alto necolorate. Prin presiune se scoate din aceste
papile o materie fin grunzoasg, cu aceeast coloare, care sub microscop se
vede formats din globi radiati incolorI sail galbeni de acid uric. $i pe
sectiunile microscopice se vede o mare parte din tubil drepti al. papilelor
cu epitelid descuamat si necrotic §i cu lumenul aproape in totalitate
astupat cu asemenea cristale. Acosta e procesul cunoscut sub numele de
infarcul uric al noilor nascuti.
Cilnd depunorea sarurilor minerale se petrece in cavitatile sad canalole
preformate vorbim de calcule. Nu vom intra in detalii multe asupra acestor
formatiuni. Credem ca" le vom stadia mai cu folds in patologia specials
a organelor din cauza legattrei stranse ce exists intro formarea lor si
leziunile presistente ale organelor precum si cu leziunile secundure la
cart pot da nastere §i eari in uring pot evolua in mod independent. Ne
vom mgrgini aidT numal la ni0e vederi mai generale asupra conditiunilor
in cari ele se formeazg.
Organole urinare constitue un loc de predilectiune pentru formarea
lor. Conditiunea formgrii lor depinde in parte de alterarea compozitiunei
himice a secretiunil acestor organe, anume a urinel. Asa
reactiunea urineY poate devine acidil din cauza descompunerii ura-
.

www.dacoromanica.ro
PETRIPICARE 73
tului acid de sodiii si prefaceril lui in carat bazie cu punere in lihertate
a excesulul de acid uric. Acest din urmd corp de o parte, pe de alta
oxalatul de calciii care nu stil in solutie de eat in prezenta urattilui
acid, se precipitd amilndoud procurand material ul formdrii concretiunilor.
Pe de aitd parte in fermentatiunea alealind a urinel, care se opereazil
tot-d'auna sub intluenta unor microbi, urea so preface in carbonat de
amoniac, prezenta cdruia provoach precipitarea fosfatelor tinate in disolutiune
in urina normald. i sedimental unel urine normale contine
fosfate a crtror prezenta an are nisi o impOrtan(4 ; precipitarea ins). a
fosfatulului amoniaco maguezian si a uratului de amoniac ce rezultd, mai
departe din descompunerea carbonatulul de amoniti se face numai intr'o
urind devenitri alcalind in cursal stdrilor inflamatoare ale cililor urinare
produse sub intluenta microbilor.
In rinichi aceste concretiuni am vdzut in parte ed apar ca grdunte
fine cari pot ajunge phnil la rudrimea firelor de nisip, earl pot ti carafe de
urind, in bas:nete si in voziert sail eleminat chiar ca atari (nisipul urinal!).
In basinete .i in vezici ele pot atinge dimensiuni marl variind de la
mhrimea unel mazdre phnii la area a anal oil chiar, avand aspects variate
dupd compozitiunea substan(elor ce intrd in compozitia for (pietre situ
calcule renale si vezicale). Adesea-ori inthlnim in rinichi calculo en
strate concentrice alternante, allele formate de fosfate amoniaeo-magneziene
si de urate de amoniac, altele de oxalat de calciii si do acid uric.
Bi la e o altd secre(iune in care se formeazd adesea ori concretiuni.
tudiiftdpigmentatinnile icterice am vezut conditiunile in earl se pot
produce concretiuni pigmentate prin descompunerea bilei sail prin obstacole
in excretiune ori prin destructiuni parenhimatoase.
Xcesto concretiuni initials constituiesc punctul de plecare al calculilor
biliare prin adilogarea 5i infiltratiune Cu sarari minerale.
Dupd extragerea pottier minerale a concretiunilor tot-d'auna mai rdmane
o mash uniformd ca Inaba care servise ea can fel de simbure pentra
depunerea sarurilor. De alt-fel and vhzut ed 5i petrificarea ordinard a
tesutelor cere o hialinizare prealabilh : si in adevdr, ori-ce concretiune,
on ce calcul reclamd mai intaiii formarea unui simbure de materie organica
: ea mucus concretat, detritusurl de celulele descuamate si mortificate.
Adesea ori simburele organic e constituit din mucezitilti inglobind
muse de microbi. Asa bacilul coli poate adesea ori servi ea punct
de plecare a formiirii calculilor biliare. Bach la acestea mai adhogilm
ceea-ce am spas deja, ca intlamatiunila de regald microbiene aproape nu
lipsesc nisi odath in organele unde se formeazd concretiuni, vom Yedea
ce rol mare joach micro-organizmele .i in acest proces. Mai sunt si alte
imprejurdri uncle formarea concretiunilor ealculoase trebue raportatli la

www.dacoromanica.ro
74 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
actiunea microbilor. Asa unelo calcule renale se formeazg in jurul anei
concretiuni de cistinrt care'si are origina intr'o fermentatiune microbieng
a continutului intestinal. Cistina ast-fel formatil se rezoarbe, trece in singe,
de aid in aria si se precipitA in cAile urinare dand nastere la concretiunT.
Tot din cauza obstructiunei conductelor de escretiune si descompunerel
secretiunei prin stagnatiune, se produc concretiunile in alto glands
precum in cele salivare, etc.
Calc'tlele ce se formeazI4 in apendicele ileocecal aa ei ele tot-d'auna
un simbure constituit din mucus si multi microbi si celule descuamato,
sail corpi streini petrunsi en alimentele, etc. Concretiunile tart ca niste
calcule in peretii arterelor et venelor se explic'e in urm4torul mod : dintr'un
tromb rezorbit remine o parte inchise intr'o punga lateralil a paretelui
distins; acolo fragmental necrotic, miscat lent si pe lot de curentul
slab al singelul se netezeste, se rotunzeste si apol se infiltreazil cu srtruri
calcare dand nesters acelor concretiuni numite fiebolite sail arteriolite.
In bronhiile dilatate se produc asa numitele calcule bronhice neregulate,
colturate et lobulate formate prin depunerea siirurilor calcare
intr'un simbure de macozitati amestecate cu celule in destructiune.
Necroza. Gangren
In capitolele precedento am .studiat sub numele de degenerescente fi
infiltratiuni o serie intreaga de process morbide, diferite din punct de yedore
morfologic, asenAnindu-se Ins toate prin consecintelelor. In adev4r
on co degenerare, on ce infiltratiune contribue se' micsoreze vitalitatea
celulelor, ssa tulbure intr'un grad mai mare sail mai mic functiunea ce
Tele all de indeplinit, sii, vicioze nutritittnea lor conduceud, printr'o transformare
himicrt a psrtiT for vietuitore, a protoplazmei, la o uzare a for
timpurie, la destructiunea si moartea lor. Acest rezultat, in cursul degenerrt,
ilor nu se produce de cit in mod gradat, fuuctiunea ei viata celulelor
se stinge cu incetul. Toate aceste process, earl contribue a suprima
viata tesuturilor in mod lent, pot fi cuprinse sub eticheta generics
de necrobiozA.
Cind din cuntra cauzele viltiimAtoare sent de nature' a suprima repede
on ce activitate intr'un tesut, califictim procesul cu numele de necroza.
Sint variate procesele cari pot produce necroza. Pot fi cauze mecanice :
ast-fel un organ, an membru se pot mortifica in totalitate printr'un traumatizm
violent. Sail cauze termite : dincolo ei dincoace de autunite limite
temperature va exercita o actiune necrozente asupra tesuturilor organismului.
Cauze himice : agentil causticT (aciziT mineralT tari sail
alcalinele) in grad de concentratiune suficienta se bucurii in eel mai mare-

www.dacoromanica.ro
NhCROZA. GANGRENA '76
grad de insusirea do a ucide pe loo elementele anatamice : formatiunile
membranoase colorate, albe sail cenusii on negro, ce se formeaza pe suprafata
pielel sail a mucoaselor expuse actiunei anal agent coroziv, 1111
sint' in mare parte de cit expresiunea necrozei tesuturilor atinse. Sint
insd qi cazuri in cart, pentru a explica necroza. nu se poate invoca
causticitatea substantelor ingerate cum to de pildil necroza epiteliilor renal°
in cursul diferitelor intoxicatiunl : intoxicatiunea cu cantaridd, ea
fosfor, acid oxalic, etc. Acestea §i multe alto asemenea substante sail nu
slat de loc caustice sail, eel putin nu mai sint in gradul de diluatiune
in cafe ajung in rinichi. Colulele so necrozeazrt in acest caz din prieind
cu anumitele substante exercitrt asupra for un fel do actiune toxicd paralizantd,
care, data Ieste destul de intensd, suprimil celula pentru totdeauna
ca element vietuitor.
Rolul eel mai mare in aceastd ordine de cauze i1 au ins'd infectiunile.
Produsele de secretiune ale multor microbi se bucura prin excelenta
de proprietatea de a ucide celulele. In toate infectiunile cu mers foarte
repede necrozele celulare constituosc leziunea cea mai frecventd §i mai
inting. Cholera cu mers fulgeriltor ne da exempla' eel mai tipic in
aceastil privintd : in toate organele, dar mai on seams in rinichia, celulele
se prezinth cut forma si ditnensiunile for normale fdril, nici o urmd
de degenerare, furl a-$i fi perdut raporturile intro iele, dar au en toate
acestea toate caracterele colulelor nocrotice. Ieste exetuplul eel mai tipic
de necroza 1.113t intluenta Inlet otrIvl de naturd infectioasrt.
0 altrt cauza de necroza to supresiunea circulatiunei. Astuparea corn-.
plectd a arterei principals a anal organ sail regiuni, produce in unele
organe, in rinichi de exempla, necroza in scurtul timp de 1-2 ore: alto
tesute sint mai rezistente, dar in on ce caz. in 10,12 suprimarea atluxuluI
singele produce inevitabil moartea chiar a tesutulut osos, care To
eel mai rozistent. In acest caz celula moare nu atit prin lipsl de materie
asimilabila, cit prin supresiunea oxigenului care, pentru mentinerea
vietei le tot atit de trebuitor organismulul elementar cit ti celui complex.
De aceea necroza de aceasta naturd se numeste ei necrozl asfikicd
sail asfixie locald.
Leziunea cunoscuta subt numele de infarct anemic, caracterizatd prin
formarea anui focar mai uscat galben ca lutul, mat mat, mai granules,
to datorit unel asemenea necroze locale Si rapez1 a taturor elementelor
anatomice din cauza obstructiunei arterei principals printr'un embol.
Necroza de origind vasculard se poate produce ing §i inteun alt mod.
Anume poate sul fie datoritd tinei leziunt proliferative a peretilor vasculari
care conduce la micsorarea sail astuparea chiar complectd a lamenuluI
vaselor. Aceastil leziune poate sl intereseze artera principald sail

www.dacoromanica.ro
76 CCRS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
un numer mai mult sail mai putin mare, Mil chiar pe toate arterele mai
mid si arteriolele unei regiuni. Rezultatul va fi ca si in cazul de obstructiune
mecanicA : necroza intregii Orti a carer irigatiune depinde de
vasele bolnave. Asa, se poate observa necroza unei pArti intinse a unei
extremitilti pontru care nu gtisim alts caurti de cit acea cunoscutI subt
numele de endarteritil cronicA obliterantrt. Nocroza ce se observa adesea
on in inflarnatiuni so explicl in parte tot prin lipsa de irigatiune, vasole
fiind comprimate prin produsele neoplaziei inflamatoare. i staza
complectil datorifa impiedictirif circulatiunei venoase poate produce in
acelasi mod necroza, tesutelo fiind de o parte comprimate prin in4rAmridirea
singelui, pe de altti parte expuse unei medics desoxigenat.
Ca in toate manifestatiunile vietei normale si patologice, si in necroza
tesutelor plate avea un rol important sistemul nervos. In cursul unor
boale de mrtduv5, ca tabesul, siringomielia etc., se produc acele necroze
limitate, freevente in talpti cunoscute subt nutnele de fail perforant : o
parte a tesutelor pang la os, putend interesa chiar osal, se mortificii si
se °liming dind nastere in ulceratiuni profunde
Sint alto cazuri in cari unul sau mai mule degete on o parte mai
intinsti a dou5, extremittiti omoloage se necrozeazA de o data, hand ea'
racterele speciale ale gangrenei, pe cari le vom studta, si constituind ceea
ce numim gangrena simetricti. In asemenea cazuri influenta sistemulul
nervos pare si mai evidentil.
§i in cursul altor boale nervoase, dacil bolnavul zace malt timp in
pat se produc hi nivelul sacrului, on trocanterelor, sau calcaneelor
plrici necrotic°. Aceasta formil de necroza numita decubit, se explica in
parte si prin compresiunea indelungatil. Numai aceastii catizti insa nu'i
suficientA, de oare-ce nu se formeazti decubit on de cite on un om
zace mult vreme. Mai intervine de bung seams si o alts pricing, anume
influenta leziunel nervoase. Unele boale cutanate herpetice caracterizate
prin o eruptiune sistematizatg de vezicule cu alteratiuni ale nervilor,
ca in zoster, se asociaz4 de o necroza gangrenoas6 a teritoriului
de piele coresprinzator.
Lepra ne dti un alt exempla de necroza la care alternatiunea nervilor
conlucreazd producondu-se amputatiuni ale falangelor.
Pentru a explica actiu.nea sistemului nervos in mecanizmul necrozelor,
se aclinite o altelatinne It nervilor trifici, sau o paralizie a vasodilatatorilor
subt influenta unor substante toxice, cum se poate intimpla prin
actiunea ergotinel, sail subt influenta unor leziuni vulvulare.
In on ce caz, mai totdeauna intervin mai multe cauze de o datti, cum
am vazut in decubit unde pe linga leziunea nervoag joaca un rol si

www.dacoromanica.ro
NECROZA. GANGRENA 77
pricina mecanicg, compresiunea. Do asernenea in leprg credem cg am putut
dovedi actiunea mixtg a leziunilor nervorse si vasculare mai cu seamy.
In forma de leprg zisrt nervoasrt Tug, bacilli se ggsesc numal in teaca
nervilor unde produc ingrosgri prin proliferarea tesutului conjunctiv
interfasciculat, din care cauzg *tile corespunzgtoare nervilor respectivi
se mortificg si se eliming dind nastere ulceratiunilor caracteristice
in talpg, amputrtrel falangelor etc. Par cel putin in casurile studiate de
nos, luciurile nu se mgrgineati numai aid. Pe langg leziunea nervoasg
mat exists, in locul uncle are sti se produce o arnputatie, o neoformatiune
de tesut conjuctiv un fel de inel sclerotic care giattie tesutele pang la
notificare si eliminare. Aceste inele nu trebuesc confundate cu inflamatiunea
consecutive necrozolor, pe care o vom stadia ; din pricing
ca se formeazg inainte de a so produce necroza, care le din potrivg, in
parte cal putin, o consecint6 a lor.
Afarg de aceasta am ggsit in mai multe casuri o lesiune a vaselor din
aceste extremitriti, consistind in inflamatiunea si astaparea for prin celule
de notte formatiune, arnestecate cu batik de leprg.
Nu ne pronuntgm asupra casurilor pure, dar casurile examinate nu erati
pure si explicit malt mai bine fenomenul gangrenei, si credem czi lesiuni
asa de insemnate cu acelea gangrenOse, nu trebue sit le reducem in un
singtu moment, si ca mai totdeauna intervin cauze complexe, printre
cars astaparea sad leziunea vaselor joacg un rol de primul rang.
Poate ca si in canine in eari se presupune o intluentg nervosa simply
se vor ggsi mai multe momenta fOrte grave si esentiale, pentru a no
explica mortificarea, adica lesiunea cea mai gravy a unei pgrti a organismului.
Pricinele amintite in producerea necrozel sent ajutate de diferite
imprejurgri locale si generale. Am zis de pildg ca slot tesuto cart prin
natura lor safer mai grou clad le lipseste singele si se mortificg mai
rgpede, altele din contra pot rezista mai malt timp.
Alterati (mile singelui, precum anemiile grave, hidremia ce insoteste
multe boale de rinichi, glicemia ce caracterizeazg diabetul etc. scgderea
vitalitgtii tiesutelor subt intluenta senilitritil on a boalelor indelungate
si cahectizante, boalele de inimg in cursul crtrora se produce o slAbicittue a
muschiului cardiac, toate acestea predispun tesutele de a se necroza foarte
user. Aceste cauze ajuttitoare joacg un rol esential in gangrena numita senilii
si in acea maranticg. Uncle boale infectioase, precum e febra tifoidg, creiaza
o predispozitie deosebitg pentru producerea necrozei decubitale sacrale
sau trocanterieue, sau a pgretelui posterior al laringelui subt intluienta
presiunei cartilagelor laringiene.
Necroza poste fi limitatii la o parte de trtsitte, sau la grupe de celule

www.dacoromanica.ro
78 CURS DE ANATOMIE PATOLOOICA.
uneori numai la cite-va celule ; sau poate ocapa partY intinse, an organ
sau un membra in intregime. In cazul inttiiu numai prin examenul
microscopic poate fi recunoscuta, in cazul al doilea se vede cu ochiul liber.
Necroza prezinta,' caractere microscopice tipice dupa care poate fi
recunoscuta. Mal inainte insa de a intra in acest studiii ie nevoie sa
insistam asupra unei distinctiuni ce trebuie avuta in vedere. Nu trebuie
sa indentificam in mod absolut notiunile de tesut mort cu acela de
tesut necrozat : tesuturile luate de in cadavru sint moarte si en toate
acestea in majoritatea cazurilor nu le vom putea deosebi subt microscop
de un tesut omolog luat de pe omul viii. De aceea prin necroza trebuie
sit intelegem moartea partials a tesutelor inteun corp Inca in viata, oi
aceasta moarte numai prezinfa caractere istologice distinctive.
Caracterul general al ort care tesut necrozat ie disparitiunea sau
fragmentarea pans la disparitiune a nucleilor, protoplazma celulara in
acelaoi timp devine uniforms, limitele elementelor anatomice oi on ce
-diferentiare a lox se oterg, total se coloreaza foarte slab oi difuz cu
substantele colorante.
Intervin lag diferite pricint cart dau necrozelor aspecte variate, ceea
ce a Mout ca sa so admita si sti se descrie diferite forme de necroza.
Vora distinge in primal loc necrozele 'imitate, celulare ca sit zicem aoa,
de necrozele intinse. Acestea din urmii din cauza marel intinderi pe do
o parte, din cauza altor momente pe cart le vom stadia in alts parte,
capita caractere speciale cart a %cut sa li se dea numele de gangrene.
Un alt semn caracteristic al necrozei ni'l da imprejurimea partil
necrozate. Un tesut necrozat a pierdut on -ce relatiane de nutritiune sau
de functiune cu. *tile vii incunjulatoare, to an corp strain in mijlocul
tesutelor of nu'i grow de prevazut care va fi urmarea. Acest corp strain
va irita tesutele din jar oi vom vedea ca off ce iritatiune de asemenea
natura are de rezultat de a dilata vasele, de a provoca o diapedeza mai
abundenta, o proliferare a tesutului autocton in fine toate semnele unei
inflamatiunI.
La necrozele mai intinse aceasta zona i nflamatoare se vede si cu ochiul
liber sub forma until cerc incujurator de cite-va milimetre largime sari oi
mai larg, mai umflat, iperemic, uneori sf emoragic. AcelaoY proces de inflamatiune
incunjura partea necotica oi in pantile profunde, accentuind astfel
delimitarea intro tea si tesutul sanatos. Se da numele de inflamatiune
delimitanta acestet reactiuni de vecinatate, Tar partea (tort izolata se
numeote secvestru. Acest secvestru de multe on se elimina si local
famas liber to umplut, dupa imprejuraff, sau cu tesut de nouii formatiune,
rezultat din proliferarea inflamatoare incunjuratoare sau cu lichid dud
acest tesut nu se poate forma, oft se califica, off in fine se rezoarbe.

LECTIUNEA VIII
Necroza. Ganorena
(Urmare)
a) Necrosa de coagulapiune. Intro necrozele celulare forma cea mai
importantA, cea mai frecuentil ie necroza in al carui studiti Weigert are
eel mai mare merit, si care chiar poarta numele dat de acest autor,
adica necroza de coagulare. Tipul acestei necroze ii gilsim in leziunea
produsa de bacilul difteric si, ceea ce se numest falsa membrana difterica
si necroza concomitenta a tesutelor mai prof unde, nu e de cat o necraozit
de coagulare.
Leziunea locale caracteristica a acestei boale consta in primul loc in
formarea uuel pseudo-membrane la suprafata mucoasei ce a servit ca
poarta de intrare microbului difteriei. S'a crezut alta-data ca aceasta
falsa membrang e constituitA numai din fibrins provenind din sange.
E drept es difteria determine o inflamatiune cu caracter exudativ, insil
studiul aprofundat al falsei membrane difterice a aratat ea structure
si geneza ei nu este aceea a until simplu exudat vascular. Sub microscop
aceasta falsa' membrana se vede formate dintr'o retea alcatuita ast-fel :
niste bucati, sa le zicem pentru un moment protoplazmatice, ca un fel
de noduri de intersectiune ale retelei; din acestect pleaca ramificatiuni
ca niste trabecule cari se mai ramifica din nori, se iutretaie si se anastomozeaza.
Una anatomists au comparat imaginea data de ramificarea
buatilor protoplazmatice amintite cu aceea pe cari ni-o da forma ramificata
a coarnelor de cerb.
Nu se poate admits ca falsa membrana astfel constituita ar fi fibring
de origins vasculara. Pentru aceasta n'avem de cat sa comparam aspectul
descris al falsei membrane cu acela cunoscut al fibrinei rezultand din
coagularea sangelui; iar termenul de comparatiune 11 gasim chiar subt
falsa membrana de care ne ocupara, in grosimea mucoasei si in submucoasii,
unde se produce coagularea limfei elite din vasele iritate.
Fibrina din prof unzime, din interstitiile mucoasei si submucoasei, formeazii,
precum deja stim, o retea de fire foarte fine, granuloase, dand
reactiunea colorants a fibrinei (Vezi inflamatiunea fibrinoasa, acest volum)
43u spatii mici ce inchid leucocite, cu puncte nodale foarte mid rezultand
www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro
80 CUM DE ANATOMIE PATOLOGICA.
numai din suprapunerea firelor ce se intretaie ; pe cand in falsa membrana,
am ve"zut, punctele nodale sunt ca niste bucati marl do protoplazma, reteaua):
formatii din trabecule mai large, inegale, cu spatit mai marl goale ne continend
nici o leucocits, eel putin in falsa membrana de curand formatii.
Afars de asta, trabeculele si nodurile retelei nu daii reactiunea colorants
a fibrinel, nici nu se coloreaza, la inceput, cu nici o substanta colorantar
roman incolore, netede nu granuloase, lucii Si transparente no refringente
ca firele retelei de fibrins de origins vascular,.
Unit patologisti au vezut inca de mult deosebirea ce exists intro aceasta
imaOrirt si o simply retea de fibrilla; de aceea dat numele de dogenerare
sticloasa. Aceasta denumire insa nu s'a putut inprtmenteni in
stiinta, fiind-ca tine seams numaf de aspectul microscopic si nici de
cum de natura procesulta.
Nu se poate explica aspectul descris al productului difteric de cat ca
o transformare a chiar epiteliului mucoasei. Nodurile de intersectiune
ale retelet descrise reprezintrt celule mortificate in care nici umbra de
nucleic nu se mat distinge, trabeculele retelei aunt expanziuni ale protoplazmel
acelorasi. colule.
Pentru a pricepe mecanizmul prin care se opereazil aceasta transfor-
_mare, sa ne amintim ca difteria a datoritii unut microb a carat secretiune
foarte toxica se adreseaza celulolor si anumo in primal loc nucleului,
a carui economie o vatama in eel mai mare grad. Dar de alts parte stim
ca In nucleil 'II are izvorul vigoarea unef celule, de energia nucleului
depinde enrgia cu care se indeplinesc functiunea specials, nutritiunea,
reproductivitatea celulei, precum si apiirarea et in contra agentilor vatamatort.
Cand nucleul este ast-fel vatamat, limfa exudate din vasele profunde
gaseste in celulele epiteliale ale mucoasel un camp neaprtrat piitru.nde
printre ele, intra in interiorul protoplazmei for pe care o umfis, o
face as piarda consistenta, sa diflueze sub forma prelungirilor descrise.
In acelasi timp insit aceasta limfa, care contiiie substanta fibrinogens,
gaseste in toxinele microbului, in substantele rezultate din
destrugerea nucleului, olementul capabil de a provoca o fermentai,,ie fibrinoasa,
adecrt fermentul fibrinogen de care am vorbit in alts parte. f in
adevgr, limfa imbibata in colule impreuna cu protoplazma celularrt pe
care o imbibe se coaguleaza pe loc. Falsa membrana difterica dar e insusf
epiteliul mucoasef coagulat sub intluenta limfel incarcata cu substanta
fibrinogens si a formentului fibrinogen procurat de microb si de topirea
nucleului. Se pricepe lesne gravitatea acestut proces : celulele cu nucleul
pierdut, cu protoplazma coagulatii nu se mat pot repara, sunt pentru
tot-deauna ruoarte. Coagulaciunea protoplazmel insasf fiind partea esentiala
a procesului, credem ca denurnirea de necrozrt de coagulatiun° propusii

www.dacoromanica.ro
NECROZA GANGREN A 81
de Weigert e preforabil aceleia de degenerare fibrinoidal intrebuintatii de
alti anatomists.
0 forma mai putin purii de necroza de coagulare grtsim in tuberculozg.
Substanta cazeoasrt este caracteristia pentru tuberculoza, dar putendu-se
produce si sub intluenta altor calm, ca in sifilis, in diferite tumors etc.,
nu este de cat o necroza de coagulare a tesutelor.
In tuberculozil masa necrotica prezintal oare-cari caractere distinctive
cu toate acestea. §i aid avem bueAti protoplazmatice si reteaua trabecular4
coagulatg, descrig ; toate acestea ins sunt cu mult mai greti de
apreciat, hind mascato de alte elemente ce se formeaza; sub influenta conditiunilor
speciale. In adeve"r, in substanta c,azeoasb." masa necroticg, este
imbacsita en o grAmada, de granulatiuni solubile in acid acetic, prin
urmare de nature albuminesti, si picgturi de griisime si aceasta din cauza
cii, in tuberculozsa, gratie modalitAtil particulare de a lucra a bacilului
tuberculus, gratie actiunei sale mai lente, mai cronice, aldturea cu necroza
celularA de coagulatiune, se produc si fenomene de degenerare albuminoasa
si grasii a altor celule.
Dar aceste caractere de distinctiune sunt secundare. Avem insa tin altul
care ne permite de la prima -vedere sal distingem o necroza de coagulatiune
difteric de una tubercuiosai, anume modal cum se distruge nucleul.
In necroza tuberculoasA, pe langa elementele descrise se mai ved o mass
de buc'ati mai neregulote ce se coloreazil intens si earl' rezulta din sfiirimarea
nucleilor celulelor, acestia se imbuatatesc din ce in ce, ajung a-
se vedea ca granulatiuni cromatice din ce in ce mai mid si nurnal cand
procesul e foarte inaintat dispar cu. tutu'. In falsa membrane diftericii
de In luceput nucleii dispar cu total. Bacilul tuberculos provoacsa dar procesul
de destructiune nueleara" numit cariorexis care constrt in frogmentarea
nucleilor, pe tend eel difteric produce carioliza, adeca topirea nucleului.
A ccenturun asupra acestui fapt pentru a atrage atentiunea asupra
und actiuni, until fel de afinitate specificii, co exists intro diferitii tnicrobi
si partea cromaticrt a nucleului.
Necroza de coagulatiune a expresiunea anatomical aproape generalii a
mortis celulare, mai en seams sub influenta cauzelor infectioase. Astfel
st in pneumonic, am- putut constata ca celulele desquamate din alveol,
epiteliul alveolei, se umflal si in parte devine granulos, dar in parte
protoplazma capeita o structure particularg reticulate, on mai lucie, aproape
hialinal tot din cauza coagularii limfei incarcatti cu substantA fibrinogong
in interiorul corpului celuloi impreung, cu protoplazma acesteia.
Acelasi lucre se poate observa aproape in toate procesele exudative microbiene.
la). Coliquatiunea.Tesuturile necrozate prin procesul de coagulare des-
Pabap-Sion. Curs de anatomic patologicci.

www.dacoromanica.ro
82 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
crisdevin tot-d'a-una taxi, compacte; pot insa mai in urma piarda
aceasta consistenta, pot chiar sd devina malt mai mof ca in starea normalii.
Cand printre partile solidificate si modificate cum am rata, patron&
din ilea limfii Uchida care nu se poate coagula mai depart() de oare-ce
nu mai gaseste aici celutele a carol distrugere sa procure elementele fermentatitinii
fibrinogene, rezultatul va fi ea masele lure imbibate Cu lichid
se vor muia din ce in ce si vor fini prin a se desagrega, constituind un
fel de terciii format din lichid in care e amestecatii in proportii variabile,
masa solidi modificatd, ramolita. Cand necroza se prezinta cu acesto
caractere '1 zicem necrozd de colicvatiune.
^1
Fig. 32. Pie le in varioll en exuaatiunl, liquolactitino Si oorpusmill hialini.
E foarte probabil insa cii aceasta topire a partilor necrozate nu este
numai rezultatul actulut fizic al imbibitittnii, ci se mai petrece Si un
alt proces himic, o fermentatiune, dar o fermentatiune tocmai contrary
acelei fibrinogene avind prin urinate 5i rezultatul toenail contrar, adeca
do a topi trateria coagulate. F$1 in aceastii fermentatiune de sons contrar
celef fibrinogen() joacri un rol important microbif si produsele lor. tim
in adoviir ed sent rnicrobi earl au proprietatea de a coagula substantele
albriminoide, pe cand altii se ',court', do ealitatea contrary de a le topi

www.dacoromanica.ro
NECROZA GANC-RENA 8:;
si, ca se nu loam de eat un exemplu amintim, cu stafilococul spre exempla
topesie gelatina, pe cand bacillil cent un al intestinal ui coaguleaza laptelo etc.
tin testa coagulat prin concurenta until microb, peate fi dar ulterior
lichefiat sub influents atattia.
Dar chiar produseie diferite ce so nasc in organizm sub intluenta
unuia si acelttiasi microb pot conduce In aceste Bona rezultate deosobite.
Am aratat de pildd ca in tuberculozil ea si in difterie tesuturile se
coaguleaza in mare parte prin actiunea toxinelor microbilor respectivi.
Descoperirile din ultimii ani insa all dovedit ca antitoxinele, pe cart
orgauizmul animal le preparii sub intluenta toxinelor, stint capabile de
a vindeca leziunile produce de microb. Dar pentru ca false membrane,
care adera foarte intim de muyoasa sit se poata desface si pentru ea
masa cazeoasa dura coagulatA sa se poata elimina, trebue ca si una si
alta sit so inmoaie, sa se topeascii pans in un oare-care grad si aceasta
se si intampla chiar in adevdr in aceste vindecari sub intluenta seru_
rilor antitoxice. Aceasta inmuiare nu este do cat o trecere de in forma
de nocroza ditra, de la necroza de coagulatiune in aceea de necroza mottle,
do necroza de colicvatinne. Prin urmare ceen-ce coagulase toxina microbului,
o topit acum de antitoxins lei iar aceasta topire, de buns seama
se produce tot din cauza unei fermentatiuni precum a fest si coagulatiunea,
en rezultat insa diferit din cauza comlitiunilor diferite: substanta
fermentescibila e acum un fel de fibrins moarta in be de eelule
vii, ferment-al o antitoxins in loc do toxina..
Necroza do colicvatiune se petite insa produce si do odata, atunef rand
stint tesute earl din pricing compositiunei for citimice nu pot suferi fermentatiunea
fibrinegena si care din cauza structures for primese en
mare aviditato lichide. Testitul nervos re bucura in eel mai mare grad
de aceasta calitate. _1ici necroza nu va afecta nisi odata caraeterele
celef do coagulate; o necroza a ereerultti, on it maduvei va fi reprosintata
printr'un focar pulpos, on mai mottle, aproape (intent format din
liehid amestccat en grasime si mai en seama cu sfaramaturi do testa
iumuiate.
Mai exists o forma de necroza intinsa en caraeterul cis tesutele se
inmoaie, se lichefiiaza aproape, fare a area insa mirosul si celo-l'alte
caractere ale gangrene). Voim si vorhim de ceea-ce se numeste maceratiunoa
tesutelor. Exempla' eel. mai pur de necroza prin maceratitine ni'l
°fora stares in care so gaseste un fet care stn mort mai malt timp in
cavitatea uterine. Pielett si mai en seams epidermal ridicat sub forma
do bale mai mall on mai mici pline eu serozitate role murdara. Dermut
si toate tesutele stint flaste, faro consistenta, umede, foarte suculento,
en o coloratie rosin deschisit uniferma care se intinde pupa si In

www.dacoromanica.ro
St
CURS DE ANATOMIE PA.TOLOG1CA
tesutul osos din cauza imbibitiunel cu serozitatea coloratg iesitil din
vase. Nu exists jns mirosul nisi destructiunea sfaceloasg si murdarg caracteristice
pentru gangrena din cauza ca aceast ramolire cu un fel de
topire, se face numai sub intluenta imbibgril tesutelor cu lichid fara
concarsul microbilor.
Trecem acuma la necrozele earl' ating nu numai in tesat, niste celuler
ci o parte mai intinsg din organizm.
c). lifumificare vi gangrena.§i printre acestea se pot distinge .mai
mute forme. Avem in primul lot o necroza uscatg, impropria numitg.
gangreng uscatg cgreia mai bine, 'I zicem mumificare si o gangrengumedg
sag gangrene; propriii zisg.
Ca tip de mumificare e necroza extremitiltilor produsg prin astuparea
arterei principale sail acea care se produce sub influenta senilitatii. Pe
de o parte in asemenea caz nu mai yin lichide circulatiunea flied suprimatg,
pe de altg parte si lichidele ce existaii deja se evaporeazgi din
care cauza tesutele se atrofiazg, se retracteazg, se usacg ; partile superficiale
ale epidermului cad, membrul mumificat devine mai mic, uscat,
pielea se prezintg la vedere si la pipit ca un pergament ; singele careexista
deja, stagnind, difuzeazg prin pgretil vaselor, se disolvg, materia
colorantg imbibg tesutele earl: capita, o coloare neagrg : gangreng neegrg.
Dacg pricina, care provoacg necroza gliseste tesuturi exoangue, atunci
partea rnumifiatg famane incolorg : gangrena albg.
De profunzimea, pang la care se intinde necroza dopinde temperature
-pgrtilor. Dacg e numai superficialg, dacg prin urmare in partile profunde
circulatiunea riimane deschisg, atunci singele nu numai ca pgtrunde
aco13, dar vine chiar in mai mare cantitato, chemat flied prin roactinnea
inflamatoare, ce am vgzut di so produce in jurul on -cgrei necroze.
In acest caz partea mumificatit are o temperaturg ridicatg : gin
grena caldg. Cand tesuturile sent mortificate pang la o ada,ncime mare
avem, din cauza lipsei totale de singe, gangrena rece.
Pentru ca sa se prodacg gangrene umedg, sail gangrena proprig zistr,
trebue tocmai conditiuni contrarie acelora ce prezidg la mumificare, anume
trebue ca in tesuturile ce se gangreneazg sg mai vie singe. Aceasta conditiune
va determine alte dourt, adecg va intretine umiditatea si un oarecare
grad de tomperaturg cari permit Otrunderea si dezvoltarea microbilor,
conditiunea esentialg pentru: ca o necroza sg is caractdrele gangrenei
umede. In adevgr, interim tesut gangrenos nu lipsesc nisi odatg
microbii si anume microbi din grapul color de putrefatiune. Aceasta nu
insenureazg di gangrena Incas, a produsg do microbi ; tesutele se necrozeazg
sub influenta cauzelor obicinuite fara intervenirea obligatoare a microbilor;
acestia ajung aci dupg ce necroza s'a produs, sail dad e pe cale de

www.dacoromanica.ro
NECROZA GANGRENA 86-
a se produce, iar prezenta for produce transformarile secundare speoiale
cart ne fac sa dam necrozet calificativul de necrozA gangronoasit
sail gangreng. Imprejurarea ca tesutele nu mai sunt in vigoare sail cg,
stint chin necrozate ne explicit pentru ce in gangreng gasim microbit de
putrefactie cart stim ca a 1 tocmat predilectiune pentru cadavrele tesutelor.
Faptul a in pitrtile gangrenate mai vine singe yi a prin urmare
tesutele modificate sunt mereg saldate de limfa iesitit din vase pe de o
parte, iar po de alta proprietatea peneralg a microbilor de putrefactie de
a topi substantele albuminoase coagulate ne explicit pentru ce tesutele
gangrenoase se inmoaie.
Gangrenele decubitale de pildii, despre cart am vorbit, vor incepe prin
niste pete difuze rosii murdare sail livide datorite nu mid iperemit ci
irobibarit tesutelor prin substanta colorants a singelut difuzatii prin pgretif
vaselor, modificati prin conpresiune si din cauza leziunet nervoase ort
trofice asupra cgrora am insistat. Cu cat procesul inainteazit, place formatg
elevine mat vingtg, apoi aproape neagrit, tegumentele se ulcereazg si riiman
doscoperite piirtile mot, umede, umtlate, rupte, zdrentuite, ramolite,
pulpoase, cu coloratie prttatil brunA neagrg cu parti cenuvit murdaro
xiispandind un miros infect sui generis caracteristic pentru gangreng.
Partea ast-fel mortificatg, chreia 't so mat da si numele de sfacel se sliming
bucitti-buchtl, litsand in &Vat ulceratiunt intinse un margini sfa-
.celate subminato piitrunziind pang la os, iar in jurul el se produce cereal
de intlamatiune delimitant deja descris.
In regulg generalg dar aceasta e filiatiunea cauzelor ce produc gangrene :
o necroza sad un inceput de necroza sub influente cauzelor obicinuite,
apoi piltrunderea microbilor de putrefactie indent' ce necroza a lust o
intindere prea mare sail s'ag produs pierdert do substantg. Aid, in acest
tesut mort microbit ggsesc terenul eel mat favorabil pentru a se inroulti
§i a provoca putrefactia limitatA intr'un organism incg viii.
Pe cats vreme intent' tesut mort nu. pot intra microbt, nu se produce
gangreng ; partea aceasta mortificatii se va atrofia, se va mumifica, se va
calcifica, se va elimina, dar nu va trece in gangreng.
Trobue insg sit admitem cl aunt qi microbi cart pot produce gangreng
ehiar un tesut sitnittos. Ast-fel in mai multe cazurt de nom am
putut izola si eultiva un microb ca caractere specials prin injectiuni
locale subcutanate de cantititti mid de emulziune facute cu tesutul gangrenos
de la om am putut provoca la iepuri gangrena tesutelor mot ale
&lea Wit a fi supus animalele la o preparare prealabilg. Nu putem explica
gangrena tipicg, produs in aceste cazurt la iepuri de cat prin actiunea
specialg a microbilor continuo in materialul gangrenos injectat.
Poate cg nu mat e nevoie sit insistiim a la examenul microscopic un

www.dacoromanica.ro
86 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
tesat gangrenos so prezintii ca o mash incolori murdarii sail foarte slab
coloratrt in care nn se mai disting elementele anatomice, cu nuclei dispit
ruti cu total sail fragmentati.
-t ;'eri
,
ilj
: l '
-- 'sty., . )
-1.
.
t ,( .-
s;
.
4. I .?...4.7.A;,:. " I .
j :3';
frZ
ir.b9 .1
A L
Vi
77!*
4.-.:L .4 tri:',0
/Sr -
Z+,
Pig. 33. Noma f. limits degeneratit a epiteliulnl si tesutnl neerosat prin invazinnea.
maselor enormo ale baeilulul nom!, e. epitelinl normal.

www.dacoromanica.ro
NEOROZA. GANGRENA 87
0 altii forma de gangrend sub influenta directii a microbilor particulart
este aceea care se produce prin bacilul edemului malign desvoltandu-se
in urma traumatizmelor. Aid foarte curend se naste o gangrenti difus6
cu imbibitiunea tesutelor cu un liquid sang uinolent si cu desvoltare de
gaze in mijlocul vesutulut (emfizem gangrenos).
In afar de inconvenientul posibil al unei cicatrice diformante sail al
unei pierdert de substantg, ireparabilii, gangrena poate constitui pentru
organizm un alt pericol mat mare prin microbit ce contine. Am zis or'
microbil din gangrene sunt din grupul celor de putrefactiune si ca atari
nu prea pot sil se localizeze de cat in tesutele deja moarte; ins prin faptul
rilmanerei for mai multii vreme in organizm, 4I schimbri conditiunile de
viatil, se adapteaM noului mediil si devin incetul cu incetul capabili de
a WI si a se dezvolta si intr'un tesut viu. Atuncl pot fi dusi prin curental
circulator in alto prtrti ale corpului, and acolo nastere la focare.
metastice ce vor lua de multe on acelast caracter putred gangrenos. Sail
clang nu chiar corpurile lor, dar cel putin produsele for de secretiune
pot prttrunde la un moment dat in mate cantitate in circulatiune produnand
o intoxicatie mortalli. Sail produc o toxi-infectiune in care la
autopsie toate organele chiar acelea cart nu prezintil modifiart anatomice
tipice de gangrenii, riispandese an miros intens de putrefactiuno, este
datoritri unei asemenea generalizilfi de produse microbiene si microbi de
putrefactie avand punct de plecare intr'un focar gangrenos limitat.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA IX
Begeneratiunea.
Cand se distruge o portiune din organism, acesta reactioneaze manifestand
o tendinte de a reface ceea ce s'a perdut, de a regenera tesuturile
distruse.
Pentru ca regenerarea se se face tiebueso ore -car! conditiuni. Asa organismul
trebue sa aiba un grad 6re-care de vitalitate, su posede proliferabilitatea,
adece acea forte gratie crtreia organismul se desvolte. Acosta
forte existe mai pronuntate la embrion, se perde apoi cu etatea qi scade
ince cu cat considerem tesuturi de organisatiune ma! specialisate. Regenerarea
scade de asemenea cu cat no ridicem in seria zoologice.
Putem constata ce ca cat organismul este mai primitiv cu atat este
mai mare facultatea sa de a regenera.
Asa de exemplu : polipil, moluscele, pot fi tiliate in done si din fie-care
jumetate se vor naste indivic)i noui cu organe de o none formatiune. Tot
ast-fel, se regenereaza coada la serpi .i qoparle.
La copil asemenea regenerarea este mai pronuntatrt de cat la oamenii
marl. La betrani va fi Blithe gi vor avea un caracter atrofic, despre care
v'am vorbit, crtei de si se produce celule de node formatiune, aceste
celule vor fi din ce in ce mai mid, atrofice.
Este Mee interesant, din punctul de vedere istologic, se se urmereascrt
_modal, cum se produce regenerarea diferitelor tesuturi.
Aci avem se deosebim tesuturile archiblastice si mesodermice sari parablastice.
Amandoue se regenereazrt, mai mult inse se regenereaze cele
mesodermice. Precum la embrion mesodermul intre prin tote spatiurile si
sperturile arhiblastului, tot asa si la regenerare spintecandu-se epiteliul,
muschii, glandele, aceste spintecaturi vor fi in urme ocupate de formation!
mesoblastice.
In fine trebue se deosebim o umpluture simple cu o substance cu patine
-viate, tesut conjunctiv, constituind cicatrices, care se face pentru a se repara
o perdere de substantrt, de regenerare care e o none formatiune en
reintegrarea functiune! tesutulu!.
Va se lick aunt regenereri simplumente mecanice $i regenereri functionale.

www.dacoromanica.ro
REGENERATIUNEA
80
Regenefarile functional° stint mai rare; ele se prodac mai cu seams
acolo, unde tesutul nu este prea mult alterat, undo perderea de substantA
an este mare, uncle exists Inca ceva din acel material complect si bine
specificat care are sa se regenereze. Cu. cat tin organ este mai complect
si mai bine organisat asi dice specificat cu attit mai grea va fi regenerarea
sa.
Asa dadi se face do exempla ablatiunea mini deget, a unei portirtni
de ficat regenerarea va fi incomplectti.
Tesuturile primitive de o functiune mai generalii, so vor regenera din
contra forte usor.
Sa vedem cam in ce mod se regenereazti diferitele tesuturi. Sa studiem
intaiu tesuturile arhiblastice, epiteli ul, glandele, muschii, nervii.
Aci trebue art vorbim oilte-va cuvinte asupra regenerrirel fisiologice.
Precum exists o distrugere in urma usului tesuturilor, asa exists sl o
regenerare.
Se pricepe de sine ca in urma descvaintirei epidermalui, care se intarnplit
tot mereti, trebue ca celulele epiteliale pierdute, sit se regenereze
si aceasta se si petrece in mod permanent In stares fiziologicti.
Aceastrt regenerare se face In straturile mai prof uncle ale stratului lui
Malpighi.
In celulele cilindrice ale acestei regiuni se gilsesc In mod constant
forme de kariokinezii, indiand o regenerare de sus in jos a epidermulul.
Formelo de spirem dens, spirem lax, fuse, butoiase, de diastre, dispirem
lax, dispirem dens, sunt dispose perpendicular pe suprafata pielei,
dupii cum am constatat In tesuturile embrionare.
i in rides* numai rip se va produce o ingrosare a pielei, pentru a
putea suplini pierderilor suferite la suprafatEl prin descvarnare.
Din potrivii, Band kariokineza are o directiune pantie% cu suprafata
pielei atunci aceasta va crests si ea in aceeasi directiune, se va produce
o liitire a acestul strat, iar nu o modificare, o ingrosare a stratului lui
alpighi
La regenerare, precum si la formatiimea organelor, trebue dar sa ditm
atentiune si directiunel kariokinezoi, care este cu total stabile si cores -
punde directiunei cresterei organului respectiv.
In fine si glandele se regenereag inteun mod fisiologic, pentru ca o
glands, care functioneaa, se useaza si stint celule glandul are carp se pierd,
se desfac, se descvameazgi din timp in timp. Sunt anume glance cari se
pierd prin functiune, se epuiseazit ; de exempla testiculul, unde sunt produse
de acelea care se modificil formandu-se spormatozoidii. Asa si glandele
mamale degenereag cum am cis In mod fisiologic si formeazil laptele.
Toate acestea se regenereaei producendu-se celule de noui5 formatiune.

www.dacoromanica.ro
90 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA.
Kariokineza este in raport tot-d'anna cu functionarea si regenerarea
organelor.
Uncle regenerarea este vie, acolo eisim tot-d'auna o cantitate mare de
figuri de kariokinezil, asa in cat dupti kariokinezii putem judeca starea
de functiune in care se glisesc diferitele organe.
Regenerarea patologicii a pielei, se produce in acelasi mod.
Dacil prin o boll de piele, spre exemplu, se descvameazil prea multe
celule, atunci in prirtile inferioare se produc cu atat mai =lie kariokineze
sewn de inmultire mai active a celulelor pentru a inlocui pe
cele pierdato. Dacti, insa facem o sectiune prin piele, atunci vom vedea
indata ce incepe vindecarea plagii, un numer mare de kariokineze ale
stratulul epitelial cu o directiune contrarie aceleia de mai sus din regenerarea
fisiologicii. In acest caz kariokineza va fi paralehl cu suprafata
In adev5r in cele done cazuri aici exemplificate : sectiunea epidermului
si descvamarea lui exageratii patologich on experimentall, intreruperea
suprafetei sari mai bine micsorarea rezistentei ie alt-fel dispusa fatii cu
celulele flume neatinse si de aceea si regenerarea se face in mod deosebit.
Epiteliile regenerate une-ori 41 pierd caracterele for asa pe °Kilo aeriene
din cilindric stratificat poate deveui pavimentos.
Reunirea plilgilor se numeste per primarn instantiam, adica in prima
instants, cand se face farii complicatiuni.
0 sa vedem insil ca dacit se turburl acest proces, care uneste plaga
prin alt iritament, prin microbl mai cu seams, atunci nu se produce
aceasta contopire, yi atunci vom avea an alt proces de reunire per secundam
instantiam.
Se intermpla ca aceasta regenenerare sa depiiseasert limitele pierdereI de
substanta si foarte de multe ori vedem acest lucru. Dacii organismul care
crest° gastrand raportul diferitelor tesute si a functianeI kr, este tarburet
se produce o regeneraro, o crestere inter) directiune nepreve-duta,
etyma nu este in planul primeI organisatiuni, nu vom avea o productiune
de tesut asa regulatA ca in cresterea normara. Atunci ori prea putin tesut
se va produce si vom avea acele reparatiuni atrofice, sal se va produce
mai malt (0 de multe ori se intimplit aceasta) tesut. Aceste formatiuni
depind mai malt de vitalitatea tesutului si de iritamentul formativun
cuvent al lui Virchow, care e bino ales. Acosta ar fi un iritament care
ar face di se producii un tesut de o none formatiuue. Nu este un ce cu
total aparte. Pdte sii fie gradul iritatiunei, care al fedi ca unu si acelasi
iritament sa fad, tesuturile sl se reproducl in loc ria se distrugI.
titi bine a sunt iritante tonice, substante carI produc o excitare, o
stimnlatiune; deck- sunt aplicate inteo concentratiune mai mare Ins vor
produce un efect contrariii.

www.dacoromanica.ro
REGENERAREA SISTEMULUI NERVOS 91
Trebue sa cun69tem tin luau, adieu ca substantele, earl aunt in stare
sa tonifice, sa face sa se reproducg o parto cu o structure simply pierdata
sail distrusa, fata de glande 9i de tote tesuturile mai complicate ale
arhiblastulul, vor lucra cu mai mare anevointg.
De exempla Ord nu. se regenereaza. Papila perului i glandele sebacee
stint a9a de complicate in cat, in adever, organismul nu este in
stare sit le reproduce din nob.
Alt-ceva este dad, Ord este numai cadut. Atunci roman foliculele,
epiteliul perului 0 atunci se rite reproduce.
Gland° le sudoripare nu se reproduc. De multe on se distrugo epiteliul,
ins rgmane inca fundul glandelor qi dace exists ceva via din glande 91
glandele se pot reproduce. Nu numai aci, dar 9i in stomac ci in intestine
dadi la baza unel pOrderi de substante fundul glandelor mai exists
se p6te constata o regenerare a for 9i a epiteliulul pornind de la fundul
glandelor. Dar cu cat aceastri formatiune arhiblastica devine mai complicate,
cu atat mai anevoe se va produce regenerarea organului complicat,
care nu se va regenera nici o data in intregime.
S'a discutat dacg tesotul conjunctiv p6te da nascere la celule epiteliale.
Astaqi nu se mai admits ca origing a acestor celule de cat tot celulele
epiteliale.
Regenerarea sistemului nervos.
Sistemui nervos se regenereazg 9i in starea normalg, fisiologicg. -Vanlair
s'a ocupat cu regenerarea fibrelor nervose. Nervil lucreza mull, de aceea
trebue sa qi piarda mull. Cilindrul ar pita ca se regenereazrt mai putin,
dar pi densul trebue sa, fie sups la o regenerare. Mai cu seams mielina
se pierde, cad ea se arde mult in timpul functiu.nei nervoase. Pentra
aceea vedem de atatea on aceagta substanta degenerand, fragmentandu-se
sub forma de picaturi ca de grasime, sari transformandu-se intr'o masa
granultisa orl coagulate. Regenerarea incepe tot-d'auna de la tin inel
al lui Ranvier 9i se produce tot-d'auna in directiunea centrifugalti.
Regenerarea ca qi degenerarea incepe dupg Vanlair la 1 cm. 1/2 pang
la 2 cm. mat sus de lcsiune.
Am constatat a 0 aci in regenerarea nervosa kariokineza aratg threetiunea
regenergrei. Celulele tecel lui Schwann, wan' figuri f6rte frum6se
9i numeroase de kariokineza in cursul regenergrei nervilor.
Nervul este procum se ctie o formatiune complicatg : avem mai inteiii
o teaca mai groasa de tesut conjunctiv, teaca lui Henle, dupe aceea vine
teaca lui Schvann, in interiorul cgreia este tin nucleb, apoi teaca mielinica
cu segmental° interinelare ale lui Ranvier qi in fine cilindrul-ax.

www.dacoromanica.ro
92 OURS DE ANATOMIE PATOLOG-In.
Teaca mielinica insasi are o structure mai complicate, de cat s'ar credo.
In interiorul lei se vede o retea Biagi de o substanta cornosil, in spatiile
careia sant intercalate segmentele midi ale mielinel, Dupa cum am veclut
noi, mai ieste intro nuelina si cilindrul-ax tin strat particular a card'
structure ei nature sunt roil determinate.
Dace se pierde ceva din nervi grin o sectiune de exempin, sail extirpatiune,
on printr'un proces patologic, pu.tem observa forte bine cum se
regenereaza acesto diferite parti. Regenerarea nu tot-d'a-una se face in
acelasi mod.
k,
Fig. 31 Degenerarea ci regenerarea fibrei nervose seetionate, partea eentralii.
Proliferarea, fibrelor on earioehinegt.
Dad, facem o sectiune a nervului, atunci vedem lucrul urmator pro-.
ducendu-se. Cilindrul-ax al fibrei in regenorare se umfla, dupe aceea ea
se spinteca in lung de mai multe ori, ast-fel in cat nervul, unit mai sus
de gituitura lui Ranvier, do la care incepe regenerarea se continua dincoace
de acest pullet printr'un manunchill fasciculat, care so terming printr'un
buchet de cilindrii axiali mai fini, care se prelungesc din spre
partea centrala spre cea periferica patrundend in interiorul tesatului conjunctiv,
de none, formatiune care prolifereaza si Tel in jurul sectiunei.
Ranvier spune Ca data s'a facnt o simply sectiune nervoasa sail clack'
nu. s'a pierdut prea malt din nervi, acesti cilindri-axi de none formathine
intra in tecele lui Schvann ale eapataiului periferic golit din causa

www.dacoromanica.ro
REGENERAREA SISTEMULUI NERVOS 95
degenerescentei parjeI periferice stabilinduse ast-fel continuitatea netvuld.
Van lair a constatat ca noile fibrile se insinueaza nu in teaca lui
Schvann a fibrelor degenerate dar in interstitiile prismatice dintre aceste
tecT. Thai mai inainte de a atinge fibrele vechi ale ciiplititiului periferic
cilindril-axi fini de neo-formatiune se fed coprinsi Wee substanti uuifort*
care tontine celule cu nuclei in kariokineza, prin inmultirea
drora naste pentru fie-care din ace$ti cilindrii-axiall, cite o toad] de a
lui Schvann duprt care fie-care din Tel se Imbracit cu incetul si ea cite
o teaca mielinicrt.
°and procesul de regenerare este mai putin activ, se intemplii ca dintr'o
fibrti nervoa,si numaT an singur cilindra axis, si ajungit st stabilOscrt o
legiturg noun intro partea contralti $i partea periferic a nervulai, iar
tole-l'alte se pierd in masa de tesut conjunctiv proliferat.
Dupi Van lair trebuosc mai multi anT ca aceste fibre srt is caracterele
istologice ale nervilor din stares fisiologicti. El a stabilit si cronometria
regentirei nerv6se. Asa a gtisit ct nervil se reconstituesc cite un milimetru
pe 4i. In regenerarea nervilor avem dar pe de o parte forta intrinsecrt
pentru proliferarea extremititei nervului si pe de alta influenta mecanicti,
ce conduce noile fibre formate.
i ridAcinile nerv6se se regenerezil in acelasi mod. Inert aci se opresce
regenarea in creer sail milduvi, asa vedem eel putin. Unit autori presupun
a aid nu exists regenerare nici de fibre nici de celule, adecrt data se
distruge ceva in creer, nu. se mai face regenerarea. Numai in animalele
inferiOre se reproduc celulele nerv6se.
Chiar la copiT mid am ve4ut kariokineza in colulele nerv6se din creer
si zniidays si clack exists kariokineza, exists Met indoialti si tendinta la regenerare.
Am veld acesta la turbare, si Golgi si altii au constatat din
nori acest luau. In fine stip:, a ditch' este vorba de turbare, undo am constatat
acestri tendinta la regenerare, turbatii mor repede, va si 4ica nu
este timp sit se formeze celule de noutt formatiune on functiune noel.
D. Marineauu a studiat fenomenele de reparatiune ce se petrec in celulele
nerv6se In urnia sectiongrei nervilor. Celulele pe tale de reparatiune
dupti D-sa capart o coloratiune mai Inchisii si un velum. mai mare.
Colegul nostru D-nu Vitzu, afirmi a la maimute tinere se regener6za
cite odatg celulele din scoria creerului si ca ar fi gasit acolo undo a
taiat o parte mare din creer, celule nerv6se not Nu numaT atat, dar
chiar functiunile s'ar fi reparat.
.A.stfel a scos pgrti din creer earl produc vederea, asa In cat animalul
a orbit; ins dupti un timp Ore-care vederea a revenit, si dupit ce animalul
a murit s'ar fi gisit acolo undo s'a faiat lobul occipital, nisce cold°
nervdse nuoi.

www.dacoromanica.ro
U4
OGRS DE ANATOMIE PATOLOO101
§i Tedeachi afirma ca exists o regenerare insa frail regenerarea functlunilor.
Ar trebui in tot casul pentru chestiuni asa de importante sa se
face noui cercetari. In tot casul putem dice a in tart patologia omenirei
nu este nisi un exempla, ca o parte din creer care s'a perdut six se regenereze.
Nu exists asa ceea de cat pots in mod experimental la uncle
animale la cari sz existe o putere de regenerare mai mare. A.semenea eii
am constatat ca existe si in maduvrt, in anume sclerose o regenerare de
fibre.
Acolo unde ex.sta o forth' reparatrice, in maduva, acolo in tot-d'auna
am vddut fibre in cantitate mare, cari se comports In tocmat on qi fibrele
norvose regenerate din nervi ; ms in cat prin acesta analogie m'am
convins ca si acolo stint fibre de o nourt formatiune.
Ac6sta se pdte constata si din aceea ca, en tote legile si cu tote observatiunile
clasice asupra lesiunilor nervosa si a simptomelor, suntem totd'auna
expusi la surprinderi. Unde presupunem ca o functiune nu mai
pdte sa revina pentru-ca mrtduva esto distrusa, totusi avem tot mereti
ocasiune sa vedom ca, cu tote prevederile acestea, o parte eel putin din
functiuni s'all mai restabilit, ceea-ce s'a explicat prin nisce cal laterale,
prin nisce fibre cari art reluat functiunea color perdute, adied nisce cra
colaterale, care ar fi format nisce legaturi cu partea care ar fi rotas
afara din functiune.
Pentru ce sa explicam lucrul !dean mod ass grew, asa complicat, clack*
dupe experientele si cercetarile male existe fibre, earl se formoza din noi
sail fibre de nou'd formatiune.
Va sa dies nu cred /cite° lipsa de regenerabilitate a fibrelor nerv6se
chiar in interiorul maduvei.
Dupii cereetrtrile not fibrele nervosa sent nisce arbori, nisce fibre forte
complicate cu multe ramificatiuni si nici n'aqi putea sit inteleg fanctiunea
nervosa ark' a admite ea o parte din aceste ramificatiuni sa se pita
regenera.
Fie-care celula nervoasa are prelungiri multiple, protoplasmatic°, §i o
fibre on cilindrul axial.
Mai inainte se credea ca aceasta fibre nervoasa este ankh.; adica din
fie-care celula nervosa s'ar na3te o singura prelungire axiale.
Peste un timp 6re-care aceasta fibre capata o teach' mielinica, care la
cele-l'alte prelungiri nu existe.
Aceasta fibre In regiunea inelului lui Ranvier, se ramified si produce
ceea ce se numeste fibre colaterale, earl' produc asemenea alte ramificatiuni.
Ea cred ca acesto ramificatiani se pot regenera.
Am grtsit fibre en caracter de nouii formatiune in acele lesinni ale
natiduvei, la earl se produceati degenerari descendents si ascendent° §i

www.dacoromanica.ro
REGENERAREA SISTEMULIII NERVOS 95
acest fapt neexplicabil pita aci la scleros in piaci se intelege presupunend
o regenerare a fibrelor. Autoril incearcii a explica acest lucre
prin aceea a nu s'ar distruge cu totul fibrele ; pe and dupa cercetarile
male fibrele vechi au o degenerare avi de grava in at nu credem
sa mai OM' servi ca conducts nervoase.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA X
Regenerarea sistemulut muscular, care provine asemenea din archiblast
sail, dupii Hertvig, din segmentele primitive ale neoplastuluT, se
face In mai multe modurT.
Influientele vialimAtoare mecanice, chimice sail infectionso vor provoca
in primal loc o fragmentare pang. la complecta destructiune a fibrei musculare
in local undo actiunea le mai intansii. La o mica distantii de
acest punct se distruge numi partea protoplasmaticrt contractild a fibrei,
rizirnantind tubul sarcolemic gol si mai Incolo, partea functionalA a fibrei
se segmenteazil formand bucritT intrerupte de sarcoplazmrt inchisrt in
sarcolem.
Dacit influienta vAtarniitoare inceteazil la Limp, dacil n'a foot prea intense
si dacA existil conditiuni favorabile, fibrele distruse se restabilesc.
Primal fenomen, care tradeazil regenerarea fibrelor musculare Te o proliferare
nuclearrt foarte active, care incepe de chiar de a done sail a treia
4i si care intereseazil atilt nucleiT remag din portiuned de fibril distrust
cat si pe aceT aT. pArtilor vecine.
Aceastil inmultire a nucleilor nu se produce in modal obicinuit de
diviziune indirect a nucleului celuleT, ci printr'un proces particular de
segmentatiune. Dup5, maT mate serif de diviziunT nucleil nu se mai ved
goT. ci inchisi fie-care intr'un corp protoplazmatic proprid, a cArui originil
poste fi variabila. In pArtile, uncle fibra muscularil nu fusese distrash'
aceste mass protoplasmatic° perinucleare rezultA din chiar sarcoplazma
fibrei musculare. Aceasta 'el pierde striatiunea longitudinalA §i
transversalrt si se rezolvil In buctitT independente, earl vor urma soarta
nucleilor cu cad de aicT inainte constituesc elements anatomice independente,
celule cu via si evolutie proprie. In prtrtile undo sarcolemul
fu.sese prea profund atins prin cauza vAtrtmAtoare, unde abia catT -va nuclei
maT putuseril rezista pentru. a putea prolitera In urmA, nu ne putem explica
in acest mod aparitiunea corpulul protoplazmatic In jurul nucleilor
proliferati. Acolo de bung seams ca corpul celular rezulta dintr'o acti_
vitate particularA a nucleilor insi-el.
Dac,rt asupra acestul fapt poate exista cuvint de discutiune si de controversA,
rgnaane Ins fapt neindoios cA nucleii se Inmultesce prin sog-

www.dacoromanica.ro
REGENAREA SISTEMULUI MUSCULAR 97
mentatiune si ca de la un moment dat avem a face cu adeverate celule
Aceste celule mai mult rotunde cu protoplazma abundenta granuloasa cu
nuclei mate seamana cu niste adeverate celule epiteliale. In punctele
unde impreuna cu protoplazma fibrei musculare s'a distrus si sarcolemul
aceste celule formeaza niste coloano compuse din siruri paralele; pe uncle
fibra n'a fost distrusa in intregime iele cunt inchise in interiorul sarcolemului
ast-fel in cat fibra musculare se gasesto transformata lute° teach
plina cu celule musculare. Cele mai multe dintre aceste celule all tale
un singur nuclei; se produc 'MA si mase protoplazmatice marl cu forte
multi nuclei ca piste celule gigante.
Celulele musculare ast-fel constituite continua a se imulti mai departe t
de-acum incolo insh se divid prin kariokineza. Deja a treia zi saii chiar
de a doua zi so ved forme tipice din diferite faze de kariokineza.
a
anuatfilitilytalitatANRAmeintrUSTOP
51*,
11.1.10"
teetr 1
pin, ....srd*"
*eds-.1,S---
- 'or tug
fa,
Os'
its
, .
ms
--e
-d
10244
Fig. 35. Degenerare i regenerare musehinlara, e' fibre fine de none formatiune, d
fibrg, pe eale de divizinne, c fibr6 aegmentatii, en o prelungire de none formatinne.
0 parte dintre aceste celule si mai cu mama acele marl cu multi nuclei
vor dispare fruit; a lua parte la reformarea propria is a elementelor
musculare pierdute. Totusi si ele par a indeplini un rol util, cacti inglobeaza
sfaramaturile tesutului distrus ajuta,nd ast-fel resorbtiunea acestuia
si fa'cand prin aceasta acid de curatitori ai terenului, in care se vor
dezvolta viitoarele elemente musculare. Dupe ce indeplinit aceasta
functiune ele se incarca cu grasime in mare parte sail sufer alto dogenerari
pentru a dispare cu totul.
Alto celule perzista, si continua a '0 schimba mereil forma, devenind
din rotunde, cum erati in incept, fuziforme si din ce in ce mai lungi.
In adever, in a treia saptamana apar in protoplazma acestor celule
striatiuni longitudinale foarte fine. Acum celulele seamana en fibrele
musculare embrionare. Striatiunile longitudinale devin din ce in ce mai
Baby-Sion. Ours de anatomic patologiaL 7

www.dacoromanica.ro
98 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
pronuntate si mai in urmg apare si striatiunea transversals. In aceastg
fazil nu se mai deosebesc de fibrele musculare adulte de cat doar prin
volum, pe care-1 ating curind, crescend in acelasi timp si in lungime,
restabilind continuitatea pierdutg.
Tot-deauna fibrele musculare rezultg din proliferarea elementelor asemed
si anume a nucleilor muscularY. Tesntul conjunctiv dintre fibrele
musculare distruse, sag perimisium intern prolifereazg $i el de sigur, dar
nu p6te sg rezulte din aceastrt proliferare de cat tot tesut conjunctiv.
Va contribui intru cat-va acest tesut conjunctiv la restabilirea integritatii
absolute a fibrei musculare prin aceea ca el va regenera sarcolemul fibrelor
de neoformatiuue, in nice un caz Ins nu pete da nastere elementuld
contractil.
Mai exists $i un alt mod de regenerare a muschilor striate, acela 4is
prin mugurire. Din punctul de vedere morfologic Ye deosebire interesantg
intre aceestg modalitate si cea pe care am studiat-o mai sus. Fibra must
cularg, intreru.ptg drept sad oblic, nu intardie mult in aceastg stare si
se spintecg dand duce sail tree ramuri. Acestea bine inteles malt mai
subtiri de cat fi bra principalg.
Regenerarea nevroglica. In sistemul nervos mesencbimul are un rol
uric. Aci exists un alt tesut care formeazg scheletul sistemuld nervos
central, adicg nevroglia, asemenea cu tesutul conjunctiv, dar provenind din
lama exterioarg a gastrula' 9i avend acelasi rol in regenerare.
Prin urmare nu exists regenergri pure ale elementuld nervos, regenerarea
nevroglicg joacg un mare rol.
Dacg exists o destructiune prea repede a tesutuld nervos, atunci
Nedom un inceput de regenerare din partea tesuld, din partea vaselor, se
observe o mass de celule in jurul vaselor car): se inmulteso acolo, chiar
o noun formatiune de vase, despre care vom vorbi mai tarcliii.
Nu vorbesc de ruperea de vase, do hemoragii ce de multe on nu del
timpul pentru reparatiune. Numai data lesiunea tine mai molt timp, dacg
-omul nu more, atunci incepe incetul cu incetul 9i tesutele nevroglice sd
ia parte la ropararea pierdereY de substantrt.
Nevroglia este fermata de niste celule stelate, raid, cu niste fibre prelungite
de un tesut destul de resistent, niste fibre destul de rigide, care
se blind in toate partilo, care inconjOrg fibrele nervoase $i leagg vasele
cu fibrele nervOse 9i cu celulele nervase, inconjurand celulele nervOse
cu un fel de capsulg ; apoi formeazg imprejural cavititiler centrale un
strat destul de gros cu aspect gelatinos, fixeazg elementele nervase &are
meninge prin niste celule particulare si aceste celule se leagg de alts
parte cu celulele ependimuld, adicg ale captuseld cavitgtilor centrale
intre care asemenea strgbat prelungiri 9i celule nevroglice.

www.dacoromanica.ro
REGENERAREA SISTEMULUI MUSCULAR 99
Va sa dice nevroglia este un tesut destul de complicat. Ceea ce este
anal' caracteristic pentru celulele nevroglice este ca aceste celule ail'
aucleul rotund, au o protoplasmg cu diferite prelungiri.
La copil, la embrion se vede ca prelungirile protoplasmatice serves° ci
schelet pentru fibre La Omenii adulti aceastg fibrg strabate protoplazma,
soa in cat celula nu este inceputul acestel fibre, ci este un fel de sta.
thine, un fel de sustinere pentru fibril.
Dacti nevroglia intril in proliferare, vedem cate-o data oi kariokineze
vedem insg mal cu seamit o umfiare insemnati a protoplazmei celulei-
Celulele nevroglice au de obiceit :Loa de putini protoplasmg in cat abia
se vede, devin Ins niote formatiuni proteice, marl' cu prelungiri forte
fine visibile, total comparabil cu pgianjenul ea multe piciere of peste
puyin timp vedem cg pierderea de substantg este cu totul inlocuitg cu
celule acestea nevroglice. Mai tfirdiii se atrofiazil aceste celule §t in lac
de celule cu atata. protoplasma ggsiin o mash de fibre, un ghem oi la
mijlocul for nu vedem nice o urmg de protoplasmg.
_Mg indoialg ca protoplasma se transformg in aceste fibre. Cu cat este
mai veche o aoa cicatrice cu atilt mai putinii o protoplasma, cu atilt mai
-dose sunt aceste fibre nevroglice, ce constituesc sclerose din cauza densitiltel
acestui tesut de none formatiune.
In acelasi timp, in tot-d'auua si vasele lag parte la noua formatiune,
Aar lesinnile vaselor, lesiunile tesutului conjunctiv sunt de o nature atilt
de diferitg, in cat trebue sg be studiem intr'un mod aparte si impreung
-en lesiunea, cu regenerarea vaselor. Tesutul conjunctiv este intr'o legaturg
atilt de stransg cu vasele, in cat impreung se duo in celulele tesutului,
impreung forrneazg tesuturi noni.
sit trecem la sterile de regenerare ale mesenchimulul, adich ale tesuturilor,
ce derivil din stratul interstitial al embrionului.
Putem dice cg mesemchimul joacg un rol mai insemnat in regenerarea
lesutelor. Sunt regenergri, earl' sunt formate numai de formatiuni parablastice
of altele uncle concurs parablastul si archiblastul. Parablastul este
tesutal conjunctiv cu vasele.
Unde of cum se rogenereazii angele 1
Focarele c14 neoformatiune ale globulelor albe Bunt mai cu search ganglionii
limfatici undo se produce mugurirea nucleului si divisiunea protoplasmei
prin fragmentarea salt divisiunea indirecfg a globulelor albe.
Globule le AO' se refac prin kariokinezg in spling, meduva oselor oi in float.
La animalele tinere aceastg neoformatiune a hematiilor se face in sange
Dupe ce s'a produs o pierdero de substantg, primal luau ce se vedo
.este ca acolo se acumuleazg o cantitate mare de celule isolate, rotunde,
de caeca leucocite polinucleare fibring eoite din sfinge. Va sil dice din

www.dacoromanica.ro
100 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA.
singe ese, acest material care umple mai Intel de tote pierderea de
substantil dar in curend incepe B.A.' se limpezeascti situatiunea.
Exists o ceartrt veche intro Isto logi si Pato logi a de unde se formeazac
tesutal noil, din elementele acestea can art exit din sftnge, sari din celulelece
se &este in testae ?
Mi-se pare a aceasta cestiune asta-c}i este resolvatil.
Din globulele albs polinucleare nu so formeazit tesute de nod formatiune,
se p6te urnifiri forte bine, cum celulele fixe din tesut crest, cum
se umfla celulele, cum intra in karioknemi, cum se iumultesc si cum se
naste de acolo tesutul conjunctiv. Pe dud de altil parte vasele din yeeintitate
dab. muguri, ce formeazii vase noui, earl' intrti in interiorul acestui
tesut de nod formatiune, si impreud cu acest tesut, formeazii tesutul noil.
La inceput am clis, se gasesc celule din Banos), dar deja dupg, putin
timp, data 'dm o plaga, o ulceratiuue, data studiem tesutul, vedem ca
pe Tanga o degenerare a pgrtilor supase aerului, vom grtsi granulatiuni,
fibrinti si resturile nucleului earl' remane din celule distruse. Se fed elemente
forte vii de karioknezl, mai cu seams la celulele fixe.
Ce stint aceste celule fixe ?
Celulele conjunctive dupg ce ail format tesutul conjunctiv, rolul for
nu mai este de a se inmulti; dar in urma unui iritament formativ, in
urma unel lipse de substante aceste celule recaptitri viata for si tesutul
conjunctiv prolifereazrt protoplasma si nucleul se umflii Intr'un mod. remareabil.
POW sti fie si un iritament negativ ; adica dach' exists unde-va o lipsa
de contintutate, sari o pierdere de substantti, atunci acolo lipseste presiunea
normalal. Este o lipsa de presiune care face ca tesutul ss se pOtii
dezvolta in aceasta directiune.
Iritamentele pentru regenerarea acestui tesut, stint de forte diferite
naturi. Tot folul de influente fisice, chimice, vitale mai cu seams parasitare,.
pot sti product o regenerare a tesutului conjunctiv, si a diferitelor
tesute conjunctive sati de origid mesenchimicii, precum este sangele,.
vasele tesutului conjunctiv, areolar, fibros, serosele, tesutele griis6se, tesutul
adenoid, cartilagele, diferite forme de cartilage si Ose ; tote acestea
se pot regenera mai usor, de cat tesuturile arhiblastice, care reprezintg,
o specialisare, o perfectionare mai mare, did regenerarea cum am spus,
este in raport invers cu perfectionarea sari specificarea unui tesut.
Pentru aceasta va prevala la omul adult mai cu seams, mai in totd'auna
formatiunea sail regenerarea din partea tesutului conjunctiv, asupra
tesuturilor epiteliale.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XI
Trebue se lurim In considerare la regenorarea tesutului conjunctiv, diferitele
elements cari compun acest tesut ; caci sä nu credem ce or! -ce
.celula conjunctiva are aceias1 valoare. Tesatul conjunctiv este pima in an
ore-care punct, forte diferentiat. Am aratat aceasta spre exempla pentru
piele, si dupe aceasta s'a aratat si pentru diferite alte tesute, Dermal este
.compus din diferite feluri de tesuturi conjunctive cu diferite scopurl.
Fie-care fel din aceste tesuturi pdte a se regenerezo cu caracterul sea
particular. Sub piele exists an strat, luciti, uniform, un fel de membrana,
care corespunde membranes proprie a glandelor, cad si pielea este o glands
intinsa pe o suprafatil mare, apoi diferitele glande ale pielei an tesutul conjunctiv
al for propriu, forma nd membrana proprie a acestora spre exemplu
a foliculelor pilose, a glandelor sebacee, sudoriparo. Tote acestea a i un
fel de membrang proprie, a parte, uniforms. Dupe aceea vine inert an
strat sub piele, un strat destul de uniform, 7111 este insa cu total omegen,
ci este fibros, de o tesratura cu malt mai densit de cat stratele cari vin
riupa aceastea.
Vasele in aceasta reginne sant mai molt vase limfatice, en o structure
particulara si ea endoteliul for particular. Apoi papilele cu diferite
tesuturi in interiorul lor ail diferite celule stelate particular pigmentate
In raport en vasele si epiteliul.
In fine, avem tesutul conjunctiv, care insoteste 6brele musehiulare,
muschii pielei, earl stint In legatura strinsa organick, cu an sistem intreg
de fibre elastice, car! apartin sistemului conjunctiv ca ceva aparte
si care intr'un strat al pielei, formeaza lamele dese cu o structure cu
total particularA.
Apo! avem tecile nervilor pielei, car! au o structure si o nutritiuno
cu totul aparte, apoi tesutul conjunctiv din interiorul acestor nervi si
in fine vasele cu diferitele tunic! ale lor, earl au asemenoa viata si nutritiunea
for proprie.
Mai distingem an tesut care ample interstitiiie intro tote acestea, un
tesut mai multe areolar, un tesut cu celule cu prelungiri care de multe
oari se umflI late an mod particular si in fine tesutul grasos.

www.dacoromanica.ro
102 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Acastor tesute corespund celule de diferite forme el' cu diferite functiuni.
Celulele fixe despre care am vorbit deja, celule cart sunt transformatein
fibre, raman numai cu un nuclei subtire. Apoi gasim endoteliul vaselor
limfatice, sanguine, periteliul, adica in fel de endoteliil care captueeetespatiurile
Carl se Oa in jurul vaselor, apoi mai cu seam in regiuneagrandelor
ei anume a glandelor sudoripare, exists niete celule mai mart,
poligonale sad rotunda semanand periteliilor. Si in alto peril ale pielel
gasim aceste cad° mai marl' de cat celulele fixe, cu protoplasma, care
in parte se coloreaza ea colori de milling, cu nucleu mic periforic acestea
se numesc celule plasmatic° ; ale stint limitate la anume teritorii vasculare
ale glandelor mai ca seamil.
Apoi in jurul vaselor in alt-fel de celule, celule mai marl cu until
sail mai multi nuclei cu protoplasma multi. Protoplasma aceasta e gra
nulate, ei are niece graunte cart se coloreaza cu colori de alining, dar
Intr'un mod particular, nu ca tale protoplasmatic(); cu albastrul de metil
se coloreaza in row sad violet, suet granulatiuni metacromatice si celulele
acestea se numesc celulele lui Ehrlich.
Acestea stint elementele cu earl' trebue sa ne ocupam, dad vrem sa
examinam regenerarea care s'a sttirliat tocmai destul de bine la piele, in
tesutul conjunctiv, pentru ca regenerarea se produce de multe on In
urma unei pierderl de substante a pielel.
Dace nu se reunesc de exempla, plagile intr'un mod aseptic sad daca
lipseete ceva din piele, dace so produce o pierdere de substanta, atuncl
reunirea nu se face per primam, ci per secundam intontionem, adica
trobue sa se producti un tesut de noud formatiune, fare indoiala de obi
ceid in urma unei inflamatiuni.
I Dar act nu ne intereseaza inflamatiunea, despre care vom vorbi mai
tarditi, ci numai procesul de regenerare care se intempla, ei care ur_
ineazit inflamatiunei.
In aceste casuri de regenerare a tesutului conjunctiv, trebue sa deosebim
ca prima cauza, pierderea de substanta, dupe aceea de bung mama.
§i iritamentul din afar/ ei de obiceid avem a face cu o infectiune, cu mi
crobi cart concureaza la iritamentul formativ.
Sunt ei influent° nervdse, do bung seama, si sa nu uitam ca trobue 9i
o nutritiune potrivitil ca sa se produce o regenerare.
Am 444 ca inaite de toate se ample pierderea de substanta, cu celule
venind din sang° cats-odata, pentru ca pierderea de substanta a produs o-
rupere de vase. Distingem serul din sange cu fibrins si apoi celule earl
es din sange, leucocitele, adica leucocitole polinucleare sail mononuclear°,
poi celule mai marl' de diferite proveniente earl se gases° in singe.
Dar tits aceste elemente nu. stint singurele earl concareaza la formarea.

www.dacoromanica.ro
REGENERAREA PE LEI 103
tesutului nori, ci cum am clis mai intervin si celulele earl' se gasesc in
apropiere, qi care nu sunt atat de traumatisate ca di se distruga. Asa dar
aceste celule se umfla, se de0eaptil, sari mai binecum a spus Stricker
aceste celule devin embrionare, dar nu in sensul cum spun francezii,
cad cjic ca tesutul embrionar este un tesut de celule mid. Acesta este
un termen incorect, comod fare 'ndoialit, pentru ca vgclend o masa de
celule mid, putem dice ca avem un tesut embrionar, dar de undo vin
aceste celule mid 9i pentru. ce stop, nu no spune acest termen de alt-fel
adoptat.
Germanii numesc acest tesut cu multe celule, tesut de granulatiune.
Tot a0t de re'il este si termenul acesta, luat probabil de la granulatiunile
.macroscopice ale supiafetei plagilor, care fare indoiala nu sunt totd'auna
de aceiag. nature.
In fine se vede o cantitate de celule amestecate ea diferite produse
morte, nu numai cu fibrina dar qi on celulele m6rte acolo pe loc, pen -
tru -ca se perde o parte din tesutul vecin, prin degenerescenta gras601,
sail prin o degenerescenta albumindsa.
0 parte din aceste graunte produse prin destructiunea elementelor, sunt
inglobate tocmai de leucocitele cad mai traesc. §i aceste leucocite se
intorc de uncle ail vent, In parte cel putin intra in limfatice, $i de acolo
merg mai departe in circulatiune.
Este adevilrat ca acest proces pito sit produca un roll, pentru-ca printre
granulatiunile resorbite in plaga sunt qi microbii ce s'ar gasi in
acest tesut. Infectiunilo insa se produc mai rar pentru ca mugurii carnog
se opun invasiunii microbilor.
Leucocitele primesc mai mult microbii deja slabiti sail morn; insa
sunt conditiuni, in care microbii se imultesc malt, $i sunt de o virulenta
extrema, awt in cat procesul de restabilire, de reorganisare al tesuturilor
este impiedecat chiar prin proliforarea microbilor.
Apoi curand dupa acest stadiil, in care se gase0e plaga piing cu. celule,
incepe impreuna on umflarea, en proliferarea tesutului conjunctiv,
regenerarea vaselor din apropiere.
Mai inainte de tote vasole, sunt astupate cu leucocite, tot de o data peretele
for devine mai bogat in celule, nucleul acestor celule se umfla, mai
cu sOma endoteliul devine mai isolat §i capata din nori caracterul unor
celule cu protoplasma destul de abundenta. Per vaselor, devine
asemenea plin cu celule, nu numai din causa trecerei celulelor prin diapedeza
for din interiorul vaselor in afara dar elementele, cad constituesc
peretele vascular se umfla asemenea, si asemenea se mares° $i celulele
din jure vaselor, celule cad au o proliferabilitate mai mare de cat tesutul
fibres sail areolar. Mai on soma vasele mid cad ail peretil subtirl.

www.dacoromanica.ro
104 OURS DE ANA.TOMIE PATOLOGICA
intro In proliferare, producend muguri. AcestI muguri se produc mai In
tot-d'auna pe comtal endoteliulta.
Inaintea cercetdrilor lui Cornil, nu se apreciain destul val6rea, endotelialui,
pentru formarea tesuturilor de noud formatiune, asupra roluluI
citruia am insistat in tot-d'auna.
Periteliul este endoteliul limfatic din jurul vaselor sanguine. Ori-ce
endoteliii, chiar endoteliul ser6selor, este In stare et prolifereze, sub
forma unor celule stelate si anastomosate, cari devin celule fixe ale unui
tesut conjunctiv, areolar, de nuod formatiune. Aceste celule au calitatea
de a se canalisa, formand vase noi. Nucleele pot sd se Imulteascd. chiar
Intr'un mod endogen, ached o celuld Fite se capete mai multe nuclee In
timpul acestei prolifertiri.
In acelasi timp Ins se nasc in interiorul acestor celule, niste cavicari
nu aunt alt-ceva dupd pdrerea mea de cat rroldcini limfatice
tati,
Am putut constata un alt lucru; care asemenea nu a fost constatat de
altii, mai cu slimy in niste productiuni patologice.
Dar patem sit aplicdm acelasi lucru si la regenerescente, care yeti
vedea In ce rudenie de aprope este cu neoplasia, cu. organisatiunea patologicd,
progresivd despre care vom vorbi mai tarclid.
Avem de exempla un vas de noud formatiune care este format aprope
numai de cord6ne solide si apoi masa celulard debordezd si formezd
muguri. Wad intrebat autorii cum se formezd aceste vase do nod formatiune
? Se canaliseazil, pornind de la vasul de undo plec muguril
sari dupd experientele male, si prin aceia ca o parte din protoplasma
celulard se transformd intr'o substantd vacuolard. Partea acesta a proto-
'plasma devine cu total uniformd, aprope hialins si dacd este vorba de
'vase sanguine ale capdtd si o coloratiune galbend ca si globulele rasa
din sange.
Irk vacuolele acestea gisim pdrti detasate, cart iaii caracterul globulelor
rosii. Este un proces, care s6nadnd cu ceia ce se intOmplii la embrion,
la formarea globulelor rosii, unde se nasc niste insule, care nu
aunt altceva de cat un pachet de Mule en prelungirl, s'ar putea dice
o celuld cu. o proliferatiune endogeny a nucleului.
Aceste celule capdtA vacuole, car! confluazi si se naste un spatiu
in care se gdsesc niste globule rosii formate din protoplasma acestor
colule..
Acest lucru se vede in granulatiuni si In mersul canalisdrei vaselor
de noud formatiune, ast-fel in cat pests putin timp vom avea aci o Cavitate
sad mai bine cjis un canal.
Nu. trod ca aceste vacuole contin sange de provenienta locale, adicd
ca sangele se produce aci in interiorul granulatiunei prin procedeul si

www.dacoromanica.ro
BEG ENERAREA PELEI 105
mecanismul care '1-am descris laembrion. Cred ea formatiunea acesta
presintg numai o Incercare de a seforma globule rosil, care Ins nu
reuseste, pentru ca, pentru formarea globulelor ro0t la adulti trebuesc
niste conditiunt particulare cart stint realisate mat cu soma In mgduva
6selor, in spling, In ficat, dar nu Inori-ce proliforatiune noug. Cu tote
acestea nu aci. nega acest kora.
Acosta canalisare vine forte curand In contact cu vase plino cu. singe.
De o cam datg s'a admis in acest sens, ca globulelerosii nu se forinezrt
acolo uncle se formezg vase not ci tote globulele rosil via din
circulati tine.
Pentra ca nu avem base solide pentru a ne forma acestg convingete
pun tin semn de intrebare care se va resolva o data.
In sciintg nit e bine sit presupunem demonstrate niste ipoteze, cart ar
putea sit Impedice citutarea mai departe, creslend cg s'a decis un lucru
care incg nu este decis.
In fine reteaua acesta de noug formatiune merge mai departe. In jurul
acestor vase se naste o retea endotelialg si celularg care este Inconjuratil
de Mule de diferite origin, de leucocite mai cu soma, dar 'Ate si de
niste colule de noug formatiune earl' provin din celulele fixe.
Dar aci este grog sit facem distinctiunea. Not stim ce este o celulg
fixil a tesutului si cit, nu este o celula endotelialit Dar dacg celulele fixe
devin embrionare e forte grei sit le distingem de celulele endoteliale
asemenea devenite embrionare.
Vedem aici de multe off celule gigante de origing diferitii mai malt
endoteliale dar pot proveni si din mugari vasculare isolat. Apot vodem In
jurul acestor celule, alto celule cu nuclei marl si cu prelungiri, celule
cart pot sit ne facg mai mult impresiunea unor celule endoteliale cu dot
nuclei eircumscriind cite o data tin fel de lumen in mijloc; alto celule
all nuclei rotuncji cu un singur nucleol cu prelungiri, in bite *tile
asa in cat perd caracterul endotelial.
Va sit qicg aci avem o lee-aura' forte intimg intro celulele acestea
marl de origing vascularii, si tale cart Incep sit se diferentieze si sit
(loving celule endoteliale ale unor vase de noug formatiune.
Este adevgrat cg in granulatiunI, limfaticele, not fermate sant fOrte
rare, 4ic unit cit nu ar exista, dar in tot-d'auna se 'Ate constata formatiuni
cu tendinta de a produce o retea node.
Apot ceia-ce caracterisezii tacit granulatiunile este cantitatea mare do
kariekinezil dar nu. regulatil, ca la un tesut normal care aratg in totd'auna
directiunea °restore]. tesutului ci avem diferite forme. De exempla,
vedem o celulg en o stea frumosil, pe hue acosta undo -va un butoias,
un diaster In o altg directtune, care ne aratil simplumente cit :lei este un

www.dacoromanica.ro
106 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
testa embrionar, care formaza un nod tesut neregulat. Mai vedem in
acest stadiii al granulatiunilor avem leucocite polinucleare alto celule
rotunda, mid cu nucleul destul de mare si avem si retele de fibrins si
celule plasmatice.
In jurul vaselor de none formatiune se mai ved niste celule cu.
nucleele palide, inconjurate cu protoplasma, care este formate. din nista
granulatiuni mart si bine colorate, acestea sunt celulele lui Ehrlich.
Celulele poligonale au nucleul mic, palid, tar protoplasma for se coloreze
cu culori de anilina, acestea sent celulele plasmatice.
Nu stim mult despre rola] acestor celule plasmatice si ale lui Ehrlich;
ale se produc mai cu dime, acolo unde exists o iritatiune cronice.
Apoi fare indoialii, acest tesut. de noue formatiune mai are trebuinte
si de nervi ; in modal cum am argot nervil vor da prelungiri pe acolo,
Ins acestia nu so mai dispun pentru un stop bine Rimurit.
Tendinta acesta de crestere a nervilor face ca ei neputend merge mai
departe, se curbeze si formeze un fel de ghem nervos de none formatiune.
Dupe ce a ajuns substanta la suprafate, epiteliul se va intinde, va
glisa qi va creste peste acest tesut, de noue formatiune dar fare papilo
fare per, fare, glands.
Se pate favorisa acesta acoperire a plegei;cu pielea prin grefaiea pielei
intrebuintata pentru prima dre de Reverdin. Dace punem pielea de la un
alt individ, cu. strain]. lui Malpighi, pe o plage, atunci celulele acesteia
crest si acoper perderea de substanta, pane tend se unesc cu celuleleproprii
ale individulul. Nu este necesar se teem epitelial de la acelast
individ pentru aceste grefe.
In acelasi timp celulele de none formatiune, din granulatiuni devin
bogate in protoplasmil, capete o forme lungereate, fusiforme protoplasma
se transformil in substance tare, fibrizise, formeze in fine fibre destul de
grow mai grilse de cat in tesutul normal.
Se p6te Intempla base ca aceste productiune patologice, a nu se opresce
la suprafate si creste mai departe, formand un tesut de node -formatiune
cu muguri vasculari, inconjurati de tot felul de celule care depasesc
mult limita suprafetei normale ; vor fi niste granulatiuni mugurinde,
hipertrofice pentru a nu exists limit precise pentru regenerare. 0 data
va fi mai putin abundente de cat ar trebui, pentru acoperire. inse chiar
dace se formeze aceste mugurire vascular la suprafate, mai tarzia acestl.
tesut se retracteze, prin aceea ca elementele noui formate, nu all o vitalitate
mare, nu all o nutritiune indestulatdre pentru a remane In progreshine,
ci de la inceput mai cu same vasele se vor contracts, circulatunea
se va face mai cu. anevoe, de cat In alts parte, celulele vor deveni fibres&
mai curand de cat celulele normalo, vor intra intr'o stare latente. Voni

www.dacoromanica.ro
REGENERAREA PE PLAGI 107
*eta in local acestui tesut ceea-ce numim o cicatrice, care este resultatul
retractiunei celulelor de nod formatiune prin transformarea protoplasmei
si a vaselor. Vase le chiar prin retractiunea acesta se vor oblitera cats o
data cu totul, asa in cat in local for vom avea niste cordons solids,
formate dintr'un tesut tare, fibrele vor deveni mai grOse, mai nniforme
de cat fibrele unlit tesut conjunctiv normal, dispositiunea vaselor va fi
en malt mai neregulata de cat in pielea normalil.
Dna aceste cicatrice sunt forte anemic°, pot sit devid sediul unei degenerescente
secundare, hialine care s'a provOce depunerea de saruri
calcare.
Se pcite intempla atari regenerari si in organele interne coprin4ond
mai cu salmi tesuturile, earl' formeza scheletul acestor organe.
Cornil arsetase cum se face sudura seroser6s6 a intestinelor, gratis
elementelor endoteliale si tesutului conjunctiv si reconstrirea cavitatilor
si conductelor muc6se dupil o deschidero larg6. El arZitil ca se produce o
regenerare a glandelor si a epitelielor, asa in cat mucosa se reformezit
une-ori in intregime, in canalele muc6se, in rater, trompa, vesica, epiteliul
se aegenerela pornincl ori de la mucosa on de la fundul glandelor
si distingem o glisare simply a epiteliilor asnpra tesutului de nod
formatiune, on asupra tesutului, ce astuia perderea de substanta (peritoneul
spre exemplu) on avem aface si cu o imultire simply sail prin
kariokineza ort in fine so produce epiteliu si prin grefare sail decalcarea
epiteliulut pe peretele opus si lipsit de epiteliu.
Cornil si Cannot studiind regenerarea ficatului a ajuns s'a constate
urmittOrele :
Pe plagile midi, simple, celulele endoteliale ale vasolor capilare si celulole
conjunctive del prelungiri, ce se anastomoskrt in mijlocul fibrinet
si glob ulelor de singe extra vasat. In a 7-a 4i se formea fibre conjunctive
care asigurft permanenta cicatrices, ca si in reparatiunea tesutului
conjunctiv al pielei. In pragile prin pierdere de substanta clacii portiunea
de ficat taint% n'a fest desprinsa de basa sa, se formeza la nivelul sectiunilor
cicatrice ca in casul de mai sus. Thick' insrt s'a pus la be portiunea
tiliatit, mai tote celulele acestei portiuni se mortifies. Vasele si
celulele d'imprejur Ins readuc nutritiunea ea in regenerarea infarctelor.
Ablatiu.nea unei portiuni mart de ficat provacti de asemenea formarea
unei cicatrice de obiceiti cu ajutorul epiploonului, tesutul fibros inlocuesce
elementele preexistente ca in cirose. Asa dar si la ficat agentit
cicatricelor sunt tot celulele endoteliale si celulele plas-matice. Celulele
epatice nu *A nici un rol.
Tot ast-fel se credca ca nici plesmciazil nu se pot regenera, ca se vor face
numai niste incerari de regenerare a glandelor sail a altor pArti si ceea

www.dacoromanica.ro
108 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
ce se va produce e o proliferare a tesutului conjunctiv, a vasolor de none
formatiune Intocmai ca In piele, apoi o retractiune, o cicatrice. Am observat
twit' la epure o adeverate regeneraro de alveole sub forma unor
muguri pornind In apropierea vasolor §i cale se vacuoliseze.
Dace, se distruge tesutul de multe or §i vasele se vor distruge, vom
avea o hemoragie §i sangele se va resorbi In parte, dar rernane Inderet
de obiceid pigmentul de culorea tesutului do none formatiune.
Alta -data, tend se pierde mult dintr'un tesut, tesutul conjunctiv nu.
este In stare se, ample ceea ce s'a pierdat §i remane o cavitate, care va
fi umpluta cu un lichid care provine on din tesutul distrus, on din
limfe; va fi pigmentat de obiceitl, din cans% pigmentului din sange §i in
local cicatrices vom avea o capsule, o formatiune do tesut conjunctiv, constituind
chistul apoplectic de exemplu. In order se g isesc atari formatiuni.
§i cele-l'alte forme de tesut conjunctiv, se pot regenera. De exemplu,
tesutul adenoid, an ganglion limfatic, se regenereaze tot- d'auna, mai Cu
some la copii In centrii germinativi vedem ni0e kariokineze cars produc
din nee celule limfatice.
Tesutul adenoid in Intregimea sa se pot° regenera, §i se regenereaze
prin formarea unel retele endoteliale.
Cartilage le se regenereaze asemenea ; dace se pierde din pericondru,
colulele din cartilagiul care a remas se pot Impartf prin o divisiune
kariokinetica indirecte; intro aceste celule, care la inceput formeaze o
retea, se depune o substance, hialine §i ape, se produc cartitilagele de
none formatiune.
Osul se regenereazii. In urma fracturilor, de exemplu, chiar de a doua
cji celulele bleep se, creaseti §i se, presinte dis isiunea nucleilor, se vor
forma celule embrionare, intro cars apare o substante emogene pe earl se
depun mai tardie sernrile calcare. Vom avea un os de none formatiune,
care sudeaze, leage osele ru.pte §i care formeaze in jurul extremitetilor
ceea ce numina un calus.
Calusul se produce in parte din periost, in parte din os §i In parte
din meduva.
Asupra acestui calus vole reveni in partea specials, fuse pot se, spun
a el la Inceput este tot-d'auna mai mare, mai abundent de cat pierderea
de substante, numai mai tarcjid, in urma resorbtiunei acestui fel do cicatrice
osose ca,lusul revine mai malt sae mai putin la nivelul osalul.
Dace muguril ace§tia, dace. grannlatiunile acestea depe§ese limitele §i
nu se mai opresc, formeaze nice turnoff. car): Tor fi In detrimental urganismalui
intreg. Dace, so formeaze, undo -va inteu.n organ, In urma
unlit iritament, un tesut de none formatiune, acest tesut interstitial, se
tnmultesce tot morel 0 sugrume, comprime, parenchimul.

www.dacoromanica.ro
REG-ENERAREA SISTEMULUI MUSCULAR 109
AcOstg regenerare va avea un efect morbid asupra organului intreg si
dacit se adaogit la acOstit organisatiune patologia si unele caractere cad.
nu se potrivesc cu crescerea normala si cu planul functiunei organismului,
ac6stit crescere patologiciti atipicit vatamil tot-d'o-dafit si organele si
functiunea for normaliti.
Dacit se produce o formatiune none in urma invasiunei unor parasiti,
unor microbi de exemplu, acestiti organisatiune nu este tot-d'auna menitA
de a distruge microbii si a '1 elimina, ci de multe or. constaritm o coinplicitate
a tesutului nod format cu microbii.
Friel indoiala, acestiti noue formatinne prin complicitatea sa cu microbii
va avea o influentit desastrmisit asupra organismului intreg.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XI
Organisatiunite patologice.
Intelegem prin organisare patologia, productele de nod formatiune,
-earl Ins nu ail de scop numai o reparare, ci care se depun in locuri
undo nu servesc pentru o functiune fisiologia, oprind f unctionarea chiar a
diferitelor organe sari tesute, sail producend cel putin formatiuni inutile.
Acestea pot fi de nature forte diferifa, incepend de la formatiunea unei
vegetatiuni, de exemplu, care este o proliferatiune a tesutului mai abundentrt
de cat ar fi fost necesar pentru ropararea unei pierderi de substantI.
Un exemplu pentru acOsta organisare patologica, ar fi i organisarea
trombelor in interiorul vaselor.
Se nasc cats -o data in anume conditiuni ni0e chiagari, cari astupa vasele,
impiedicand circulatiunea sangelui, acestea nu dispar cu total, in
cele mai multe casuri cel putin, ci in local for se produce un noil tesut.
Acolo ar fi in fine un proces analog cu procesul regenerarii. Insa diferenta
este a se produce an tesut acolo, uncle nu ,§1 are local, unde nu
este in stare sgi functioneze, ci din contra acest tesut impedica circulatiunea.
In alto casuri vom avea o exudatie patologica, de fibring inchegata,
la suprafata organelor spre exemplu, si at:6sta fibring 'Ate sit' se
organiseze. Dar trebue sa distingem acesta inlocuire a unei exudatiuni
sail a unei parti morte, prin o parte vie, aci nu se produce o no' organisare
de la 1nceput, ci organisarea ac6sta inlocuesce ni0e exudatiuni,
ni0e depuneri fare viata.
Sunt iritamente cari sunt asernenea in stare sa produce o stare formatiune
de tesut, care nu corespunde trebuintei organismului. Aceste iritamente
aunt de multe on secretiuni microbiene. Se nasc tesute peste
tesute, cari se conceutreaza acolo, uncle microbul irita tesutul, so produce
in local piirtilor distruse, in interiorul exudatiunei, tesu.turi de nod
formatiune, earl sunt produse in urma iritamentului unui microb, unui.
produs microbian sail de un parasit de alts valdre.
Cu microscopul, se 'Ate constata ca celulele se umfia, se inmultesc,
se formeazti celule mars, mai marl' de cat in starea normala, cu o divisiune
celulara directii fard kariokinezii, prin scisiparitate. Prin divisiunea

www.dacoromanica.ro
ORGANISATIUNILE PATOLOGICE 111
nucleuliff, .o nasc nuclei in interiorul unei singure celule, se produc celule
gigante. Stint iritamente earl produc formatiuni celulare particulars, o ingrosare
a celulelor Intocmal Tprecum produc si o tumefiare, sail exudakune
cu total abnormr. S'a crelut si se crede Inca, ca aceste formatiuni
celulare, ca aceste organisatiuni patologice, stint datorite luptei microbilor
nu celulele, asa numitei fagocitoze. Se credo ca dace microbii intra in
organism, acesta se aprra, in contra lor, trimite acolo undo microbii au
intrat o cantitale de celule particulars numite fagocite, celule mesodermice,
leucocite, asa ca aceste celule ar intra in lupta cu microbii, ar
manca, ar Ingloba acesti microbi sail ar cruta sr '1 Inglobeze, 'Mg si microbii
ar avea armele lor prin care sr se opung acestef inglobari.
De altii parte microbii cats se se inmulteascii, cafe sr paraliseze nu
numai celulele, cari aunt in jurul lor, dar si ace§t1 centri-nervosi earl
.ar interveni pentru a admit' celulele in jurul lor.
In adevi5r putem constata ca stint microbi, cart atrag celulele, cari au
chimiotaxie positive si altil cari au o chimiotaxie negativii, adicr care
secrets ceva, prin care celulele fag de acolo si din ac6ctr cause nu stint
in stare sa Inglobeze microbii sail sti'l distrugr.
Farr indoialr ipoteza acesta este forte frumosr, dar nn exists fapte suficiente
pentru a putea adopta fagocitosa asa cum a conceput-o Metchnicoff,
ci din contra suet fapte multe earl aratif ca microbii stint coinbrtuti
in interiorul organismului mai malt prin ni§te lichide, prin nicte
su.bstante, cari se produc de obiceiii In urma reactiunei organismului
asupra invasiunei microbilor. Se mai constata ca microbii, cari existr in
interiorul celulelof cats -o data sant cu total virulent!, nu stint morn,
nu stint mancati si de altil parte se mai constata alto -ori a celule inglobeaza
numai microbii car! de mai 'nainte stint slabiti deja sail morn, asa
in cat nu celulele 'I-ag omorit.
Void reveni, cand vom vorbi de inflamatiune, care nu. este alt-ceva de
eat o organisatiune patologicil, asupra acestet fagocitose, cad Metchnicoff
a voit sa atribue tote inflamatiunile fagocitosei.
0 atare organisatiune patologicr este, aceea care serve pentru a elimina
un corp strain sail pentru a forma niste capsule de tesut conjunctivt
un fel de tesu.t cicatricial, care nu se formeazr pentru a repara ceva, ci
pentru a Incapsula o substanta streinii sail chiar vatamiltore. Aci acest
proces, acesta sabstantr formate va putea fi utilr Fara indoialr organismului.
AsI putea (lice tot asa pentru. Boleros's', adica ingrosarea tesutului conjunctiv,
transformarea acestuia in ceva fibros, fOrte solid, compact, cum
se Intemplil in urma diferiteior inflamatiuni, care intrii in aceste categorie.

www.dacoromanica.ro
112 OURS DE ANATOMIC; PATOLOGIOA.
Nu exists o limits bine hoterite intre aceste organisaviune patologica si
intro ceea ce numim hipertrofie. adice cand *Vile se desvolta mai malt
de cat de obiceiiii, un fel de gigantism, care pito se fie general sari local.
Precum exists omeni forte midi, tot asa exists si Omeni fOrte marl, giganVT,
si de alts parte Omni cu mains forte marl, sail ca o parte sail
alta mai mare de cat in starea normale. Acosta va fi o adeverate. hipertrofie.
De obiceiri gigantismul nu este asa proportionat. La giganti se vede,
de exempla, de malts on niste osteofite, niste for matiuni de 6se, cari nu
intro in regale, in architectura 6selor normal° ; aid se ved Vesaturi de
malt° on mai bogate in celule, chiar de cat la un om normal.
In ceea-ce privesce organele hipertrofice si acole vedem de obiceid pe
langrt hipertrofie si o proporVie viciose intro diferitele tesute, *Vile acestea,
find mai malt vascularisate de cat perVile normalo. Nu numai atat, dar
de mute on coincide aceaste hipertrofie Cu. desvoltarea particulars la
anume tesute, a nervilor, a vaselor, ast-fel in cat este grew sa facem o
distinctiane precise intro o hipertrofie adeverate sail un gigantism adeverat
si intro un pseudo-gigantism sail o pseudo-hipertrofie.
Ast-fel sunt 6meni, cari nu stint tocmai fate marl, all ins anume
perVi ale corpulai forte desvoltate, cum sent &els col6nei vertebrale,
mainile, piciorele, maxilarele, in care caz vorbim de acromegalie.
Casurile de acromegalie, presinte, de obiceiil alteraVianea unor organe
cu secretiuni interne cum ar fi corpul pituitar, tiroid, si probabil, aceste
hipertrofie p6te fi sub dependinta acestor secreViani, sari e o cause nervosa,
o hipertrofie printr'o enervatiune neregalata. §i mai malt se vede
acest lucru, la ceea-ce numim osteoartropatie pneumonia, care este asemenea
un fel de gigantism spre exempla al mainilor, al pici6relor cu o diformitate
Ere -care a unghiilor, degetelor si care vine de o stare de insaficienVil
pulmonare. In urma acestor insaficiente se produce hiperemii partiale, o circulaViane
vici6a, care de nastere la hipertrofie. Alta date avem numai o
parte limitate din Vesaturi hipertrofiate. Ast-fel, de exemplu, macroglosia,
dace autem mai bine vedem a este causate de o desvoltare extraordinary
a tailor limfatice, o dilataViune a vasolor limfatice. Alta data ne
intalnim ca o hipertrofie care isi are basa intro desvoltare mai insemnate
a tesutalui gresos. Asa an om gras are asemenea hipertrofia Vesutalui
gresos ; exists un singur Vesut care este ingrosat.
Dace Ina in loc de muschi, vedem un Vesut grasos, asa in cat cu tote
aparenta anal om forte tare, ca mu.schi forte desvoltati, nu avem o
adeverate hipertrofie, atunci vorbim de o pseudohipertrofie.
Acosta pseudo-hipertrofie pate se fie sub dependinta unor nervi al
vaselor.

www.dacoromanica.ro
ORGANISATIUNILE PATOLOGICE 113
Este in adevOr greti st ne inchipuim o hipertrofie produst numai de
o actiune nervosa. El cred a tot-d'auna trebue st introducem ideia sistemului
vascular, care este sistemul de nutritiune. Se pots ca enervatiunea
st product sail di faciliteze o degenerescenta a vaselor respective. A.cestil
degenerescentil a vaselor am putut-o constata mai in tot-d'auna acolo
unde este vorba de o pseudo-hipertrofie, sail de o lesiune musculart, cu
un. aspect de hipertrofie muscularrt.
S'a putut constata a cite -o data exists si o multiplicare a fibrelor
musculare, dar tesutul conjunctiv degenereazt in tesut grrisos asa in cat
intro fibrele musculare vom grisi testa grtsos.
Sunt hipertrofii, cad. fart at areto an proces patologic totusi insemneazil
o stare patologicii. Ast-fel este hipertrofia inimei.
Inima se hipertro6azil din diferite cause mecanice. net acost organ
este fortat st lucreze mai mult, dact vasele mid sunt mai putin permeabile,
vasele rinichiului spre exemplu, atunci inima lucreazt mai mult,
pentru a compensa ac6stil, insuficientt si ast-fel ea suferrt o hipertrofie
compensatOre.
In privinta inimei, trebue sit distingem : o hipertrofie pull, unde fibrele
musculare Bunt numai inmultite si o hipertrofie mai putin pull,
unde pe langrt hipertrofia fibrelor musculare mai exists si hipertrofia tesritului
conjunctiv dintre fibrele musculare.
Avem rare on hipertrofie simplt purl. Se esesc mai on seams acolo
uncle inima lucreazt mai mult dintr'o must care nu este patologict. De
exempla la gimnastici, velocipedisti, se intempli o asa hipertrofie a
inimei, hipertrofie product de o simplit crescere a fibrelor musculare;
acesta hipertrofie adeveratl mai presintt o inmultire a nucleilor sarcolemei.
Net hipertrofia cordului se desvoltii in urma unei lesiuni a vaselor
spre exempla, sail a diferitelor organe earl' nu last sit circule sangele,
atunci si hipertrofia va avea un caracter patologic in sensul care
am arttlat, adicit producendu-se relativ mai malt tesut conjunctiv de cat
hipertrofia muschilor, si se intelege ca in aceste casuri se pith intilmpla
&A inima nu llama)" sit (loving, forte mare, dar nu se va putea contractat
din must ca intro fibrele musculare s'a depus o cantitate mare de tesut
conjunctiv, care impiedect fuuctiunea cordului. Hipertrofia din ce in ce
mai mare 'Ate sit conduct ast-fel la paralisia organului.
Asemenea lucruri vedem si in alto multe organs, unde se intempla In
urma unei functiuni fortate sail in urma pierderei acestei functiuni o hipertrofie
ore-care. Asa stomacul pot° sil se hipertrofieze tend pilorul este
stramtat. Dar cu cat un organ are musculature mai slabs cu atat mai
repede hipertrofia acesta se va opri si va da nastere apoi la o stare de
slabiciune, de degenerescentrt.
Curs do anatomis patologicuS. 8

www.dacoromanica.ro
114 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Organele parenchimatose asemenea hipertrofiaza pentru a se produce
o compensatiune. Dana in rinichiti este atrofiat cel -l'alt se hipertofiazii,
adica partea glandnlara se va mAri, chiar celulele vor deveni mai marl*
de cat in starea normala.
Dana un testicul degenereazA cel-l'alt se va hipertrofia panii la ore
care punct.
De la aceste hipertroft si pseudo -hipertrofii, putem trece la niste stars
forte marl hipertrofice earl Ins sunt par patologice, earl' porta', in sine
caracterele unei turburre ale functiunei si care se manifestil din ce in
ce mai malt.
In fine un organ hipertrofic p6te sa jeneze functiunea pArtilor normale
si 'Ate sti producrt atrofia altor par i, ins. acesta inteun mod. mai malt
mecanic sl &fa ca aceasta stare se se pronunte din ce in ce mai mult ;
pe tend in alte forme de hipertrofie vom vedea aceasta ca un caracter
special al hipertrofiei, adica impiedecarea functiunei partilor si o crestere
necontenitg. Asa e spre exempla ingrosarea pielei, o stare cote -o data
congenitalii care se rilimesce ictioza. .A.cesta e o ingrosare a pielei cu
formarea de strata cornOse forte grog) care impiedecti Intr'un mod gray,
functiunea pielel.
Elefantiasa este o ingrosare a pielei extremittitilor si a tesutului subcutanat
al extremitatilor, care face ca extremitatea sa se asemene cu an
picior de elefant, genand bolnavul nu numaY prin greutatea, dar $i prin
cresterea sa necontenita. Acest tesut not va comprima plirtile profunde
si va produce impopibilitatea functiunei.
Aceste exemple ar putea sa serveascii ca o trecere la o alts forma de
hipertrofie limitata si care se numesco neoplasie sari formarea de tumors.
Inainto hash' de a intra in discu.tiunea acestui capitol, cari se leagii on
organisatiunea patologice, vom stadia ceia ce numim infiamatiune.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XII
Despre inflamatiune
E gre:1 de a da definitiunea intlamatinnei, de si acest proces e destul
de caracteristic, de si presintg, manifestatiunt destul de tipice. Am putea
spune ca inflamatiunea e reactiunea organismuluI fatg de infiuentele vatgmgtore
venite de obiceiii din afarg. N'avem sl intrgm aid in anignun-
-timi asupra caller prin care intra aceste substante vgtilmgtore in organism.
Ele pot intra prin piele ; fgrg, indoialg prin plggi pgtrund mat usor In
circulatiune si ast-fel se pdte localisa in diferitele pgrti ale organismului-
Pot intra prin chile aeriene, prin tubal digestiv si se pot localisa in
mime pilrtI, care sant de obiceiii mai slabe, mai putin apgrate, sail care
cunt deja behave. Agentii inflamatiunea pot pgtrunde in organism impreung
en pgrtile absorbite prin stomac, dar mai cu shag prin intestine
In starea normal microbii vor fi opriti de a intra in organism prin
stratul superficial al epiteliului prin curentul cresteriI, care merge din
profunclime in afar si care curgtg suprafetele de microbii, cc ar fi intrat
in stratele superficiale. ApoI diferitele tesuturI, diferitele suprafete epitebale
Jsecretil ore -cart substante anti-bacteriene.
Shbstanta vgtarngtOre insa nu trebue sg fie tot-deauna un microb. Pdte
fi un produs microbian sail en totul alto substante chimice, iritante. Traumatismele
pentru ca sg prow-ice inflamatiune trebue sg nu fie nice prea
slabe, cad atunci reparatiunea se face printr'un proces simplu regenerativ,
Hitt prea violent, cgdf atunci produce necrosa tesutulut.
Causa inflamatiunea este tot-deauna o iritatiune exercitatg asupra celulelor.
La inceputul si spre sfeirsitul acestut proces nu exists o limitg precisa
_Elsa In cat nu putem spune in tot-donna cand incepe inflamatiunea si cand
-se terming, sail and intervin alto procese, ce inlocuesc procesul inflamator.
De si limitele nu sent precise, am clis cg inflamatiunea e un proces
desttil de caracteristic. Ea represintg o sums de procese, ce pornesc dintr'o
singura cauza si se combing, in diferite modurI.
Caracterele inflamatiunea ail fost exprimate de rnultg vreme in cele
patru cuvinte: (calor, tumor, rubor, dolor*. S'a adilogat in urmg functio-

www.dacoromanica.ro
116 CIIIIS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
laesa. Virchow adaogA notiunea iritamentului formativ, ce ar intervenI in
inflamatinne. Acest tablet schematic se gasesce in inflamatiunile intense,
acute si cu deosebire in acele ale suprafetelor, in inflamatiunea pelei d. ex.
Caracterul general al tuturor inflamatiunilor e o lesiune vasculara acesta
insa este insotita de o lesiune a terenului pe care se desfasura procesul
inflamatoriti.
La inceput vasele se dilatil pe cand alte vase din apropiere se contracts.
Va resulta o distribuire inegala a sangolul. La inceput curentul sanguin
e mai repede de cat in starea normala, spot se incetinesce devonind firte
lent. Se nasce intrebarea: 6re alteratiunea torenului, provoca inflamatiunea
in mod. direct si local, sari acesta inflamatiune e produsa do modiflcarile
vascular° produse de centri): inervatori al vaselor, centric departatl
de regiunea inflamata ? Se pots ca intervin ambele momente, precum
trebue admis a sunt cause locale si departate, ce prov6ca infiamatiu
ni.
Din momentul in. care stim ca dilatatia si contractiunea vaselor, iutela
si incetinirea curentului sanguin j6ca rol important in infiamatiune, nepaten
gandi la intervenirea sistemulul nervos ce reguleazil nutritiuneatesuturilor
prin vase.
Sena lui Bouchard a arittat a in inflamatiunea produsa de microbl,
ace$tia nu all actiune directs asupra vaselor ci lucreza asupra nervilor
car): vor da acest fenomen capital al inflamatiunei-dilatarea vaselor.
Un alt element al inflamatiunei e exudatiunea.
Faptul ca ese ceva din vase nu se datoresce simplei dilathrel for ci unei
atractiuni produsa de ammo microbi on substante microbiene. Diapedesa,
acest element important al iuflamatiunel, e un proces ce depinde in mare
parte de asa cjisa chimiotoxie sari atractiunea elementului iritativ.
Exudatul p6te fi seros ca in edemele inflamatorii, fibrinos sari crupal,
purulent si emoragic. Cand exudatul sufera putrefactiunea provocata 4ebacteriile
ce ar tontine, von] avea un exudat putrid.
Observgm ca ast-fel modificat5, conceptiunea inflamatiunei devini mai
complicate. In -nature nu se petrec lucrurile in mod simplu. Schematisarea
chestinnilor era o tendinta a scolasticismulal vechiu. §c61a franceza
are Inca acesta tendinta spre sclaemattsare. Vom adopts insa sistemul
expunend lucrurile asa cum stint cu complicatiunile lor.
Se cunosce experienta clasica a lu): Cohnheim, pentru demonstrarea inflamatiunei.
Se deschide abdomenul une): brosce masculine i se scot° o
ansa intestina s cu mesenterul el, se fixezape o lamela de sticla previquta
pe margin): cu un cerc ingust de plata pe care sti se Oat fixa mezenternl
cu. ace ,Si se pune la microscop. Acelasi luau se p6te face cu membrana
interdigitala sail cu limba broscei. Se observii atunci cum vasele

www.dacoromanica.ro
DESPBE INFLABLITIIINE 117
se dilate, cum eirculatiunea repede la inceput devine din ce in ce mai
lenta. Iritantul in casul acesta e aerul. Vedem cum globulele rosii
formeaza o columns in partea axiala a vasulul pe sand globulele albe
urmOza curentul mai incet fiind in contact imediat en paretele vasului,
ceea -ce se numesce alipirea parietals a globulelor albe. Mai tarliil circulatiunea
devenind tot mai India globulele albe de la periferie bleep
sit patrunda intro colulele endoteliale, dand prelungiri, asa in cat se
pot privi in trecerea for prin pereti pane ce emigre* es din vase si se
depun in tesuturile din jural vasului. Ca celulele albe es une-ori si
-cate-va globule roil din capilare. Perstil vasculari nu presinta stigmata
dupa cum se credea. Iritatiunea face ca endoteliile sa se umfle sa dovie
marl; in acelasi timp susbstanta lipiciasa dintre ele devine mole usor de
strabatut. Leucocitele tree dar prin acesta substanta. Se nasce intro-
,
e
*"."?.... ,.._ -v- _
-7-,,..,,,,, -i.,..."...,-, FE". .-.. '4,11t,t -D, --
ci / 7... 76:1,, `,...4... ....
'...,.
.......* 4 :, :i" et,
..Y..17.-'.
- v ::: '''.. ......;,'' ......... ,d' r
4,..A.29...' .........."4.;..
ir C'''''..C.:st.. cug,,..... -,..,._.....,p. _,,,',- ... t17-1., '-:.4.14:*1.3.'1-',-...-,2-p,;-.---
...r.
r
.. .4 -,---,c-- --- vN..E., ....--0 :-,----...,- ......74-7,v`.:. -4,-,. a c,,,,..
-sr
.4;.'r
Fig. 36. Inflamatinnes oheervatil pe limba brevet, v. vas on diapedeza lencoeitelor
1. lencocite, k, lampatit 8. stage, c. n. o3lnle nigrotrice, m. fibre mnechiulare.
barea : ce rol au leucocitele in diapedesa, ail ele un rol actin on pasiv ?
Leucocitele aunt fare indoiala atrase de elementul iritativ. In acelasi
timp elomontele tesutului iritat capital o activitate mult mai pronunlath'
si de aceea au nevoe de material nutritiv pe care l'ar atrage din
vecinatate.
Ipotesa fagocitosel emisa de Metchnikoff consta in aceea ca anume leucocite
ar avea facultatea de a manta microbil. Ar exista o lupta intro
-celttle si microbi. Acosta ipotesa e simplii, schematics, framdsii. Cercetarile
nIteriore insa ail aratat ca nu numai celula lupta contra inflame-
Seroterapia a aratat ca exista in sange nisce liquide cu actiune
malt mai puternica pentru distrugerea microbilor sari toxinelor de cat
leucocitele. Exists fagocitosa inteatat ca leucocitele se admit' si inglobeaza
microbil. E interesant do stint data microbit inglobati aunt vii or!

www.dacoromanica.ro
118 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
morn. Dace celulele inglobOza bacilii morn nu. e nici an profit. Microbit
de obiceiti se gascsc mai roil in celula de cat afara, viata activa din in
teriorul celulei nu le convine, totu§1 sunt microbi resistenti ce traiesc
in celulit. Din tale ce am spas results dod lucruri ; 1) Armelo celemai
importante contra infectiunel nu. sunt celulele et nisce liquids din
sange. 2) Nu e probat a microbii stint nimiciti in interiorul celulelor.
Ce elemente tree din vase ? Am is ca tree leucocitele. Inaintea lorinsa
trees i partea liquids a sangelui, la care se adaoga din ce in ce maiJ
multe leucocite.
Acosta parte liquids extravasata confine multrt albumins deosebindu-se
prin acesta de liquidul edemului.
Mai cu soma leucocitele poli-nucleare tree (701a suta). cu acestea insa.
ies .,i unele mononucleare 30 la suta. Leucooitele polinucloare sunt §i fagocite.
Aceste leucocite sunt malt mai marl de cat tale mononucleare, (Iry
o forma mai neregulata, nucleii sunt rennin printr'un filament.
Leumitele intra in caile limfatice din jurul vaselor, undo circulatinnea
limfei devine malt mai activa.
0 alts chestiune, ce OW fi privity ca resolvatL e urmatOrea : Ce fac
celulele din jurul vasului in acest timp ? Virchow credo ca §i aceste
celule jail parte la procesul inflamatoria. Cohuheim, Weigert nega aceste
participare a celulelor fixe. Stricker a ar6tat do malt pe cornea inflamata
ea celulele se umflii enorm impreuna cu. nucleul lor. Celulele periteliale
sari plasmatice devin mobile. Nu tote celulele mobile din focarul intlamatiunel
vin din vase. Relklingshausen nu marginea origins acestor celule
mobile numai la leucocitele din vase §i avea dreptate. Celulele fixe mi
grOza i ale. In cotro ? Ele Bunt atrase de iritatiune, pe de aith parte migreza
cu curentul cal mai apropiat, la inceput in spatiurile limfatice pe
rivasculare apoi in vasele limfatice §i de act in vasele sanguine im
preuna cu serul exudat.
.cum ne explicarn upr de ce avem calor, tumor, dolor, rubor in regiunea
inflamatii can am Tedut ca avem injectiune vasculara, exudate i
infiltrat uni in tesuturi. Durerea se explica prin comprisitmea produsa
pe nervi de exudat sal prin alteratiunea chiar a nervilor din focarul in
fiamatiunei. Elemental tunctio laesa results de asemenea din acumulatea
exudatelor precum c(i din turburarile de nutritiune, ce se produc in avea
regiune.
Inlamatiunoa de multe on se opresce aici, exudatul se res6rbe, celu
lele fixe revin la stares for latenta. Inflamatiunea pot° merge Pisa mai
departs, in sensuri diferite.

www.dacoromanica.ro
DIFERITELE FORME DE INFAAMATITJNE DIIPA MEDIU 119
Diferitele forme de inflamatiune dupd sedid
Trobue sa finem soma si de sediul inflarnafianei pentru a aprecia tote
caracterele ei. In general on -ce inflamatione presinta modificarea aparatului
vascular, diapedesa, exudat, modificarea celulelor. Difera insu o inflamatiune
din profundimea parenchimului de o inflamatiune de la onsuprafafa
organelor. 0 inflamafie la suprafata va fi diferita dupg cum regiunea
va fi acoperita de un strat corns, o mucosa, sail o ser6sa. In llamatiunea
pelei so petrece in profundime, de uncle va inainta spre suprafafa.
La mucosa exudatul vine imediat la suprafafa. Secrefiunile glandulare
sant mai marl din causa iperemiel.
Intlarnafiunea mucoselor se va manifesta is inceput printr'o secrefiune
sepisa urmata de o producfiune mai mare de mucus. Dna intlarriafiunea
e mai intense vom avea qi e0re mai abondenta de leucocite, exudatul va
devoni muco-purulent.
Intr'o inflamatiune mai din profundime leucocitele se vor ind.repta spro
iritament infiltrand fesuturile, celulele fixe se vor dWepta, fesuturile vor
deveni mai putin fixe. In local fibrelor conjunctive vom vedea celule
rotunde ovals, fesutul din fibre devine celular. Aceste celule umtlate data
nu au destula vitalitate intra in degenerare grass. Serul exit din vase,
se coaguleza, caci se gasesc elementele necesare pentru acesta, substanfa
fibrinogens din ser, cea fibrinoplastica din distrugerea celulei §i fermentul
fibrinogen sail plasmaze.
Vern avea fibrins mita. in refele. Celulele vor fl invelite de fibrins,
se vor distruge. Vom distinge in exudat leucocite polinucleare, apoi celule
mai marl cu nuclei marl si on cite dol nuclei, stelate, granulose.
Tote aceste elemento formeza un bloc, o mash infiltrate de fibrilla, in jurul
acestui bloc un liquid se infiltreza intro celule si ast-fel se form3za un
fel de edem inflamator sail un flegmon. Masa acesta se va topi pr.n. actiunea
unui ferment particular produs probabil de microbil ce produc
parulenfa, microbii piogeni. Se va nasce un liquid, care vor prevala
leucocitele polinucleare, acosta e puroiul, ce 'Ate confine inca restari de
fibre. Puroiul pate ample o cavitate prodnsit prin disolvarea fibrinel §i
a elementelor ce se mai gamma acolo. Ast-fel se formeza abcesele din fenutari.
Abcesele pot fi limitate on difuse. Membrana acestui abces care nu
e alt-ceva de eat partea interiarri a peretelui pe cale de mortificare si
disolufie ee numesce membrana piogena. Exists abeese cronice prin aceea
eri se incapsuleza sari prin felul microbilor ce le produc.
Un alt proces e acela ce produce exudate in cavitafi preformate. Diferitele
mucdse, pot presenta atari inflamafiuni. La suprafafa seroselor
sunt. endotelii. Daca o serash e inflamata o vedem ro0e cu granulafiuni

www.dacoromanica.ro
120 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
la suprafatit ca o catifea. Se 'Ate desface dupd acOsta ser6sd o peficula
forte find. E o discutiune : Neumann dice a in acest cas nu e
o exudatiune la suprafati ci ail exit leucocite si serositate cart s'ad infiltrat
Intro celulele superficiale ; ceea-ce ridicam nu ar fi fibrind ci stratul
superficial al ser6sel necrosate.
Avem fara indoialrt si atari inflamatiuni necrosante. Alte on In pneitmonil
de exempla, e sigur ca iese ser la suprafatrt, inundtind serOsa producend
o substanta fibrinosii, ce se constata prin reactiunea sa particulard.
Fibritut so colorbia cu. metoda Gram-Weigert, cu violetul de gentians
anilinizat si de colorare cu iod, se tratoza apoi cu oleil de anilina si fibra
is o calor° violetd forte inchisit
Celulele endoteliale se umfirt inteadevar, ardtand chiar de is inceput
tendinta la neoformatiune,dar exists si fibrilla la suprafata, care so pOte
amesteca cu purol sail cu serul, sail cu sdngele extra-vasat. Yom disdingo
deci diferite exudate pe serOse. Exadatul sffo-Obrinos se va produce
data 'lose malta serositate ap6sa. Microbii piogenl vor produce puroiti chiar
In plevra, pneumococul mai malt fibrinii, aceeasI microbi In anume conditiuni
pot produce exudatiuni emoragice.
Inflamatiuni speafice acute.
Inflamatitmea diferd dupil felul microbilor ce o produce. Alt-fel se presintrt
intlamatiunea plevreI de exempla produsa de pneumococ, alt-fel de
streptococ, alt-fel aces datorita microbului tuberculoseI.
Sant inflamatiuni car): prin caracterelo for aratd 6re-care specificitate.
Fie-care microb are inflamatiunea sa specified, vom stadia numai cate-va
mai caracteristice.
Inflamafiunea diftericrs. Inflamatiunea macOselor pate fi simplN, eapurulenta,
sail gangenOsd; una din tale mai specifice este tea
taralii, sg 1
pseudo-membran6sa, sail diftericit
Din vase lose un liquid, ce se coagulezd in mijlocul opitehului pre
cum §i is suprafata ; celulele degener6a, se necroseza formand o retea
sticlosd in care se gasesce reteaua do fibrind, In aceste retole se gdsese
leucocitelo elite din vase cu uncleii fragrnentati in mod particular. Avem :
1) infiltratiune de serositate si coagularea acestui liquid; 2) degenerarea
epiteliilor; 3) fragmentarea nucleului leucocitelor si apoi 4) microbii
specifi et
Cu tote aceste caractere distinctive tre)ue sa recu.n6scem ca exists inflamatiuni
ca atari pseudo-membrane produse de alts microbT. Chiar substantele
toxice in anume conditiuni pot produce atari pseudo-membrane.
Pe diferite mucase acelasi microb vs produce lesiuni diferite. Acelasi

www.dacoromanica.ro
INFLAMATIUNI SPECIFIGE ACUTE 121
microb al difteriel produce membrane gross on tendintd la gangrend,
ce se ridicd forte greil pe faringe pe tend in laringe produce membrane
elastics desprindendu-se forte nom
inflamcgiunr produse ale microbul pneumonia. Acest microb proddce
eoire de globule rooit de singe el trecerea iu afard din vase a unef mass
enorme de liquid co se coagulezd in alveolele pulmonare sub influenta
unei diastase prod use de microb ; pe pleure produce pleuritele, ce Insotesc
tot-d'auna pneumoniile. Aceste retele se topesc mat tardiii probabil
prin actiunea unel alts diastaze elaborate de organism cu reactiunea
asupra diastase): coagulante sail plasmazei pulmonul so descend. Acelaoi
microb se pito fortifica, si atunci se pots generalisa producend lesiunl
banale ca flegmOne, abcese, meningite.
Nu no putem increde dar intr'o speoificitite absolutd. Specificitatea e
Inteadevijr regula confirmatd insa de exceptiuni..
Fig. 37. Inflaniafiunea onus ganglion 1:,mfatic in pasta. cg. central germinativ.
v. vase umplute en bacill Ineonjurate en &lute iperplastiee.
Inflamatiuni emoragice Acest fel de inflamatiune nu e tot-cl'auna
specified de Ore-ce sunt microbi banall do suparatiune, cart deed li se
exaltezd virulenta produc emoragii. Totuoi sunt of inflamatiuni omoragice
specifics, produse de microbi ca aces at septicemiilor emoragice la
animals. La ora an exempla de atari microbi a acola al pestel.
Inflamaciunea morvosec.Microbul marvet sail al r6pciugei produce pe
muccisa nasald niote n)duli of ulceratiani. Acest microb intro de obiceid

www.dacoromanica.ro
122 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA.
in orgenism prin solutinni de continuitate ale tegumentelor. Am dovedit-
Ins ca infectiunea se pate face si prin tegumentele stinritoso. Am vi5lut
casuri la om, unde primele manifestatiunT ale morvei s'ail produs flirt ca
4.
e. d"' t a
9
a
tclirie541'N 4, 6 v.-, V. 4,
s
ts:41 -07.4Ve 11"4_,;. r
PgQi:e#
' 424".?:170.,
%; *
;
EF* S '' )
1/ iL014i4,
1104 4`
4' f0`), ."
1791 45'
I
,st
, C'
:
:
ti's :FP. -4`01D-
1
; -.f.
4,
.7 cf . - I; ,
/ - -` . .41;,
.`
if
,
Pig. 38. Pielea in pests. z. zooglea baeililor poster determinand hemoragie,
e. tesut embrionar pretend en hemoragil.
tegumentele sa fie atinse, si in aceste casuri am grtsit In foliculil perilor
cantitriti enorme de bacill, pe carT IT puteam urmAri in invasiunea for
in tesuturile d'im-prejur.

www.dacoromanica.ro
INFLAMATIIINI SPECIFICE MUTE
123
Avem vase dilatate, diapedesa, degenerarea celulelor esite din sangesi
a celulelor fixe. Leucocitele se umfla, se vacuolisea iail aspectul anal
burete, protoplasma si nucleii intra in fragmentare formand tine -ori figuri
curios° de granulatiuni si fibre. Cola lele degenereaZa cu total producandu-se
o masa granultisa cu. fragments de nuclei. In general microbii
stint rani in aceste focare. Data jail in singe bacilli se depun in diferite
organe producend metastaze sub forma unor nodulT, cart supurka, pro
ducend abcese. Acest bacil produce o substanta mucosa, muco-gelatinesa
care da puroiului morvos un aspect caracteristic, asemen6tor cu mucosi
tatile nasals. Se pot produce de acest microb pi abcese banale fare Ca
racterele inflamatiunei morvese.
Inflamatiunea parenchimatosa
Acosta dupii Virchow ar fi o inflamatiune, ce ar avea sediul in celulelefunctional°
ale organului. Am aratat ca inflamatiunea a un proces vascular
si celular. Inflamatiuttea parenchimatcisa ar insemna ca nntnai ce
lulele ar fi alterate. Nu admit acest fel de inflamatiune isolate. Celulelesant
alterate tot-d'auna consecutiv alteratiunei vaselor.
De obiceid in inflamatiunea parenchimatOsa nu vedem in sistemul vas
scular semnele inflamatiunel asa pronuntate ca in inflamatiunea obicinuita.
Si nu eonfundam degenerarea until organ Cu. inflamatiunea lui.
Ed admit termenul de inflamatiuno parenchimattisa numai intr'atat ca.
prin acesta se intelege ca celulele sent mat cu soma alterate.
Splenita, nefrita, hepatita, encefalita, tote aceste denumiri cu termina
tiunea--M, se dad de obiceiii inflamatiunilor parenchimatose ale organelor-
Asa nefrita insemneagt o inflamatiune a parenehimului renal.
Am aratat col d'inteid a in nefrita parenchimatdsa exista caracterul
inflamator data nu in tote vasele sari in capsule, exista zone embrionare
n jurul unor vase din unele Tegiuni, in glomerull ori ai urea, asa in
cat sistemul vascular e alterat. Nu suet simple degenerari. In degeneraresangele
a adus substante otravitOre, acestea 'big nu produc intlamatiuneci
numai degenerare. Inflamatiunea parenchimatosa e tin proces inflamator
ce da manifestatiuni din partea vaselor dar presinta mai ales o degene
rare a celulelor functional° ale organului.
Inflamapuni Cronice
Acestea au multe caractere din ale hiperemiei cronice, ceea ce Ikea.
pe A.ndral sa confunde inflamatiunea cu hiperemia. §tim a in hiperomia
cronicrt se produce o ingrosare a vasului, din acesta les celule rosil qi
albe. Pornesce din vase o iritatiune formative a tesuturilor. Se produceo
node formatinno de vase, urrnata tot-deauna de o none formatiune de-

www.dacoromanica.ro
124 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA.
lesute. Din globulole roil elite se produce pigment. Iperemia e un element
important al inflamatiuniI $i in acesta se produce o ingrosare a vaselor,
not forme de tenting', pigment, regenerare a pOrtilor pierdute.
Tesutul distrus va fi inlocuit do un 'tesut do none formatiune. Un tesut
granulos se vede pe ulcere pa perotil abceselor, acolo unde s'a eliminat
o parte necroticil m unde exist tendinta la none formatiune. NicI-odatO
reparatiunea nu se face complect. De obicoiti productiunile intlamat6re
stint iperplastice, proliferative.
Su vedem ce se petrece in base uneI perderI de substantit, cand inflamatiunea
a dispernt. V'am aretat la regenerare cum o incisiune ne infectatO
se reunesce per primam intentionem ; v'am vorbit de rennirea per
-secundam intentionem. La baza ulceratieT cunt resole dilatate, lencocitele ies,
formezii un strat in baza ulceralti. Din endotelitil until vas umfiat se produc
prolungirT, ce intrt in masele celulare de la base ulcerulul, din endoteliul
until vas vecin vine o altO prelungire, piltrunde in tesntul numit
pe nedrept de francezT tesut embrionar ; vom avoa an tesut particular,
nisce granulatiunI formate de anse vasculaie in jural cilrora aunt celule
.4ise embrionare, care In adorer nu sant de cat leucocite elite din vase,
Celulele peritelialo sail plasmatic° dug' Waldeyer intra in proliferare.
pAtrund in acestI mugurI vascularI formand baza tosutului do none formatiune.
Protoplasma acestor gran ulatiuni presintil vacuole, ce se reunese
formand lumenul vaselor, in care vine singele. Celulele se inmultesc
prin kariokinesii.
Masi tarcjiii in local perderel de slbstant5 vom area inning arnosi.
Epiteliul alunecand, vine si acoperli mugurit Acolo uncle e acoperit tesutul
conjunctiv numal proliferezil, vegetatiunile clirntise nu se mai produc,
tendinta epiteliulul de a cresce in jos formozli o sterile prolifererel tesutului
conjunctiv. Undo nu ajunge opiteliul d5m de proliferatiuni tot -
deauna umede, formand membrane piogenii. In rnugnei g5sim celule f usiforme
cu tendinta de a deveni fibre. Unele dart mase de prelungirI, earl
{levin refringente, fibre conjunctive. Numerul acestor celule fibroplastice
cresce intrecand pe acela al celulelor micT rotunda.
Cand se retracts aceste fibre so produce tin tesut dur ce comprimil resale,
si ast-tel se constituesce cicatricea, care la inceput a incI bogatil
In vase, si presintil din acesta email o culOre ro$ieticii. Cu timpul insa
mare parte din aceste vase dispar .i cicatricea dorm° palidy. Procesul
de node formatiune de vase e tot-deauna acelasI pentru toAte tesuturilo
dupe cum v'am aretat pe serOso.
Dacil o pleuresie devine cronia intro pleura pulmonary si pleura costalk'
se produce acelasI luau. Pe fie -care din nest° pleura vom area depose
straturl de fi brink' si leucocite multe. Din endotelial pleura' vedem nisce

www.dacoromanica.ro
INFLAMATIIINI CRONICE 125.
formatiuni asemlinate cu cele descrise, endoteliul se ridicii of se reunesce
cu endoteliile de pe membrane serosa opus prin intermediul unef reteleformat4
de mai multe celule. Vasele trimit8 endotelii ce se unesc cu re
teaua endotelials. Aceste celule devin vacuolizate formezit lesiune devase
not, so produce o retea sInguinii in mij'ocul pseudo-membrane'
unind vasele din pleura visceral cu vasele din pleura parietalti. La urmii
vom avea o adesiune intima intre cele done fat ale ser6selor, de uncleacest
fel de inflamatiune s'a mai numit §i inflamatiune adesivi.
.,z
b
. _I:, ) 4r : r . , . r _ 1 n
.. '' \\'.1 vl '' "r''''' 't),13: ) ' / 1
: L v4 >..--- 1- s r , >
11 '.,%i \ )1f : I '
111-t4 i, 'l
'
Pig. 39. Pleuresia
erouia,
ea formatiunea until tem seines m, si anal ecsadat
lachistat b.
Aceste procese inflamatoril, se pot produce tali simptome aparente.
Trompele pot adera do titer sail de peretil cavitrttel Douglas, fall sa dea
simptomele inflamatiunei
Intlamatiunile cronice nu sunt tot-d'auna consecinta inflamatiunei acute.
Sant microbi, ce produc simptome putin aparente, prin aglomerarea lorinst
intretin atari inflamatiuni. Apoi alti agenti iritanti ca alcoolul, coproduce
alteratiuni ale ficatului, prin iritatiunea sa continua asupra
vaselor ; in jurul venei porte se formedi lame de tesut nor], o hipertrofie
a tesutului conjunctiv, capsule, ce comprimrt parenchimul ficatului, ce

www.dacoromanica.ro
126 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
lulele vor degenera, se va nasce hepatita interstitialrt. Cum tesutul inflaniatoriii
are tendinta de a se retracta, organul intreg va fi mic§orat vorn
4ivea hepatita interstitialil cronia, ata de cunoscutil. Tot a§a se intentpill'
§i on nefritele.
Stint inflamatiuni cronice, datorite unor iritatiuni continue esentialmente
destructive.
Microbil, ce lucreza incet ca at tuberculosei, produc o proliferare a enlloteliului;
ce devine o celula gigantfi cu multi nuclei, produce actiune
fetilnuitOre asupra protoplasmei ce se coagulea, necrosrt de coagulatiune.
Sifilisul printr'o degenerare particularti a arterelor, provocrt a iritatiune
a tesutelor din jur n1 vaselor.
Consecincele inflamaciunei. Inflamatiunea acutrt va produce distrugerea
tesutului, urmatil de tendinta" la regonerare.
Infiarnatiunea cronicrt vatilma mai mult prin produsele multiple si gramadite
ale intlamatiunilor anterior°. Avetn de exempla o splin4 mtiritrt
da malarie §i un acces acut, spline nu e alteratii atfit de accesul present,
cat do remil§itele acceselor anterior°.
Afaril de consecintele banale ale iritamentelor cronice, se produc in
urma actiunei unor agent). specifici formatiuni ipertrofice mai malt sail
mai putin limitate, a§a numitele tumori de granulatittne lui Vircholv,
sail mai bine zis neoplazii specifice, infectiase. Vom descrie aid unele
-din aceste.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XIII
inflamaliuni speciftee cronice. Productiuni lepr6se.
Bacilul leprid are o actiune particulars asupra celulelor. Se pdte dis-
.euta clack' produsele lepr6;e sent de nature inflaroatore, fiind-ca lesiunea
se produce inteun mod a§a de Meet In cat vasele nu prea arata fenomenelo
caracteristice ale inflamatiund, §i celulele mid cu leucocitele polinuclearo
exudative, care caracteriseza inflamatiunea, lipsesc. Vom putea stadia insa
4.1-.'
ii y
'6
°
!:A
45
VI
Fig. 40. 0 loprosl en nodal] ci mutilation].
bine la lepra procesele de iritatiune formative despre care am vorbit ca
aunt determinate prin anume microbi.
De unde proTin, masele inflamatorii la lepra ? Aceste mase se compun
din leacocite polinucleare si din diferite forme de celule, Intro care unele

www.dacoromanica.ro
128 CURS DE A.NATOMIE PANLOGICA
venite din cane limfatice altele chiar din singe. Mal sunt celule, mononucleare,
plasmatice, celule en nucleul mic, palid, eccentric, en protoplasma
colorata.
Afars de acesta insa, in lepra, de malt, am constatat, ca endoteliul,
epiteliul, fibrele musculare gi anume, celulele care ail un raport particular
cu anume formatiuni din piele do exempla, celulele care se gases°
in teaca nervului sunt susceptibile de a deveni sediul principal al bacilulul
leprei.
IC
'3 s
V-k7
11
Pig.. 0 colonic, mare de baei1 leproel. le, muds gigautl leprdea. Rz, celule
leprose epitelioide z.
Acest teed e format sub influenta baciluluT leprei. Celulele leprOse,
sail celulele lui Virchow aunt nigte mase marl rotunjite, cu vacuole
Aceste mase nu sunt de cat nigte colonil ale bacilului leprei, nu aunt
celule, en tote ca fac impresiunea uneT celule, mai marl de cat o celula
opiteliala. Cum se formeza aceste colonil ? Bacilul leprei face invaziunea
sa in interiorul uneT celule endoteliale, gi se agaza acolo nu ca sa distruga
celulele ci de Ore-ce acolo se gasesce bine, se intaresce, se immultesce.
Va sa pica aci avem un fel de simbioza, adica microbii se pun
bine eu celulele, intra In celula, dar celulele se manse, se maresce
nucleul, se formOza celule gigantice gi cu. t6te acestea gi microbil se immaltose.
Aci nu p6te fi vorba de o lupta intre celula gi microbi, din contra
este un caz de intelegere intro celula gi bacil.
Microbii pot face nigte coloniT, aga de marl in cat celulele se rup, coloniile
les gi par a fi libere cu tote ca sail des voltat in interiorul celulelor.
Fara indoiala se Intempla ca bacilli sa intre in nigte spatiuri limfatic

www.dacoromanica.ro
IN FLAMATIENI SPECIVICE CRONIOE 129
sa se desvolte acolo, dar pot sa intro si in celule si sa formeze aceleasi
mass mart.
Este o absurditate, sa 4icom eh bacilli an se pot desvolta in interiorul
celulelor. S'a constatat ca so desvultii namai cu conditiunea ca microbit
sa nn Be distrust.
Cu t6te ca acele formatiuni ale Jut Virchow nu sunt celule, totusi
se gasesc celule mar): la lepra.
Mai important este faptul ca bacilul se desvolta in modal cum am
aratat in interiorul celulel, provocand prin iritatiunea sa o ingrosare a
colulei; insa bacilul leprei prin calitatea sa de a nu irita mull tesutul
produce numai o proliferare a iesutului conjunctiv, si a epiteliului, si
am putut constata, adeviirate tumori, cu caracter carcinomatos, sail cu
caracterele unut papilom, land bataturt, produse de bacilul leprei.
De altil parte so formezil niste noduli de natura glandulara, asa In cat
vedem ca acelasi microb, care produce niste mase conjunctive, iritative,
tumor): de natura infectiosa pot sa produce si tumor): de natura epitelialit,
de exempla iritamontul lepros prov6ca prin proliferarea glandelor sudoripare,
un fel de adenome.
Sa trecem la o alts tumors infectiosii, la acea produse de sifilis.
Neoplazia
sijilitici.
Nu can6scem inch microbul sifilisnlui. S'a Orrnat ea este un bacil
care se asemana cu acol al tuberculosei, lush tote corcebirile, ce am Mout
pentru a afla acest bacil al lui Lustgarten, nu ail dat nici un resultat
positiv. Nu cred dar ca microbul sifiilisului este acela al lut Lustgarten.
Am studiat produse sifilitice 0 am v'eclut Iowa]: fins care so coloreza
prin culori particulars si cred ca acesta este bacilul sifilisnlui alp au
is ca niste formatiuni hialine care se giisesc totd'auna in produsele sifilisalui,
ar fl niste forme ale parasitului sifilitic.
Este adevgrat ch si la sifilis dar, si la alte produse infectiose se gasese
mase hialine. Se scie in ce conditiunt chlorite se produce hialinul ; acest
produs nu [Ate se ne fug sit admitem ea acesta mash hialinii sa fie microbial
sifilisului.
Prodactiunea sifilisuluf este o tunnire, o ingrosare a tesutalui a mucOsei
in punctele cunoscute, la genitalele exteriore, la barbat 0 lit femee,
aparand dupe un timp Ere -care, duph contaminare.
Virusul transmis prin contact mediat or1 imediat produce o tumor°,
care este formatil din whale mici, 0 care are un caracter asupra caruia
insist tot-d'auna, adicrt vasele, si ammo arterele aunt aide alterate inteun
mod particular As putea sa lac dagnosticul intro o in flamatiune de alta
8

www.dacoromanica.ro
130 CUES DE ANATallE PATOLOGICA
nature $i una sifilitice, prin aceea ca virusul sifilitic se adreseza mai cu
soma arterelor mid qi vaselor raid, producend acolo o proliferare a endoteliului
o inmultire a celulelor, si anume a adventitieT ast-fel in cat,
vedem un vas astupat prin endotelia §i inconjurat de zone de celule mici
mononucleare. La periferia tumorei so constata multe celule plasmatic° si
multe celule de ale lu! Erlich.
Manifestatiunea secundara are acelasi caracter ; aci avem a face mai cu
Mina la mucose cu o proliferare si o desquamatie a opiteliilor cu o necrosa
superficiala, ea o formatiune de exudat care produce in acest fel o
pseudomembrana, alba care caracterizeza placilo muc6se. Acosta membrane,
sail pima este fermata de obiceiti printr'un iritament celular.
Virusul sifilitic are chiar legatura ou anume testae, si se desvolta mai
mult in bourne expuse unuT traumatism, in tocmai ca Si tuberculosa loca
si lepra. A putea dice ca mai cu soma manifestatiunea tertiara a
call
sifilisnlui se observe mai mult in apropierea Oselor suporficiale in periestal
osuluT frontal la 6sele nasulul, is clavicule, la stern si tibia.
Manifestatiunea acesta tertiary difera de tole primare ; si aparenta e diferita.
Numal este o masa tale ci niste mase ca gums gelatin6se, mai
mult transparente ci ceea-ce e mai important este ca numai sunt infectiose,
numaT produc infectiuni sifilitice.
0 manifestatiune do:sifilis tertiareste acea ao rganelor a ficatului, a splineil
a rinichilor, a pulmonilor, a cordului. Dia cu soma in vase, se localis6za sifilisul
tertiar mai ales in eel° mid all; bezel oreeriului, producendu-se acolo,
arteriosclerosa, de nature sifiliticii. MaT tarzia se glisesce si in vasele mart,
undo produce niste tamed gum6se in paretele aortei d. ex. apoi anevrismole
si rupturele vasculare complicatiuni atit de grave.
Acosta arteriosclerosa sifilitica nu trebue confundata cu aceea ce se
observe la botrani pe aorta undo se nasc nisce piaci, care degenereza enrand,
devin ateromat6se adica pastose, ei cu nisce mase calcare, care se
depun acolo.
Lesiunea vascular sifilitica se produce cat! -va anT dupe inceputul bola
is 6menT tineri ; arteriosclerosa sifilitica se va distinge prin acea ca ma..
sole produce vor fi mai grose si nu va avea tendinta de a deveni calcare,
ca is bgtrani ; locul unde se desvolta va fi acelas, adica inceputul
aortei, is vasele bazei creerului, lag is sifilis avem caracterul proliferarei
Cand arterele sunt degenerate atuncT perotele va fi mai putin resistant'
tend Insa cum se intampla is sifilis, se produce un tesut de nouti formatiune,
care nu degenereza imediat atunci arterele din contra, vor fi
obliterate.
La sifilis avem acele arteriosclerose obliterante la base creerului, care
endue is anemia regiunilor ; se formeza niste cord6ne solide de o calor°

www.dacoromanica.ro
NEOPLAZIA SIFILITIOA 131
galbena sail alba, pastranduli elasticitatea, for nu ca in arteriosclerosa
bdta.anilor.
Se nest° intrebarea daca acest proces este o adeverata inflamatiune. In
tot casul mai malt seamana la inflamatiune de cat lopra, cad aunt multe
celule care nu art exit din vase dar sail produs si exudate din vase, fibring
cum am cjis. Vase le sunt dilatate itnprejurul lor, dar totu0 sifilisul
se distinge de alto inflantatiuni Wrung prin lipsa de reactiune.
i--.2'-1.7:,.i.;;:ile,.?...;-;1.%.-p..3
1,
":',.:',1...-4.`Fttler,4.44'ir A_
l ;in 't *.:3-:) Al
,,, .,:., ., .",,,k.-. :. . 1'n
1,...,:;*,:ti:jet
.-
il
, .
i.te:;,..._.11
.4'` --5113.;. -.-' .-1:!"-",/;"..4' 44:,4.,
i
',"'".
4
..4-1....,,,.
...
*"..-
el v ':, Art, 'Soil ... %6:,; -.:0y4Y
4 , .is'
_ , .; ,,.. 1 .
p .
-,';?.° ;.< )* . -6.;,. .'" .4 .. .-:;:ii?.41,..07.0-''-.Z.g
v.:- .)14 ,,, . v ,4,,, ., ik,,,t,"
art
,,k,,
el...20text
7 ., ,.N
'..,i,k-:13 fi ,-,(0',74k.
III ''''5V && 1 N. .,,,i-:".A -iz.%..4*:e
.0.,
f 1;!,4A4111`b:::4:0,°,-4/4rAt,"ifi":Y1,,P-il. glka% ., .0,.c.,
..$).11, -1,,,,tr.z.4 -a,. N.,. e .,, .,,,, 4 Ia. a.eo c 1
,,, At ,,.1 .0 1,,,-'7-.: ®s
.
,-
If,, .
iiii76 0 ,Wci:11- .....n.:41' ' c.--,
.',.' - 1:4 i;%1 i c4,1';? ° l'7,1,' et 9
( ..! .: 4, ef):(,-c. 00Por 6, p '''..,,).0,/,.81;°$.1)9...m.!- 4'
*. %;.

www.dacoromanica.ro
1a2
CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
aga se vede ca organismul nu produce substante care sa distrugg produsele
sifilitice, sail so distruge aga inset, in cat nu se produce ramolitiune
ci o degenerescentri, care este tot morel. resorbita prin vasele tumorei.
Ast-fel prin mercur se distruge, cu total sifilisul.
In cea-ce privegce substanta case6sii, acesta se distinge gi prig aspectul
ei, de substanta tuberculoses; este o substanfa mai pipe galbeng de cat
cea tnberculosii mai plitin granulosri, mai putin case6sti, mai elastics, se
vede ca aunt Inca tesute care nu s'ail distrus cu total, dar tote stint palide.
Sifilisul pulmonar precum gi alto forme de sifilis, pOte fi gi congenital.
Acest sifilis pulmonar aga numit pneomonie alba,'nu este alt ceva de cat
o infiltratiune, care nu are timp sa devin4 case6sit La adult! se nasce in
jurul bronchilor nigte nodal! care Bearding cu eel tuberculogi dar tesutal,
care se formeaza in jurul bronchelor 16rofine mult timp elastic.
Ace/eagi forme de sifilis sent gi pe 6se, gi organul sifilitic devine lobat.
Dad' autam de undo provine lobulatia vedem ci organul este traversal
de nigte tumors purtand in mijloc ca o mass celularii, sail chiar cretacee
adia restul sthlomului, restul gomei.
Acest lucru se gasesce gi in alto pgrti gi in rinichi d. ex. gi prin o
degenerescentil a parenchimului in urma iritamentului sifilitic, ca gi le
tuberculog. organismul intreg este gait in urma lesiunei.
Rinichiul sifilitic va fi in acelas timp de mite off gi amiloid.
Aga se vede cum un singer virus 'Ate sa produce de o parte o inflamatiune,
iar de altii parte lesiuni socundare ea caracterul unei scleroze
degenesercenti diferite, dar caracteristice pentru anume microbi. Nu numai
attit, avem un fenomen tardiv produs de sifilis dar care se adres6e6 unui
nod sistem adidi cola! nervos.
Se scie ca nista o legatura intro paralisia generala, titre tabesul
dorsal gi intre sifilis. In stadiul, in care se nasce tabesul sifilitic, numai
exists in organism produselo acele patologice, infectiose sifilitice ; organismul
acesta care devine tabetic sail paralitic general este imunisat in
potriva sifilisului, dar caprtta atom o alta, bola un fel de sclerosti a cord6nelor
posteri6re, alteratiuni ale scOrtei cerebrale, lesiuni ale substantei
albe gi grise.
Fie-care om p6te sa capete siflisal clack' nu l'a mai avut mai nainte, dept
acesta capata o imunisare prin care se opune reinfectiunei. Acosta imunisane
e produsti de substante antitoxice sail antiinfecti6se, care se obtin
din sange. Trebue sa ne intrebtim data acest ser sail aceste substante antitoxice
nu all gi ele o actinne vatiimritOre asupra sistemului nervos, cu
alto cuvinte dad. lesiunile sifilitice tardive nu sunt datorite tocmai antitoxinelor.
In adeve'r patent constata cii injectand until animal, cantitilti
marl do antitoxins, producem lesiuni ale sisteMului nerves.

www.dacoromanica.ro
INPLAMATIUNEA TIMERCULOSA
kaa,
Inflamahiunea tuberculdsd.
Inca din 1883 am aretat ca bacilul tuberculosei p6te intra in organism
prin muds° fare perdero de substanta, trecend printre celulele
epiteliale. Trobue insa presupus ca in cele mac multe casual, bacilli
tuberculosei intra prin ni§te perderc de substante ale tegumentelor.
Cred a in acest cas mersul va fi acela,s, microbil vor intra in n4te
spatiuri limfatice, anume is celulele endoteliale, cum am aretat in anal
1882, §i vor produce o ingropre, o proliferare particulars celulara, cu
concurenta unet divisiuni celulare indirecte; se formeza ast-fel celule gigante
inconjurate cu celule epitelioide §i apoi vine in jural acestor o
zona de celule leucocite, rotunde, embrionaro cam se lice.
Fig. 43. Celia gigantl
tuberculosa en bacilI.
Fig. 44. Trombosa, tubereulosi£
a meningelor en invasinnea badlilor
in peretele vascular si
in tromb
Aceste tubercule, nu vor avea vase aparonte, pentru ca celulele gigantice
snot do obicei formate in interiorul anal vas limfatic, sau cite
o data chiar sanguin astupand vasul. Curand apoi se vor resimti nodulit
de produsole toxice ale microbilor, adica microbii runnel la inceput lucrea
ca un iritameut formativ, dupI aceia distruge tesuturile inteun
mod particular.
Bacilli morti at taberculosei disolvandu-se, produc toxine, cart stand
celulele, celulele gigante §i celulele din prejur §i sorvind ca un fel de
ferment pentru a coagula protoplasma celulara §i pentru a disolva widen]
In aceliq timp iritamentul tubercalos are o actiune chimiotaxica asupra

www.dacoromanica.ro
134 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
celulelor, dar si asupra unor Basta* din sange sag din lied, earl* stint
atrase is acesta regiune, asa in cat vom avea acolo, pe langg inmultirea
celulelor, pe langg acumularea Tor, si un lichid din sange, care so va
coagula ca si protoplasma celularg.
Acestea impreung forrnezrt aceea ce numim necrosa de coagulatiune,
adicg un fel de neerosg, care in tuberculosil macroscopicesce se caracterisee'
prin starea caze6sg.
Trebue Ins srt adgogrim ca in degenerescenta case6sg, mai exists si
produse de descompunero ale celulelor prin degenerescenta grasg, hialina
si in fine chiar produse cristaline resultand din descompunerea albuminet.
Ori undo s'itr nasce tuberculosg, acesta va fi mersul regulat, iusg ca
intindere, ca importantg si ca consecintg vom distinge diferito forme.
Ast-fel distingem tuberculosa locale si tuberculosa generals.
Tuberculosa localg, sag mai bine qis tuberculosa localisatg, este aceea
care se produce inteun lee limitat, Mfg sri gibe o inriurire asupra or_
ganismulni Intreg, frog sg se produce aceste multiciplitilti a nodulilor in
diferite organe, care caracterisezil tuberculosa generalizatg.
Pentru ca tuberculosa sg riimang localisatg, trebue se se grtsescii inteun
lot, care nu convine pentru generalisare, trebue sa fie unde-va, inteun
focar, intr'un organ mai malt sari mai putin inchis sei en patine raporturi
cu restul organismului.
Nu. cunosc inc bine pang acum causa pentru ce numai tuberculosa
pielei care se nasce pe fats, de exempla In jamb nasulul, asa numitul
lupus, rgmane atilt de localisati, pentru ce nu face lesiuni generale, cu
tote a tote tuberculosele locale din interiorul organismului, pot la un
moment dat sa facg aparitiune intr'o cale de comunicatiu.ne generalg,
in limfg, in singe, devenind ast-fel o tuberculosg, generalg.
De multe ors chiar iritamentele de diferito naturi, o inflamatiune, o
asociatiune bacteriang ea streptocoel mai ales, p6te sl producg acesta
complicatiune desastrosg la copil, gcneralisarea tuberculosei.
Probabil ca de malte-ori din amigdale, cum am argtat deja, bacilii calgtoresc
prin chile limfatice, si se opresc In ganglionii limfatici as gatuluI,
as mediastinului.
Bacilis tuberculosei intrg in aparatul digestiv prin spate, prin laptele
infectat de exempla.
Atunci va face invasinne in regiunea intestinalg, care are cele mai
multe parti foliculare, si undo stagnezg materiile fecale, spre exempla in
regiunea Mica inferiorg dand enterite tubercul6se.
be va nasce o tuberculosg a foliculelor, sari bacilli tuberculosi, Tor
merge mai departs Wit a Rim urine, in calea Tor, si se va nasce o
tnbercrilosA a ganglionilor.

www.dacoromanica.ro
INPECTIUNEA TU13ERCULOSA 135
Althdatil, precurn am aretat intr'un alt capitol, prin o slribire a influentei
nervese, se p6te ca o infectiune tuberculesh slabh, chiar generall,
mai inainte de a se manifesta, sa se localiseze in regianea slhbita prin
o lesiune nervosa, printr'un traumatism ; ast-fel, se nasce tuberculosa articulatiunilor
sail a vertebrelor, ei tote formele de tuberculosh locale.
Prin infectiunea genitalii se mite produce tuberculosa testiculelor sail
a epididiMului, tot asemenea cu caracterul unei tuberculose mai malt
sail mai putin local!.
Ceea-ce caracterisezI acestit taberculosh localit, este ca in acesta, procesul
destructiv merge inset, lesiunile inflamat6re sunt putin pronuntate,
se produc mase case6se, fhra indoialh destul de marl', sate odath dare,
care abscedezh prin disolvare i phrtilor coagulate. La inceput se nasc
abscese, dar tote acestea roman localisate malt timp.
Cel putin microbii in acestri forma, nu all conditiuni bone pentru a
se inmulti, ast-fel in cat ghsim f6rte putini microbi in acostrt formit
Am patut constata in anul 1889 ca tuberculosa localii este cea mai
frecuenta la copii, mai cu soma. Aei putoa dice a in genre tuberculosa
are an stadid localisit, latent. Am constatat ca aces% formh benigna
abia visibila, este forte frecventh, ca aprope 600/0 din copiii car: au murit
ntr'un an in spitalul de copii, all avut tuberculosis.
Dach o alth b61h, o infectiune, eruptivit d. ex., idea pe aceiaei cale
in focarul tuberculosei, liberezh, aei dice, microbii tuberculosei earl se
ghsesc acolo inchiei. In adever, tuberculosa localh are mai in tot-d'auna
tendinta de a se incapsula, adich in urma reactiunei lente, se produce o
productiune de tesut conjunctiv in jure rnicrobilor tuberculosei, o capsulii
flbrosit, tare de ob:ceiii, pigmentatri de malts on ei care nu lash ca focarul
acela sh fie nutrit ei prin urmare ca bacilli sh se inmultosch, sa
se generaliseze.
@data bacilli liberati ei intrati In chile organismului, pot se se comporte
in done modurt
Pot sh des nascere la o tuberculisare prin contact la un organ intreg,
sail pete se provoce o generalisare acute.
Dach avem un focar, de tuberculosh, de exempla in verful pulmonilor,
acesth tuberculosit p6te sa fi venit prin chile respirat6re, prin aer, prin
sputele tuberculosei, care s'a respandit, dar mie 'ml vine sit cred mai
malt ca bacilli in mai multe casur: vin in pulmon prin chile limfatice,
mai inainte find alterati ganglionii ei duph aceia chile limfatice, unde
bacilli ghsesc ocasiunea de a se inmulti si de a distrage pulmonul. Mai
cu sours vorful pulmonului este expos la o atare destructiune tubercu-
16sh, din cause ca este o parte mai linietith a pulmonului, unde de multo
ors se produce o stagnatitme de secrete broneiale, ei o congestiu.le ; acesth

www.dacoromanica.ro
136 CURS DE ANATOMIE PATOLOG1CA
stagnatiune si acestil linisce convine bacilului, mat cn soma la indivicjii
en 'un torace strimt, paralitic. Verful pulmonului este denudat, lipsit de
seed protector al costelor, inert' un element favorabil pentru. desvoltarea
bacilului. Tuberculosa se va localisa in jural bronsilor si vom avea ceeacnumitn
peri-bronsita tuberculOsii si de aci nodulit tuberculosi ce se
vor propaga inteun mod periferic adica la periferie se vor nasce nodull
mid, cart vor conflua si car): clack' sent in legatura, an numat ea vor
deveni caseog, dar se va nasce o caverns, o cavitate, din caasa destructiund,
disolvarei maselor casecise.
Dupe aceea exists tendinta ca tuberculele sa mergii tot mat jos, vom
gasi tot pulmonul taberchlos, pe tend lesiunile de la vorf, tind spre incapsulare.
Pentru eot mat multi dmeni cart all 'Arial pulmonului atacat, adica
niste mase case6se sari chiar calcare, incapsulate In vorf, nu trebue sa
uitilm ca aceste focare pot tontine microbi virulenti, cart la o ocasiune
slabindu-se organismul sal intrand an alt microb, se pot destepta.
Substanta tubercultIsrt se va propaga de sus in jos, cu cat va merge
mai in jos, cu atat mat putin se va putea limita lesinuea, din masa ea
organismul nu are destula forts pentru a incapsula tqa mase marl de
tuberculi, din contra on cat merge mat in jos, cu. atat terenul este mat
potrivit pentiu ca tuberculil sa se intinda cu. rope4iciune din ce in ce
mat mare. Ceea-ce de obiceiii se intompla in mijlocal nodulului este
necrosa de coagulatiune.
Ex.udatitinea din sangele din interiorul alveolelor, provocata de un iritament
produs de bacilul tuberculoset, determing un fel de pneumoni e
o masa de celule elite prin diapedesa, se grisesce in alveole impreuna cu
o descuamatie a acestora, tote acestea producOndu-se repede vor comprima
vasele si bacilul tuberculosel, va produce repede o coagulatiune a
maser intregi improuna on tesatul ; acesta este diferenta intro o coagulatiune
si intro o necrosa de coagulatiune.
Cand masele easedse sa lichefitma, se nasc niste caverne fare limita
niste procese limitate anume de alto mase casedse pe cale de a se top,i
atu.nct vorbim de o pneumonia case6sa pi caverne parenchimat6se, produse
prin topirea pulmonulut. Acbstil forma care merge cu mult mai repede
se numesce tuberculosa galopanta.
In acelasi timp peretit vaselor din pulmoni se vor altera, prodncenduse
anevrisme cart prin ruperea for vor da nastere la hemoragie, dar si
alt-fel tuberculosa pulmonary se manifest's' de multe 9n1 prin hemoragil
datorite necroses peretilor vasculari.
Pleuresiile de multe ore sent tubercultise sail se asociaza cu tuberen-

www.dacoromanica.ro
INFECTIVNEA TUBEROULOSk 137
lose pulmonary din camel cu pleuresiilo sunt apte sit' deetepte o tubercu
log latentil.
Se 'Ate ca tots microbit earl au prodns pleuresia sii disparii, ei vom
cripitta o pleuresie tuberculOsit, unde vom grisi forte putint sail nu vom
gitsi de loc buil% tlibereuloet.
Nil vreari sit insist asupra diforitelor forme de tuberculosi a unor organe
mat mart, vreail se aminteso alte forme de tuberculosi, cea miliarii,
granulia 0 causa care o produce.
0 tuberculosa localg, gasindu-se intr'un ganglion din apropierea unui
vas cum este citerna limfatia, pote se se deschidit in ac6sta se ajtingN cu
limfa in sistemul circulator 0 ast-fel se pote generalise tuberculosa in
tot organismul. Se pote ca tuberculosa sa nu dea nice o asemenea generalisare,
inert si vie. ocasiunea sit se inmulieasci microbii in interiorul ganglionului
limfatic ajungend pini la suprafati, ei de aci sit se continue
tuberculosa pe peretele until' vas vecin producendu-se pe acesti cale generalisarea
Venele varsa singele in auriculul drept, care trecand prin
pulmoni disemneazi taberculoza in acest organ sail trecand apoi in cordul
sting arterele mart ei mica pots si infecteze 0 circulatiunea mare.
In tuberculosa cu caracterul miliar, se veld puncte abia apreciabile la
inceput cart pot deveni de mitrimea unet gimillii, cite-odati de aci din
pulmont ]41.aterialul tuberculos intrind in vase, va trece prin cord 0 arterole
mart oprindu-se mat on seama, In basa creerului, apot in splini, etc.
In pulmonul plin en tubercnle mid, se produce o congestittne insemnatrt
din care resulti asfixia morta14.
Curs do anatomic patelgiotS. 10

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XIV.
Introducere la studiul tumorilor
Anatomo-patolegistii vechi, si chiar Virchow, confundail unele inflamatiuni
cu tumorile ; dacii se definoste a o tumere e on -ce tumefactinne
mai mult sail maT putin limitatii, cu tendint'a la crestere, fare a avea un
rol util pentru organism, confuziunea cm tot felul de tuniefactiuni este
inevitabile.
Dar mite tumefactiuni prezentand caracterele nue): inflamatii, si anume
ale nue. inflamatii mai durabile, cronice, trebuesc Kase din cadrul tumorilor
adeverate ; ast-fel stint tumorile de granulatiune cum le numeste
Virchow, sail tumorile infectiose (Ziegler).
E adeverat ce diferite ulceratiunT si inflamatiuni cronice, produse prin
actiunea unor microbi sail altor parazitT, sail si fare interventia acestora,
dais nastore la tesutu.ri de neoformatiune, cari bleep la un moment dat
a avea tote caracterele tumorilor ; in aceste cazuri ins trebue sil distingem
intro cauzele proximo cari: desteptal dispositiunea pentru formarea
tumorilor si tumorile insrtsi. On alto cavinte, in cadrul tumorilor nu intra
inflamatia si infectiunea, ci numai efeetele lor, in anume inprejuritri.
Aceste conditiuni fac sit se vade ce trebue se dam o altil definitie
tumorilor. Mai inaite de a face acesta trebue se observem ce tesuturile
ar corespunde gradului de iritatie sail inflamatie al lor, §i aceste tendintii
face grea deosebirea intro procesele inflamatorii si tumorile carora le pot
da nastere aceste procese.
Asa in inflamatiile ficatuluT, la o cirozil ipertrofice de exemplu, observem
o proliferare active' care cautit a restabili ceea-ce s'a perdut. Se
formezit ast-fel un tesut de suplinire, un fel de iperplasie functionale,
dar aceste proliferiiri sail regeneritri tardive nu se opresc asa curand
cum s'ar opri desvoltarea normal a until organ ci desvoltandu-se neincetat
jail o directiune rated% in detrimental functiunei organului.
Desvoltarea normalil a orgnismului e prod use de o impulsiune periodid'',
ereditarit, determinate de legea desvoltilrel organismelor $i anume

www.dacoromanica.ro
TUMORILE
139
-raporturile reciproce ale tesuturilor vor face ca la un moment dat
.-desvoltarea unuia sail altuia din tesuturi sa fie impiedicata. Dar in
procesole iritativel desvoltarea tardiva la care stint Impinse unele tesutuff,
nu &este o piedica in cele-l'alte tesuturi sail organe $i de aceea
proliferarile, dace nu aunt indefinite, devin totu$I excesive. Un simplu
traumatism o urmat la unit indivizi de cicatrice ipertrofice, de cheloide;
la altii cicatricele stint normale. In aceste casuri, ca si la producerea
tumorilor, invidualitatea sail constittitia in ceea-ce privo$te proliferabilitatea
diferitelor tesate j6ca un rol insemnat, pe care Pail uitat en total
eel mf dart intr'un sons sail altul o explicatie unilateralridesvoltrirei
tumorilor.
In urma acestor consideratiuni vedem ca trebue sa privim ca turnoff
sail adeverate neoplasii tumefacciunile mai mult s'ais mat putin limitate,
desvoltate pe o &seri constitutionals de obiceiii embrionares sag ereditara
constfini in tendinca unor tesule la o creftere progresives i care se deplirazia
de tipul organizaciunei uormale.
Prin acestri definitie excludem inflamatiilo, care prin felul agentilor
.sail iritamentelor cauzale se limitOza de sine, ceo -ce nu se observil la
tumor): si cari nu all nevoie de o predispositiune in small unel proliferabilitati
excesive.
Formele tumorilor sunt felurite dupe local lor, $i mai cu ging dupe
-natura lor, a$a in cat studiul acestor forme ne pete da liimuriri asupra
esentei lor.
In diferite organe so observrt tumor: mai malt difuze, ca o transformatiune
mai molt Sail mai putin intinsa, a unui organ ; a$a avom car-
-cinomul masiv al ficatului, glioza bulbului sail mriduvei, obezitatea, etc.
Acestil forma difuza ne aratil inca nn caracter al tumorilor : localizarea
lor asupra unor anume sisteme sag organe.
Alto tumori stint mai malt limitate, solitare pi multiple, in acest din
urmii cas ele stint de obiceiri localizate asupra nun' sistem, se gases° do
..ex. tote in piole ca in sarcoma cutis, sail tote in 6se, ca in osteomele
multiple, sail tote 10. ail punctul de plecare in nervi neuromel multiple,
etc.Sunt frig indoiala qi cazuri de un fel de tumori intr'un sistem
Si do alt-fel intr'un sistem deosebit (tumori combinate), asemenea
combinatiuni insa sunt rare.
Natura insaff a tumorilor face ca unele sa devie difuze, altele incap.
-sulate. Sediul lor asemenea le da forms deosebite ; asa tumorile de pe
suprafete, devin prin greutatea lor sail prin presiuuea dinauntru in afara,
sari chiar prin staza sanghina tumori polipose sail pedonculate. Alto orT,
-tumorile stint papilomatdse, dendritice, vilositatf, can' se intind asupra
,unei suprafete atingend un grup anumit de vasevasele papilare. Dacia

www.dacoromanica.ro
140 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
papilele proliferate sent acoperite de un epiteliu mai abondent carolitrim
tumorT conopidiforme.
Structura tumorilor are o importantli cu malt mat mare de cat forma
for ; dupg structura putem distinge bine o inflamatio, cat de cronia de
o tumOre, de si mai tote tumorile all ceva comun in stru.ctura for cu
inflamatia, de ex. un fibrom si o cicatrice. Ingrosarai capsulei organelor
In urma inflamatiei nu constitue o tumare (fibroma capsulate a lui Virchow)
pentru a 816 In raport cu gradul si &trate unei iritatil trecitoreiar
din punctul de vedere al structures prezintil numai caracterele resultatului
unui proces inflamator mg vechiii.
Caracteristica generals a tumorilor, in ceea-ce privesce structura lor,.
este ca tot-d'a-una tumorile sunt mg tine organizate fi intr'un mod mai
definitiv de cat o inflamarir, all un sistem vascular aparte, vasele stint
regulat dispus si nu all caracterul e.nbrionar trecator ; accidental tumorile
se pot inflama si prezenta semnele inflamatiei la examenul istologic
dar atanci nu. e vorba de un caracter propria tumorilor.
In tumors teseturile sunt mai stabile de cat in inflamatiune $i organizate
pentru o crestere continua. Asa, de ex., in sarcOme vedem collide
fibroplastice destinate a remfine si a se Inmulti ca atare, pe cand intro
cicatrice aceste celule sunt destinate a da un alt tesut.
In turnoff, intalnim formatiuni de tesiituri nuT, ca os, cartilagia, ect.
In inflamatiuni putem giisi asemenea formatiuni, dar avend un scop,
anume de a repara o pierdere, pe cand in tumors nu e scop, ci tendinta.
de a forma un organism aparte si tarii nici o utilitate pentru organismnl
intreg, chiar and neoformatianea ar semilna cu organe sari tesi5turT utile-
Din punct de vedere al structures tumorile se impart in tipice i atipice.
Dupii Ziegler, tote tumorile sant atipice, pentru cif nu indeplinesc f unctiunea
teaOturei for asemanlitore din organismnl normal.
Dupii nal tumorile atipice stint acelea earl nu namei ca nix rOi funcpuma
tesuturilor normale, dar nici nu sOmanil cu vre-unul din aceste
teseturi. Cel malt se p6te admite asemanarea acestor tnmori cu tesu..
turile din embrion,. dar Ewa tendinta a forma un alt tesut stabil ca la.
embrion. Tumorile tipice aunt pentru noT acelea care minting cu tesuturile
normale ale organismului adult. Tumorile ail mai fost impartite
In omologe §i eterologe, omologe fiind cele care stint asemenea ea tesuturile
in cars se gasesc, si eterologe din potrivg ; o tum6re conjunctiva de ex, desvoltata,
in tesutul conjunctiv, ar fi o tumors omolugg.
Dar data se ea in soma istologia finii a tumorilor, nu se p6te vorbi
de o omologie adeviiratii. In piele de ox. nu. se &este uumai tin fel de
tosut conjunctiv, ci mai multe, si fie-care avend nu. numai structura si
nutritiunea sa particulars, ci si tumors speciale care de si formate de

www.dacoromanica.ro
T1.JMORILE 141
-tesut conjunctiv nu conrespund, nu sunt omoldge, cu tote aceste tesuturi
.conjunctive. Asa. avem in piele tesutnl conjunctiv al papilelor, care fornumal:
papilome, independents do tosuturile conjunctive maY pro -
-meza
funde. Tesutul conjunctiv lamelos din protunzime, formeza, fibroma, care
-nu devin papilome. Sunt alto forme de fibrom care se desvolta din teaca
larneloasa a nervilor, altele numai din tesutul conjunctiv al glandelor sudoripare.
0 tumdre a pelei insa care desvoltandu-se in testul lax al
pielel, averul tipul lamelos al tecelor nervilor cu tote ca se gasesce in
tesittul conjunctiv, va presenta un fel de eterotipie.
Prin urmare, in mod strict nu se pote vorbi in asemenea casurT de
tumori omolOge ci eterologe ; aceleas1 tumori aunt omologe fate de unele
tesuturi din piele si eterologe NO de altele.
Diviziunea in tumor): omologe si eterologe nu are deci o importantii prac-
-Lica ; in acelasi timp ea nu are vre-o baza teoreticil stiintifica, cad cum vom
vedea exists tendinta de a explica tumorile tocmai prin eterologia lor.
In adevar, dupa o teorie forte plausabila, in sensul careia vorbesc multe
fapte, tumorile provin din tesilturt ratacite din locul for primitiv, din
germenT transportati in alto locuri: asa in cat o tumors nu ar putea fi
.omoplastica, sail omologe.
Diviziunea cea mai rationale, ni se pare diviziunea bazata pe embriologie,
in tumor mesenehimale §i tumor de alte originI.
Tumorile mesenchimale vor da tumorile tesutulul conjunctiv do tote
felurile ale muschilor involuntary $i ale vaselor. Suntem anuma dispusi
a admite gruparea tesaturilor dupa Hertvig distingand tesute provenind
din stratul exterior al vesiculei primitive sal gastrulel adoca lama
germinative externs si acele provenind din lama interne primitive a gastrule,
undo apoi destingem 1) chorda, 2) lama interne secondary sail
enteroglandulara, 3) lama interne media dand nascere a) la seginentele
primitive si awn° la musculatura voluntary si b) placile lateralo din
sari se dosvoita sercisele marl si epiteleliul genital si 4) mesenchimul sail
stratul intermediar dand nastere la tesut cojunctiv, vine si muschii involantart.
Tumorile mesenchimale sant de obiceitl pure, formate numaT de parablast,
-pe °and cele lalte sant in acelasI timp si mesenchimale, pentru ca nu-
-tritiunea tesaturilor se face prin mijlocirea mesemchimulul ; aceste din
urma tamed sant asa dar maT complicate.
0 complicatiune si mat insemnatil in structura tumorilor, se . observe
in tumorile orgatioile, dermoide 8au teratoide, car): pot fi considerate pima
la un punct ca monstruozitatl, sail cazurl: de duplificare a organismelor.
Din panct de vodero practic, distinctianea sire trebue sa fie facuta ester

www.dacoromanica.ro
142 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
dinstinctiunett intro tumorile tipice i atipice In sensul nostru, de 6re-cetimorile
atipice stint de obits): mai benigne, cele atipice mai molt maligne.
Structure fine ne aratri dad avem a face on unele sail altele din acester
tumori: in cele tipice vedem o structure care sonartnii cu a tesutlirilor
normale; In tumorile atipice, din contra, ggsim tesuturi cari nu au ana
logic) on teautnrile normale.
Asa dacii vom gifsi o tumors formatii do celule embrionare care na
produc celule din ce in ce mai diferentiate, mai superitSre, ci tot acelasi
fel de celule fiira nice tin stop, frtre nici o analogie in viata normalrt,
tom avea o tumorrt atipica.
Celulele fuziforme, de ox,. dadi se inmultesc M.A. a mai produce fibre
si data in acelasi timp vasele se imultesc in asa grad Ih o harlot* in
cat prin multiplicitatea for chiar nu -$i mai pot indeplini rolul lor, avem
asemenea 0 tumorit atipica.
Tesatul epitelial, dani nu se mai mrtrgineste sa acopere suprafetele, ci
piltrunde in adancime, este iar sernnul uneT atipii.
De asemenea in glande, clack' celule be in loc sa se miirginescg la film
tiunea de celule secretorii, proliferezil in grad atilt de insemnat, in cat
astuprt lumenul glandolor si fac invaziune in tEwitul inconjurgtor, se
produce asemenea o tumorrt atipica.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA X V.
Etiologia
fit
genesa tumorilor.
Tumorile ca entitate morbida constituesc un anume tip de lesiuni, dar
formele for sent awt de variate, in cat nu suntem divas]." sa admitem o
acea§): origins pentru tote.
Ne vino in adever greii a presupune ca o tumuli neinsemnata, en
putina tendinta la o proliferare, et fie de acea§i natura cu o tumors maligns,
cu o desvoltare repede, cu tendinta la o proliferare excesiva §i la recidiva.
Asemenea o tumors congenitala complexa, compass de tesaturi
variate, prezentandu-se ca un monstru, nu pate fi comparata., in cea-co
privesce geneza el, cu o tumors, ea total simple, ale care elemento abia
se pot distinge de acelea din un focar de inflamatiuno cronica. Cu tote
acestea trebuo sa exists §i factor): etiologici comuni in desvoltarea tumorilor.
Multe ipotese earl Mout asupra original tumorilor, ceea-ce ce arata nesiguranta
ce 41omnesce Inca in acesta privinta.
Una din tale d'intel ipotezo, basate pe faptul ca multe tumori succed
and inflamatiuni s&l se produc in urma unui traumatism, e ca tumorile
ar fi efectul acestor procese. Acosta ipotesa, LIT care): autori confundati
post hoc ea ergo propter hoc& a domnit malt timp, pana ce §c61a embriologia
a adus lumina ci in patologia tumorilor. Waldeyer a constatat ca
uncle tumor): din siera genitals so nase din germeni embrionari rataciti.
Fria analogie, ipotesa germenilor rataciti s'a intins §i la cele-Palte
tumor). Cel care a formulat mai precis acOsta ipoteza, prin care so du
tumorilor o origins embrionara, a fost Cohnheim. Nu putem respinge cu
total geniala teorie a lui Cohnheim, cad multe fapte via in sprijinul ei.
Vom vedea insa, din desvoltarile de mai la vale, restrictiunile cu cad o
putem admite.
Mai inteil vom schita in cite -va cuvinte, teoria lui Cohnheim a,a cum
a fost conceputa de autorul el. Cohnheim credea, ca on -ce. tumors iii
are isvorul intr 'un vicirt de desvoltare. Acest vicia, care se produce de

www.dacoromanica.ro
144 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
period() de dezvoltare si se Liam ca exempla orificiul bacal. Cand organele
primitive ale embrionului cu foils blastodermice primitive si swan-
regul6 in peziod.a initials a vietil embrionare. constil in aceea a se produc
cate-va celule mai malt decal trebne pentru desiirversirea organismului
sari ea un num6r de celule iii perd lee-aura for cu celulele asemenatOre.
In definitiv or! -care ar fi modalitatea sub care star manifesta acestit deranjare
a arhitecturei viitorului organism, faptul principal, care no intores6zit
pentru a explica geneza tumorilor dup6 conceptiunea lot Cohnheim'
e ca aceste celule nu mai tail parte cu congenerele for la aleatuirea anal
testa ort armi organ util pentru regulate functionare a organismalui ce
se va produce; din potrivg, ele r6mau streine procesului de desvoltare
progresiva, de diferentiare neineetata a tesiturilor inconjuriltare $i data
mai tar4iii, in timpul vioteT extrauterine, o cause incitativrt Ere -care va
veni sit imboldesca, putorea de proliferaro ce zace ascunsit in aceste germent
rataciti, ei vor prolifera si vor produce o tumors. Ca doverif pentru sus -
tinorea teoriet Jut, educe multe fapte des observate si bine stabilite intro
cart vom amintz : tumorile, mai cu seams dermoide din sfera genitals
asupra originet embrionare crtrora mai tot'''. patologistii aunt de acord
de in cercetarile but Waldeyer inctice; transmisibilitatea unor foliurl
de tumori prin mostenire, fixitatea de sediti a altora, etc. La acest factor
primordial Cohnbeim mai adaogit Inca altit, cart jock' un rol aprope hotaritor
in producerea tumorilor, dar cars totusi nu fac la urma urmei
de cat sa ajute dispositiunea embrionare vicicisg, care e pricina de capetenie
fare care tumora nu p6te sit existe. Ace$1 factorl ar fi in numar
de dot : 1). 0 irnprejurare ore -care capabilit sa mie,soreze vitalitatea tasutelor
inconjuratare bine formate, cart tin incatusat germenul ratacit,
sari, ceea-ce revine cam la acelasi kern, capabila as oxaltoze energia,
putorea de viata, de proliferatiune, a color cate-va element() intardiate in
desvoltare; 2) al doilea factor trebuitor e o suprahrana, un exces de
sange prin urmaro, care se sustina cheltuiala de energze desfasurata de
celulele in proliferare excesiva adesea-ori fare margin! 1.
Ort cat ar eiluta potrivnicit, precum Te Zenker si altii, ca sit respingit
acestit ipoteza ca neadmisibilii, totusi aunt fapte de observatiune neindoi6sit,
cart ig gases° in coneeptiunea lui Cohnheim o explicatiune, de
gi nu absolut doveditii, dar eel putin mat logics mai posibila si mai
rationale de cat prin ori-ce altit teorie. Se scie, buna-6ra, predilectiunea
cu care se manifests cancerul in jurul orificiilor, si tocmat aid to local
uncle se pots mai lesne pricepe cum o grupit de celule ar putea sa se
rupit si sa se isoleze de asem6nattirele for pentru a constitui un gormen
embrionar inchis in restul tesutului care 'st urmeza dezvoltarea fireasca.
Si vedem in adevar ce se petrece in aceste regianT in timpul primelor

www.dacoromanica.ro
TUMORILE 145
dare, la partea inferiarg a pirtii care va constitui cape viitoruld individ
exists o depresiune abia apreciab art a ectordermului corespun4end fandului
faringeluT rudimental sal cavitatea cefalo-intestinalg. In dreptul acestei
Infunthituri f6ia blastodormicI mijlocie lipsesce, iar ectodermul so prabupsee
mereri pang ajunge srt se unescg cu endodermul, cu care impreung
formezg membrana fariangiana, care sepal% sinal bucal de ca-ritatea cefalointestinal.
Mai tarzil aces% membrang se rape, se stabilesce comunicatiune
intro exterior si canalul intestinal si gura este formatit. E prea
posibil ca in carsul acestor procese, de sudare a color dou.6 arhiblaste
ectodermul cu endodermul, de constituiro a nnel noul membrane mai
comploxe si apol de rupere a acestei membrane constituite, all se producg
o deranjare in gruparea celulelor. Se pate presupune si casul ca.
archiblastul sl posedo fati cu parablastal prea mult material asa in cat
&Tit terminarea architecture' mai rOmane indOrgt putin material archiblastic
neintrebuintat, care in aniline improjurIri ar putea sl serve de
material primordial pentru desvoltarea unei neoplasiT. §i da considergm
ca acOstrt regiune toemai e una din tole des atinse de o tumors de naturit
archiblasticrt cum e epiteliomul are tine -va tot dreptul sg lege origina
acestei tumor' de posibilitatea presentei unui germen Atka. Din parte-ne
putem afirma el am veclut de multe on insole de tesut epitelial inchis
in tesuturile profundo in sectiunile ce am facut pe carcinome cu total la
incoput din acestg regittne. Alti autorl (ca Rouxj au vg(jut celule cu aspectul
color din prima peri6dg de segmentatiune inchise intre elementele
cu mult mai diferontiate.
In peridda de gastrulatiune, mai cu sera, s'a observat accidental sail
s'a produs chiar experimental transpozitiuni do elemente ale ectodermulul
in mezodermi. §i Doi am veclut nude de archiblast rgtliciti in ttistitul
parablastic ce se intorpune intre f6ia cutanatrt si canalul modular. Nimeni
het din eel ce am observat asemenea fapte nu suntem in stare de a spume
dacg aceste casuturi rittacite de in local for al fost sail nu punctnl do
plecare al vre -unol tumor', cad nimeni nu le -a putut urmgri do la inceput
pang la sfarOtul dezvoltrtrei. Din aceste obsepratiuni iusl reiese in mod
neiadoios a isolarea unor grope de celule in sensul conceptiunel lui
Cohnheim e posibilg.
Ceea co insrt an ni se pare justificat in teoria lui Cohnheim. e presupunerea
ca acqti germeni ar rOmanea cu structure for embrionarg indofinit, filrg
a intra catusi de putin in planul do organizare al individului, pane cand
o pricing sari alta vine ca six'' provace la proliferare de sine stiltittOre in
sensul unei tumor'. Acosta parte a teoriel lui Cohnheim nu ne pare plans:-
bilk E drept ea organismul ca tote *eel° si organele, e rezultatul
cresterei si diferentierei treptate si neincetate a celulelor.

www.dacoromanica.ro
146 CURS DE ANATOM1E PATOLOGICA.
Celulele inchid in ele tendiuta fixate $i imputernicitit prin mostenire
din tin3purI strAvecht, de a se desvolta, amplifica si grupa in anume mod
dupti fold organismului ce are de produs ; ins calitatea asta esentialii a
celulelor nu. se pots manifesta intro Willa sail grup de celule izolate
de complexul din caff fac parte. Celulele trebue necontenit sit sufere actinnea
lame incunjurAtoare si pe aceea a color -lalte celule ale totuld. Fars
acesta conditiune celulele pier nu se pot desvolta, sau eel putin nu pot
ajunge la formarea and tesut, until organ, off organism tipic adicti pe
care 81'1 putem considers ea normal. Un organ sail organism, caritia sa
fim irk drept a'I spune normal. create pang ajunge la destivarsita sa desvoltare
pe care nu o intrece dar pe care trebue s'o ajungti. Ajuns la limita
normalii organul inceteazti de a se desvolta puteroa de inmaltire a unor
cella& e impedicatii prin concarenta altor celule si numai din mina acestei
influente reciproce a celulelor, unele asupra altora eso ca resultantA organul
normal. Dacti ar fi adev'erat cum zits Cohnheim ca in chiar primele peridde
de dcsvoltare, cand :lased solidaritate intro celule e indispensabilii, un
grup mai mare sail mat mic de celulo s'ar izola de complexul celor-l'alte
si n'ar mai lua intro 'Antic parte la desvoltarea ulteriorit a organului rospectiv,
ar urma in mod fatal una din dont') alternative : sail germenul acesta
rittAcit sa produce, prin faptul izolAriI lui o anomalie organului st ca
resultate sa avem ca tumorile nu nasc de cat in organe atipice, in organ°
cArora nu le patent lice normale, sail ar trebui ca complexul celular
ast -fol rapt de la matca sa sa piarti, el prin sine insusI nefiind in stare
SA se sestina fare concursul celulelor incunjurittore, si atund ar cildea
intrOga teorie. De aceea not nu. patent admits in mod strict teoria
germenilor rittaciti asa cam a fost conceputil do Cohnheim. Admitem ca
grape de celule, germed de tumori viitore, 41 pot pierdo, in canal
desvoltitreI, legAtura intimti cu totalitateaRelor-Palte celule ;dar nu putem
credo ca aceste celule izolate Y phstrezli vecinic cararterul for embrionar.
Ori do cats ea am constatat asemenea germed rittAcitY el aveati din potrivti
caracterul celulelor normale nu embrionare. Mai de grabA asi intelege
ceea-ce spune Stricker, ca un tesut Adalt 41 reintra in starea embrionarii,
pentru a explica fenomenele inflarnatiunel de cat ca germed embrionari
BA perziste ca ataff in tot cursul desvoltArei $i mai pe urma in viata
extrauterine qi chiar ponA in ctatea adultii. Nu starea embrionarit e trebuitore
pentru a da germenului ratacit posibilitatea proliferAril in sonsul
uneI turnoff, ci ruperea legAturei organice intro acest germen ci restul
tesatulul, sail supra abondenta materialuld do formatiune sau deranjarea
raportuld tesuturile din causa and anomalif in desvoltarea lor. NumaI
cu Acosta rectificare imbrAtisAm teoria luI Cohnheim. Germenul ritmane
indtirtit, dar roman ca tesut gata, format, care asteptit 'mind momentul

www.dacoromanica.ro
T [MOBILE
14T
ea A prolifereze. Tamora nu e ceva noil, care A desvolta din ceva strein
germenul cu structure ;ci din potriva tumora pe care o apreciem prim
sim$urile ntistre nuri de cat reproductianea microscopical a ceva asemanator
ca stuctuxii, a germenulut iiitacit a anomliel microscopice, care insa tocmat
prin proliforarea sa excesivii si prin cresterea sa in contra planuld organisareI
normale capata caractereie sale particulare.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XVI
Ati verjut pans acuma cite -va din teoriile ce s'aii emis asupra genezei
tumorilor; att vt4ut asemonea ca teoria lui Cohnheim ca rectificrtrile pe
earn le-am adus imbratiooza acesta chestiune dintr'an punct de vedere
me larg, mai complect $i da o explicare mai satisfae6t6re, mai conforms
cu faptele observate, originei si creoterei nelplaziilor In genere. Vom cauta
acum. sa trecem In revisCi, per scurt, diferitele turnoff In parte, oi sa
vedem, intro cat acestrt teorie explica in mod plauzibil geneza fie -care"
fel din tumorile ce cunOtem.
Precum am avut ocasinnea sa amintcse in treat, of in lectiunea treeuta,
stint tumor' pentra cart origina embriunarg e absolut sigartt. Sa
ne amintim name): tamorile mici chistice, in pilreti citron se grtseoto
cartilagil, captOt en epitelirt ciliat, situate in partile laterale ale gatalui,
prin urmare tocmai in regitmea uncle se face inchiderea branhiilor, cart
of ele prezintrt aceeaoi structure. Nu vom putea explica naoterea acestor
tumor" de cat prin mid fart" din tesutul branhiilor, cartfie ca fuseseraproduse
de prisos fie a 'oi pierdasera legltura cu regal tesutulut,
"'au fost utilizate, all r6mas inchise in tesutele inconjuratore $i apot s'aii
desvoltat mai tarp subt influenta und simple iritatiuni. In momentul
ins" in care acest germene ratacit a capatat posibilitatea de a prolifera.
-tesutul sou congener nu. 'mat exists aid ca stare, branhiile se inchrsesera
eleutentele for anatomise se transforrnaserii, se diferentiasera &tit' ; aoa ca
scest germen, ast-fel proliferat, a dovonit ceva strain in mijlocul tesatulut
iaconjurator.
Encondromele ne dart an ban exempla de turnoff a caror origina o
putem lega de un viciti al desvoltarei embrionare. Pe Tanga coruplexitatoa
for de structu.ra inteun encondrom se &este aprope tot-d'a-una na
numal tote felurile de cartilagiii dar of alter tesute cu total diferite per
Tanga complexitatea de structure. zic apot sedial for obicinuit pledezrt
firte inult in favarea genezei for printr'un germene rapt din legrtturile
sale organise normale ca tesutul congener Inca din timpul vietei embrionare.
In adefer, putem spune ca apr6pe fara exceptiune encondromele so

www.dacoromanica.ro
TUMOR1LE
149
desvolta acolo undo la embrion exists cartilagiu, destinat a se resorbi qi
a se transforma. E prea posibil ca in cursul acestor procese embriogenicosa
se fi produs o transpozitiune a unei raid particele de tesut. care sa
aiba a prolifera mai tarzia In sens anormal. Cand cjicem transpozitiuna
de tesut, ve" repet incrt odatrt, ca nu trebue se intelegeti runnel' de cat o
mutare din loc, dar chiar numai o simple desfacere pe be a raporturilor
functional° organics a germenului Amas in urma cu restul tesutului. Asa
de pilda encondromele mid ce se produc sub pielea gatului o cu neputinta
a le da o alts interpretare genetics de cat a se trag din rgen4itele
branchiale; acela0 lucru se p6te admite, cu Vita plauzibilitatea, pentru
encondromelo faringelul; apoi encondromele parotidei cui ar putea fi datorite
de cat unui germene ratacit din arcurile branchiale on din cartilagiul
din care s'a desvoltat urechea ? Encondromele ce se observe adesea
is baza craniului pot iarni fi privite ea provenind din corda dorsals. 0
atare origina e cu atat mai plauzibila pentru acestrt categorie de encondrome,
ea cat se produc tocmai la baza cranialui, corespuudend extremicordei
dorsale.
tatit
Pentru condromele, mai rare, ale mamelel, se admite ca '§i-ar avea
origina in cartilagiul cdstelor. Cand e vorba de encondromele ce se produc
in 6se, aprope nu se pate concepe o alts °rigida de cat acea din
cartilagia embrionar, data ne amintim cg tot ce o us la adult a fost reprozintat
°data, in viata embrionara, prin cartilagia. Pe aceeaii cale, si so-
Foote dice ca numai aka, se pate explica originea encondromelor organelor
genitale, encondromele testiculului mai cm deosibiro. Se °tie ce legatura
intima exists in timpul vietei embrionare, pang la o periods destul de
inaintata, intro iraiectul uro-genital pi coldna vertebrala. Se tie de asemenea
coraplexitatea de desvoltare a acestui ft parat. Mei. in sfera genitalelor,
se constitue, se confunda si se lipesc o raultime de canale. Aid
e local forte favorabil pentru tot felul de deranjari in architectura tesutului,
pentru migratiunea on depunerea unui germen rupt din local se 1
Ai'l, e local undo se gramadeAe, se depune on multi predilectiune plusul
de material de care dispune un embrion ;A din care rezulta o formaliune
monstrudsa, un teratom, un dermoid, etc. In acelag chip am putea explica
tumorile sacrale. Veclem dar ca encondromelo, on care an fi sediul for
le putem raporta is o anomalie, o d ranjare in desvoltarea embrionului.
Insa §i alto tumori se explica f6rte bine prin acestrt teorie. Mioniele, de
pilda. Se tie ca acesta, tumdra is na0ere, de preferinta, in sfera organelor
genitals. §i acela§i cuvent pentru care am admis teoria de germeni rataciti
in interpretarea encondromelor acesteT regiuni ne permit° s'o admitem
ei pentru miom.
Avem prin urmare o baza bunk' spre a explica origina acestor tumori

www.dacoromanica.ro
150 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
prin germeni ombrionarL l'esutul embrionuld, limas in tiring in dezvoltare,
a avut atata putere de tezistentg eitt sa nu. fie distras, resorbit tie
tesutele superhire dimprejor, ftirg insh on SI pOtg da, naotere la farmatiud
stabile, utile organismalui. Iat cand o pricing 6re-care a exaltat viabilitatea
sa sag a micoorat pe aceea a celor-Palle tesute, ce '1 incgtuoag, el
n'a facut de cat sa proliforeze in mod tipic fatg de sine tnsuoi, constituind
ins o anomalie, o tunuirg pentru organismul luat in totalitate. -
Nu putem insg explica t6te taniorile in acest mod. Sant in adevgr tumor'
pentru sari nu. putem aamite acostg origing embrionarg. E un fapt
-cunoscut, cg une-ori, o tumors succedo unel simple ulberatiuni. Si ca
-exempla vom aminti carcinomul ce se nasce pe baza and ulcer simply
al stomaculd sag al gambol, sail eel ce is naocere pe arms ulceratiilor
provocate do calcule pe peretiT vesicel biliare. E cam grog de admis cum
germenul deranjat sa fi fost adapbstit tocmai in locul uncle a existat niceratiunele.
Totuoi nu vom renunta nief pentru explicarea acestor tumor' la
presupunerea unel dispozitiuni speciale. Pentru a mg explica voT da an
-exempla. Se stie eg la unit indivie i aflame tumor' sant multiple. E posibil
ca sit fi existat la asemenea indivic)1 ata,1 germenT ratriciti cite tumor'
sail produs, dar este mat rational a presupune in atare cas o proliferabilitate
mai mare a unul anume tesut, cum at fi dermal sag 6sole in genera.
Multe din aceste tumor' multiple sunt ereditare, se observg la serif intregi
de mombriT aT aceleasi familiT, cum sant de pildg fibromele-pendule multiple,
osteomele multiple. Si tocmai faptul acesta cg sunt ereditare precurn
of imprejurarea cg, de multe on suet simetrice cum se intimplg cu osteomele
ar pleda, se pare, in favOrea origins' for embrionare. Dar chestiunea
.e de a se oti, dacg se mooteneote tumors insgol sail teclinta predisposi-
-tiunea particularg a organismuld pentru formatiunea unor ast-fel de turnoff.
Suntem dispuoi. a admits predispo4itiunea ingscatg ca un factot de mare
Insemngtate pentru a explica asemenea tumor' oi allele, precum vom
vedea mat in vale. Si fiind-eg a venit vorba de predispsitiune fig pomenim
in treat, ea admitem o predispozitiune care este gre-cum fatalg, care face
parte integrantg din dinamica intimg, a organismului of care ajunge sa.' se
manifesto on sigurantg in off ce conditiunl va fi pus individul. Prin chiar
-creocorea si desvoltarea sa organismul sustine predispositiunea. Aoa sunt
indiviqi ngsciAl din pgrinti cu osteome multiple cart la un moment dat
vor cgpgta si ei osteome nri in ce conditing s'ax afla. Existg insg si G
alts predispositirme, care trebue privitg numal, ca o putintg a an' organism,
organ, sail tesut de a se manifests tntr'un chip patologic; acOstg
-putintg va reraftnea insg Ca atare, ca o simple fortg Iatentg, pots pentru
-tart viata, dacit nu vor fi provocatil plan anumite cause apropiate.
Gracie acestet facultatT a organismuld, adieg predispozitiunei interne

www.dacoromanica.ro
filJMOR1LE 161
a organismulni, cred, ca putem explica geneza acestor tumor! car! nu -s!
Osesc explicare suficientit numai prin teoria germenilor ratticitt le fapt
de observatiune bandit de pilda, a dintre doi individi pus in aceleas conditiuni
igienice, expusi tot atilt de milt unit! agent infectios 6re care,
unul va alight mai usor bola de at altul, care o va ctipAta mai grew sail
nu o va capita de loc. Necesarmente trebue sa admitem ca tumorile $i
colulele primulul individ au fost mai susceptibele in mod natural ca sa
sufere actiunea germenulat patogen de cit cele ale mini de al doilea individ.
Zicem as primal individ e mai predispus din fire. Acestil calitate
a organismului Ye de o important capitals, absolut indispensabilX si nu
se mai discutii in otiologia bolelor infectiOse Dar. nu numai in b6lele
infectiOse dar chiar modificarile functionale, or! alteratiunele de strncturit
ce se produc in diferitele organe si tesute sub influents cauzelor color mai
cleosibite nu se pot intelege faro o anumitit tendintit latent a organului
sail tesutului de a reactiona in anumo mod. Mitt cu totii ce rol mare jocit
acostri predispozitiune anaseuta in etiologia b6lelor mintale si acelor
nervOse in gonere. 0 aceiasi cAuzI etiologidi, sa lifam alcolismul de
exempla, va ataca la un individ celula nervosa, la altul elemental secretor
al bilei, iar la altul nu va produce nimic. Asemenea exemplo car!
.dovedesc in modal cel mai evident predispozitiunea morbidrt, stint fairit
numrir in patologie. Avem dar tot dreptul de a admite si pentru uncle
tumor! acesta predispozitiune morbidrt. Existit inchisit in organism, or! intent'
sistem sail intr-nn tesut al organismului tendinta anume a tesutului
de a prolifera de a se inmulti peste mrtsurri, iar rezultatnl acestel proliferatinni
ie insrtg tumora. Acestii tendintit morbida a organismului sa
mosteneste precum se transmite din generatie in generatie insusirile nor.
male, si tocmai tumorile multiple de care yr" vorbiam, car! se mostenesc,
aunt uncle dintre acelea earl' se esplicA mai bine prin acests calitate mai
generalit. Osteomele multiple; de regulli simetrice, asezate de preferintii
is extremiatile 6selor, acolo unde desitvirsirea t6sutului !e mai titrzie
uncle ie prin urmare local ca ss so manifesto tendinta unel cresteri excesive,
care s'a depasesca arhitectura obicinuitit a osnlui normal, se pot
forte bine explica prin puterea do Foliferabilitate excesiva si ge-eralg, Inas -
cuts in tasutul osos. Pentru fibromele multiple moluste sa vedem putin
ce se petrece in piele. Cele douii feluri principale de t'asut al piele!, 0-
sutul conjunctiv cu papilele de o parte, epiteliul de altti parte intro fie
care in desvoltarea si formarea organului cu o anumitg vitalitate Ve aducep.'
aminte, crt v'am mai spas, ca numa! din Emma influentelor reciproce,
ce exercitii unul asupra altuia diferitele trisaturi $i elementele for results, un
organ normal. Numai clad tendinta de crestere a papilelor si tesutului
conjunctiv va fi egalizatii in tocmal de aces a epiteliului, clnd fortele in-

www.dacoromanica.ro
152 OURS DR ANATOMIN PATO1OG10i
chise in cele douli feliuri do tesuturi vor ajunge sit se neutralizeze, numai
atuncl TOM avea o piele alcrituitrt dupe planul pe care sintem abicinuiti
a'l privi ea normal. Darr' vitalitatea osutului conjunctiv va fi maT
mare ca acea a epiteliului, lea nu va mai fi retinutit prolifereze in
libertate si va produce tumorile fibr6se multiple. Dacii ast-fel interpretam
acesto tumor', vom pricepe lesne in acela9 timp 9i pentru ce iele sint
ereditare. Precum To initscutri 9i se mo9tene9te facultatea tesutelor de a
se contrabalanta in cre9terea lor, tot a9a bine poate fi si deveni ereditail
tendinta until tasut de a se dezvolta in detrimental celul- l'alt, and acest
al duilea n'are destolX putere ca WI reziste.
Acela9I lucre sa petrece, Si in acela91 mod sa explicrt limfomele. Ganhod):
limfatici, ca toate organelo, atii limita for in crescere, determinate
de trobuintele, organismului ; la copil shit tot-d'auna mai marl pentru
ca serviciul, pe care '1 aduc economies le maT mare. Sunt insa indivizi
la care gratie unnT dispositiuni ratAcite, initscute, aceasta regrosiune nu
rating sa nu so va mai intitnpla, dar in potrivii tesutul limfatic al ganglionilor
va prolifera, va cresce in mod progresiv, produclind, in loc de
ganglion); tumor' limfatice : limfome, limfadenome, leucocitemie etc.
Pe acesta cale sa explicri i diforite alto tumors ereditare multiple, ca :
neuromele, neurofibromele, lipomele, angiomele, lipomatoza generalisata etc.
Revenind acum is desvoltarea tumorilor pe o bask' ulcerate vom putea
afirma a nu or ce om cu ulcer va eg,ptita acolo o tamorit ci numai is
indivicji Cu o prliferabilitate anurniti a tesrtturilor cuprinse in procesul inflamator,
9i carT in urma ulceratiunel Si iritatiunei cronice sunt provocate.
la o proliferare progresivri, se va desvolta acolo o neoplazie.
Se vedem acum cum putem interpreta geneza altor tumor'', precum :
fibromul solitar, adenoma', sarcomul etc.
De multe ors proliferarea conjunctiva, care constitue fibcomul, e datoritti
presentei 9i excitaliunei exercitate asupra tesutului conjuctiv de
un alt germen de tesut diferit, riltticit in masa tesutului conjunctiv
a9a de pildit, un acin or) tub glandular ralicit intr'un tesut conjunctiv
so p6te pane so prolifereze in un moment pentru a da nascere unel nen.-
plazii epitelialo oare-care. Baca in acelaff timp tesutul conjunctiv inconjurritor,
printr'o dispozitiune organicA inrtscute qi exaltatii prin iritatiunea
produsI do proliferarea glandular* incepe 9i el a prolifera vom
observa atuncl o mash de glande imultite, proliferate, dar a caror membranit
proprie a devenit excesiv de grOsii, formate din lamele multiple
9i compact° de tesut conjunctiv. Nu vom ayes atuncl o simplriproliferare
anormalit de glande, un adenom, ci o proliferare excesivii glandular% 9i
fibrosa, un adeno-fibrom, Si dacg proliferabilitatea fasutului conjunctiv va
intrece cu mull pe aces a elementulul glandular, atuncl acesta din urniri

www.dacoromanica.ro
TUMOR1LE 153
va fi inhbuOt, une off distrus p6te ca total. Vom gild la examenul microscopic
o mash enorme do tesut conjunctiv, care Inchide abia cite-va
urme de elemente glandulare, sail e posibil ca acesta sh fi disphrut cu
total, si yam avea o simply neoplazie de tesut conjunctiv, un fibrom.
i alto pricini pot astfel destepta activitatea tesutului conjunctiv in
sensul constituird und turnoff. La animals mat cu seams se ghsesc noduli
fibrosT, adeverate turnoff mat marl sari mat mica, formate in jurul vermilor
parasiti, la om adesea off un vas astupat, aa pachot nervos, sal,
vasculo-nervos servesce ca contra and formatiuni tuna de thsut conjunctiv
care ajung a forma o tumors.
Aceeast originit ca fibromole ati de bank' sulfa leiontiomele, si mio-fibromele.
Se scie ca aceste tumori ating cu deosebire uterul : gi tocmai in
uter am observat mid portiuni de taburi chptusite cu epiteliii, orY de
glands cu total asemantitoare cu acelo ale unease): uteiulut, or! chiar buchtt
microscopice de macash uterine inchise mat malt ort mat patin adanc
in grosimea priretuld muscular. Cana aceste elemente epiteliale incep,
sa prolifereze imping In proliferare, tocmai ca in fibrom, si elernentele
musculo-conjunctive ale uteruld, is chipul acesta avem acele formatiuni'
une-ori enorme, constituite din strate regulate, concentrice de thsut conjunctiv
si muschi netezi, in interiorul cirora am putut descoperi in mat
multe randuff urme de elemente glandulare ori epteliale si chrora le zicem
mionte ori fibro-miome uterine, daph proportiunea thsatald dominant.
Geneza sarcomelor o mat greti de interpretat. Virchow a fost col d'antaiti
care a aralat, ca sarcomul e dintre tannrt col mat bogati in vase
Prin acestil constatare sh stabiles in mod exact alcrituire I istologich a
tumoril, frtrit insri a se utilisa predominenta acestor elemonte, a vaselor,
pentru a explica modal originei neoplaziet. El, inch din 1877 si apot in
tratatul lilt Ziemssen in 1884, cDnfirnAnd vascularitatea cea mare a sarcomului,
am artitat de asemenea eh, precum sustineail Cornil si Ranvier,
sarcomul e o neformatiuno de thsut conjunctiv cu caractere embrionare :
am mat adhogat insh, ca intregire ca tesutul conjunctiv din sarcom nu'i
analog cu thsutal conjunctiv al embrionuld, dar ea tesutul conjunctiv
embrionar in care vasele ii formatiunele premergatoare vaselor aunt
intro proliferate excesiva, cum nu exists la embrion,
Am mat dovedit asemenea ca multimea de vase ce se observil in sarcom
sit pole explica in doul moduri 1) se formezti merel vase nd, cart nu
ating insh nict o data calithtile und vas desevirsit, rilman tot moreil vase
nesfirsite, $i se inmultesc indefinit ca atare; 2) Vasele preexistente ale
tesutului intro in proliferare cu t6te elementele constitutive ale peretilor
for (endoteliti, periteliti, elementele parablasticc din intima, adventitia §i
pote chiar rroiscld si nervii), sail numat ca unul din aceste element
gi
Curs ds anatomis patologied. 11

www.dacoromanica.ro
154 CURS DE ANATOMIE YATOLOGICA
lementele ast-fel proliferate ajung A' so substitue tesutului preexistent, si
inaduse si s i suprime vasele rudimentare proliferate, al cgror pgrete ajunge
in cele din urma sl fie constituite din insasi elementele anatomice aletumorei
si sa constitue tumora in intregime. AstIdi multi anatomopatologistii
stint intelesi in a recun6ste ca origina sarcomulai e strins legate
de o proliferare viciosa, atipia si nelimitatg a pgretilor vaselor luati in
intregime sari a unor parti din agog]: prtreti. Acosta origing find sigar
stabilita, cam vom imprtca-o Cu. teoria germenilor rataciti ? Sunt tumori
benigne, ereditare, cum sent negiT, care stall malt timp ca atare si apoi
la un moment dat intrg in proliferare excesivrt $i ajung a constitni sarcomul.
Acesti negi, mai cu serng acel ce roman in local fisurilor embrionare
pot fi considerati de bung soma ea germenT ramai,4i nedesvoltati incg,
din timpul vietei embrionare; eT Irma au stat un timp Indelungat in stare
latent. Nei a &Anna organism ului, ea mid tumori fare insemnatate. Ci
alte tumori fibromele, osteotnele, neurofibromele pot de la un timp sil
sufere evolutia, sarcomatosa. Care e dar pricina, ca, aceste tumori benigne
sa se schimbe apoT, sa evolueze in sensul unui sarcom ? Fu trod ca vasole
acestor tumori benigne si germeniT ernbrionari IntarziatI in des
voltare inchideart in ele o putere de proliferabilitate mai mare de cat
aceea, care de almintrelca e proprie ori-cgrui toast normal pang la un
punct ore -care. Cand, pan cause care nu ne stint bine cunoscute, aces%
for ascunsa capata putinta sit se manifesto, ea se traduce printr'o proliferare
ilimitatrt a elementelor constitutive ale vaselor. S'ar putea ca o
simple iritatie banala srt fie de ajuns pentra a putea ocasiona producerea
unui sarcom, dacg Oseste in vasele tesutului pe care it atinge (germon
ratacit, tumors benigne etc.) putinta de a reactiona in acest anumit sonz.
Stint alte sarcome, precum cele placentare, deciduale, pentru care cu mai
mare sigurantg Inc g putem admite cg'si iaa nastere dintr'un miez de
tesut embrionar Inzestrat de o mare putere de proliferare care poate fi
push' in jot sub infiuenta celet mai mid cauze si poate produce un sar_
corn. Ca concluziune vom spune a se poate admite pentru sarcom, cel
putin pentru unele sarcome, o origing embrionarg ; dar, acestg teorio nu
explicg, ni se pare, in toate cazurile productiunea sarcomulur.
Pe langa germenii raft-telt): mai e nevoe de o putere de prolifeiare
ingscute excesivg a pgretilor vaselor, o dispozitiune particularg, care intra
in actiune cand o cauza oare, care poate o simple iritatiune sfaranig
piedicele, care o tineail In &V.

www.dacoromanica.ro
DESP RE MIXOM 155
Mixomul
Mixomul este o tumare compusii de testa mucos. Acest fel do tesut
Inlocuesce la foot tesutul grrsos. Structure acestui tesut este aceea a cordonului
ombilical al foetului la termen.
Trebue sa observiim ca nu consideram tesutul mucos al hi Virchow
ca o simplii edematiare a tesutului conjunctiv on a tosutului adipos,
asa in cat mixomul sl fie numai un edem, o degenerare a fibromului sail
a lipomului ; degenerarea kica aid un rol secundar, caracterul principal
e formatiunea unui tosut nuu, cu tendinta la crescere. Cu tote aceste presupun
ca causa mixomului trebue di fie o dispositiune vitiosr a vaselor
din anumite regiuni provocand un fel de stare de edem. Ast-fel edemul
congenital al pelei produce o stare care se pate numi mixom difus sal
pachidermie mixomatosr. Aid apartin pate si mixomele difuse ale mamaleloi.
Am observat o stare de pachidermie intr'un cas cu ipertrofia musculaturei
pelol scrotalui, care impedica resorbtia liquidelor din tesut. In asemenea
imprejuriiri se produce si in cicatricea ombilicala formatiuni mixoniatdse
(fungus umbilici). Mixedemul fetei pare sa fie o stare mixoniatasr
produsii prin o functiune abnormr a nervilor trofici din causa line degeneriiri
a corpului tiroid.
La polipil fibroi dispositia viciasr a aparatului vascular in interiorul
polipului formed' causa predisponentr a mixomului.
Mixomele se desvoltil sail in regiunile unde existii tesut mucos in starea
normalI, mixome omologe, san in alt tesut frcend parte din tesutul conjunctiv,
mixome eterologe.
Adev'eratul mixom e de multe on multiple rare -or! solitar. In acest
cas formezr tumori cu total superficiale ; dese-ori aceste tumori aunt
mat!, pediculate cu aspect glandular, gelatindse, pe piept, pe orgauele
genitale extern° si mai ales in locurile unde pelea este neaderentr si
unde aunt multe fibre musculare netede, a error hiper'rofie devine ca in
casul de mai sus causa mixomului. Pe copse, pe abdomen, pe spate, pe
mai* pe obrajl se formezr mixomi intermuscular!, care mai tarziii ies,
in piole. Aker de acestea se mai observr mixomul la unghiul maxilarulul,
la gat, pito in legrturrt cu fisurile embrionale, apol pe autebrat pe
periner, pe frunte, pe buze.
Mixomul placentel (mola hidatitosa) se grsesce mai des in aborturi.
Acosta se atribue alteratiunel, mucoset uterine, endometritelor, car!
ar face ca desvoltarea vaselor materne sr fie viciasii si prea mare la incoput
si s1 produce in jurul for o iritatiune mai mare impreuna cu o staza

www.dacoromanica.ro
156 OURS DE ANATOLIE PATOLOGIOA.
ast-fel in cat vilositatile corionuluT apar ca nisce mase globulase, gelatinOse
dand placenta aspectul unuT strugure. Aceste mase apol impedica
desvoltarea ouluT.
Mixomele aunt nisce formatiuni lobulate sail netede de obiceig binelimitate,
une-orT forte moi, fluctuente, transparente tremurande compusede
tesut mucos descris de Virchow $i strnatut de retele vasculare $io
insule vasculare. La inceput se gasesc mai malt celule rotunde, mai tardiii
celule fusiforme sail stelate anostomosate intro ele.
Mixomele 6selor se desvolta de obiceill din elementele raduver, stint
de obiceiti combinate cu condrome si ajung une-ori la dimensiunT mari-
Fungusul ombilical formeza o tumor's: in forma de ciuperca, une off.
ulcerate la suprafata. $i consta dinteun plex de vase cu transformarea
hialina si cu substanta interstitiala mixomatOsii off sarcomatOsrt.
Acesta tumors de obiceirt dispare singura.
Mixomele se mai desvolta in sistemul nervos din neu.roglie si din nevrilem.
Une-orT se gasesc mixome in pulmonT, mai rare-ori in glandble
salivare.
Malt mai frequente sent formolo mixte. A$a sent lipome qi condromea
caror grasime sail substanta cartilagin6sa intercelulara se Inlocuesce de
albumins $i mucina, devin dar mixomat6se, Mai dese-off stint lipome
mixomat6se ajar de la inceputul lor. In pole se gasesc une-orT papilomemixomat6se.
Cand in substanta fundamentals se desvolta malts fibre a$a in cat tesutul
tumorei devine dur avem un rnixom fibromatos.
Na rare-oil sarcomele peleT stint de la inceput mixomat6se, acestea se
diferentiaza de formele simple prin bogritia lor in celule prin participarea
unel portiuni fibro-sarcomotose sail medulare.
Mixomele stint in cos mai mare parte tumorT de bung natal* call"
clack' se extirpeza bine, recidiveza fOrte rar, totu$I pot spare sub forma,
multiple si pot se fie vatamatOre organismului prin marimea lor. Ti itamental
lor e chirurgical.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XVII
Lipomul.
Lipomul este o tumors a unei varied-4T de tesut cdnjunctiv anurne ii
lesutului grgsos.
Acest tesut chptusesce, precum se stie, pelea, servind ca protector al
corganismulai prin aceea ca e r6u conducgtor de caldurg si ca atare se
opune la perderilt de cgidurg prin iradiere.
Grgsimea se mai ggsesce printre diferitele organe ca substantrt de um-
-pluturg, forte potrivitg prin mica:sa densitate, neingreuntind masa totalrt
a eorpului si economisand asf-fel forta muscularg, care trebue sg'l misce.
Tnv4:iluind organele, tesatul grasos le aprirg contra loviturilor exteriOre.
Asa grtsim atare tesut in jurul bulbului ocular in jurul rinichiulua, cordu-
Ill intro fasciculii musculari etc.
in tote acege perta, undo grasimea exists, se intamplg ca et sa se
-acumuleze In anurne conditiuni constituind atunci o lipomatosh generalisatrt.
A.cestri acumulatiune e datoriti de multe ors unel predispositiuni
-ereditare care anatomicesce e representatg printr'o vascularisare deosebitg,
care face ea resorbtiunea grrisimei sa nu se ptitri face usu. La acOstif 'Ate
mai confribue si faptul ca grgsimea se depune atunci sub o anti formg
care nu se p6te arde, nu se p6te elimina asa usor.
So stie el grgsimea din organism este constituitg de amestecul in proporti
tint variabile a urnagtorilor trot eteri neutril as glicerinei palmiting,
stearinrt si ole tla. Proprietiltile acestor elemente stint diferite. Asa oleina,
care se grisesce mai malt in pole si ca deosebire la indivizi mai expusi
frigului face ca gritsitnea de sub tegumente sit fie fusibilg la 20° pe cttnd.
grgsimea de la rinichi cu o alts compositiune e fusibilg numai la 25°
La copii se grtsesce o grasime mai albs, mai tare, cu punct mai Malt
.de fusiune. Grrisimea in organism este liquids si numai dupg morte se
iteire;te sub in fluenta schimbrirei de temperaturrt
La eopil exists cite o data o stare de lipomatosit, care din cause. tgriei

www.dacoromanica.ro
158 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
grrisimel face mai mult ofeotul until tesut dur, scleros, do unde numelede
sclerom sail liposclerosa, dat acestei stgri.
Prectspositiunea la proliferarea tesutului grtisos pots fi congenitalr.
si
creditaril. S'ar putea dice ca obesitatea creditarti a un lipom dif us generalisat.
La adulti acumularea de grrtsirne se produce de multe on in mod cristi
gat era an tot' omenii grad sent predispusi in Ingrroare, din potrivti
la multi din lipsa de oxidatie suficientil din nemiscare sail sub influenta
alcolulul on a altor conditiuni, dedublarea grrsimel a impedicatti si senasc
ast-fel conditiuni pentru producerea unei obesittiti.
Acosta obesitate generalil nil se pate numi n tumors. Sant cazuri ins6,
tend acumularea grrisitnei nu se produce in tate protile corpului intr'un
mod egal.
Asa de exempla, am avut ocasiunea s1 fad la copiii mid la noii nrscuti,
ingrilsarea enormr a unei extremitiiti datoritti unei acumulitri excesive de
grtisime printr'o lipsa de resorbtiune, cu atrofia muschilor $i 6selor; acesta
ar constitui o obesitate limitatil, care progresand a comprimat, a distrus
chiar tesutul muscular.
Considerand diferiti indivi4iobesi vom constata a la unii grlisimea o acu
mulatil mai mult la printece, la altil in spate, on in maini, oil in WA etc, sail
se pate observe contrariul, adieu in 6menii grad cari slabesc in urma unei
cure, sr vedem ca grrsimea din tate parole scade cu exceptiunea unor ptirti
care im'si perde grrsimea ; asa cate-o data', tot corpul define slab de tot,
numai abdomenul saki mamelele sari clite-o datti o al% parte a corpului
iii conserve grrtsimea. Une-ori acestrt grasime riimilne sub forma unel nodozittit"
a unel parti de grilsime limitats constituind o tumors.
Acesta se datoresce dispositiunei particular° a vaselor in unele reginni,
unde resorbtia este aneveiasti.
S'ati ubservat lipome congenital° la nivelul spintecriturei for embrionale
spre ex. a spinal' bifida.
Dacti grisim mai malt° lipome pe acelag. organism nu le considerrtm
ea metastase ci ca o productiune multiple,
In etiologia lipomelor se mai gilsesC i traumatismele locale ci iritatiunile
repetate.
Grilmildirea, de grtisime se pate gtisi $i in organele interne. Aici are o importantr
mai mare, La cord buniera ea prtrunde prin flbrele musculareei cu
tote ca grtisimea este tin tesut fortemole a prOpe liquid totusi acumularea
necontenitti nu este Mil Ere -care gravitate, cad prin presiunea ce exercitti
va putea atrofia distruge chiar parole vecine. La cord grilsimoa care la
inceput piitrunde intro fasciculele cordului pr3v6ca atrofia fibrelor musculare
cardiac° In toeing cum se atrofiazti muschil extremittitilor in pseu-

www.dacoromanica.ro
L1PO3I E 159
dohipertrofia muscularri. In aceasta bola copiii par bine desvoltati, dar
muschit se atrofiazrt pe and tesutul grrtsos se imultesce intr'un mod enorm.
Se nasce intrebarea dacil in aceste pseudohipertrofit, fibrele musculare
stint celo d'intiiii care se atrofiazg si griisimea se grilmiidesce pe urma
sail dada atrofia fibrelor musculare se datoresce insuficientei sistemului
vascular care provocrt in acelas timp acumularea griisimet Ast-fel consideratil
pseudohipertrofia aceasta ar putea intra in cadrul lipomelor.
S9 numesce lipom capsular o ingrosare mare a capsule): grrts6se a organelor
ca rinichiul inima, ochiul.
In aceasta forma grilsimea nu produce atrofia organelor ci din potrivil
ea se produce in local unde organele se atrofiazg pentru a umplea Ore-cum
spatial litsat gol. Ara so glisesc mase de grasime in jaml rinichiului, cAnd
organul este atrofiat 0 mare parte din local destinat rinichialut va fi
ocupat de o capsule grilsOsA, careia i se Foote zice lipom capsular.
In peritonert se giisesce multrt grgsime. Apendicele epiploice nu sunt
de cat ni§to mase grris6se, desvoltate mai cu soma pe intestinal gros. A-
ceste mase devin citte o data f6rte marl' in cat constitue o lipomatozil a
peritoneului. Ele fail forma unor polipi constituind adevArate lipome
polip6se.
Cand acesti polipi se ramificrt avem lipomele arborescente. Aceste lipome
pot sa se desprindrt prin rcisucirea sail compresiunea pediculalul
formttnd corpuri libera In cavitatea peritoneului. Atunci ne mai fiind
nutrit lipornul,degenereazil. Asernenea lipome polip6se $i ramificate se eisesc
In nivelul articulatiilor unde pornesc de in vilositatile sinoviale
de multe on in urma iritatiunel cronice a articulatiunei.
Lipomole se desvoltil sail In regiunilo, unde exists in stares normalg
tesutul grasos sad acolo uncle, exists tesutul conjunctiv lax, care se transforms
usor in tent grKsos. Putem gasi aka dar lipome subcutanate subaponevrotice,
subser6se, submuc6se, intrstmusculare, intraorbita]e etc.
Grasch in urma stadia]. al asupra lipomelor pole): a ajuns in convingerea
ca predispositiunea la lipome este in raport rovers cu bogrttia pelei
in glande. !lea bunioril se g4sesc f6rte rar lipome in palmii, unde sant
multe glande sudoripare.
Luandu-sl origina in tesutul adipos subcutanat lipomele vor fi la ince
put prof unde, dar pe masura ce crest ele so ridicii proeminend din ce
in ce mai malt la suprafata tegumeutelor. On ei grilsimei normalil de
sub pale, lipomul este format din lobult, dar exists totust deosebire asa
pe and in grlisiruea normalI aceltt loball sant egali in mrtrime, in lipom
el sent forte inegalt si mai mart.
Consistenta lipomelor variazil de ore -ce septurile de tesut conjunctiv,
ce separil lobulit nu all tot-d'auna aceiast grosime. Cand tesutul conjunctiv

www.dacoromanica.ro
160 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
e tot atat cat in tesutul gras obicinuit, lipomul va avea o consistenta
molateca qi s'a deosebit sub numele de lipom mole, pe cand se dice lipom
dur aceluia ce confine mult tesut conjunctiv care II da o consistenta
mai tare apr6pe fibrosa.
Un lipom mole se pito transform prin traumatisme repetate in lipom
dur Alto on pate supura, se pate ulcera, ei aceste ulcerafinni jail neer
caracterul gangrenos.
S'a comparat tesutul grilsos cu un fel de glandi monocelulara, al ciiror
produs de secrefiune e grasimea. Neil se produce turburarea de vascularizare,
pe care o presupunem a fi causa lipomelor, acoste gland° vor
-f7"
9
,
Fig. 45. Lipom al cafe
luera in mod vicios, exagerat, vor secreta mai multi grasim6, care sa va
acumula in interiorul glandel sail celulei de undo rezultil ca celula gras6sa
din tum6re este mai mare de cat o celula gras6sa normala, caracter
pretios pentru a distingo un lipom de un tesut griisos normal.
De altminteri caracterolo celulei din lipom sunt identice cu ale celulei
din tesutul gras normal

www.dacoromanica.ro
LIPOME 161
Lipomele pot ajunge la dimensiunl enorme, Cand cunt marl' prin greutatea
for cad. 0 trag cu ele pielea formand ca §i in peritonea tumori
atarnande polipose cart pot sii se necroseze. De obiceiii nu au o insemnatate
ap mare de cat numal prin greutatea §i prin diformarea ce
produc.
Made lung a studiat neoformatiunea gatului gros §i a cefel §i a gasit
ca, tesutul adipos se dosvolta sail in tesutul celular subcutanat sail in
grosimea §i dedesuptul aponevrosei sail intro muschi.
0 gravitate mai mare din punctul de vedere functional presinta lipomele
iii
Pig. 46. Lipom al vfel rodieat.
articulatiunilor. Acestea jenezI une-ori articulatiunile, ele se pot desprinde
§i forma corpuri libere intra articulare care asemenea jeneza intr'un
mod insemnat functiunea articulatiunilor
Lipomele, pe care le am studiat pang aid se mai pot numi homeoplastice
caci results din proliferarea tesutului grasos deja existent in local
uncle s'a desvoltat tum6rea.

www.dacoromanica.ro
162 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
Une-ori insa, de si malt mai rar, se desvolta tot din tesut conjunctiv
dar in locufi undo nu exists nici o celula grasosa. Asa stint lipomele
din partea corticala a rinichiului, lipo tele arachnoidei. Aceste lipome
se pot numi eteroplastice.
De ore -ce tesutul grasos se gaseste in apropierea tesutului conjunctiv
fibros in apropierea periostului, tumorile grasose vor fi amostecate demulte
on cu alto tesute. si vom avea tumori combinato fibrolipome condrolipome.
Une -ori vasele stint forte desvoltate in aceste tumori avem
atunci lipomele teleangetasice. Tesutul conjunctiv une-ori dintre lobuli
se calcifica sail se osifica dand lipomele petrificate sail osificate. Tesutul
conjunctiv se pdte muia producandu-se atunci lipome gelatinose, coloide.
De alt minteri lipomele au forte putina tendinta spontanee in regresiune.
lndividu.1 purtator de lipom pUte slabi mult Virg ca lipomul sa scads
In casurile acestea tusk' de multe ori capsula se va calcifica formand ast fel
o cdja calcara, ce va inchide in interiorul sari resultatul transformarei
tesutului grilses. Celulele grasose mor, membrana celulara dispare vom
avea atunci o capsula calcarrt, co include an fel de oleo de uncle numirea
de chist de oleil. 0 data lipomul transformat ast-fel iritii organele
cu. care e in atingere, se vor provoca aderente en diferitele organe, in cit
chistele oleiose, ce gasim cats o data pe suprafata ficatului sail a uterului
trebue sa stim ca nu stint alt-ceva de cat nisto lipome degenerate.

www.dacoromanica.ro
LECTILINEA XVIII
Despre Fibrome
Fibromul este o tumora al carat element principal este tesutul conjunctiv.
Notiunea de fibrom este asa dar diferentiatrt de a altor neoformatiuni
prin acesta ca e constituit de diferitele forme ale tesutului conjunctiv.
Acest fel de tumore se desvoltil in tegamente, in periost, pe mucosa
pe soros° pe sinoviale, in uter si in alts diferite organs. Gravitatea
fibromelor depinde in mare parte de sediul lor. Asa pe tend in unele
regiuni nu produc nice o turburare, elo pot pricinui mortea cand se desvoltil
in laringe buniOrli uncle pito impiedica respiratia sail in canaliculele
biliare, undo pot pricinut ictore grave, mortals chiar.
Fibromele din punctul de vedere al aspectulut for macroscopic sa pot
implirti in 1) fibrome 'imitate tuberose tart si mot 2) fibrome difase sail
elefantiasice si 3) fibrome verucOse.
Cornil si Ranvier le imparte din punctal de vedere al structurei for distingand
si fibrome lamelOse numite si corneene din causa asemliniirei for
cu tesutul cornet si in fibrome fasciculato.
MITA cum se gliseste in tesaturile fisiologice diferite forme de tesut
conjunctiv tot ast-fel se vor giisi in fibroma diferite dispositiuni ale elementelor
sale constitutional°. V om avea fibrome dure and tesutul conjunctiv,
ce be formezil va fi dens si fibrome mot and vor fi formate de tesutul
conjunctiv lax.
Exists totust forme intermediare. Une on un fibrom dur devine odematos,
elementele se depiirt6zil unele de alte.e, celulole se umfiA, si astfel
tumora se moe.
Unele fibrome apar ca ingrosgri uniforms superficial° ale and' regiuni
mat mica sail mat intinsa formand on simple hipertofit ale Wei un
fel de pachidermie si elefantia.sit (fibroma molluscum planum). Ele sant
de obicelli de originK inflamat6re, ineepand cu erisipele repetate care lash

www.dacoromanica.ro
164 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIO.A.
indarat o piele din ce in ce mai gross cu semne de proliferatiune si de
inflamatiune in jurul vaselor i cu dilatatiune a vaselor limfatice.
Proliferatiunile elefantiasice ale pole se presinta sub forma endemics
in zonele tropicale. Aceste neformatiuni se observii cu deosebire la membrele
inferior°, pe scrot si clitoris rare ori la cele superior° pe cand fata
§i trunchiul nu sunt mai nicT o datii atinse.
14
. '
Fig. 47. Elefantinza gambol.
Sibrome papilare. Une-orT fibromele iatl o forma papilara, mamelonatil.
La aceste neoformatiuni is parte pe langa tesutul conjunctiv si epiteliul
form and ceea ce se numeste papilome. La in cep u t papilele nu strabat straturile
acoperit6re ale peleT i suprafata aparo neteda : numaT cand opidermul in-

Unele forme de vegetatil papilare, care trebuesc numite fibromo presinta
une-ori. relatiuni en sistomul nervos, wt. suet naevii nervo0. congenitali,
desvoltati une-ori in jurul until nery periferic.
1 ibromul mole (fibrom areolar, f. molluscum, molluscum fibrosam) este
de multe ori creditar, congenital, multiplu, el s'a observat de Virchow
in trel generatiunT consecutive, consta din tumori compuse de tesut conjunctiv
mai lax, amintind ori tesatal celulelar subcutanat ori presentand
o structure particulars. .
Sectiunea e mai transparentii, prin require se obtine putin sue. Liquidul
obtinut este insa transparent nu so asOmana en acela obtinut in
carcinome.
Aceste fibrome apar ca nisce formatiuni de abea visibile une-ori obiciwww.dacoromanica.ro
DESPRE FIBROME 165
gropt sad. edematos degenereza i cade, se separa papilomele i devil
aparente avand forma dendritica sail forma de ciuperci.
Cate o data tumorele mei intrapapilare, cart presinta faqii coloide sail
edematase precum i cele chiar en total separate stint incapsulate do
stratul corms; in alto marl papilele raman legate printr'un strat epitelial
ca la vegetatiile tart, la come etc.
Aceste formatiuni papilare sent intermediare intre fibrome' ci alte neoformatiuni
ale tesutului conjunctiv la care apartine i unele excrescent&
conopidiforme ca proliferatiunile pelel din elefantiasa precum i neoformatiunilo
papilare din pachidermie. Stint dispus a distinge intro fibrome
papilare cu participarea proponderanta a tositului conjunctiv TeZI fig. 48
§i intro adeverate papilome sail papilome epiteliale.
Fig. 48. Fibrom papilar.

Au o consistentil destul de mole did sent compose din fibre mai rare si
-celule. Vasele for limfatice sent in malts cazurT fOrte dilatate si um-
plate cu celule, ce seamang cu tale epiteliale dar aunt mult mai palide.
Se vede bine desvoltarea for din endoteliul vague. Aceste celule
sunt fibroplastine, did din ele se form et fibre.
Fibromele limitate se giisesc de obiceiii Inchise in capsule din carI se
pot scot° forte usor asa in cat s'a file ca par inviiluite intr'o pang! &nosh'.
www.dacoromanica.ro
166 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
nuit insa ca nisce formatiuni lenticulare, emisferice isolate sail multiple
cari sail sunt ingropate in pele, situ aunt prevkute ca un pedicul de o-
biceid scurt. Alto -ori formika tumori marl.
Impreana cu tumori mail, se glisese de obiceiu si tumorT mai mien
respandite pe corp.
Pelea de asupra tuniorel de si tine -ori nu e modificata, adesea ori e
sbircitg, mamelonata si cAnd sunt mai multe fibrome stranse la un loci
-totii suprafata peat is un aspect mamelorat.
.1-
Fig. 49. Fibrom mole
e, cpidArm suNiat. c, cutis. n, nerd si a arteril dela earl porneste neoplazia
anal tesut conjunctiv lax, Intie acre exist& ,esutul grilses, f. n, inceputul teen-
OW muscular.

www.dacoromanica.ro
DESPRE FIBROME 167
Miciescopice§te tumorile apar compuRe din fibre ondulato fine dispuso
in fasciculi subtiri, cart nu presinta lush nici o data paralelismul ce es
.observii la tend6ne; Fibre elastice nu se ghsesc in fibrom. Venele
al peretii aderenti de tos dal d'improjur a;a in cat pe sectiune ele 14-
mane deschise.
Fibromele mot solitare se desvolta de regula din *tile mezodermului,
co formeza tact, cum e adeventitia vaselor, tecile nervilor
ei tesutul conjunctiv interfascicular, din tunica proprie a glandelor pe
laugh acestea din s^heletul tesutul al' grasos subcutanat. Fibromelc moi
Fig. 50 Fibrom mole, pe lunenlat solitar at pielel.
sunt mai bogate in celule §i erne mai repedo. Elo sunt cu totul nedurer6se
i nu devin inflamatoril de cat prin iritatiuni din afarrt, Tumorile
isolate an une-ori prelungiri nodur6se, Ele stint netede §i alburii la suprafata
sectiunel undo se vild fibrele ce compun tumorea sail dispuse
concentric formand noduli slii fascicali ondulati sal diem* paralol

www.dacoromanica.ro
168 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA.
sad se observe fibre imptislite In Vito directiunile ca un ghem (Czerny
Recklinghausen).
Rib 'Rind cu cutitul nu se obtine de obiceid nimic pentru ca suprafata
.sectiunel e uscata afara de casurile cand tumora a suferit degonerarea
mucosa.
In pelea care a,copera moluscul so gasesc glande sebacee umplute cu
sebum, care se p6te scote prin presiune golindu-le ast-fel de o parte din
continutul for ca aka numitul moluscul sebaceu sail contegios.
Aceste sunt importante numai prin aceia ca la formatiunile multiple
de noduri adese-ori pe langil fibromul moluse se gasesc 9i acele nodurT
umplute cu mase de substantll sebacee.
.C
9
6 e fi
r
PO'
0 0
-.5 :1 ,
1,r)
0. i'sf: ... -- 7. ', -,1:%'('' ' .
p. k . .- ' '-' . v
; P 1-, 1' ,
,..t, vl 54.= - '.
i.
,-, . 4 'Or ,' ....., 10
k44' ;.
e,
4j.t
16Y
17
O
.,
ro
2 a i,c2i,.
49
.11._411/451
aro
Fig. 51. Adeno fibrom al glande1 mamare. v) ven4.g) glands. c) fibroma
In yard glandelor.
Fibroma moluscum formeza pe mucosa nasala 9i pe cea uterine polipi
Acestia ad un pedicul subtire. Arterele pot educe destul sange dar vinele
sunt -comprimate qi circulatiunea find anevoi6s6 in ele se vor dilata de
uncle emoragiT 9i inflamatiuni, ce pro voc o proliferare continua a te-

www.dacoromanica.ro
DESPRE F1BROME 1t; 9
suturilor. Acest fibrom va fi edematos, mole grail de doosebit de un mixom
gelatinos.
In intoriorul tumorei fibromatOse se ggsesc deseerI nervl §i vase
isolate.
Fibroma slur e o neoformatiune alciltuitii din tesut conjunctiv dens ca
al tendonelor ; se desvoltii pe trunchini sau pe extremititti apiirlind de
obiceiii in mod solitar si a caret marina° variazI de la o gamalie de ac
pang la un diametru de un cap de om. Formatiunile isolate stair de
obiceiti profund in derm sunt bine circumscrise acoperite in suprafata cu
o pale netedti, §i name! cand confluezit la un loc mat multe formation/
isolate, snprafata tumor e! is un aspect glandulor. Considerand tipurile
fisiologice ale tesutului conjunctiv, gasim ca fibromele se desvoltg mat
ales in tesutul conjunctiv al pole!, asemenea in tesutul conjunctiv al muschilor
§i al tunicelor nerv6so. Une-orI se desvolta in glande (land adenofibrome.
Asa in glands mamarg ggsim membrane proprie une-ori molt
ingrovag acing glandular! aunt atunci distantat!. Cand coprinde toff acing
glandular! se form6za ceea ce se nume0e fibroma-mammae difusum tar
cand nu se formezil de cat ici colo noduli tar!, se numesce fibromamammae
tuberosum.
So mat ggsesc dese-orI in uter, apoi in intestine, in rinichi, float, palmoat
in formii de nodositiltl.
k '
.--
,---,- ,---'''',,'-,----__,
../....""......-
c...
.-----W
/?,:f::Ii
,s,.., :p__-,.',----,,..-__
-7------_ -___-L---
......-----....,..
------------.____ --.--._.
=,...,----_,...,_->:2- --c.15a,-------
Fig. 52. Nenrofibrom (Botha iritabil) en firbre nervose. fa) eelnlele fibromulul.
10 spat linfatio en eadotelil proliferate. g) eelnla ganglionark
Suprafata sectional tumorilor isolate are un aspect alb stralucitor
noted, uscat, presinta 6re-care asemiinare cu tondOnele §i are o structure
omogenti. Fibromele tar! se desvoltg Meet si pentru a se desvoltii in
dorm distruge prin cousistenta for tare tesuturile normale d'imprejur.
Fibromele mamele'or se desvoltii de multe art in jurul unor canalicult
normale sOii neoplastice (adenofibrom) Fig. 51, une-ori se ulcereaza
12
arrs do anatomic patolegicii.

www.dacoromanica.ro
170 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
§i in acest cas se pot confunda cu carcinomele. Mai malt Inca, se intampla
une-ori ca sit fie o forma de fibrom nodular sail tuberos al mameld,
sit se extirpe tumors si apoT sit se formeze no! nodal! in jurul
altor acini glandular!, formatiune care se p6te lua forte qor drept o
recidiva a cancerului banuit fare ca inteadever sit fie casul tine! tumor!
maligne.
Fibromele se desvolta dese-ori din membranele ce inveluesc nervii
formend neurofibrome. tim ca imprejural nervilor avem o prima tacit
numita §i perinevrina interns o a doua numita teca lamelosa sail perinevrina
externs Lila fine o ultima teca numita tti epinevrina. Fibromele
se desvolta dese-ori din tem lamelosa dar de tale mai multe or! din
perinevrina interns. Nervul cu tumorile acestea fac impresiunea unu!
varicocel.
Recklinghausen a atras atentiunea asupra faptalui crt nervil jots un
rol important in desvoltarea fibromelor prin aceea crt tosutul conjunctiv
e.:-121
"7" -- IT.
id* ).
CD
Fig. 53. Nodal fibres proiand dosvoltat In (oral until near. e) opitel subtiat.
b) vas, s) glands sudoripare,f) fibrom.
care se desvolta din tecile nervilor comprima elementele nervdse ast-fel
neurofibromul do ..la inceput se transforms in fibrom simplu. Fibromele
ce se desvolta in grupuri si ass numitele tumor! iritabile start in raport
vedit cu nervii, ele formoza obicinuit nodal! lenticular! dose -or! si no-

www.dacoromanica.ro
DESPRE FIBROME 171
-chili mai mart, distingendu-se printr'o sensibilitate specialit. Un atare
fibrom iritabil e representat In figura 53.
Tumora compusa din fibre concentrice si asedata in profunzime are
-central format de un vas cu peretit ingrosati. Tumora se asoza In adon-
-cime. La periferie se gasesc nervT ingropatI in tesut sclerotic. Tumora
conga din fibre lungi, subtiri in unele locuri fusiforme saii fibre um-
[late, In maciudi si prevadute en nuclei ; contine multe capilare si
une-ort multe spatiurt limfatice. Spre centru se gasesc fibre nervosa
-mielinice si amielinice, id' colo cite o celula analogii celulelor ganglionare.
Ar trebui sit mai arnintim aci o forma de fibrom care se produce o
data cu hipertrofia pelei si pe care am gasit'o intr'un cas do angiom racomos
al pielei degetulai ; in acest cas am gasit pe langa nervi fibrosi
ingrosati, corpuscali ovali, de marimea unor b6be de lints care se pot considera
ca nisce corpuscull: at MI Pacini fibromatosi.
Variotatea de fibrome numita fibrome muct5se se caracterisa prin aceea
-ca in tesutul for se gasesce infiltratii mucina. Nu trebuesc confundate
cu fibromele mixomat6se cart contin tesut mucos.
Virchow7a descris fibromele capsulare, care se desvolta, dupil cum
area si numele for din capsulele organelor (pulmeri, inima, spline, ficatu).
Cand aceste turnoff ajung la ore care marime capita o structure
lamelosii presentand un ordotel printre lamcle si spatiurile largl de
nature limfatica. Ne intrebam data aceste formatiunl, de obiceia de natura
inflamatoria trebue privite ca fibrome.
Terminatiunea fibromuluT dur e variata, une-ori se produce o degene-
'rare grass, une-or): o osificare sail calcificare. Fibromele aceste periostice
calciScato se deosibesc de tumorile os5se prin aceea ca sent mobile pe
-os. Adevorata osificare a fibromului: se eisesce forte rar. Alte ori printr'o
bogatie mare in singe, interiorul tumorel Vote ajunge la un fel
de inmuiare si la o forma teleangiectasica prin dilatarea vaselor si mai
departe se pot forma adevarate chiste sanguine. 0 atare forma de fibrome
devenit critics e representat in figura.
Acosta forma o tumors de marimea unel nue): cu peretiT grosT si ri -
gidi continond singe si pigment sanguin a caret transformare teleangiectasica
represinta o varietate de fibrom cm dilatarea spatiilor interstitiale.
Causele fibromelor smut necunoscute, nu avem elemente positive pentru
a explica producerea lor ; dose -ori se presupune o stare de predispositittne
ereditara, acesta insa nu se 'Ate constata tot d'auna. In cola mai
-mite casurl apar fibromele inci din prima copilarie si se desvolta inset in

www.dacoromanica.ro
172 CURS DE Al ATOM1E PATOLOGIOA.
Totti§i se observil fibrome si In locuri uncle nu a fost nicT o iritatiane.
Considerarea lui Recklinghausen a tecile nervilor ar fi origins acestor
formatiuni, nu ne da Inca un element pentru explicatiunea pentru
ce tecile nerv6se pot ajunge sa produce aceste neoformatiuni. Nu este-
namer gi, marime. In unele casuri s'ari acusat iritatiunile locale, dupil cum
results din unele observatiuni de casuri in cart lesiunea tesutului a
fost origina acestor neoformatiuni. Asa midi traumatisme ce au produs
ruptuff de fibre musculare si mid emoragil au fost dese-ori causa desvoltarei
fibromolor.
S'a observat ca 6bromele peretilor abdominali se gUesc numal la femeile
care au avut multi copii asa ca peretiT for abdominali a:i fost dieting.
S'aq grisit une on cotpt strilinT in interiorul tumorilor asa in cat a-
cestia s'at considerat ca provocatorT at neoformatinne1 prin iritatiunea
for asupra tesuturilor, Asa s'al gisit fibrome formate In jurul unor pa
rasiti ca cisticercul.
0 .14,_
-1.._,_je_.___"""
Fig. 54. Kist fibros hemoragic. ni) membrane kistulal, p) pigment sangnin. vre) vas
dilatat on endoteliile proliferate.h) vas on continut hialin. c 1) tent fibros.

www.dacoromanica.ro
DESPRE FIBROME 173
urr do resolvit nici chostiunea dacg tendinta la aceste neoformatiuni se
zitse$e sag nu din viata intra-utering.
Fibromele nu se reproduc 4i nu (Jail metastase trcbuesc dar considerate
ca tumori de bung nature.
Une-ori fibromele se transformg in sarnome tumor derivate tot din
tesut conjunctiv dar malign°. De aceea fibromele trebuesc operate Inainte
.0e elo sil incerce acestg modificare.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XIX
Despre Cheloid
Cheloidul se asemana malt cu cicatricile hipertrolice, dar trebue con
siderat ca o afectiune aparutil spontaneii fail ca sa fie urmarea simply a
until proces infiamatoria fare sii fie an tesut nienit numai sii inlocuiascrr
o perdere de substanta a tesuturilor.
Cheloidul este o neoformatiune a pelei proeminand une-ori la suprafata
ei, alte on intindendu-se la acelas nivel cu pelea presentandu-seune-ori
ca o tumors lungiiretil, turtita sail radiate sail ca o masa, ciliadrica,
grcisti difusata In tesuturile d'imprejur.
Colorea cheloidului este mai mult alburie une-ori putin rosieticii, su
prafata e Lucie rare-ori acoperitil ca firistire de par, epidermul este intins
si greil de ridicat cu dermal dupe partile dedesubt. Desvoltarea
cheloidului nu se 'Ate urmari ea precisiune, de obiceia consta dintr'unul
sail mai multi noduli earl dupe durata de luni si ani confluezti formand.
o singurii neoformatinne.
&dial cheloidului esta de obiceia regiunea lombara si regiunea sternala,
se gasesce si la egg is spate si la extremitati. Neoformatiunea.
acesta este persistenta taus): am viidut ca si Alibert si Hebra o disparitiune
spontanee. Albert a descris douse forme de cheloid pe uno:ele
numesce cheloid adeviirat sail forma idiopatic in opositiune ea cele
l'alte, anume cu formatianile hiperplastice provenite din cicatrice, pa
care el le numesce cheloide false. Istologi! $i clinicianii not au primit.
in sfirsit divisiunea care pe laugh' sus numitele felurI de cheloidi contine
si o a treia anume proliferarea mamelonata a cicatricelor.
Cercetarile istologice an arlitat a la cheloidul idiopatic sail adevorat
corpul papilar, si prelangirile interpapilare ale stratuld lui Malpighi
apar intacte. Pe acesta se baseza consideratia acestei neoformatiuni ca o-
formatiune adaogatii pe cnd is cicatricele proliferante, la earl lipseseaceste
parti ale tesutuld normal ele s'aa inlocuit prin mese de testa con

tumor): ale tegumentelor se generalisezr prin acoia ca apar spontanei!, se
inmultesc intr'un mod enorm si anume diva numeral formatiunilor patem
stabili diforitele grade de predispositiune la acea stare morbidA.
Me cred Indreptrtit pontrn acestii piirere beset fiind pe observe tia
multor casurl de cheloid multiplu, pe care le-am ve(jut desvoltandu-se
ei cart s'ar putea u§or pane in rindul neoformatiunilor pole]: care se gewww.dacoromanica.ro
DESPRE OHELOID 175
junctiv ale tesutului distrus prin formatiunea ulceratief sail prin supuratiune.
bunt cum se 'Ate diferentia pe tale histologicr tot ast-fel se 'Ate spune
i pe cale clinics ca deck' neoformatinnea s'a desvoltat spontanei avem
aface cu un cheloid adeverat, §i cand se desvolta dint'o cicatrice avem
un cheloid cicatricial.
Pentru diagnosticul clinic just al adeveratului cheloid trebue srt spunem
ca forte des caractere particalare congenitale ale pelei unor regiuni, predispun
la acestii turburare. La sweetie apartin casurile in care cheloidul
so desvolte sub forme multiple §i in mod spontanei 9i acelea la
cart prin anume lesiuni ale tesuturile prof undo ale pelel, se produce
u§or formatiuni in forma do cicatrice, care ced6zrt extirpatiunel numai in
mod trecetor, tact se desvoltA, merest din noa. Fara se fie vorba de diatesrt
in subiectu] nostru cred, a so pate constata ca anumo forme de
Fig. 55. Cheloid desvoltat din o oioatrioe sifilitic5, e) epitel subtialg, stratul
superficial embrionar.k) Cheloid.

www.dacoromanica.ro
176 OURS DE ANATOMEE PATOLOGNA
neralisezh dar cuprinde name tegumentele asa in cat regal organismulai
nu se pntea considera ca predispus patologicesce.
Cheloidele apar, daph cum se stie, ca formatiuni solitare de obiceiii,
si trunchiul mai ales regiunea sternalh este local for de predilectiune.
Nu se pdte explica aceste localisare. Chiar in formele multiple extremithtile
rilman complect indemne ; cel putin dintr'un mare num& de diforite
forme do cheloid pe cart le-am observat.
Mai se cunosc si unele casuri, de neoformatiuni in formh de cicatrice,
in forme, de pernite (adeverate turnori fibrese) la degetele mainilor
°i ale piciiirelor, de si aceste tumor'. se inrudese si histologicesce cu cheloidul,
clinicesce Mgt sent alt-fel de turnoff.
Modifichrile anatomic° ail fest bine studiate. Pe cand cicatricele atinge
tot mezenchimul, la cheloid e vorba de neoformatiunea tesutulut fundamental
al pelei. Imprejurarea ca dese-ori cheloidul se desvolth duph perder):
de substantil in local cicatricelor si intocmai ca cicatricele face pro -
babil ca insusirile acestei tumori sg, fie influentath de insusirile regiunei
uncle se desvolth. La cheloidele cicatriciale tinere so pets observa cam
fibrele dare ale cicatrices se moo si se desfac in fascicule de celule f a-
siforme care represinth in mod monstruos reteua cicatricialh, in acelas
timp vasele de la periferie proliferezh pe cand vasele din centre devin
stramte si rare. Cheloidele formate dupi inflamatiunile sifilitice se deosibesc
prin boghtia for in celule si trecerea spre granulatiuni pe cand
cele cu o bash tuberculosh aunt grace In celule si asentrimat6re cu tesaturile
conjunctive sclerotice. La cheloidul idiopatic lipsesce feudal cicatricial,
si chiar so deosibesce prin mai multi independ.enth si an sedil
mai prof and asa in cat papilele rilman phstrate. Cu deosebire sent inte-
.tesante casurile de tumori cu aspect tendinos, regulate, aselate paralel
cu suprafata ; aici so ghsesce desvoltandu-se in acelasi timp spre suprafati,
vase limfatice largi, verticals ingrosate, cu endoteliile proliferate.
La unele cheloide concurs, ca elementele pole! si reteaua celularh d'imprejar,
anume cand unele grupuri de celule devin sclerotice sail hialine
se gasesce dese -ort Intro acestea o retea de celule mai'., stelate sal in
phi ajen.
Des pre iqtztom
Se dit numele de xantom unet forme de pete sad de noduli cart se
presinth cu o coloratiune galbenh inchisI on deschish proeminand slif
nu pe tegument°, une-orl isolate alte ori confluent° fhrh fenomene subiective
si frtrh tendinth spontanee in disparitiune.
Persistenta afeetiunei si consideratiunea eh acesta in unele casuri are

www.dacoromanica.ro
DESPRE XANTOM 177
nicl odata desquamate $i nu stint de loc durer6se la atingere.
Xantomul tuheros gi tuberculos. Acosta se deosibesce de forma pro-
o mare tendinta de a se intinde Si sa °cape diferite regiuni ale corpulut
face ca acesta stare patologica sa fie considerate clinicesce ca u neoformatiune,
ceea-ce se adeveresce si prin examenul sZEil istologic.
Xantomul plan. Acosta formeza nisce pete de marimea unghieT degetold
celul mare, une-ori mai marl, albs galbui sail galbene ca larndia.
Se gasesc obicinuit la unghiul ochiulut sail pe pleope de ambele parti,
mai des simetric. Se pole gasi insa si in alto pirti ale feta pe obraji
pe nas, la cefa si in unele °marl si pe mucosa gore!. Pye Smith a
gasit asemenea pete in faringe si in esofag. Legg la bifurcatiunea trachei
si in capsula splineT, Virchow vorbesce de un cas din clinica lui
Giaefe, uncle an xantom se desvo]tase pe cornee si asa mai departe.
Pete le isolate aunt mot, au o suprafata neteda mittasose, ci apar la o ilnminare
laterals deosebindu-se de pelea de prin prejur mai mult prin
coloratiune de cat prin vre-o modificare a nivelulul pelet.
va
=7.
gf.
eWer-
11
,
-
,stt;
_GT')
711,
""1:-.
Cl,
Malpighi. Vasenle obatal Int Malpighi
Fig. 56. Xautom at cotuln1. rm) rite luI
a) earioehinesa. v) Vas smgnin ea endoteliI tnmefiatt. el) vase limfatiee dilatate.o,
eelnle endotoliale nmplute en granulatinnI galbene.n) uerv.
Petele isolate se vo'd une-ori compose din mai multe mid formatiuni
mai ales in formele undo in interitoriul regiunet palate pelea se presinta
putin nodurosii.
Pelea transformata in xantelasma so pete ridica user in cuts, $i
smsatiunea degetalut nu e malt diferite de aceea pe care o dX ridicarea
tine cute de pele normala. Petele isolate stint bine delimitate, nu sunt
Zr

www.dacoromanica.ro
178 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
cedenta prin formatiunea de noduri $i noduli earl apar sub diferite stars
si marimi, cat un bob de lints sail de fasole, in forma de noduli isolati
sail contluenti care se presinta ca un conglomerat de tumors lobulate.
Xantomul presinta forme rare de bola. Un atare cas am avut si eu ocasiunea
s'a ved, un bolnav de cirosa care suferea de o xantomatosa generals
si avea t' to suprafata corpului acoperita cu noduli xantomatosi. In casurile
de formaiiuni xantomatise generalisate se gasesce pe langil formele nodurose
si formatiuni do pote cad se gasesc mai cu soma la locurile de predilectiune
pe care le-am enuntat mai sus. Forme le nodurase se mai deusibesc
si prin turburarile subjective, co le insotesc pentru ca formatiunile
isolate de multe on aunt durerOse spontanea si.prin aparitiunea for in articulatiuni,
nu numai ca turbura miscarile dar chiar cele mai midi mischri
musculare produc cele mai neplacute sensatiuni durerose. In legatura stransa
en formele nodurose stet tumorile xantomatose care aunt neoformatiunile
isolate de marimea unei nuel pan' la marimea unui 01 de &nil, earl
se gasesc mai ales in jurul articulatiunilor.
Unit observatori, earl Bustin o relatiune intro icter qi xantom, recunose
singuri c:1 dese-ors icterul a existat mai multe luni chiar ani inaintea
xantomelor oi iu alto casuri icterul apare mult timp dupa stabilirea
xantomului. Nurnarul casurilor in care a coincidat icterul si xantornele
e mai mic decat nunikul casurilor in cars xantomele s'ail gasit
far' nici o relatiune cu icterul.
Cercetarile anatomice ne arata ca petele si formatiunile de noduli a
aceasi structure asa in cat tote felurile de xantome ail aneeasi importanta
istologica.
Cele mai fine modificari arata un incepnt de iritatiuna in tesutul subcutanat
Cu neoformatinne de celule care ating de o potriva tote elementele.
Primole constatari dates' de la Pavy, care pe langa neoformatiunile
conjunctive gasise in traectele fibrose nuclei de grasime si-corpuscull grasoll.
In privinta originei coloratiunel galbene a acestor neoformatiuni coin
spume numai ca va derive sigur din grasimea, care este aseciata aid in
masele nucleare galbene dar nu s'a constatat data acesta materie colorants.
vine din bilk' dupa cum as sustinut Hutchinson si Fagge.
Nodulii superficiali de marimea unei linti, pane la aceea e ling fasoli,
cu aspect mdle glandulos, cubire gall era aunt fibrosi, sectiunea are
o culore albs-galbue, bogata in sucuri, formate dintr'o retea fink' conflu
ents patrumjend Orecum in tesuturile d'imprejar.
Epidermul e subtiat sl dupil cum apare dupa figura este de obiceia
lipsit de papile, lei cold se vild glande sudoripare si glande sebace&
proliferate.
Strata lui Malpighi contir e celule atrofice, multe elemente tinere §i

www.dacoromanica.ro
DESPRE XANTOM I*
ici colo divisiuni celulare directe. Stratal celular cel mai profund ester
pigmentat are colore inchisa. Imediat sub epiderm se gilsesc vase limfatice
cu celule endoteliale umflate. Laugh' acestea, stint vase sanguine mici
mai malt sail mai putin obliterate cu endotelii asemiiniltare §i ici cola
cu continut hialin. Prtretii vasculari sent ingropti §i formezrt in totalitatea
sa o rotea concentria, sinu.6sa a crtror spatiuri comanicilnde sunt
eiiptuOte sail umplute de un strat de celule umflate mici, grilbui continend
piclituri de grrtsime.
In cutelo intermediare se gilsesc mase de pigment rotundo r(*): galbui
fibre hialine §i elemente musculare netede. Sistemul apartinend tuna
vas, e separat de tesuturile d'imprejur prin spatiuri limfatice mai maxi
Prin desvoltarea excesivrt a anal sistem canalicular (1r) vasele (V) Cu.
endoteliile proliferate vor B oomprimate.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XX
Con drome
Tamorile de cartilagiti se cjic condrome, sail encondrome. Ele se grtsesc
pe cartilage, periost in 6se, in rraidu.va 6selor in tesutal conjunctiv qi in
alto pIrti. Dacri sunt la suprafata osului li se da numele de econdrome,
dacti sunt spro mtiduva atunci se dice encondrose rezervand numele de
condrom pentru tumorile, care se glisesc in organele parenchimatOse, in
-testical, parotide, In mawhi etc. Dar tote aceste denumiri nu ati mare
importantrt.
Condromela seat frequente pe periostul falangelor in apropiere de articulating,
cate o data se desvoltil chiar in articulatiuni din cartilagele
reticulare. Condromele din articulatitmi au une-ori o basN, mare de implantatiune,
alte-ori sunt pediculate. Pediculul pote sa dispara si atunci
avem aceea ce se numesce corpusculii liberi ai articulatiunilor, cari data
stint calcificati fail numele de artroliti
Ace5t1 corpusculi se fort:aka une-ori din periost alte-ori ei se formeza
din sinoviala articulatiunei; sinoviala proliferOzil, da ramuri, care devin
fibrose apoi cartilagin6se °i in arra se pot calcifica sail osifica. Sant
§i artroliti traumatic).* earl nu trebuesc confundati cu ace5tia. Artrolitii
traumatici suntrezultatul morel unei portiuni din cartilagiul articular
nu constituesc o neoformatiune.
Eccondromele mai sunt frequente pe cartilagele costale, pe cartilagele i n-
tervettebrale si po tale ale organelor respiratorii. Condromele caller respiratorii
se desvola de obiceiti spie partea interne turburand une-ori respiratiunea,
alte ori se produce un fel de su.dare impreunii a inelelor cartilagin6se
ale trarthei, care perde malt atunci din soliditatea ei.
DacK grtsim in cartilage sail in mijlocul 6selor o tumors cartilagin6sa,
care se desvoltti din ce in ce sail sub periost, acesta cred ca no indica. ca
a riimas indiirrtt la formatiunea osului germeni de cartilage cari nu all

Unole condrome sunt bogate in oolitic) allele presintii putine.
Este interesant faptul ca tumorile se desvolta mai ales in anumite locurt
§i anume in regiunile undo 6sele se osifica tarp.
Condromele sunt tumor!, ce se produc mai des la omenii tineri.
De multe ori condromul se desvolta dupes un traumatism, o fractures
de exemplu.
tilt ce este divas Blumenblachi sail sincondrosa sfeno-occipitall
; aid este local undo la embrioni s'a sfaqit corda dorsals, despre
care am vorbit, §i ale caret restart se gasesc in cartilagele intervetebrale
§i in corpurile vertebrale. Sudura acestor doug 6se nu se osifica
de cat in timpul pubertritii. A§a dar la basa craniulul la nivelul terwww.dacoromanica.ro
CONDROME 181
fost intrebuintate pink' atunci §i care lash mai tardiu gasesce ocasiunea.
de a se desvolta. In arma:unui iritament formand une-ori nisce tumor!, in
substanta compacts a osului. Aceste tumor! sunt latente, osul proliferezii
formezil lamele not, ca sil acopere tamdrea dar crescerea tumorei e malt
mai repede asa in cat invinge osul §i iese la suprafata. Aceste tumor!
all de obicelil o forma lobulata, nodur6s11. Intro lobi se gasesce tesut conjanctiv,
tumorile desvoltate din periost nu au stadiul latent §i se desvolta
de obiceiti la individi cu virsta mai innintata.
z
Fig. 57. Enchondrom al limber. a, arterti mica. i, fibre musoulare, Z. tesut gritsos.p.
lobull eartilaginosl desvoltatl pate la spatinui largl preformate. i, parte vertienlata
a cartilagiulul. e, vase penetrind In tumors. o, pill! calcare.

www.dacoromanica.ro
182 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
minatiunet cOrdel dorsale se gasesce une-ors an cartilagiti forte mole
compus din celule marl rotunde sail stelate. Din acesta se nasce encondiomele
sfeno-occipitals. Aceste tumori pot comprima creerul §i mar
ca soma, bulbul si protuberanta, care it sant invecinate.
Fara sa fie do nature maligna condromele sunt forte supgratdre cate-o
data prin desvoltarea enorma ce pot atinge sad din cauza localizarei for
-asa ie ea condromul limbet
S'ai'l observat metastase in ganglioni §i in pulmoni. S'aiI gasit apoi
mics portiuni de encondrom in vaselo sanguine si limfatice a§a In cat
unii pun condromele printre tumorile maligne.
Dap cum avem in starea normala diferite forme de cartilagiu tot age
avem si diferite feluri do condrome: reticulate, fibrOse hialine.
In anume reginni, uncle exista cartilage fibrese sag reticulate se vor
nate cate o-datti tumori, compuso din acelasi tesut. Exista inch' o forma
curiosa a con.dromulut en celule stelate, care se &ewe in parti mei in
parotida, in testicul, in glandele mamare, avend o stractura ce seamana
'Ate cu cornea, mai malt de cat cu cartilagele, din cause ca are celule
asemenea acelora din cornea; dar §i la animalele mai infericire se gasesc
-atari cartilage stelato.
Condromele din tesuturile mot sent mai tot'deauna tumori mixte.
-Condrome pure se ggsesce !mil in urmatorele regiuni: in glandele salivare,
in glandele genitale, in tesutal grasos subcatanat, in pulmoni §i
in aponevrose.
S'a observat ca de obiceiti condromele pulmonare se desvolta catre hilul
acostui organ. Condromele glandelor parotide derive dupil Virchow din
sermenii embrionari provenind din rudimental urechet externe.
Un caracter al condromelor este si acela ca ele contin vase pe tend
tesutul cartilaginos normal e lipsit de vase
In condrome nu gasim dispositiunea aces regulatil in siruri a celulelor
-ca in cartilagiul normal ci avem corpusculi forte marl langa altii forte
mid fruit nici o ordine.
Capsule le corpusculelor devin din ce in ce mai marl conflueza si formeet
adevarate chiste in care proliferoza celulele cartilaginOse.
De multe ori sa depun grad calcare in tesatul cartilaginos al encondromelor
direct sail dupe ce s'a format un tesut osteoid cum se intampla
de obiceig in osificarea normalii; avem atunci condrome osificante.
Condromul se combing adese-ort cu carcinoma] iar osteoid condromul
cu sarcomul
Condromul osteoid contine de obiceiti celule ramificate fare capsule.
Substanta intercelalara e dense, omogena, formeza une-ors o retea cu 0-
-chfurt forte midi. Prin forbore acesta substanta da gelating nu condrinit.

www.dacoromanica.ro
CONDROME 183
Osteomul este tumorea constituitrt de tesutul osos. i aei putem deosibi
forme mai generale si locale.
Ostoomele generale sail multiple, ca si fibromele multiple coincid in totd'anna
cu 6re-care ereditate sail aunt tumori congenitale.
Pentru ca srt se desvolte tum6rea multiplg, trebue ea germenul tuinord
srt fie in embrion, sg fie format intr'un timp unde sistemul osos intreg
e representat de o grupg de celule, de exempla, de o parte limitata,
undo e destul o turburare 6re-care pentru ca apd.sg so determine
de grupul acela de celule ale embrionuld lesiunea in tote partile, dupg ce
aceste pgrti so Tor diferentia.
i mai malt inert osteomele acestea multiple sunt ereditare. V'am pomenit
deja, and am vorbit de hipertrofie, despre aces`e tumora curiose,
exostosele multiple in apropiorea articalatiung, niste tumori stalactitiforme
cad inconjOrg extremilatile osului sail earl' se prelungesc dealungui
tendonelor. Aceste tumor): se desvoltg, cat() o-datg impreung cu
gigantismul adicl 6menii enormt, uriasT, all de multe ori aceste osteome
multiple; ceea ce aratg ca data omul trece ea ingltime poste limitele
normal°, atund planul organisgrei nu este bine stabilit, nu se °pro+
in acelasi moment, mind organele Si -ail tertuinat cresterea, ci atund re-
Alte on se produce pe laugg calcificarea condromulnl. si o inmuiere
a tumorei o liquefactie a cartilagiului cu formare de chiste.
Se mai pot() gilsi forme de degenerare ca amiloidul care so ggsesce in
substanta intercelularg sail chiar in celulele condromului
Frtrrt indoialg ca aceste procese regresive sunt posibile numd din pricing
ca acest cartilagiii nu este alcrttuit in mod definitiv, masa hialing a
eartilagiului devine mai m61e. gelatin6sit sag mue6sg chiar si se produce
atunci condromul gelatinos pi condromul mucos.
Ditch intr'o atare formg avem §i tesut mucos pi tesut cartilaginos
tumora va lua nurnele de condrom mixomatos egad elemental cartilaginos
e mai abundant .i do mixom cartilaginos cand din contra elementul
mucos predoming.
Mai sant si forme de condrome nurnite teleangiectasice, forte bogate
In vase.
Ele incturcg de multe ori o transformare calcarg. Degenerarea for se
face printr'o metamorfosg grilsosrt a celulolor pt o transformare mucosa
a substantei intercelularo. Ast-fel tumora se m6e, devine cisticg, une -ori
se ulcereazg se produc emoragii in tumora, in urma crtror se grtsesce
une-ori chiste umplute cu un liquid bran.
Despre Osteome

www.dacoromanica.ro
184 OURS DE ANATOMIE PATOLOOICA
mane Inca indgrat cute o-datg material care se useaza met stop sat
intr'un mod noregulat. §i la uriasi pentru sistemul osos exists material
mai mull chiar de cat trebuia pentru an arias, asa in cat dupg ce s'a
desvoltat osul se vor desvolta mase os6se in jurul articulatiunilor. Atari
mase os6se se nasc une-off sub influent() trofice, iritative sari nervOse,
precum este casul la acromegalie, despre care am is cute -va cuvinte.
Exostosele stint formate de tesut compact. Pe mania ce ele se desvolta,
partea centralli devino spongi6sa, apol se formeza o cavitate medallied
care corn unicg cu cavitatea medulara a osului pe care s'a desvoltat.
Exostosele se desvolta la Omenit tineri.
Osteomul pate sa fie tare, scleros, sari eburneu, alto ori e mai spongios
si aceasta depinde si de felul osului care emits tumarea. Spre exemplu,
asupra 6selor capuluT vom avea un osteome eburnee, de obiceig multiple
adica an osteom cu o structure particulars concentricil amintind fildesul,
intro care exists intr'o dipositie dostul de regulate nisco corpusculi sari
celule os6se. Se presinta ca tumori mai raid sail mai mad emisferico.
Alto ori osteomole mai en soma din regiunea 6selor spongiose sou in tesaturi
moi stint formate de tesut spongios.
Osteomul se pdto desvolta si in mijlocul 6selor sail asupra periostului
cats) o-data ca nisce tumori limitate si netede.
Osteomele denture stint formate de imultirea cimentuluT dentar. Cand
umora e formatil de denting* avem odontome.
Osteofitele sunt nisce vegetatiuni aspie, si cute o data formand nisce
prelungiri forte ascatite stalactitiforme desvoltate din periost.
Acestea stint do multe ori de nature intlamatorie, In jurul unei nice -
ratiunT se pot dar produce asemenea yegetatiuni os6se si pentru acesta.
trebue 6re-care predispositiune ca osul sa, tail Ere -care proliferabilitate
ca sa product aceste vegetatiuni os6se.
Acest proces se mai numesce periostosa, termen care trebue bine difereqiat
de hiperostosa care insemneaza ingrosarea until os Intreg sail a unel
portiuni mad de os. Leontiasa os6se e o hiperostosti a 6selor fetel asociata
de multe ori ca osteofite si exostose.
Osteomele aunt forte importante cand exists pe anume 6se pe basa
craniulul sail in lighian. Dacg spre exemplu in basin se produc nisce
proeminente ascutite spre interior, acestea pot forma o piedicg gravy
pentru facers. Osteomele basei cranialui vor produce compresiuni cerebrale
grave.
In unele reg:uni se observil osificarea unor tend6ne. Acosta se gasesce
mai ales la muschii adductori ai cdpsei, la calareti, In muschiul deltoid
la purtatorii do puscg. Acosta osificare e datorita iritatiuneT acelei
regiuni.

www.dacoromanica.ro
OSTEOM 185
Calusurile luxuriante pot fi privite tot ca osteome.
In general putem lice ca une -orT calcificarea, despre care am vorbit,
pots sit fie substituitil do o adeviSrara osificare §i atunci putem vorbi de
un osteom. In meninge mai cu sOrog la omenii Mtrani, in partile laterale
sail cbiar in 0i:tile medians se depun OUT grilse de 6se. Nu numaT
atat, dar cate o data pseudomembrane vechi pot sil se osifice in loc sli
se calcifice, adicA se pot organiza intr'un mod 6re-care, filril indoialrs cu
totul rudimentar, adicil vom gilsi lamele peste lamele, nisce Mille osOse
i din distantii in distant vor fi nisce canale cu vase, un fel de canale
ale lui Havers.
Data se &ewe une-ori mai multe osteome pe acela§i individ nu insemn6zrt
di exista metastase ci multiplicitatea provine dints' un iritament
ce lucrezil in mai multe puncte de o data sail dintr'o predispositiune
ereditarri.
Cure de anatomic patologiod 13

www.dacoromanica.ro
LE CTIUNEA XXI
Despre miome
Miome se numesc tumorile formate din fibre musculare.
Dupti cum avem tumori compuse din diferite feluri do tesut conjunctiv.
avem $i miome compuse din fibre striate sail din fibre netede. Primelo
se mai numesc §i rabdomiome, secundele ieiomiome. Acestea din urnill sunt
cele mai frequente. Mai in tot-d'a-una Ins ca element tonstitutiv al
acestor tumori intrg pe 11110' fibrele musculare $i multe fibre conjunctive
a$a in cat avem mai de multe ori fibromiome de cat miome pure. Aceste
tumori pot ajunge la dimensiuni forte mart Ele ail o suprafafa, nod6g
de obiceiri.
Cularea acestor tumori e une-ori alba, alto on cenu$ie rosata. Pe suprafata
unei sectiuni fricute intr' an miom se vede de multe on structura
sa fibrilais, fasciculatg sail concentria. La sectiune tumora scartie sub
cutit. Suprafata sectiunei e conveleg, se pare di partea din spre central
tu.morei e prea string de stratele periferice ei atom tinde g iasrt.
Miomele sunt invnuite de obiceirt in capsule care se desfac u$or. A-
caste tamed sunt elastice. Consistenta for e cu atat mai mole cu cat stint
compuse din mai mite fibre musculare. Consisteuta for mai depinde insa
de abundenta vaselor, ce contin. De obiceiii sunt mai bogate in vene do
cat in artere. Vasele limfatice pot ajunge §i ele la dimensiuni considerabile.
In miomele uterine s'ail putut urmriri i nervii.
Fibiele musculare netede ale miomelor se deosibesc mai malt sail mai
putin de cele normale, sunt mai mari sail mai mid, contin une ori mai
multi nuclei, corpul for celular este adese ori mai putiu omogen si
strrtlucitor, nucleul este une ori mai start. Aceste fibre se mai recunosc
printeo formit $i a$ecjare specialq, in straturi concentrice prin comportarea
for fatX de acide $i de base $i anume prin coloratiunea for caracteristicii
galbenit cu picrocarmin ei brunrt cu safranina.
Pelea tontine trot straturi de fibre musculare dintre earl' cele mai a-
bundente stint cele earl formeza um element constituant al peretilor vasapoi
aunt fibrele notede, numite §i arectores pili, oblice crttre su-
culari,
praata find in legatur4 string cu stratul elastic al pelei si servind mai

www.dacoromanica.ro
DESPRE MI03IE 187
Tutin la ridicarea &mini de cat la contractiunea opidermulut si al
treilea e un alt aparat muscular in adancimea pelei si mai ales in rogiunea
genitalk, apof pe fats, format dintr'o retea fink de fascicule musculare.
Miomele pole! so formOzi din aceste trei feluri do tent muscular.
Afar de acestoa mai sunt miome care pktrund in piele din partile mus-
.culare din vecinktate si in sfirsit acele earl' se desvoltil din germeni em-
-brionari riitAciti.
Fig. 58. Miom (angiomiom) al [dolor of artera de nude portion fibrele muscurale.
qm fibrele mnseulare netode. cg eapsull.
a) Neoformatiunea pornind din fibrela netede ale pkretilor vasculart
-so ga'se0e do cele mai multe ori.
Vom putea vorbi de formatiuni musculare in casurile cfind vasele deyin
grace in sange si pkretii for se ingr4e prin hiperplasia elementulut
muscular. §i angiomul racemes pots suferi o ingropre a peretilor vasculari,
o ipertrofie a elementelor musculare. Do cele mai multe ori tunica
medico se scleros&k.
Cu deosebire caraeteristice sunt tumorile mid de tot, subcutanate, bine
limitato, elastice, moi dosvoltate mai ea Omit la spate, earl ajung pfink
la niiirimea until bob do linte sail ceva mai mare i care sunt durerOse
Acestea aunt formate dintr'un pachet de vase degenerate miomatos. Figura
.58 represintil structure lino! atare tumor!.

www.dacoromanica.ro
188 CURS DE ANATOM1E PATOLOGICA.
Imediat sub capsulii Fig. 58 (cg) se vede un testa incurcat cu filsii ondnlate
(gm) la care so observe prin tratare cu safraning forme nucleare ale
eilror corpuri ail un contur dintat dand prelungiri. Fibre le musculare
sent grupate in jurul axului unor cuiburi en lumen minimal sail carecontinea
fasii de celule globnlose sail turtite cu nuclei marl (zi) can
se recunosc usor ca sunt endotelii.
,
Imediat ling' aceste foil de celule sunt fibrele musculai° paralelegrapate
in sensul axultil longitudinal pe cand fibrele periferice sent mai.
ales transversale, concentrice sail radiate. Printre fi4i1 aceste elements
formezrt adevarate vtrtejurl si se giisesc sari deslipite libere. cato o data
ca rasa desfgcute de peretii vasulul in tesutul interstitial, care consta
afar' de asta din patine celule subtiri, stelate fasii de tesut conjunctivlax
$i de o substanta interstitial' aprepe omogentl. In fine observilm si
putinele capilare si spatiuri limfatice, cars se grtscsc in acOsta substantil
intermediarrt. Avert deci o tum6re, care a provenit dintr'o dispositie vascular'
abnormg mai cut soma de naturg arterials, la care partea musculosil
a peretelui vascular a dat materialul tumbrel.
b) Neoformatiuni ale stratulal muscular cutanat (miomele dartice Besnier)
Acest fel de miome se gAsesc mai ales pa organele genitals si
pe piept.
Rindfleisch atrase atentiunea asupra unei forme limfangiectasice is care
printro vasole limfatice dilatate fibrele muscular° netede Bunt malt imulrite
$i pe bass acestei observatiuni credo CA acbstil formil se p6te raporta
la ipertrofia muschilor.
De 6re-ce Iasi in acest caz fibrele mil risipite nerogulat, easel mi se
pare mai putin important de cat un cas observat de mine de pachidermie
la un copil de trei anT, la care pelea era in mod congenital transparent',
cam brunrt, cu adanclituri si excrescence mai cu soma la organele
genitale si la extremitriti. Epidermal d'asupra santurilor si a proeminentelor
era subtiat, papilele mici, rare, pe and in adancimi stratul cornos.
era gros si papilele dese.
Dermal era omogen cu malt's' litufZi si provfilut en capilare sanguine, de
altminteri silrac in celule, cu patine elements stelate. Partea profundil a
dermului Confines patine glando si patine vase inconjurate de celule rotunda.
Partea superficial' a acestal strat consta d'intr'un strat paralel cu.
suprafata corpului strat muscular gros do vr-o 0,3 mm., grosimea acestui
strat era in raport direct Cu intensitatea procesului.
Virchow descrie un cas de tumors miomat6se numer6se superficiale si
durer6se, noduli de miirimea unor ciresi, desvoltate in apropiera mamelonului.
.1m grupat miomele pielel ast fel :

www.dacoromanica.ro
DESPRE MIME 159
I. Miomele desvoltate din peretil vascular!.
II. Iperplasil ale arectorilor *Out
III. Neoformatiuni din stratul profund al pale! (miomele dartice ale
lui Besnier.
IV. Miome ajunse in mod secandar in pole sari desvoltate din germeni
fatilci ff.
Miomele so pot desvolta si din tunica muscular! a tabula! digestiv,
undo de multe ori pot fi confundate clinicesce ca tumor! de naturii maligns.
Aceste miome de si benigne prin natura for pot produce turbufad
marl prin obliteratiunea lumenulul tabula! digesti-r.
Miomele se mai pot desvolta in diferite regiuni ale organelor genitale
-thr tale mai frequonto sunt miomele uterulul. Aceste se deosebesc in
subperitoneale, interstitiale si sub m noise.
Fig. 59. Annul rodauculat al uteruld
Miomelo uterului se prosintg in nurniir variabil, une-ori tot uterul
e compus din tumor! interstitiale ori pediculate asa ca s'a dat numele
ale degenerare mionntosi acesto! strtri. De obiceiti se grtsesc 3-4 miome
po acelasi uter.
Clad miomele se desvolta imediat sub mucisa, uterul multi sa expulzeze
aceste tumor! din cavitatea sa, neoformatiunea is aspectul unor polip!.
Aceste sfortari de expulsiune ajung une-ori sit int6ra cu total uterul.
Miomele subperitoneale so pot desvolta in diferite directiuni trrtgilnd
uterul dap ele. Une-orl acesto tumor! se prediculisezii peclicalul se p6te
fit'suci pang ce se rape SI atunci tumorea se pote grefa asupra until alt
-organ. Acosta este un lucru rar.
Am aratat ca in intotioral acestor tumor! so grtsesc girt! din mucosa
u'erina $i glande. Acosta m Mout sa cred ca acestea stint part! rata -
cite din muclisil, earl provocl form ttiunea miomelor.

www.dacoromanica.ro
190 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
Une -or) miomele se desvoiti in ligamentele largi.
Miomele de fibre striate sal rabomiontele sent rare. Se Osesc ca tu
mod omologo sail eterologe. Ca omologe se grisesc in =phial cordului.
Mai des stint asociate cu tumors de altI natura ca sarcome chiste. In
-adenomele renale sail testiculare s'a gasit cute odatil un strat gros
de fibre musculare striate, acest strat find format de fibre muschiularetinero
in tote stadiile de desvoltare. Rabdomiomele stint dose on asociate
cu turnoff de rea nature.
Ca varietiiti de ['limps putem aminti acele Lurie prodomind tesutul conjunctiv
de multe orT sclerotic formAnd mai cu soma in titer turnoff fOrtetari,
cfibromiome, sari o desvoltare mare a tailor limfatice, deveuind
din contra moi fiasco si suculento, alto in care vasele stint forte dosedilatatsi
,tangionfiomel.
-1 ---)1A 4.5
rt
P.; -'
-- 'C';
^n-'4. -'4:
' '
1"
.rm. --
cg
. :g fin
Fig. 60. Rabdomiom al testieulnInT. efl tesnt faicienlat frsieelnlar: ft) fibre musebinlare
taiate transversal. fin) fibre striate. tm) fibre en mugurl.
Miomele pure nu se reprcduc, nu foe metastabe nu produc nicl o rnodifcare
ganglionarg gravitatea for depindo numai de volumul si de sediul for
Degenerarea miomelor conga mai rar inieo ramolitiune sail necrosis
cu formatiune do cavitilti centrals (geode) de multe orT vedem part' en
degenerare grasOsa, parti calcificato sail calificarea for totals (pietre uterine),
sari hemoragil in interiorul lor.
Alto orT tumorile acestea se pot inflame, so pot gangrene, dar pentru
acesta e nevoe ca tumorile sit fie mai accesibile germenilor infeetiosi-

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXII
Despre Angiong.,L.
Angiom se numesce o tumors compusg din vase. Origina sa este dar
mezenchimica. Angiomele se desvoltg in acele plirri ale organismului
undo din o cause congenitalit sail c4tigatit)6re-cari regiuni vasculare se
ggsesc in conditiuni abnorme de presiune mai mare din partea sitngelul,
din care cauzg se produce o dilatare §i o proliferare a vaselor respective.
Arterele, venele, capilarole, limfaticele, tote aceste vase pot constitui
tumori. Angiomele sunt alcittuite mai malt din vase din nog formate dar
§i din vase preexistent° presentand Ins acum proliforarea elementelor ce
le constituiati poretii.
Angiomele se ggsesc f6rte des la cap °i mai ales in nivelul fisurilor
din viata embrionara, ]a nivelul fisurilor gurei, nasulni ochilor etc. Apoi
la nivelul fistalelor congenitale ale gatului. Se observg dese on angiome
la lunch!, pe frunte cti pe ple6pe Angiomele subcutanate se ggsesc mai
ales pe obraji, in axile, pe ante-brace °i pe main(.
Altit-datg angiomele sunt localisate pe limbg de exemplu, §i pe buze.
Ori de cote -ori vodem buza inferiOrg umflatg, forte ro§ie, erectilg sit ne
gfindim la angiome.
14r
-F.-C-=
--V.
f:
ra
Fig. 61. Angiom simpin
de, epiderm subtiat. ly, limfaticele dermuln1.sch, parte selerosath, a epidermulul ou
ingrasirea stratulul corium. c, eapilarele dilatate ei proliferate. tg, tent gram
b, casole dermulul.

www.dacoromanica.ro
192 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Une-or' stint in raport cu nervii, adich se gasesc cerespunciend ramificatiunilor
lor. A§a pe fath se pot ghsi pe traectul ramitrilor trigemenulut
sari la extremitatea acestora.
ljne-ori putem gasi. ca origina a angiomului un traumatism. Dose -ort
inteadever intervin moment() mecanice dar acestea nu sent nocesare caci
de obiceiti exists o stare ereditarh, o predispositie la proliferarea vasculara
Cand se desvolta pe tise tumora 41' alege regiunele ,unda osul e mai
superficial cum e sternul, osele capului.
Tumorile anevrismale precum §i varicele stint dilatatiuni vasculare, nu
stint angiomo. Dose-ori ins grisim in varice §i in dilatatiunile anevrismale
neoformatiuni vascular° intrand prin acesta in domenial angiomelor.
De multe oft angiomele stint congenitale, ereditara chiar.
Negii despre care am cis cate-va cuvinte stint do multe or' de natura
angiomatOsh ; ei se mai numesc atunci negt sanguini. Negii sent o mica
path vintith cite odath papilomat6sh cu papilele hipertrofice, §i mai in
tot-d'auna cu vasele dilatate, a§a in cat ace§t1 negi iari colOrea cu atat
mai roie Cu. cat vasele stint mai superficial°.
Angiomele stint erectile de obiceiii, adich prin emotiuni, iritatiuni devin
mai mart, mai hiperemice, acoperrt cat° °deg o parte intregh a fete'
Cate °data aceste tumor' se desvolth in mod simetric formand nisce ridichturi
putin boselate §i forte diformante, mai cu skirt fiind pe fata.
T.Tne-ori sent mai tartite, une-or' ro§ii, alts -or' vineto dupe felul §i dupe
iatela cu. care trece sangele prin aceste phrti.
Se deosebesc trei felurt de angiome : angiomul simplu, angiomul cavernos
§i angiomul racemes.
Angiomele simple sari teleangiectasice aunt cele mai frequents ; vasele
Stint dilatate dar ele mat presinth ins tot-d'auna caracterul unei
proliferhri. Nu exists indo615 ca o math° de presiune lateral:a a singelui
asupra capilarelor unei regiuni pots produce acestii dilatare
apol proliferarea acestor vase, ast-fel In cat de bunh soma de multe ori
o dispositiune particularh viciosii a vaselor piite fi cauza multor angiomo
simple.
Endoteliul vaselor este proliferat sari embrionar. Acosta vase se dilatrt
inteuri mod neregulat ; neavend loc ele se curbozh devin ondulato
formand din distanta in distantrt, ni§te ghemuri, nisce mass destul de
mart.
Duph cum am mai spus o formh particulars este angiomul cavernos
care e format din nisce spatiuri caverndse comunicand intro ele in felul
corpului cavernos al penisului, pline cu sange §i tinend local capilarelor.
Din ele sangele ese prin vene destul de gross. Une-ori stint

www.dacoromanica.ro
DESPRE AN GIOME 10
compresibile, alto -orl nu, une-ori pulsatile alte on nu. Tumorelo cele
mai mici nu sant capsulate cele mai marl' au o capsulg de tesut conjunctiv,
resultat al inflamatiunei tesuturilord'improjur. Angiomele cavernose
difuse nu al capsulg. Se ggsesc in piele, .i'n organele interne,
mai cu Aug in ficat, in spling, rinichi, Ose oi in alto organo.
.Despre aceste tumori s'a discutat mult. Trebue sg ne intrebrun dacit
o tumiire cavernosi nu so pate desvolta dintr'un angiom simplu.
Dacil presupunem ca vasole de neoformatiune, sunt forte dilatate, peretii
nu sunt bine nutriti ei apoi comprimand un vas pe cel-lalt peretii
dispar pe alocurea prin atrofie si ast-fel sangele cornanich. In acest cas
igrg indoialg vom avea un testa mai mult cavernos de cat vascular.
Cate odatg pOte sg se formeze in modal acesta. Altg-datg se desvoltg
prin aceea ca sangele intrg in vasele limfatice care jail un caracter cavernos
(prin dilatare). Une-ori conlucrozg si o intlamatiune sad o proliferare
particularg a vaselor, sail o cicatrice care face ca anume vase sg fie trase
in tote pgrtile si swot piardg forma for precisg. A_ceste inflamatiuni pot
sg product( of comunicarea intro ele a diferitelor vase. Aoa dar angiomul
cavernos este format dintr'un tesut cavoinos cu cavitgti fOrte neregulate,
plin cu. sange. Mai en sOrrig, la periferia acestor tumori avein de obiceiii
niote tesut inflamator, care de bung dug concureazg in formatiunea acestor
neoformatiuni. Dacg tgiem aceasta tumore, atunci ea scade cud ese sangele
din vasole ce o constituese.
Angiomele cavern6se ale ficatului sant forte frequents. La 5 sail la
100f din tote cadavrele se ggsesc pe ficat nisce pete ridicate la suprafatg
sail in prof unzimea organului limitate, capsulate do o culore
vingtg, rogit, cite odatg putin boselata, avend aspec;tul smetuel. Thick
teem, curge singe oi se deprimg. Altg datil in he de tumori vedem
nisce cicatrice, dar in spatiurile retelei cicatricelor se mai v'ed vasele
dilatate ; altg datg aceste tumori pot sa dovina difuse, forte mail, pot sg ocupe
-o parte fOrte mare din ficat, aort in cat comprimg pgrtile esentiale ale
ficatului.
Aoa of in spling cite ()data angiomul devine dif us oi multiple si pot°
et producg incenveniente marl, prod ucendu-se o hemoragie mortala din
acesta cause.
Angiomele racem6se stint formate de vase aT cg.ror pereti prolifereazg
-aoa in cat vasele cu colateralele for se lunges° of se dilatg iu dauna tesuturilor
d'imptejur. Ele se cicsvoltg mai des pe cap undo provOcg atrofia
osului pe care se ggsesce. Limfangioniele se presintg mai des sub forma
.aceasta racem6sg.
Angiomele fac parte din tumorile benigno.

www.dacoromanica.ro
194 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
Despre limfangiom
La inceputul secoluluT acostuia limfangiectasia servoa ca explicatiune
a chistelor &alai; acesta consideratiune insa a fest parasite si in timpurile
din urma s'a explicat prin limfangiectasie multe tumori, obicinuit congenitale,
apeman in mod spontanort sail in urma until traumatism, cu canale
limfatice sail cu cavitilti cavernose precum si chistole ce contin limfa.
In aeeste tumori e vorba mai malt de ectasie de cat da neoformatiuni
limfatice s'a descris de mai multe orl limfangiectasia ca o elefantiasil
sail o pachidermie limfangiectatica. In unele regiuni cu tesut conjunctiv
lax se glisesc dese-ori math-dual sacciforme ale vaselor limfatice.
Limfangiectasia simple limfangiomul racemes (Virchow) congenital subforma
de macrochilie, macromelie sail macroglosio este dose -ori. asociata cu
microcefalia. Mara de acestes mai ti rziii in viata extrauterine se producdese-ori
dilatatiusti ale vaselor limfatice. Ele formeg tumori proeminente
sail fiasco scarjend data le comprimilm, une-cri dif use. Une-ori adera intim
cu epidermal. Dace se erodeza lag sit sass un liquid seros sail Diptos,.
in care s'a visit mate albumins si gelatine. Une-ori reteaua large, limfaticii
contine tease coloide. In regiunea inguinala formers ate odatil
cavitati marl inu6se, confluente ajungend pang la os. Elefautiasistil scrotului,
al clitorisului stint produse in parte prin dilatatiuni imense alelfmfaticelor.
Impreuna cu acestea pot fi si varice. La soctiune se obserNI pe langa
varice trombosate, un tesut spongios fibres, acoperit de un epitelii atrofic.
Fig. O. Limfangiom al obrazulul.-1) epiderm snbtiat.d) dorm. -1) limfatice dilatate
$i eieatriee pigmentate.

www.dacoromanica.ro
DESPRE LEMFANGIOME 195
Limfangiectasiile se grtsesc mai des in regiunea tropicalii. Unelo din.
ale sunt causate de parasiti, precum e filaria sanguinis hominis. Alto ori
causa e an traumatism anferior.
Se observe une-ori pelangii accste forme si fibrome si sarcome bogate in
vase limfatice, alto ori forme in cari se gilsese pe lance limfangioctasii
si teleangectasi!, trecerl la limfangiomul racenios Acestea din urnaii sunt
tumor! subcutanate de obieeill, nelimitate bine, nioi concrescute cu peloa.
0 atare tumora, care se oxtirpase de in o fats de 20 ani, se desvoltase
clupg o lovitura ce contuzionme plirtile nrol. Creseuse inset Limp de
mai multi ant Tumora presenta o suprafatii cu aspect cicatricial in centre
culOre brunk cu limitele grey de precisat, mole elasticil, unite intim Cu.
pelea mai ales in centru ; din tesatal elirt spongios se scargea un liquid
abundent turbure In contra sectiunea era rosin brumi, cicatricialrt. La mi
croscop tumora presenta in centre o cicatrice emoragich. (b) concrescutil
cu epidermal, pia tend masa cea-l'altii forma caviViti separate do un tesut
fibros dens (1) cu fibre muscular° netede, captusite numai in parte cu.
endotelil. Neoformatiunea n'a recedivat dupil ex.tirpatiune. (Fig. 62).
Asa numitele higrome cistice congenitale ale giltului trebuesc puse in.
parte pe socotela limfangiectasiel, de tale mai multo ori ins acestea
stint chiste de retentiune ale canalelor branchiale foetale, dupe cum a
aratii epiteliul tor.
In altelo precum au fast casurilo lei Koster si Winiwarter, in ears
s'a obsorvat etiptusala endoteliala procum si comunicarea cu alto liinfangieeasit
evidente avem a face in mod v&lit cut spatiuri limfatice dilatateprinteo
prosiune nnormalri formatiuni chistice degenerate, car! proemina
pa partite laterale ale gatului sub forma de chiste simple sail multiple cu.
continut clar si de o marime ce pilte ajunge pans la aceea a mini puma.
Aderenta en pelea si scliderea for grin presiuno diferentiazh acest°
tumor! in atrial° c,asuri greil do diagnosticat de liporne or! fibrome. Tumorile
mid' nu. sent periculase, pot fi Ins tine -ere durerose si pot crew°
repede. Daai se extirpezil cat timp sunt mici ntt recidiveza, celo marl
so reproduc one -ori

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXIII
Deapre Sarcom
E forte grea de dat o definitiune potrivita a sarcomului. Virchow a cis,
ca o o tumors in care predomina celulele conjunctive. Cornil si Ranvier,
'1 definesc ca o naoplaz:e formats din testa conjunctiv embrionar. De&
niti unea lui Virchow nu'l dostul de lamurita, pentru ca o multime de neoplazil
infectiOse, un testa de granulatiune chiar, sunt caracterisate prin o abunde*
de cattalo conjunctive si totusi acOsta nu ne da dreptul de a le apropia
macar de sarcom. Nict definitiunea lui Cornil ei R Invier nu'i mai nimerita,
de si '1 adoptata de multi autori.
E drept cii acesto donii forrnatiuni : sarcomul ,Si tesutul conjunctiv embrionar
ail ore -cart caractere corium, cum ar fi bunlibra abundenta celulelor
nartrimea lor, bogatia nucleilor in cromatina, etc., dar acestea sunt dupe
parerea nostril: de an mina prea secundar pentru a no da dreptul sa
mergem cu schematisarea asa de departe, in cat s2 definim tole doug notiuni
una prin alta cum fac Cornil si Ranvier, cand chic pur si simplu ea sarcomul
e o tumors do tesut conjunctiv embrionar. In realitate ex.ista intre
multe sarcome ,Si tesutul conjunctiv embrionar, deosebini atat de esentiale
in cat confundarea for nu e posibila.
Dar pentru a face mai ovidenta insuficienta acestei definitiuni, sa vedem
pang undo se intinde asemanarea al undo se incepo deosebirea, fundamentals
clop5 parerea nostril, intre tesatul conjunctiv embrionar si sarcom.
Celulele fuziforme ce compun tesutul conjunctiv embrionar inteun anumit
stadia do desvoltare, sant in acelas timp celule fibroplaste, vrem sa cjicem
capabile a se transforma in fibre conjunctive, de a produce un tesot
mai diferentiat. Mai mult de cat atat, elo sunt preccdate de an alt stadia
in care fusesera rotunde sai poligonale, marl, turtite, ca nisce celule
epitelioide, tar inaintea acestuia, de un altul caracterisat prin celule rotande
mid., avond tipul leacocitelor. 'Bite aceste stadii do ovolutiune Si trecere
gragata so pot constata lesne in on -ce tesut conj anctiv embrionar pi, in
casuri favorabile, chiar pe acola preparat microscopic. Celulele sarcomului
sunt carapterisate din potriva prin lipsa on -caret tendinto la transformare
si organisare. ole nu vor da nici ()data nascere unui testa conjunctiv
fibros. Exists dar o deosebire functimala evilenta, intro tale don

www.dacoromanica.ro
DESPRE SARCOM 197
feluri de tesute, caci pe tend celulele tesutulul conjunctiv embrionar sant
numai elements de trecere la formatiuni, anatomice mai superiOre, mai
specialisate, acolea ale sarcomului se disting prin fixitatea for : se nasc,
prolifereza si so perpetueza ca atarT.
Un alt caracter distinctiv ni'l dail vaselo. Nimic mai natural ca Intr'un
tesut embrionar si vasele srt aibrt acest caracter. Cu tote acestea furl, in
tesutul conjunctiv embrionar, vasele '§i pastreza o Ore-care independenta
fats de regal tesutului. Paretele lor, de si format numai din celule, se
delimitaza bine de masa tesutului inconjurator, capatand prin acesta, o
individualitate proprie, si apoT se vede in ele ceea-ce am constatat pentru
celule, adica tendinta la desvoltare progresivrt si organisare mai suporiara.
Aparitiunea mai inteirt a unei membrane propriT, destinata a sprijini endoteliile
ce compun singure la inceput paretele vascular, e urmata de
formatiunea treptata ale diferitelor tunic*, pane tend vasele capatrt caracterele
vaselor deplin desvoltate. Dace am umbla sa gasim in sarcom asemenea
forniatiumi, am putea ajunge la incheerea ca acasta tumor% e lipsitii
de vase ; pe tend, in realitate ea are, si are chiar f6rte multe vase. Dificultatea
insa provine de acolo a vasele sarcomuluT so presintrt cu nisce
caractere cu total aparte, asa cum nu se gasesce in nici un alt tesut ;
anume ele apar ca nisce spatii, mai inguste on mai litre, de multe on
ca nisce simple spintecaturi, in interioul ciirora atlam adesea dovada directa
a naturei for vascular°, adica presenta sangelui. PeretiT acestor vase
stint format): une -orl de un sir de endotelii fare membrane proprie ; iar
in afara acestora urmoza, fare nici o Mita distincta, celulele tumorii.
Alva data, mai multe siruri de celule randuite in lungul spatiilor vasculare
descrise ceva mai mici si mai intens eolorate ca cele-l'alte celule
ale tumorii, ar putea fi considerate ca pareti, in fine, de forte multe orT
nici o diferentiare nu e posibila intro elementele tumoriT si acolea ale
vaselor, cu nici un chip an se pate precisa o limits intro primp vaselor
si tesutul inconjurator. Cu drept cuvint dar, putem considera multe sarcome
ca tumori constituite dintr'un sistem de canale vasculare si un parenhim,
vasele find represintate printr'un sistem de spatil si cavitati vascular°, al
caror pante colosal format numai din celule, ar representaparenhimul tamore
I. Acosta conceptiune devine mai justificatrt, dace studiem legatura genetics
ce exists intro elementele celulare ale sarcomului si vase. Acest stadia no va
fi de clod orT util : vom vedea Inca o deosebire esentiala ce exist intro
sarcom si tesutul conjunctiv embrionar, si in acelasi timp vom capeta o
notiune asupra istogenesel acegtei tumori.
Crescerea, inmultirea tesutulni conjunctiv embrionar si anume a elernentelor
lilt celulare, e datorita numai divisiuneT cariokinetice a celulelor
preexistente, earl sub influenta unei incitatiunT formative Ore-care 'si. pun.

www.dacoromanica.ro
198 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
in activitate puterea pe care o contin in stare latentg de a prolifera ; iar
vasele influentezit acest proces numai indirect, intru cat aduc tesutului
e1oinentele hianitore trebuitore si dirigezli Oa la un punct, sensul crescored.
In crescerea si desvoltarea sarcomul u', rolul vaselor e cu totul altul.
Dar ne va 6 greil sit studiiim acest raport In sarcomele ordinare, din causa
multimel si acumuliirei celulelor neoplasice ; ar trebui, peutru acesta, sa
-avem norocul de a ciidea pest° o tumors incipientli, sail peste anume parts
limitate ale unei tumor): mai marl' si mat bine desvoltate si, in on -ce
cas, e nevoie de un °chin exorcitat. Lucrul e mai usor si mai posibil cu
una din varietlitile sarcomului, anume cu sarcomul mixomatos. In acesta
forma de sarcom, se pot vedea vacuole, cavitiiti si canalo mat isolate
pline cu singe une-ori bine pastrat, alto -orI transformat, si delimitate, si
inchise prin elemento neoplastice (Fig. 63). Aceste formatiuni stint atat
Pig. 63.
&mom mixomatos en vase do noun formation°.
-do caracteristice, in cat nu incape nici o indoialrt cit avem aface en un
vas particular cu piiretii format' din celule sarcomatose. (v) Se constatrt
usor cum aceste insule neoplazice limitate, emit magnet'. lateral' constituiti
dupii acelag tip : canals delimitate printr'un sir de celule marl, turtite,
galbene, continend globule roil bine conservate, sail produsele transformilrei
stingelui 9i cart se inconjurii gradat cu celulele sarcomatose, resultate
din pioliferarea vie a qiru.lui do celule (av) 11 inceput unit ce delimiteza

www.dacoromanica.ro
DESPRE SARCOM 199
canalul vascular. Ac6stil proliforare energicii se intinde §i concentric, asa
.ca mugurii, la incept gluing, tree in stare de muguri sau stronguri
colulari (m) solidi. Acesti muguri secundari invadezil nu numal periferia
insulei primitive, dar si cavitatea centrals vascularg, din care nu mai
femane la urmA nimic, sail numal o mica spintecOturii asupra originei si
naturel direia ar fi imposibil sg ne pronuntrtm, data n'am fi veld modul
cum se formozrti ; ast-fel in fig. 61 vedem cavitill i vasculare cu globuli
E
Co'
\
1-,... *44 *:
err,: ...
,
.. - .
. - '
001:-
..t7r1"..:;
ea
Fig. 61 Un angio-mixosarcom ea mugnrl si eariokinese c, b, be muguri, r, vase.
de sting° (v), din earl se uasc muguri vasculari, din earl' se nasc celule
sarcomatose, penetritind aceste (s) in interiorul altor spatiuri vasculare,
observOndu-se pe aceA muguri o cariokinesI abandon% si neregulata.
Reiese dar de aci ca in ssrcom vasole ies din rolul for fisiologic pe
care'l pOstrOzii in mod riguros in tesutul conjunctiv embrionar, adios acela
de a nutri par si simplu tesutul asigurandu'i ast-fel crescerea ; din potriva,
proliferarea for in modal on total particular mentionat are de resultat,
constituirea si crescerea tesutul uT sarcomatos insu§i. uneori vasole din
primal moment manifestO aces% crescere atipicrt, alte-ore evoluezrti cat-va
timp in mod normal, pentru a suferi la an moment dat aces% transformare
atipia. Acelasi lucre se petrece si cu peretil vaselor preexistente.
In acest cas se p6te ca perotele vascular in introgime, cu tesutul conjunctiv,
muschii, nervii ce intril in constitutiunea lei sg prolifereze In

www.dacoromanica.ro
200 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
sens sarcomatos, sail ca until din elementole sale constitutive, endoteliile
sail periteliile sa is o parte mai preponderentrt sail exclusive chiar ; ast-fel
in Fig. 65 endoteliile (c) in Fig. 66 periteliile (a qi d) formezil masa neoplesiei.
....
... . d
--'
.-
--'1----'0'..--;.4;.,-
Fig. 65.Sareom melEnie mole en crescerea forte repede. In c se reds o transformare
prin proliferaro en eariokineza a endoteliilor fn tent sareomatos. In v. al ce,
se mai observl proliferarea endogeny a endoteliilor
Pentru a avea o idee generals asupra elementelor constitutive. ale sarcomului,
mai trebue sa amintim ca in afar de celule §i de vasele mo-
Cicate precum am spus, mai exists in acesta tumors o substanta intercelulara,
care in sarcomul ordinar se presinta Ca o mass uniforms sail
fin fibrilar sail granulOsa, dar care pate presinta §i alte caractere particulare,
po cari le vom studia °data cu varlet-411e sarcomulur.
Dupe lilmuririle date am paten sa incerciim o defin4iune a sarcomului.
Suntem dispuVi a privi acesta tumors ca formatii de un tesut conjunctiv
ombrionar avand insa caractere cari '1 disting in mod fundamental de tosqul
conjunctiv al embrionului, sail de tesutul conjunctiv adult devenit
embrionar sub influenta unei cause ore-care. Inswirea celulelor sarco-

www.dacoromanica.ro
DESPEE SARCOM 201
matdse de a se perpetua ca atari, Mfg a se diferentia in ;mute maT
superiors ; insusirea acostuT testa embionar de a se manifesta ca nisce
inceputuri de vase, ca nisce formatiuni asemtinrit.)re vaselor cu total embrionare,
call nu devin Ins vase complecte, din causa diferitelor elomente
constituante ale acestor vase ; proliferarea, din rare result:; sarcomul Waist,
sent caracterele ce disting sarcomul de on -ce alt-fel de tesut, chiar de
eel conjunctiv embrionar. Tinend soma de aceste deosebiri istogenice, biologico
si chiar istologice, am fi dispug sa dam sarcomulul eticheta de
testa vascular proliforat, ne:sprilvit, care pare mai sugestiv si mai exact
do cat acela de tesat conjunctiv embrionar. Cu asemenea caractere, in
care se adaugi si proliferatiunea abundentg ca marline, forma si num6r al
...r, , 1 .-; ' Cr 41"/ `';;-,-Ik0 .t, ;.-44"/- \
.....:. .: : '.:_ .-,,, 4.4
,
0 i
,./.4 .., ,
-',./ - ''., _ .. :_(....::..., ..z; ---,
-.Zit:. c' -, ."./1 ./- i-( CJ :
04 D
-. .0,,?.... -- e, N. z -
__,..---- r t t (.. 1/1---,,--=-..'(,..:. -..
.,, ,
i , -,..-...2, r., ..,.
1. t ; ..7'.1 e rt''. 5 f A It '....)/`\
.:-: 6 ..10ti!1' -...i,,,,,, --,4
. k _- 77) `...: :. , -Tc--- c
C: 05- ..;':4' *I
-kr(---ci,,e,:lj:frp'1!.....'...,,A.-_--
. . , 4. (:-.1.'.....,,," .;', 1-)' it! -i d
,,;,.. - .,, ;,\-!_-)'--V:' 'P' '''''' -7 : t)
1-, ik";':
. ,., ,-;.4k..... ,=-. ,- Ai ..01,:!
-1- ri&....., .' ':(.; .,(4-;.-'..,..- ....7-i," e.
.. .4. ri
'17);,..F.-r`- -.0 .cIt., :. *--- ., z,,--.i.#
.,.
'1;, _ .. ,' : _ : '1 ..., -:.. ,-
, ,--.,-.,.` :, (4- ..,:4s , --- - , ' -.:'.igil
_ -
-
v4ir
,
,
J.
U144., ....4"";
Alia--
. . .
Fig. 66.--Peritegoin al testicululai. Proliferarea poriteliilor se Aura to jurul
vasalui c, d preenm si sub litera a, b, fiind tin vas mie si c °sinnedl seminal! degannet!.
colulelor vasculare si conjunctive, se pricepe lesno ca sarcomul constitue
o atipie nu numai fatii de organ:smul Intreg, dar chiar fatii de tesutul din
care se desvoitil, si '1 vom considora dar ca ropresontantul tumorilor atipice
ale mezenchimului.
Curs de anal mid patologicd. 14

www.dacoromanica.ro
i02
'ChM b klirltdMit PAAIOLdGICA
Nu vom mai reveni de astir data asupra causelor car! provocti sari ajutti
desvoltarea sarcomulu!, de are-ce am insistat pe larg asupra acestui punct
in altii parte (veli cap. Etiologia generalti a tumorilor) ; ci vom intra in
studiul caracterolor anatomic° car! all ne ajute in diagnosticul aceste!
tumor!.
Sarcomul se bucuril de insu5irile propril tumorilor maligns : de a cresce
neincetat si repede, de a se reforma dupe ce a fost extirpat, de a produce
metastaso si de a altera profund nutritiunea organismului, provocand
cahexia caracteristia al care): sfer§it, adesea ori grabnic, este milrtea.
Tott4inregula generalri malignitatea sarcomului si tendinta lei la metastaze
aunt mai mici ca la carcinom. Acosta diferentri e legate de o modalitate
de crescere diferita. Sarcomul nu so maresoe prin inmultirea atipica neineetatii
a vaselor tumoral ci prin proliferarea excesivii a celulelor rezultate
din transformarea acestor vase ; in cat tin sacrom, or! cat de voluminos
ar fi trebue sii'l considertim ca resultand in mod exclusiv din iperplazia
elementelor until miez sarcomotos, de-ar fi fost acela cat de mic, de-ar
fi fost chiar microscopic, compus numai dintr'un singur capilar si cate-va
celule. Elementele autoctone ale tesutalui inconjurator au fost pur ti
simple disociate, comprimate, indeptirtate pentru a face The tamorii. Cu
alto cuvinte crescerea sarcomului se face mai malt concentric, in intoriorul
sell propriti sail, intr'un limbagiii mai figurat, am putoa spune ca
in procosul do desvoltare si crescerea sarcomului elementele tumorii
duo un menaj independent, pe comptul for propriii, fiira a trage necontenit
in sfora for de actiune tesutul inconjurtitor, cum se intfimpla in
carcinom. Iar acest mod de crescere diferit se explica, dacti ne amintim
legritura intima ce exists intre celule. elemental principal $i predominant
al sarcomului si intro vasele sanghine, spre deosebire pe carcinom, ale
dim! elemente se pun mai mult in raport ca vasele limfatice. Carcinomul
infeetand tot mereti vasele spatiile limfatice, se intelege tendinta
luT de a se intinde morel spre periferie ; in sarcom din potrivii, propagarea
elementelor neoplastice frtandu-se prin curentul sanghin undo miscarea
e mai active, nu se vor putea produce de cat infectiuni mai depNrtate,
acolo undo acele elemente s'ar opri sub influenta unei cause are -
care; iar zona imediat inconjurtitbre riknane de obiceiti indemna". Ast-fel petracand-se
lacrurile, eel putin in regulit generalti, vom intelege pentru ce
sarcomul se prezintil de regulti ca o tumors rotunjitA sae lobulata, de
tale mai multe off bine delimitatii, do restul tesutului, une -orl chiar !neapsulatC
Este exceptional ca sarcomul sa afecte forma difuzill infiltrantii
pe care modal de propagare al carcinomului, o explicti in deajuns. Tot
din causa acesta tai diferite de propagare, vom gtisi en malt mai rar

www.dacoromanica.ro
DESPkI41 SARCOM
20g
ipertrofiia ganglionilor corespuoigtori in cursul sarcomului gi in on -ce cas
name in stadiile inaintate, pe cfind in carcinom ganglionii sent prinsi
in mod inevitabil si forte de timpuriti. Pote ca n'ar mai fi nevoie sa
insistrun ca aceiasi pricing e de vin ca alceratiunile difuzo serpigindse
infiltrante aunt constante $i ti pull' in carcinom, pe cand sarcomal se
alcertaii mai titrcji6, si numai prin mortificarea tumorei, produsrt In
mod mecanicde tumorti asupra pielei forte distinse si tesutului vecin f6rte
comprimat.

www.dacoromanica.ro
LEcTiuNtA XXIV
Despre Sarcoma (armaro
Pe cat a fost de grey de a schematisa 'printeo definitiu.ne scrirtli esenta
si natura intima a sarcomului, tot atilt de greI e de a da o formula care
sri coprinda nisce caractere anatomic° potrivite pen tru diferite forme ce
'Ate afecta acOsta tumors. Vom capata o notiune mat exacta asupra
acestut punct, studiind varietatile multiple de sarcom.
Diva felul celulelor, distingetn sarcome cu relulele fuziforme, stelate,
polimorfe, gigante, Cu. celulele rotunde ; tar pe acestea din urma le mat
putem subdiviza in sarcome cu celule rotunde marl fi sarcome cc celule
rotunde mid. Se mat admite ca o a patra forma sarcornul cu celule diferite
1. Sarcomul cu celule fuziforme said fuzi-celular. Intro diferite forme
de sarcom pur, acesta pate sa aibe consistenta cea mai mare. Exists si sarcoma
fuzi-celuare mot aprdpe medulare ; dar in regula generals acestil forma
e mat dura ca acea cu celule rotunde si de obiceiti mai bine limitata,
une -ori incapsulata. Suprafata de sectiune da prin radere o cantitate mica
de lichid brunatru, fluid si numai putin tulbure; are o coloratiune variabila:
de regard alba, putin ceuusie sail branatrl translacida, reproduceind aspectul
carnet de poste, p6te fi mai malt sail mat putin galbena sal alba galbenri
and coprinde multe elements necrotice sail infiltrate on grasime.
Celulele fuziforme, de marimi variabile, cu nuclei eliptict veziculosi,
umtlati, mai bogatt in cromatina, sunt dispuse in anume forme de sarcom,
nsarcom fasciculat", In manunchiurI mai marl' sail mat midi cart se Intretaie
in tote directiunile, asa ca pe acelasi preparat microscopic alternOza
zone cu cattle fuziforme gi nuclei ovalt, Cu altele in cart celulele si
nuclei): par a fi mat malt sail mat putin rotunjiti, aceste din urmil zone
corespundend fasciculilor taiati transverstal. Manunchiurile ce:ulare si cebald°
insa sunt separate Intre ele prin o substanta bazala despre care
am vorbit, dar care, and celulele sunt f6rte numer6se e In asa de mica
proportiune, in eat s'ar parea ca lipsesce.
In realitate insa existenta et e atat de constants, In cat credem ca
constatarea et are o importanta cel putin tot atilt de mare ca milenate
caractere, ce ne procura studiu,1 celulelor si al vaselor, In d iagnosdeal
sarcomului. Sarcomul fasciculat exists mat cu soma in piole, cresce

www.dacoromanica.ro
DESPRE SARCOM 205
f'
:A-...,
. ic.,. _.
.-----:-7----- ---'-----7- --->- 41.0--.4,-,,b, .L..T.,
-. :4,-,460.,:gv,:,:.;.,...,.:,_.., 'a ,_.,4, )
,
I,sg.,.,.....-,
..., -i-,i,,-:.;,,,4,-1.&)--4,,...,...*,,....
4,--: '':.---, 3 ,---!--,r*._ 15)3.) "( Ari---,
. ..
ve,, (ay:- %...., 7 I 4: )
L. ... -s- -^ ,, ,. do,;,14, $ 7. 4: ...,.4
.- iiii I "\V.;, .)-. q)
(;::)/c.,,,,,, , ...241010ttlerti -14 ";'I. ° '1
repede ei face metastase ast -fel in cat represinta o forma destul de malipid
a sarcomului.
Figura 67 represinta un sarcom al pieleT in care se vode origina vas-
--,- -,--
.
-,...----_____-- -----.--';'.
4,-.1k4,
00-114.cl*,,. .ft:).§-.'
- ) -,.,t 9,'?) qb.K ; 1.. '----e__----_-,1.__--_,--7.--,
Llt____-4-9----".44,4-L.
-.....
f '' 'I 1. '
\l'
., .
to-.------,--:y-,
....!"1_
ep---
_:_-_-::
----t.,-.5
,
- - - - . . . . . .. --80) ...%-%
7 .:--;
. -. ;;:go- ": a).- -- -.4---- ---
71
.: "----. . ,... -.,:-_,/-
_ . --,--,------- ..i:,,,,, ,....'4-___-_:;.-5
_77:-.7,,,,
".,,:?;:,2)4-,1",,: c.,.....471,..nr112,..
."."'"';`,..
Ct", ,
.;/,--'1/4,
=--,-.7,r.--:k
. , , F ' )',.. L ------ -;,-,,,
..:
.1, .,a6 ,...,(2 i _._-- ,--%7;---- ---_,_--=-,-___-
0
.
';': ---'-'-- _------ ----z-fi''
w ! ) . 0
42.14
yam-
..--,------. -
,,,A101**-_ - -,'"r----".---- ,---'-----:-.2"._L---.-.------:;--- '''."
.:-..,-.......- ',?"--:2-"-; -----.--' '-i'-'''''-' ';''-r.7--_--
,,,,
r...
;m'
,
,
_7-----"k---,.
,....,,,,..'',"--:. ---aff- ; '-:_.......--,,,,."--
----#30- _----7.--7,-;\
-''' / --"' .;;,:-, -__-`''":.-_--,7, .--_:3,
__.;-4-ge,,!,,..-___=7,_

www.dacoromanica.ro
206 CURS DE ANATOMIE YATOLOGICA
culara si peri-vasculara a celulelor fusiforme, precum si modificarea hialina
a paretilor vasculari. Dermal presintsd o proliferare a celulelor endoteliale
(1), pe tend mai in profunzlmo observiim un tesut sarcomatos caracteristic
(s) cu celule fusiforme si cu peroti vasculari hialini (hv). Acbstii
figure ne arata si origina celulelor fusiforme ; ast-fel vedem ca ele provin in
mare parte din endoteliile si periteliile vasculare, din celulele co captusese
spatiurile limfatice, si in fine din celulele fixe ale tesutalui. Raportul
for cu vasele se vede bine in partoa superior's' a figurei undo proliferatiunea
fusi-celuara a tesutului este strans legate de vase.
2. Sarcomul cu celule rotunde marl. In regal/ generals acest sarcom
este mai mole ca cel cu celule fuziforme, mai putin elastic, mai alb, da
prin radar° mantitate mai mare de lichid mai consistent, aprope laptos.
Este de regula mai malign si cresce mai repede ca cel cu celule fuziforme.
Celulele sale rotundo sumt marl' ail un nuclei rotund sail oval, Teziculos,
ail de rare-ori mai multi nuclei, setnanand pang la un Ore-care
punct en nucleii celulelor epiteliale, dar mai putin bogati in cromatina.
De malts ori celulele rotunde exists in mod aprOpe exclusiv, si printre
ele nu. se v6d de cat putine fibre si rari celule fuziforme ; alte-ori celulele
fuziforme amestecate printre tale rotunde sunt cove mai numerOse.
3. Sarcomul cu celule rotundemicl. Dintre cola trei forme de sarcom
de pang acum, acesta e tumors cea mai mole, aprOpe medulara si in
acelasi timp ma mai malign's', acesta depinde in mare parte de volumul
celulelor, cad e o regula generals in oncologie, ca cu cat o tumors are
Mule mai numerose, cu atilt crescerea e mai rapids, consistenta e mai,
mica si malignitatea mai mare. So presinta de regulA cu o coloratiune
alba si e fOrte bogatii in sue consistent, laptos, alb. Celulele rotunde mibi
au un nuclei rotund, mic in realitate, dar relativ mare de Ore-ce ocupa
aprope in intregime protoplazma celularil. Se apropie mult aceste celulo
de tipnl celulelor limfatice de aceea trebue un Ore-care exercitiii pentru
a is destinge. Printre celulelo sarcomatOse exista ,Si celule limfatice tipice
yi celule fuziforme, cars prin anastomoza for formeei une-ori un fel de
retea cn spatiuri fOrte largi. Va fi une-ofi grid sa distingem acesta varietate
de sarcom de un tesut do granulatiune sail de o tumors limfatieg
Inca lipsa retelei fine Tasculo-conjunctive, caracterul general al vaselor si
a substantei bazale intercelulare, legatura intima a celulelor neoplazico
en vasele, precum si dispozitinnea acelor celule in siruri sail colons,
adese ori fdrte regulate, in lungul vaselor modificate, etc, no vor pane
pe calea unui diagnostic exact. Sediul acestor tumors sunt muschii, &ale
cats odata, mucosele i creerul.
4. Sarcomul cu celule gigante. Credem ca nu aunt destule motive pentru
a considers acesta forma ca o varietate separatil, de Ore-ce prezenta nu-

www.dacoromanica.ro
DESPRE SARCOM 207
mai a celulelor gigante nu constitue un caracter distinctiv esential. E
dropt ca sarcomul cu celule gigante se distinge prin tendinta sa la o
anumitil localizare; asa celulele gigante se produc mai des in sarcomele
ca punct de plecare in os, in periost gi in miiduv5. Acosta ins nu e o
regulg, crici de si mai rar, dar se produc sarcome gigantocelulare si in
alto piirti, in tosticule, in piele, etc. Ca structure, in afar de prezenta
celulolo; gigante, acestrt varietate de sarcom nu se distinge in nimic de
formele pang acum descrise. E aictitait de regulg dupg tipul sarcomelor
fuzicelulare, iar printre acestea din urine se viid celule f5rte marl rotunda
sail ovals, sail poligonale on ramificate, continond mai multi nuclei ovali
veziculosi, al cgror numgr pots atinge cifrele colosale de 50-100 sail si
mai malt. Nucleii ocupg de regulg in mod indiferent tart masa celulet,
nu aratg tendinta la o grupare mai malt sail mai putin determinate, ca
in celulele gigante ce se veid in formatiuni de alit nature, in tuberculozii
de pildg. Celulele gigante sent de regard, asezate In interiorul unor ca.
vitrtti, dupe cum dovedesc existenta unui spatiil clar ce le Incunjuril in
mod constant. Suntem dispusi a co Isidera celula gigantg, cel putin in
multe casuri, ca resultatul transformarei particulars a unui vas; In cursul
acestei transformilri s'ar produce, sub influenta unei cauze pe care n'o
putem lash" sci, o proliferate endogeny a unei celule care Amalie inchisI
in vasul al carat pereti au dat nascere color elemente neoplazice
ce inconjurrt celula gigantg. Prezenta de pigment sanghin §i chiar de
gage, ca in figura 68, In unele cazuri In celula gigantg si In jurul el
Fig. 68. Epulis.

www.dacoromanica.ro
208 CURS DE ANATOMLE PATOLOGICA
pare a imputernici acostil presapunere. In or! -ce caz, considergim colulele
gigante ale sarcomului ca expresia unei tendinte particulate de crescere
ei desvoltare, iar nu ca rezaltatul tine! iritatiuni banale produse prin corpi
strain!, cum admit unit. Epulis este o tumors benigna en celule fusiforme
ei gigante a periostulaT proceselor alveolars ; in figura 68 vedem desvoltarea
ei raportul cu sangele al celulelor gigante (cy) ; cavititile in car! se
ggisese aceste celule sant roil 'imitate ei inconjurate ca celulele fusiforme
(f). Este Intrebarea data vacuolele celulelor giganto nu sant Ore in raport
ea formatiunea globulelor mei): car! srt giisesc ILL ele.
Limfosarcomul cu. structura tesutului adenoid at putea fi considerat
ca o a cincia varietate, care se apropie malt prin caracterile sale istologice
qi clinics de sarcoma' cu celule ratunde mic!. Nu vom insista insg
asupra lul, de Ere -ce '1-am studiat pe larg in alta parte.
5. Existgi Inca o forma de sarcom, care ar reprezinta ei din punct de
vedere istolgic ei clinic o tranziliune intro tumorile benigne ei maligno
mezenhimice ei anume intro fibrom ei sarcom. Acosta e fibro-sarcomul.
Aces% varietate 'si imprumula' caracterele de la fibrom ei de la sarcom ;
e, ca alto cuvinte, un sarcom in care celulele, de regnlit fuziforme, sant
mai putin numerose ; in schimb tug tesutul interstitial e ma! abu.ndent.
Caracteristic e insa faptul ca aceste mask' interstitiala, in mare parte n'are
caracterele substantei bazalo a sarcomului, ci se prezintrt ca un tesut
conjunctiv organizat, fibres. Numai in pgrtile undo celulele sant mai
.dense ei substanta interstitialrt are caractere mai specifiice. §1 in acest
caz caracterele vaselor, modal proliferririi lor, etc., ne vor fi de col mai
mare ajutor pentra a distinge fibro-sarcomul. Acest sarcom se grtsesco des
in piele, in muschi, in c,reer. Polipil mncoei aratrt de mete or! structura
unui fibrosarcom.
Afar% de acOstii clasificatie a sarcomului, so mai p6te face ei o alta
plecand dintr'un alt punct de vedere.
Sarcoma' ca tumors de nature mezenhimicii, se desvolfg din tesutul
adult de aceiaet origins, adicii, din tesutul vasculo-conjunctiv al dermului,
precum ei din fasciile fibrose, din tesutul conjunctiv al muechilor ei al
tuturor organelor splanchnice. Dar nu name! tesatul conjunctiv propiq
cjis, ci ei tote modificatiunile ei variebitile tesutului conjunctiv : cel
maces, cartilaginos, osos pot da nascere sarcomului. Se intelege di in
aceste cazuri sarcoma', pe laugh' caracterele sale specifics, va presinta ei
pe acelea ale tesutului specializat din care a luat nascere. 0 asemenea
asociare a sarcomului ca tesute conjunctive modificate, se p6te observe
nu numai in sarcoma cu punct de plecare In varietatea de tesut respectiv,
dar si in acelea car! 'et mart nascere dintr'un alt tesut. Voim srt 4icem ca
nu numai un sarcom plecat dintr'un os, dar ei dintr'un alt sistem pOte

www.dacoromanica.ro
DESPRE SARCOXt 209
prosinta caractere mdse. Din asociarea tesutului sarcomatos cu aceste diferite
testae pontru a constitui o tumora, rezulta o alts eerie de varietal):
de sarcom, care tote impreuna constitue varietatile sarcomului mixt.
Asa avem : mixo-sarcomul, coni-o-sarcomul, osteo-sarcomul, oateoidsarcomul
sa'i earcomul osteoid. Amestocarea tesutelor pate merge si mai
departs, putem avea intro tumoral nu numai dou6, dar 9i trei varietal):
de tesut : condro mixo-earcomul, osteo-condro-sarcomul. Sarcoma!, putend
lua nascere in tosutul canjunctiv al inuschilor sal al organelor glandulare,
se pOte intOmpla ca si elementele autoctone principals ale organului sal
is o parte 6re-care la constituirea i caracterizirea tumori) 9i vom avea
ast -fol un mio earcom, un adeno sarcom.
Mara de acoste consideratiuni, vom face bine sal distingem sarcoma
provenite din proliferarile'endoteliale ale vaselor yi cavitatilor, endoteliomel
apoi altele cu o participare preponderanta de formatiuni vasculare limfatice
sail sanguine: angio-sarcome §i giant angio-sarcome in fine tumori mai malt
de origin!' lamolor laterale ea epiteliile genitale i plouro-peritoneale de
multe on cu aspect alveolar, formand o trocere la tumorile epiteliale.
Sa vedem acorn caracterele acestor diferite varietati de sarcom.
6. Illixo-sarcomul. Consistenta acestei tumori oste variabila daps proportiunea
tesutului strein adilogat, care este col mucos sail mixomatos,
Acesta tumor e mole, 'Ate ajunge Ora' a fi aprope gelatinosa. Fi coloratiunea
o mai schimbata, mai malt cenusie si masa tesutalui mai transparenta.
In privinta structures acestei tumori am vorbit, in parte. S'ar
putea considera acesta tumora ca find alcatuita asb-fel: o masa fundamentail'',
care sub microscop prezinta caractere structural° si istochimice ale
tesutului 111 11CO3. In accastil masa fundamentals, exists ins ale si condone cu
structural sarcomatOse tipica si unde mai cu soma insole vasculare de
nou6 formation° jOca au rol important. A.st-fel in fig. 69 constatam atari
insole h formate de mase protoplasmatic°, continend vacuole si mase hialine
9i galbeno cu caracterul unei neofarmatiuni vasculare si sanguine, asemenea
gz gi gz ant% un fel de celiac' gigante In raport cu vase de nou6
formation°, fiind in raport cu celulele stelato ale sarcomului. Distanta ce
separa formatiunilo s:u:comatose e forte variabila, mai mare sail mai
mica diva cantitatea substantei fundarnentale muc6se. Trebue sal facem o
distinctiune in acosta varietate de sarcom in co privesce masa mucosa.
Une-ors acesta are o legatura evidenta cu vasele 9i anume cu vasole mai
mars, alto ors din potriva, masa mucosa ocupa pa'rtile tale mai departate
do vase. In primal caz, in regula generals, masa mucosa inchide un mai
mare num6r de celule marl' izolate, stelate, sail cu prelungiii mai multe
9i anastomonte, in cat se reproduce mai bine aspectul de tesut mixomatos.
In cud al donilea tesatal mucos e mult mai sarac in celule, de obiceiii

www.dacoromanica.ro
210 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
inchide numai patine celule conjunctive bine caracterizato, sail chiar
de loc, on numai putine celule limfatice ca on -co tesut mucos ordinar.
In cazul inteitl numai, am fi in realitate rndreptatiti sä vorbim de un
mixo-sarcom, adica de tumors in adev5r mists, in care vasele de none
formatiune, pe langg transformarea sarcomatosii ail suferit ei o alta, particulars
caracterizata prin aceea a celulele sarcomatose desvolta o aptitudino particulars,
anume de a-el schimba tipul, cgpbtand mite prelungiri, schimbandull
in acelaei timp ei modul for de a functions, adica secretand o mare
cantitate de tesut mucos care interpune intro ele si be distantiazii In
cazul al douilea din potriva, lipsa celulelor tipice, producerea substantei
maces° tocmai in pilrtile mai roll nutrite, mai departs de vase, ne fac
Fig. 69. Mixo-sarcom.
sit ref aiim acestei substante calitatea de produs al unei elaboratiuni secretorii
celulare ei a o considera mai malt ca un simplu edem de degenerare
In cat rigaios vorbind, dupa p5rerea nostril, trebue sti distingem in acesta
varietate, done- sub-varietati : mixo-sarcomul adev5rat ei sarcomul atilt°

www.dacoromanica.ro
DESPRE SARCOM 211
de degenerare, mucos6 eel d'inteiii find maf frequent in piele, in glanda
mamaril §i in tumor): mixte, eel din urmii acolo uncle exista pe langh
sarcom conditiunile unei stase, spry exempla in polipii nasall de naturg
fi bro-sarcomato0.
7. Condro-sareornul. Precum nurnele it arath, este o tumors la care, pe
langh tesutul sarcomatos, se adaogh eel cartilaginos. Consistenta acestel
tumori cresco, bine inteles, duprt cantitatea cartilagiului asociat. Este constituith
din ;emit sarcomatos en celule fuziforme, sail de cele maT multe
off rotunde, marl, in care se amestech insulo mai marl sal mai mid,
adese lobulate, cartilagin6se. Acestea din uring reprodue in regulli genetipul
cartilagialui hialin : o mash aniformh, hialina, intens
ralit
care inchide celule marl, neregulate, inegale, capsulate, cu capsule une-ori
atingendu-se prin periferia for Si fret nici a dispozitie definitl, cu vase
in proportinni variabile. La periferia insulelor cartilagin6se, sail in masa
cartilagin6sit in lungul vaselor, se ved iruri simple sail duble, ori mai
multe, de condroplaste earl' fail parte la formarea maseT hialine bazale a
cartilagiului, far pe de alth parte cum contribue, prin proliferarea for, la
constituirea elementelor sarcomat6se, fuziforme sail rotunde, distribuite sub
formil de insule sail cord6ne in lungul vaselor.
Tot aici in limita intro *tile cartilagin6se si sarcomat6se, se p6te vedea
§i procesul contrar, adich destructiunea masei cartilagin6se pain invaziunea
in interiordl el a elementelor sarcomat6se. Acesth d.estructiune pits merge
ap de departe, in cat tesutul cartilaginos sh se substitue in introgime prin
eel sarcomatos, ceea-ee ne explich posibilitatea existentel unul sarcom
pur intro, parte care normalminte tontine cartilagiti.
8) Osteo-sarcomul. Cu patine modifichri, necesitate de diversitatea tesu
tului, putem spune despre acesti varietate ceea-ce am spas despre precedenta.
Deosebirea e eh aici masa bazalil nu Amalie in stare de substanth
condrigenh, ci se incarch cu substantil calcara, celulele devin mai mid,
emit prelungirl inchise in ramificatiuni ale capsulelor, se reproduce cn un
cavint capsule mai mull sail mai puOn apropiate de cele ale °milli. Trebue
sa recun6§tom Insh os nici odatil in aceste tumori, ca §i in tumorile
os6se in genere, nu S3 formezh os en tote calitrttile maul normal : nu
se formezil lamele os6se regulate, egale, cu dispostiune concentrich, ;tici
adeverate canals de Havers, ci se produce o osificare mai grosolanri ci
mai difuzit. Totql formatiunea la care se ajunge se apropie mai malt de
calithtile osului do cat o simply impregnare a tesutuluT sarcomatos cu
shrurT calcare, §i trebue chiar sil distingem calcificarea sail petrificarea
care se pdte produce in sarcom ca in ori.ce tesut, ca in ori-ce turnoff'
de adeforata osificare, de0. vickish.
9. Sarcomui osteoid. E §i aeesta mai frecuent iq (Ise §i in cartilage,

www.dacoromanica.ro
212 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
dar se pot° produce si in alto organe. E caracterisat prin acoia ca tesutul
sarcomatos se gasesce amestecat en varietatea de tesut doscris de Virchow
ca tesut osteoid. A4ica un tesut cu aspect hialin, ca eel ce premerge formares
°saki, resultat din uniformizarea tesatului conjunctiv in care se
desvolta tumora, Bart presintand une-orl raporturi particulars cu niece celule
mai marl sail mai mici en aspect de condroplasto, in cat ar putea fi considerat
ca un fel de secretiune a acestor celule, cari mai apoi roman inchise
in masa uniforms hialina. Caracteristic insti e ca acest tosut continua
a evolua ca atare, fart sa se organizeze in sensul de a forma vre odatrt os.
Tumarea se presinta de obiceiti cu matte celule marl rotunda, separate
de o masa osteoida, in parte calcificata.
9. Osteo-coniro sarcomul e lesne de inteles ca resulta din asociarea color
trei fetal.): de tesute sarcomatos, cartilaginos si osos. Avend in vedere
localisarea de predilectiune a osteo-sarcomului si a condro-sarcomului, se
pate intelege eh' asociarea de care ne ocupam e destul de frequenta in os.
In adever, aceste trei din urma varietati de sarcom de si so produc
si In alto organe, in mamele, in testicul, chiar in piele, locul for de predilectiune
insa e sistemul osos si cartilaginos si mai mull la extrmitiitile
oselor lungi, intro epifiza si diafiza. Adesea-ari tendinta is calcificare e
forte exagerata, se produc excrescente marl, calcare, ramificate, stalactitiforme
in interierul urticulatiunilor. In aceste parti, la extremitatea oselor
dar mai en soma la extremitatile falangelor, resultil une-ori hisce tumor!
cu periferia tare, cartilaginosa, si osOsa, iar central a mole, gelatinos constituit
dintr'o masa aprope gelatin6sti si de o mare cantitate de celule marl
cu multi nuclei asemanatOre en mieloplaxele.
10. Condro-mixo-sarcomul e un condro-sarcom in care o parte a tesutului
a devenit mixomatos cu. substanta bazalii muo6sa, en celule stelate sail
ramificate, anastomozite. se pito forma in testicul, in mamela, in 6se, etc.
11. ifio-sarcomul nu so intelnesce de cat in muschi, salt eel putin in
organele earl contin muschi, cum sent paretil tubului intestinal. Se vede
a la constituirea tumoril, pe langa celulele sarcomatOse, jail parte si fibre
musculare. Sunt casuri forte rari cand fibrele musculare din asemenea
tumor.'" sant striate, de regula avem a face en fibre netede. Ast-fol intr'o
tumora mare mixta a testiculului obsorvam pe langa un tesat sarcomatos
fusi-celular, of rei o proliferaro celulara perivasculara cu o proliforam
a unor fibre musculare striate fm, earl prin burgionare produc
muguri grosi celulari ou aspectul celulelor gigante, cg. E forte probabil a in
aceste casuri neoplasia sarcomat6s1 's1 are origina in tesutul vasculo-conjunstiv
intermuscular si ca o parte din fibrele musculare scapand de destructiune,
proliferOza din causa iritatiunoi. S'atl publicat insist casuri
forte rare, grey de explioat, in earl celulole =sentare insa's1 se trans-
.

crwww.dacoromanica.ro
btSPRE SA.RCOM 218
formI in element° sarcornatOse, constituind ast-fel pe de-a intregul tumora.
0 ast-fel do tumora a intestinnlui e representatil in fig. 70, unde se observii
proliferarea prin cariokinezil a fibrelor netede spre a forma tumora.
Ast-fel fig. 70, represintg partea centralg a urni trabecul muscular pe
cab de proliferare neoplasia. Coln lele muscular° sunt mai seirace in
nuclei colorabili (m.); in unele pnncte insa si anume in veciniitatea
vaselor, Ede se umf15, devin mai scurte si contin nuclei marl bine colorati
(m'). Se constatii celule muscular° netede cu nuclei in cariokinezg (m2).
12. Melano-sarcom se ()ice tumorilor sarcomat6se pigmentate. E una
din formals eel° mai maligns ale sarcomuldi. Desvoltandu-se in locuri
cu pigment normal sal din negi pigmentary', cresce repcde, se produc
curend in jurul tumorei principals altele mai midi, precum Si metastaze
indepArtate. Pigmentul p6te fi negru, sail galben, sail brun pote sa coming
.,atilt--- --;4,-,-,t-
?T.-
.
.,77-..
-:..40,,5-a*F9-4,7:,4-,.,
,..-..:-zoor
___---.114."-tr-s-
1,..,r,tf-%--leall°:,,,.'--"-e\-z:,,T0'
-°41Z-,,..
- :- -7:4t'a;it'6.-----s-lt °
..... .,,,
,,b,.,
4%.:4,,,-,mi-tZ.
'1"-- . .::'
,,,_.,1w
-%k174ff7.-:tPt,.,_
gor-z1-'
,.4-.;!'---..._
i41-iZTIW:,--4,- -4
--.X.19- ------c_.,-C4--Z:c.--,. -'
7j_:. :^
Zr
e'
''fflP.
Fig. 70.Mo-sat-coin.
sail sa nu continil for si sulfur. El se ggsesce Tiber saa inchis in celule
mici stelate, de obiceill in jurul vaselor, sail in celule mari umflate, cu
protoplazin5 forte transparentg, cu nucleul abia vizibil care pot° sii disparil
cu totul, asa a la urm'al avem a face numai cu o giimacla de pigment
sub formg de buc'citi mai marl sail mai mici, neregulate, printre earl abia
se mai zgresc puncte din protoplazma celulei. Acest sarcopi e constituit
de regulrt din celule rotund° mari amcstecate cu celule fuziforme in mai
mic numgr, sail aceste din urinti pot si predomine. Do multe on se
presint4 sub forma unui endoteliom pigmentat. Ele so nase adesea dintr'un
neg pigmen'at al pielei, acesta s3 m'aresce la un moment dat, se mOie ;
se ulcertrzil, devine fungos. Curend apar in jurul acestuia metastaze regio-

www.dacoromanica.ro
gig
CURS DE ANATOMIF PATOLOGiCi
nare sub forme desimple pete negro la inceput pi apd crest pentru a
urma aceiad evolutie. Mase sarcornatose inarcate cu pigment sunt duse
cu sangele in tot organismul, apa ea la un moment dat tot' suprafata
pielei pi organolo interne sunt senignate cu nod uli pigmentati negri. Pigmental
acestor turnori pot() fi datorit unei activitati particulare a celulelor
cari elaborezA materia albuminOsii in sensul de a izola pi precipita elementele
minerale (fer, sail, etc.) ce intra in constitutia pigmentului. Credem
ins' a de multe on avem aface cu o incercare de a se constitui vase
pi sange, primele dispositiuni pentru acesta lug, nu isbutesc, celulele
vasului, endotelii]e mai cn ging proliferoza forte energic, vasul se desfiinca
atare,iar substanta colorants a sangelui din vasele de noui5 format i testi
une,
45".
lok-P
..7,:,--_-_-____. - ..) --"4:
7 e'...:.'..,.....":...7-..---
...r---
Prs,
,-
Fig. 71.Medano-sarcom desvoltat dintr'un neg.
.Psa
se transforms in pigment. Figura 71 represinta o atare tumors a pielei, in
care se vede cum pigmentul pornind de la celulele stelate pi anastomosatel
p6trunde In stratul epitelial (p); observam in acelad timp o proliferaro
a epiteliului precum pi o difusiune a pigmentului prin tesutele vecine,
tesutul grgsos (pg), artere (a), gland© sudoripare (psd).
Fig. 72 represinta un sarcom melantic mole en crescere forte repede. In
C, se vede o transformare prin proliferare cu cariokinez'A a endoteliiler
in tesut sarcomatos. In v se mai observa proliferarea endogeny vaso-for
mativa a endoteliilor, iar in f desvoltarea celulelor fusiforme prin proliferare
prin kariokineza a celulelor proprii ale tesutului.

www.dacoromanica.ro
bESPIiE slucoi4
fi11
Afarii de pie]e, ac6sta tumors so mai 'Ate produce in °chi, anume In
coroidti sati retina, in sfera organelor genitale, la baza creerului, etc.
13. C/oronz se d'a; numele tine): turnoff sarcomatose, de regulii ea celulele
rotunde si cu pigment verde. Acest pigment are de particular a se disolvii
in alcol si se comportA cu agentl colorant) Ca geasimea. Pigmentul
apare subt microscop ca granulatiunl mai fine ca in cele-l'alte forme de
pigment, forte refringente.
Acesta tumorrt putend avea origina in dela, in periost, etc. e, rare.
14. Psarnomul e o tumors sarcomatosa apr6pe exclusivi a meningelor,
a plexulul choroid si glandei pineale. Se presinfa" ca nisce cuiburi de celule
rotunde, dar mai des fuziforme, cu aranjare concentrica, inconjurand un
simbure de celule si produse de celule distruse in earl' se depun stiruri
calcare. Acoste grgunte calcare pot deveni destul de marl, in cat se ved
..Esji,
a ---,To '7)
.crsi
4/ 2
4"
r
f"(01.
e
Pig. 72. Saveommelanie de naturd mai must endoteliaid.
chiar cu ochiul liber pe suprafata de sectiune a tumorei ca un nisip cu
grrtunte mai marl, mai grosolane, albs.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXV
Angiosarcomul. Endoteliomul. .ferielinul. Cilindromul.
Angiosarcomul Acosta denumire a fost introdusa in nomenclature oncologicrt
do Waldeyer pentru o varietate de sarcom cu caractere distinctive
intro tole descrise Drina acum. E lesne de inteles din chiar etimologia
cavintului a e vorba de o tumors in care predomina o neoformatiune
abundentrt de vase. Acest termen era forte semnificativ in timpul cand
a fost creat de Waldeyer ; astii-0: Ina, cand conceptiunea nOstra despre
esenta si geneza sarcomului in genera s'a schimbat, el o fate propria de
a produce confuziune in spirite.
In adorer, am aretat na sarcomul a rezultatul unel cresceri atipice e
tesutului vasculo-conjunctiv, ca intinderea si crescerea acestel turnoff se
datoresce unei formatiuni continue si ilimitate de vase earl, in loc de a
se organize ca atarT, imediat se transforms in elementele tumorii. Data e
asa, atunci on -ce sarcom este pana la un punct si tin angiom in ace-
Iasi timp, de Ore-ce la base ori-carei proliferafi sarcOmatose sta o neoformatiune
vasculara din cele mai active. Totusi vom pastra acest termen
de angiosarcom : 1) pentru ea e consa'rat prin uz, si 2) pentru ca, pentru
moment, n'avem un altul cu care srel patent tnlocui. Vom vedea, din tole
ce unn6zii, ca s'a ingustat In adever malt cadrul angiosarcomului, ca
multe forme cad alts data erall considerate ca angiosarcome, ast;1-4T, in
mod mai corect, le punem in grupul endoteliomuluT sail periteliomului;
totusi vom cadea peste tumori pontru carI termenul de angiosarcom trebue
piistrat de-o cam-data.
Angiosarcomul se deosibes2e de sarcpmul ordinar prin aceea ca nu
tote vasele se transforms imediat in tesut sarcomatos, ci, din potrivit
o parte din elo persists ca atarT. Bine inteles a chiar aceste din urmii
n'ail caracterul unor vase adulte, bine organizate ; nu sent in nuine'r si cu
o dispositiune care ar corespunde trebuintel: fiziologice pentru care sent
destinate de Wadi vasele, adica de a servi in mod strict numal la nutritiunea
tesutului in care se gasesc.
Din potrivii, ole suet adesea-ori firte numertise, art peretY subiirY embrionarI,
de multe orY cu lumonul forte dilatat ca in orY-ce teloangiectazie,
cu dispozitie une-ori cavern6sI, alto ori plexiforma sail forte variabila si,

www.dacoromanica.ro
ANGOISARCOMUL 217
caracter important, sunt in continua proliforare. Dar ori-cat do vie sa fie
proliferarea lor, on cat sa se pastreze caracterul for embrionar, totu0 ele
aunt mai bine delimitate, mai bine individualizate de regal tesutuld de
cat cum aunt vasole inteun sarcom ordinar, ceea-ce imprima tumoril caracterul
sett distinctiv.
Intro vasele in ac6sta stare, proliferarea vasculara schimbg caracterul,
aid se petrece coea ce vedem de obiceiil In sarcomul ordinar : vase mid
capilare in stare do continua formatiune, a! ea'ror pared se rozolva imediat,
printr'o proliferare energica, intro masa de celule cu tip sarcomatos,
precum vedem ac6sta in fig. 73.
I
ti
in'sp
rf
bt
V
-------------
Fig. 73.Angiosareom multiple in parte pigmentat al plates, Iysp, spatil yummier°,
v vela milt inconjuratli de spaiiI limfatice eontinend endotelil, globule rosil palide py
§i pigment, a tesatul sarcomatos.
Angiosarcomul pate area ca sediii 6sele creerul, pia mater, plexurile,
coroide, unele glande precum mamela, testiculul, rinichiul, glandele salivare,
corpul tiroid, chiar pielea, etc. el se pate manifesta de in inceput
cu caracterul mixt descris, sail pate incope ca un angiom dezvoltandu-se
ca atare cat-va timp pentru a, deveni in unlit sarcomatos. Uncle tumor!
Curs de anatomic patologica 15

www.dacoromanica.ro
21t1
CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
vasculare congenitale, luta' negi pigmentati al pielel bunh'-dra, avend
une-ori structura angiomat6sii, °i muff perzistrt multi vreme ca atari pot,
de la un timp, subt influenta unul traumatism, a unei iritatiuni alta Orecare,
sari chiar sub impulsul unei cauze noapreciabile sa Incerce o crescore
repode luand caracterelo descrise ale angiosarcomului. Pgretele vaselor
de neoformatiune incercrt diferite modificgri, p6te deveni hialin, sclerosat,
pigmentat. In interiorul vaselor se gitsesce singe de multe on inchegat
sail en trombu°I fibrinoA. slri mass hialine sail calcare concentrice ca la a°a
numita tumors fibro-plasticii a lni Lebert, desvoltandu-se pe meninge.
Precum se rode, termenul de angiosarcom eorespunde unei notiuni
pur morfologice °i nu e gred de inteles cum se face ea acesta denuraire
a devenit nepotrivitrt in multe casurl, indatit ce s'a petruns mal bine
structura fins §i mai cu semi* istogeneza sarcomulni.
Ast-fel existit tumor! alciituite dupg tipul descris al angiosarcomului ;
dar in cari vasele marl teleangiectatice, car! In angiosarcom contin de
multe ori singe, stint de data acesta cu mult mai largi, au devenit ca nisce
alveole inegale, une-orI forte marl, sari ca nisce canale une-ori paralele
de tale mai multe or! cu dispositio plexiformit anastornozandu-se unele
cu altele §i continend, nu singe, ci nisce celule marl cu tipul celulelor
epitelioide. Cancl se aflit cine-va in fats unei tumor! ast-fel constituite
forte u°or p6te lua celulele marl ce umplti cavitrttile vasculare drept
celulole epiteliale ,ci sit considers tumora ca an cancer alveolar. Mai uqor
incrt se p6te a:lea in acesta gresala, cand tesutul interstitial nu e sarcomatos
ci mai mult sag mai putin fibres, ceea ce se p6te intempla nu de rare-orl.
Vom vedea mai la vale big ca, dacii nu absolut tot-d'auna, eel putin
de mite orT avem putinta de a stabili ca aceste celule marl nu stint
epiteliale, ca rezultit din proliferarea endoteliilor vaselor Pentru acesta
forma de angiosarcom se admite denumirea de endoteliom.
Se mai p6te presinta angiosarcomul gi cu un alt aspect diferit. A,sa vasele
nu se liirgesc, nici nu se umplu cu celule ca in endoteliom, din
potrivrt pot srt remanit destul de strimte ; tesutul dintre ale, cu tip sarcomatos,
aratii insrt o legaturg geneticg intima cu chiar peretele for °i
anume cu o parte a acestul perete, cu tunica adventitialg. De °I multi
autori clasicl, dintre eel mai popularizati chiar, stint de piirere de a nu
sc6te acesta forma din cadrul comun al angiosarcomului, totu°I no!, partizanI
firs rezervrt aI clasificgril istogenetice a tumorilor, vom descris tumorile
ast-fel alciituite ca o varietate distinctil a sarcomulul sub numelo
de periteliom.
Endotelicmul. Faptllul ca doscriem endoteliomul dupg sarcom ci in legrtturg
en el nu trebue sit facit pe nimen! FA' credit el in tote casurile
endoteliomul se apropie de sarcom. Din potrivrt, sunt endoteliome car!

www.dacoromanica.ro
ENDOTELIOMUL '219
prin morall clinic $i prognoza lor se apropie mai malt de fibrom. Am
pus insi endoteliomul dupii sarcom pentru ca pole fi mai bine priceput
duph ce so cunOsce sarcomul; pentru ca stud iul aprofundat al istologiei
fine a sarcomului si anume al angiosarcomului a contribuit in clarificarea
notiunel de endoteliom; in fine pentru ca, ane-ori endoteliontu.1, prin boghtia
sa celulara, prin tote caracterelo sale structurale, prin evolutia sa
repede, prin crescerea sa ilimitata, prin tendinta la recidive, la metastaze
si is caltexie so inrudesce cu sarcomeie cele mai maligne. Existit dar
endoteliomo benigne car! si anatomicesce §i clinicesce se apropie de fibrom
de o parte, de alta endoteliome tot atat de grave ca si sarcomele, sail chiar
carcinomele si intro aceste dour; extreme o intregh scars de forme de trecere
gradatil. Fath cu acestrt variabilitatea nu e inutil sa admitem o Ore-care nuantare
in denumirea acestor tumor!, dupa gravitatea lor. Phstram vorba endoteliom
pentru cil'i fOrte plastich si destepth in minte o ideie exacta despre
origina turnoril Sfi, so scie insh, ca atuncT can& clicern par Si simplu
endoteliom e mai malt vorba de una din formole benigne ale tumorii ;
iar formelor maligne, mai apropiate de sarcom lo vein dice, pentru mai
mare preciziune, sarcorn enclotolial. AcestI, desrioire in nomenclaturrt nu e
nice o subtilitate nici o inchrcare de prises, did ar fi In ado's, 'Or regretabil
ca sa se is in vorbire una drept alta notiunile ce trebue si acorn
despre nisce formatiuni cari, de si asa de asemeniitdre din puect de vedore
genetic, se deosibeso totusi asa do malt prin evolutia si prognoza lor.
Celulole ce formozh caracteristica acestor tumor! provin, precum am
()is, din endoteliile vaselor sanguine, dar pot rezulta si din proliferarea
endoteliilor, spatiilor si rildiicinilor limfatice. Unil autorT au deosebit
una do alb. aceste done ordine de tumor! reservand numai pentru cele din
urmh uumele de endoteliom sail limfangiosarcom, iar spro deosebire numesc
pe cele d'intaiii cu termenul de hemangiosarcom. Nu putem urma
po Ziegler si aitl autorT clasici pe aceste tale. Cum am mai spas, angtosarcorn
e o notiune par morfologich pe cire o vom 'Astra numai
pentru angtosarcomele la earl* vasele proliferezti in totalitatea lor ; iar
orT de cate ori natura endotolialii a tumorii va fi neindoidsh 'I vom dice
endoteliom, indiferent dach celulele provin din endoteliile vaselor sanghine
sail limfatice, si undo si altele fi ind de aceiasf nature si avend
aceiasi originh.
Duph ce-am deliminat ast-fel subiectul pitom trece la studiul anatomic
al endoteliomului.
Multi nog! congenital! situati pe fath, pe gilt sail pe spate, mai mult
or! mai puti n pigment**, purtand une-ori Or, de regula mo!, flasci, asa
numitii negi chrnosi sunt de nature endotelialti. Aceste tumor!, de ordinar
pedunculate si multiple destul de midi netede sail muriforme, ail o

www.dacoromanica.ro
220 CURS IA ANATCMIE l'ATOLOGICA
..
suprafatii de sectiune albs, ori cenuOe putin, sail brun4, fasciculatiti orT
reticulag, translucid5, de multe ori cu aspect §i consis!entil gelatinese,
site-off sunt ceva mai taxi.
Sub microscop se v6d compuse in mare parte din fascicule de fibre
conjunctive, ceea-ce Meuse pe unii antori a le considers ca nisce fibrome
ordinare. Se disting do acestea din urmiti tug prin aceea ca o parte din
spatiile limfatice ale tesutului aunt mai largi qi contin un num6r mai
mare sail mai mic de celule endoteliale proliferate. Ele so pot perpettia
multiti vreme, chiar viata intr6ga, ca nisce formatiuni firiti uici o importantiti
; pot insii Beryl i ca punct de plecare al sarcomului endotelial al
pielei cu prognoziti maligns.
In piele Ins endoteliomul pito apare §i mai tardiii, in canal adolescentei
§i vietei adulte, sub forma de noduli rotund! ori ovoids, capsulati
une-ori, lobulati, intraderraici sail subdermici, mai malt ori mai putin
aderenti de piele, cu o consistentg aprt5pe ca a until fibrom si cu mers
lent. Se pita vedea in asemenea caz cam celulele endoteliale arat4 o tendintiti
de a deveni fuziforme si apol a se transforma In fibre conjunctive.
Avem en alto cuvinte o tumors fibrOsa in care fibrele conjunctive se forni6ziti
pe comptul endoteliilor. El pot altiti datiti insa se progreseze repede
se ulcerezo pielea, se (loving moi, pulp* ori aprOpe difluenti mai cu
soma in pratile centrals.
Proliferabilitatea endoteliilor e forte iespindita gi forte frecuentii; ea
pote fi deOeptatri printr'o iritatie cronicI, printr'un traumatizm, etc, cand
exists o predispozitiune pentru ac6sta. Mu lte turnofi endoteliomatOse pot
ayes pnnctul de plecare inteun ulcer cronic, intr'o fracturiti mos-a, etc.
Se observe la unii individi un fenomen curios in cursu.1 cicatrizilrii
uneT plagi banale. In boo ca plaga sa se Inchida par si simple 5i si reraring
inlocuitsi printr'un testa scleros cicatricial, se produce o ipertrofie
considerabilii a tesutulaY, o adevoliratii tumor care p6te atinge volumul
unui oil de gitiiniti, sail §i mai mult : keloidul.
Tumora e forte duriti, su.prafata de sectiune uscatiti, reticulatii dar mai
des se vede coral:ig din lamole grose in cat face impresiunea unui pachet
de art): de jot. Sub microscop se ved spatii limfatice pline cu cehie
endoteliale separate prin lamele grilse de twit conjunctiv fibros, dens
compact adesea hialin format pe socotela endoteliilor.
Ca angio-sarcomul in genere, endoteliomul, In earl de piele, '§i pate
avea sediul in organele cele mai variate, in glands mai des, precum pa
rotida, mamela, testicul; apoi 'Ate ayes ca punct de plecare osul §i mai
ea ging periostul, se produce in peretii vaginului, in uter, in creer, in
milduviti, in serOsele marl : poritoneti, pleura, meninge, etc.
In We aceste organe endoteliomul pOte fi mai malt sail mai putin

www.dacoromanica.ro
ENDOTELIOMUL 221
limitat ca formele benigne din piele, sail pote afecta caracterele malign()
ale sarcomului. In acest caz el p6te atinge dimensiuni enorme qi p6te
cotropi tesutelo forte repede pe o mare Intindere. Pe suprafata de sectiune
tumors argil o coloratiune alba math' sail putin brunti, une-ori cu
pete galbene ca sulful aprope, neteda sari grant-116g, adesea delimitatii in
camp): mai marl' sail mai midi, poligonal! on neregulati, prin bande mai
grOse sail mai inguste de un tesut mai grizatru sail alb mai translucid,
mai tare, cu consistence fibrOsii. Itti(jend suprafata se scoto lichid gros,
alb, l'aptos, une-ori in cantitate tot atat de mare ca dintr'un cancer.
Sub microscop se vede compusa din bande de tesut conjunctiv destul
de largi one -oat, alto ori mai inguste, intretiliate si anastomozate, delimitand
un sistem de cavitati rotunijite ori poligonale de tole mai multe
off, dar adesea ori forte variabile ca forma": triunghiulare, eliptice, etc.,
pline cu celule marl, ceea-ce a filed sit' so dea acestor tumor! §i numele
do sarcoma alveolare. Alte-ori cavitatile acestea pline Cu celule sent mai
malt canaliculare sal tubulare.
MArimea si forma celulelor, aranjaroa for in interiorul unor alveole
sail canal°, malignitatea acestor tumor!, etc., au Neat se fie multi vreme
confundate cu carc:nomele. Studiul indelungat §i sustinut al istologiei
patologice fine, Inbunatititirea mijlocelor de fixare §i coloratiune, progresolo
face° in cundscerca istogenezei normale no permit acyf insti a recumisce
provenienta mezodermicK a acostor tumori si anume natura for en-
Pentru a ajunge la un diagnostic precis, trebue in primul lot ca omul
si'qi fi Meat familiars an fel de impresiune intuitive ce produce vederea
diferitelor elemente anatomice dupe natura §i origina lor, si la acOsta nu
se 'Ate ajungo de cat prin o exporienta indelungata Pe cat de simplist
lucre e de a rocunosce elemente anatomice cand se g!sesc in situatiunea,
forma si raporturile normale; po atat e de grog de a to orienta In tesuturile
bolnave. IncepOtorii chiar disting qor, de exempla, fibrele musculare
noted° de tale conjunctive; intr'un tesut bolnav de multe ori so care
un ochiii exercitat pentru a face acostti deosobire. Dace vom spune ca
istologia tumorilor constitue capitolul eel mai dificil, eel mai complicat
acel care reserve tale mai multe surprinderi pentru microscopist in tOtii
istologia patologicii; ca Intro tumor!, endoteliomul e adesoa una din tale
mai ingrate, din acest punct de vede. e, vom pricepe dificultatile co ne
stall in unele cazuri pentru a ajunge la acest diagnostic, care une-ori e
destul de u§or de pus. AcOsta insa nu insenmeza ca nu dispunem si de
regule §i caractere destul de pretiOse pentru a ajunge la un diagnostic
exact.
Ne putem ast-fel ajuta pentru recumiscerea endoteliomului, tinend sOma

www.dacoromanica.ro
222 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
de celttlele ce umplu alveolele sail canalole tumorii, de forma si raporturile
for intro ale i cu tesutul incunjurator, de provenienta sail geneza
lor; de natura tesutului interstitial si de caracterul vaselor coprinso in el.
Celulele endoteliomuld cunt mari, rotunde sail poligonale, cu nucleu
mare veziculos. Ori cat ar semitina, se deosibesc totusi de tale epiteliale.
/4-
(0-
1/
Pig. 74. Sareom endotelial al vaginulul ; e, colnle endoteliale proliferate, c, transformare
flbrarg. a lesutulnI endotelial.
1) Protoplazma for e mai putin abundenta de cat cum e de regale in celula
epiteliala, din calla ca o mar mare parte din celula e ocupatil de
nuclei ; e mai fin granulate, aprope uniforms, se coloreza bine, dar totusi
mai slab de cat aceea a unor celule epiteliale ; celula endotelialg
are o limits mai putin precis de cat cea epiteliala al carat contur e
linear, noted, drept taiat; pe tend endoteliile chiar clack au unele contur
!aril cat-va precis, stint marginite do cele mai 'rialto on printr'o linie
pita neregulatg, marginele colulei apar ca zdrentuite sail ca nisce usdre
expansiuni ca un fel de mici prelungiri ncinsemnate.
2. Nucloul endoteliilor e mare, veziculos, cu o membrane limitantii
intens colorabila cu colorile nuclease, cu an continut bine diferentiat in
substanta cromatica si acromatica in toeing ca in epitelii ; totusi e de

www.dacoromanica.ro
ENDOTELIOMUL 223
regula mai malt oval ori eliptic pe cand nucleul celulelor epiteliale pavimentese
car! mai cu soma s'ar putea confunda ea cele endotehale in
litigiti e mai malt rotund ; apoi nucleul epiteliilor are de regula un
nucleol mai mare central, pe and acel al endoteliilor e de obiceiii du_
blu : don! nucleoli mai mici aNzati in regula generals aprope in focarele
elipsei nucleate. Substanta cromatica a nuclealui endotelial e mai putin
abundentii §i in on -ce cas dispusa sub forma unei retele de granulatiuni
colorabile cu malt mai fine, mai delicate de cat in epitelii. Pang la un
punct si abundenta cariokinezelor no pate da un ore-care indiciii: 5-6
nuclei in cariokinezil pe un camp microscopic e o constatare banala intro
tumora epitoliala si nu e lucru rar a vedea pang la 10-15-20
sail mai molt. Nu viom nega ca §i in endoteliomele Cu proliferate activa
exists multe cariokineze, totu§1 in regula generala in tumorile de natura
parablastica nu sunt a§a numer6se ca in cele epiteliale.
3. In dopurile sail masele epiteliale ce reprezinta metastaze cancerese
in interiorul spatiilor limfatice, celulele cubice sail poligonale afectil dispozitia
proprie epiteliilor : so ating prin marginele for §i sant mentinute
ei lipite printr'un chit intercelular necolorabil ; ast-fel in cat in masa celularri
continua se vede ca un mozaic de linii dare corespundetal liniilor
de lipire a celulelor intro ele. Iar data colulele suut disociato in mod mecanic,
limita lot precisa §i cele-l'alto caractere ne vor pane pe calea
unui diagnostic exact. In masa neoplastica endoteliala chitul intercelular
lipsesce, celulele stint mai malt sail mai putin distantiate §i intre ele
exists o masa fiat granul6sa sail fibrilara sail chiar fibre conjunctive fine
pe cale de dizintegrato, resturi ale testitului autocton, sail fibre formate
din celulele endoteliale.
4. La periferia alveolelor gashu un caracter, pate Si eel mai important,
§i care ne permite pe de o parte a deosebi tumora da cancer, iar pe de
alta a'i stabile in mod neindoios origina. In nisce alveole 'imitate de
tesut conjunctiv ca cele pe care le-am descris, nu s'ar putoa explica nisce
mase epiteliale in alt mod de cat ca ate fost aduse aici pe cale do metastaze.
Aceste dopuri epiteliale, adeverati Corp! streini in spatiile limfatice, find
de la incept mai marl' deck spatiile pe car! le ocupa, vor exercita asupra
peretilor acestora o violenta, simtitil mai ca soma asupra endoteliilom came
se fed la periferia dopului epitelial, lungite, turtite, cemprimate aratand
o deosebire din cele mai pregnante fatit de celulele marl opiteliale cu
caracterele bine cunoscute co urnplu alveola. Alte-ori dopul epitelial sufere
o retractiune sub influenta reactivilor, se vede atunci intro periferia lui
si paretele alveolei an spatiu clan; iar compresiunea endoteliilor spatiulai
limfatic caruia alveola 11 corespunde, deosebirea §i independenta
intro celulele dopului epitelial §i endotelii devine mai evidenta. Cu total

www.dacoromanica.ro
224 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
1.
alt-fel strt lucrul in endoteliom. Aid celulele endoteliale, ce captu9ese
imediat alveola nu sunt comprimate, ci din potriva sunt marl, imitate, protoplazmatice,
pentru ca aid ele nu all un rol pasiv ca in alveola cancerdsa,
de multe on prelungirile bazale ale eelulelor endoteliale sa continue
direct cu fibrele ce limiteza alveola 9i de multe on putem urmari
pro]iferarea endoteliilor inti'un testa fusicelular sarcomatos ca in figura
75. Alveola endoteliomatosa rezulta 9i continua a se largi tocmai din
cauza proliferariT active a acestor celule. Se rite in adevar urmari in
C')
r.
Fig. 75. Neg endotelial in proliferare sarcomat6srt g tesut de grauulatie b vase snperficiale
!imitate de leant sarcomatos 8. Formaroa sarcomnlul prin divizinnea indirect!!,
a oelulelor endoteliale kt. Nuclei in eariokinezit we tent endotolial i testa conjnnctiv
intestinal e mnguril vascular! petron4end In masa endotelialii, ab iusnlo vascular° hialine.

www.dacoromanica.ro
ENDOTELIOMUL 225
multe alveole cum aceste celule endoteliale so ma'resc §i se inmultesc, §i
cum, prin acestrt proliferare, celulele earl la incept eratl lipite la pilretele
cavitatii ajung mai apol sit face parte din continutul acesteia, altele de
la spate luandu-le locul pentru a suferi §i acestea aceia§i soartil §i a§a
mai departe. Prin acest mod de a analiza, putem stabili ca in endoteliom
celulele sunt ascute acolo pe loc din endoteliile spatiului limfatic sail
vasulul sangbin pe and in cancer celulele sunt numai transportate acolo
din alto prtrti.
5. §i tesutul dintre alveole va prezinta caractere distinctive. In carcinom
masele epiteliale metastazate §i proliferarea for mai departe exercitit
asupra tesutului autocton incunjuriitor o iritatiune continua, la care
acela faspunde in modul obicinuit in asemenea imprejurare, adecrt printr'un
fel de inflamatiune care, se intelege, ca dur6zrt atilt cat iritatiunea
insg§i. De aceia in cancer tesutul interstitial capiltil caracterele tesutelor
cronic inflamate, devine fibros, dur, scleios cu focare de celule rotunde
in jurul vaselor, sail infiltrate difuz in masa tesutului. CorespumPtor
acestei start Tom vedea vase cu pereti ingroati, fibro§i, sclero§i.
In endoteliom vasele n'aiI acest caracter, din potrivrt art mai mult tendinta
de a deveni §i elo embrionare, cu pereti mai mult colulari, tesutul
conjunctiv insusT arata o bogiltie mai mare de celule, din causa prolifefarii
celulelor fire. Adesea ea se pots constata ca proliferarea vaselor
§i tesutului interstitial e aka de energica; in cats vase mici do nod() formatiuni
cu pared celularl rap piirotele alveolelor endoteliale §i piitrund
printre celulele alveolei, ceea-ce nu se_ vede in alveolele cancerose. Se
pare cg se stabilesce un fel de simpatie intre elementolo neoplaziel endoteliale
si acolea ale tesutuluT conjunctiv atilt de inrudite ca origina. Se mai observe
in endoteliom ca qi in sarcom in ganere, o tendint'd a tesutulili
interstitial §i a peretilor vascalarl de a snferi diferite transformilrl, ca
acea hialina; mai cu semil, sail mucosa, sail coloida, ceea-ce nu se produce,
sail in on -ce caz se produce cu. mult mai rar in carcinom.
Une-ori. §i anume in cazurile eand tumora afecta o crescere forte active,
aspectul microscopic al tumoril se schimbil cu. totul. Ast-fel pe de °parte
nocontenit alto spatil limfatice din tesutul interstitial intrrt in proliferarea
neoplastid, se dilatil §i so umplu cu celulele endoteliale ca tale descrise.
Rezultg ca masa celularil a tumoral va deveni din ce in ce mai abundentA
alveolele din ce in ce mai numerdse mar tesutul interstitial se va reduce
la bands conjunctive din ce in ce mai subtiri.
De h un timp paretiT alveolelor so confundii, structura alveolars se
§terge din ce in ce, celulele marl endoteliale irup §i proliferezil substitnindu-se
in mod difnz tesutulul autocton. Tumors face atunel mai mult
impresiunea until sarcom ordinar Cu colulelQ marl rotunde. Nutnal. emus

www.dacoromanica.ro
226 CURS DE ANATOMIE PITOLOGICA
este prevenit de posibilitatea unei asemenea evolutiuni §i e in acela§1
timp qi familiarizat cu istologia patologicti va putea stabili in asemenea
caz natura endotelialii a tumorii, examinand partile tincre cu periferia
tumorel, evitand ast-fel confuziunea ce o fac unit. autori, cart avend in
vedero bogatia ce.1 mare de celule mai malt rotunde cu forte putin testa
interstitial fibroi formand ca an fel de rotea large, conchid la o origins
limfatica numind tumora limfadenom.
In tumorile cat): mai cu Anti merits numele de endoteliome sarcomates°
putom asista la formarea until sarcom fuzocelular pe socotola celulelor
endoteliale acestea, pe mesura co distrug limitele alveolelor, proliferOza
cu o energie si mai mare (land nascere la celulule fuziforme sarcomatOse.
Merits o mentiune specials endoteliomele organelor genitale, mai en
sera, acelea ale testiculului precurn §i acelea ale seroselor mart, pleura,
peritoneul si meningelo. Endoteliomul e frecuent iu testicul §i, dupti prtrerea
nOstrti, mull mai frecuent do cat se credo. Sant numorose observatiunile
in cari se descriii tumori cancer6se ale acestui organ la Omni
fOrte tinerl i can odatii operate nu s'ati mai reprodus r,4i ail permis individului
o viata indolungatti. Tinond Anti de aceste doug fapte etatea
indivi4ilor §i beniguitatea tumorilor de acest fol santeni dispusi a mede
ca mite din tumorile testiculului luate de clinicieni §i chiar de anatomist;
drept cancere stint in realitate endoteliome. Confuziunea insii, dupti cum
ne-am puha incredinta prin examenul microscopic al mai multor tumor:
testiculare, provine de acolo ca tumorile endoteliomatOse ale acestui organ
stint Inca 0 mai groil de deosebit de tale cancerose. Intr'o tumora alveolars
a testiculului va fi mat grey de cat aiurea de hotarat, mai ales in ca-.
zurile inaiutate, data alveolele provin din vase limfatice dilatate sail sunt
canalicule spennatice in excesiva proliferare.
Pe laugh' caracterele descrise, va mai trebui tot- d'auna sa auttim a no
da soma, on de cate or: so va putea, de starea in care se gasesc tubii
glandular;. Cand neoplazia depinde de endotelii, tesutul glandular e distrus,
Inlocuit de tumora, si vom pntea adese ori sa constatiim intr'o parte
sail alta a neoplaziel tubi seminall in stare de colaps, comprimati, cu celulele
mai mitt., mai turtite, mai putin colorabile, cu nuclei mai pali41,
cu tendiuta la fragtnentatiune, in fine tOte semuele unei distructiuni. Din
potriva, sand tumora e de natura epiteliala putem. constata, in *tile
undo ne3plazia e mat putin inaintata, tub; inert notransformatt in cart' A'
putem constata semnele unei proliferari epiteliale si trecerea de la testitul
glandular la elementele tumoril. Cu tOte acestea trebuo sti se scie
ea vom intelni cazuri in can: e apr6pe imposibil a ne face o opinie ho-
%rata fail a Linea soma si de cele-l'alte improjurari, ca etatea bolnavului,

www.dacoromanica.ro
ENDOTELIOMUL 227
aspectul microscopic, durata Mei, evolfitia clinics si chiar rezultatul indepilrtat
al operatiunei, etc.
Aceleasi dificultAti deed une-ori si endoteliomele ser6selor. Endoteliilo
acestora av8nd o origing comunri cu epiteliile organelor genital° ale testiculului
si ovarulta, in pliicile laterale ale embrionului, reprezintii ca o forma
do trecere intro endoteliile adoverate cu origins mezenhimicii si epiteliile
adevgrat dezvoltate din tOia endo-ectodermica a embrionului. De aceea
in testicul tumorile endoteliale snot mai greii de deosebit de tale epiteliale ;
de aceea endoteliomele peritoneale car): se produc de multo orl concomitent
cu tumori ovariene sub forme de induratiuni si ingrosilri difuze
sail ca nisce mase marl' polipose. papilomatose, moT, gelatinUse, ei aspectul
de cancer.
La microscop se constata ins cg tumora e alcNtuitg, parte din celule
marl* a ciiror origing in endotehile sorosoi se pots une-ori bine determina
iar in parte din nisce celulo transformate, forte marl, cu prolungiri,
stelate si cu o mare cantitats de substantit interstitialii granulosq ori fin
reticiflatil ori amorfii. OA, se scie cg, acestg transformare mixomatOzii e
caracteristicil pentru tumorile de originii mezenhimicil, an pontru tole
epiteliale.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXVI
Periteliomul
Periteliomul. In acestk verietato vasele, cu un piirete endotdlial bine
vizibil, cu lumen mai larg sail mai ingest, gol sail plin cu singe, sunt
imediat inconjurate de celule neoplastice. Acesto celule au une-ori tipul
celulelor rotunde marl sal maT mull on mai putin poligonale ca in endoteliom,
alteori se apropie mai malt ca formk de celulele fuziforme cu
nuclei mare veziculos eliptic.
Se 'Ate constata pink la evidentk ca acestk mask' celulark rezulik din
proliferarea tunicel adventitiale a vasulul 8i aflame a celulelor pentru
cars unii istologiqti ail consacrat numele do periteliti.
Inainte de a trece maT departe sit lamurim in cite -va cuvinte ce trebue sh
intelegem sub acOstii notiune de curind impkinentenitk in istologie. Se scie
ca ori-ce vas limfatic sail sanghin e diptuOt in interior do o membrank
formatk de celule earl, ca formk 8i ca functiune, reamintesc malt tesutul
epitelial deosebindu-se insk de aceste esentialmente ca origink, pentru
care cuvint, spre deosebire, li s'a dat numele de endotelii. Studial
fiziologiei generale precum i acela al unel serii de procese cu earl am
Meat cunoqtintk in cursul acestuT manual ne-alt arktat rolul col mare
ce jcla aceste celule in tote fenomenele normale ysi patologice ce so petrec
in vase. Mark' do aceste eolith) endoteliale fie -care vas mai e imbracat
qi la exterior de mai multe qiruri pe celule de aceia0. nature §i origink
In adever, fie-care vas are, precum sell; o intimk elastick, o tunicii medie
musculark, mai molt sail mai patin bine desvoltatk 8i o tunick externs
sail adventitialk de natal% conjunctivae.
In grosimea acestuI tesat conjunctiv advential, exists o sums de spatii
microscopice co constitue rathicinile vaselor limfatice aptuOte qi acostea
cu celu.le endoteliale. Acostor endotelii ale tecilor limfatico perivasculare
considerate in raportnl for ca vasele sanguine, li s'a dat numirea de
peritelii. In definitiv dar precum se vede, ale au din punct do vedere
genetic aceia.l insemnatate ca 8i endoteliile vaselor, ca 8i aceste provin
din foie mijlocie a embrionulul qi de altk parte qi rolul for fiziologic e
acela0.
Do aceea, la dreptul vorbind, periteliomul 'Ate fi considerat tot ca un

www.dacoromanica.ro
t EllITELIOMUL
t26
endoteliom in care proliferarea intereskii anume endetoliile tecilor limfatice
perivasculare. De aceea acestil formii e si mai frecuentri in organele in
care spatiile limfatice perivasculare sunt mai numerdse, asa e creerul,
meningele §i periostul ; so pdte produce insii si in tote cele-l'alte organe
ca si endoteliomul si sarcomul.
Mieroscopicesce tumora nu se p6to deosebi prin ninth; de un sarcom
sail de un endoteliom ; deosebirea sta numai in structure microscopicii.
Aspectul microscopic variazi dupil modal cum sectiunea interesezil elementele
turnoff. Ast-fel, une-ori tart intinderea soothing microscopice
e formate de vase cu o dispositie mai malt sail mai putin regulat parafell,
limitate printr'un sir de endetolii i separate Intre ele prin cite
un sir sail done de celule marl rotunda, poligonale sail fuziforme. Alto ori
,-1._9(0-`'
_467, as.
. " - K.
- e
:
-7. I, 171
I
1
I.,
: ,C
(
r t
t- --= ,*
5-CI',, Vi--'''' '-'''-:.
' C.
-22:
'-- pr''''. ':-.. '..7-:, i . ., :`, d
"n-- N. ;
A9' 411,1
-Y
e.
C
Fig. 76. Periteliom al testicallal. Proliferarea periteliilor d se observli iu jurul
vasulnl c, b Iliad an vas mio iii c caualicull seminal! degeneratl.
fie-care vas e inconjurat do siruri multiple de celule cu aceleasi caractere,
ast-fel in cat tumora se presintii constituitil dintr'un nutn6r mare
de strengitri celulare in mijlocul fie-aruia dintre acestea existand cite
un. vas. Aceste stOnguri celulare form6zil une-ori insole mai malt sail
mat putin distantiate si separate intre ele prin tesutul autocton al orga-

www.dacoromanica.ro
280 OURS Dt AlstATOMit PATOLOGICA.
nului in care s'a desvoltat tumora. Se pits vedea acesta f6rte bine in
endoteliomelo peri sari para-ostale ce invadezil apoi osul: instil° neoplastice
constituite die vase imbricate ca trite() zale grosti do celule adese on
fuziforme fasciculate insulife find separate printr'o mask' de tesut uniform
ca hialin ce mai inchide celtile os5se tno lificate, an fel de tosut osioid
resultat din distrugerea °sale.
Une-ori aceste condone perivasculare mai last intro el.e numai MA°
pithn din tesutal organalui slit chiar se ating si se confundti prin marginile
lor. In aceste cazuri, daeU actiunea microscopical o Mean' ast-fel -in oat
vasele vi cordOnele celulare stint Mate transversal, se caietti un aspect
deosebit care pits s t ne /Eisele si sit ne conducil la an diagnostic gresit.
Asa tumora p6te aptirea constituitil atunci dintr'o mast de complex°
celulare cu celule marl mai mutt ori mai putin rotundefie pentru cii colulele
se apropie in real Rate de acest tip fie numai pentru cu prezintil sectiuni
transversals de celule fuziformecu nuclear mare veziculos, dispuse in
cercuri in jurul until lumen central. (hind acest lemn, care precum am
vgcjut e an vas, e plin cu singe, ne putem mai losno orienta.
Dar dacil lumenele stint vile coca -ce, adeso orf se intimplii, atunci ca
forte mare usurintA se pot Ina masele celulare descrise, drept nisce gland°
proliferatemai cu soma ca colulele Ca tote tale endoteliale art puncte
do asemiinare cu epitelileconsiderendu-se tumora intrega ca tin adonom.
Asemenea interpretare constitue o gresohl si din punct de vedere par sciintific
si din punct de vedere practic, prognoza adenomultil diforind de aceea
a peri teliomul u'i.
Data tinem soma de caracterile descrise ce deosibesc celulele enclote-
Hale de tole epiteliale : data ne ditm serng, ca culburile celulare nu stint delimitate
la periferie printr'o membrane proprie cam se vede intr'o glandri
proliferate; ci via in atingere direct:a' cu alto complex() celulare sari cu tin
tesut interstitial, variabil dupil fetal organalui ; cii adesea, din potrivri,
in spre lumenul central existii, an fel de membrani delimitantil intro acest
lumen si celule ; in fine ca de multe on acesta membranil proprie mai
e ciiptusitil inch' de un sir de celule lungilrete, turtite, endoteliale, etc., no
vom convinge ca n'avem aface eat nisce glande, ci en nisce vase imbricate
intr'o mantle de celule periteliale proliferate.
Caindromul fn tumorilo sarcornatOse, in tole endoteliale mai cu semi
se produc une-ori cantitrtti marl' de hialin ceea-ce contribue a da tumorii
un aspect microscopic particular.
Une-ori masele hialine rezultrt din transformarea si degenerarea celulelor
ce umplu alveolele tumoiii si anume a color mai din central alveolei
pe tend celulele periferice se pristrOg mai multi vreme. Data acestii trasformare
se produce pe o Intindere mai mare, atunci tumora se vetle la mi-

www.dacoromanica.ro
PERITt1.1011n1, 231
croscop ca §i cam ar fi constituit4 din tuburi trtiate tr tnsversal oil longitudinal,
orioblic, formate dintr'un plirote conjnnctiv tine -oli red us puma!
la cute -va fibre cu putine celule fibroplastice, alto or! ceva mai gros cliptusite
la interior cu anal sail mai matte rindurI de celule marl* endote-
Hale Si cu lumen dilatat si astupat cu dopuri de substantrt uniforml Lucie
hialinii. Tumora ast-fel alcittuitg reamintesce molt imaginoa corpului tiroid
ori a tine! alte glande ai cruel tuburi an fi astupati cu prod use de secretiune
concretate. Acestei forme i se da numele de cilindrom.
Une-ori structura alveolars a endoteliomnlni a displirttr, ast-fel cil tumora
se vede alcrttnitil de §trengurrendotelialeramificate si anastomozate,
gilunose, aceste cavitilti ale Ion fiind Insil plino cu dopuri hialine.
it
y
.;;;;#e"'"-
';404.0
1.31
49"Pnr-4,Cp,
6-
Fig. 77.Keloid cilindromatos al obrazulni. h h tratmeule conjunctive nmflate $i transformate
In muse hialine. h b z. Oelulele conjunctive umflate Intro onion ulelo eonjuctive.
ly spatil limfatice.
In uncle periteliomo hialinul results nu din trai, sformarea celulelor ci a tosutului
conjunctiv §i peretilor vascular!, Est-fel ca se Ted sub microscop eavita
i vasculare, une-ori pline cu singe, inconjurate de un cart gros
hialin, dupe care urmezti spot mantaua periteliard.
Acost aspect microscopic particular, cilindromatos, nu e special tumorilor
sarcomattise; masele hialine cu dispositiunea deserts! se pot forma si in
tumorile epitoliale, constituind cancerile cilindromatOse sail chiar §i in
tumor! de altil natal%
Limfome
Este grail do a trasa o limits precisil intro tot felul de prolifartri do
nature limfatic si intro adeveiratele neoplasa ale tesutului reticulat, din
canzg ca aparatul limfatic se resimte sub forme de proliferatiuni celularo
in potriva diferitelor iritamente, proliferaret inflamatorie diferind de multe

www.dacoromanica.ro
tea
OtY11,8 bE ANATOMIE PATOLOG1CA
ori forte putin de cea neoplasticrt. Mai cu soma in copii acest tesut proliferezd
repede pe cand aceasi proliferare la adulti ropresintil de multe ori o
adeveratd neoplazie. Asi zico chiar ca cele mai multe neoplazii limfatice
trebue sit aiba ea bazit congenitald conservarea proliferabilitdtel infantile
a acestul tesut.
Distingem ca limfome simple, ipertrofii simple progresive limitate de
obiceid la un singur ganglion sail la un pachet gauglionar limitat, fie
acests do origina inflamatorie sail flied legatura cu o iritatiune evidentd,
criteria]. neoplasiel find cresterea, proliferarea progresivil de si lentil si
fara tendintd la intindere sail la metastaze.
Atari ganglioni nu devin Mete marl, riiman cu caracterul for normal
ca limitate, ca culore si consistentd.
Trebue sa ne intrebilm in cat tamefactiunile leucemice sail pseudoleucemice
pot fi socotite printre adeveratele neoplazii. Cred ea deocamdatd
vom face bine sa admitem natura neoplasticd a acestor formatiuni. Avem
aface eu o proliferare mai malt sari mai putin repede intinciendu-se de
la un pacbet ganglionar la alte qi goneralisandu-se in fine.
In leucocitemie leziunile tree si la mitduva 6selor care capita caracterul
limfatic. Asemenea si aparatele foliculare ale diferitelor organe,
mai cu soma ale intestinelor sari parte la acOstii proliferare care dovenind
repede mart si ptirdsind limitelo organului daii nastere in limfomele leucemice
maligne.
Verbim do limfosarcome cand tumorile crest repede, depdsesc limitele
ganglioniloi generalisandu-se si in alte tesute de cat in tesutul reticulat
sub forma de noduli sail de infiltratiani clause. Aceste neoplazii diferri
de sarcome de altri natnrA prin strft6tura for particulard en reticulul
intercelular caracteristic; care insd p6te sit atrofieze si neaplazid prin proliferarea
sa repede pate fi compusii de celule mai milt si cu multe cariochinezo,
semanand ast-fel contrilor germivativI. Cate -odatil precum in
glanda timus aceste neaplazil pot coutine formatinnT semgnand ea perlele
epiteliale ale carcinomelor de origins epiteliala sail proliferatiuni endoteliale
de diferitd intindere. Aceste tumori pot fi tart sail mot, cele din
urmd vor avea cite -odata un caracter medular, en sectiune mile alba
sail rose, forte suculente infiltrate ea un sac ldptos semenand en sucul
canceros.
Aceste forme se nasc In diferite regiuni, mai cu soma In mime pachete
de ganglioni, mai cu. Bernd la gat in mediastin, glanda timus, foliculii
intestinului. Ating de multe ore o mdrime enuring comprimend organele
vecine.
illielomele sent tumori de milli() ore limitate is un singur os produ-

www.dacoromanica.ro
PERITELIOMUL 233
cendu-se milduva limfati-ca fall a mai arata caracteral hematoblastic al
mill:lava, nu exists hetuatii cu nucleu si celulele marl' medulare, ci nu
gasim de cat celule cu nucleu mare vesiculos in mijlocul unei retele
fine. Aceste formatiuni pot deveni forte ma' puriforme si prin cresterea
for vor tumefia si sparge cute-odati osul, intinclendu-se pe tesutul d'imprejur.
In alto cazuri avem a face cu tumori multiple cu mers si
mai acut.
Curti de anatomic patologicti. 16

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA. XXVII
Despro gliome 0 neurogliome
Am sit' vorbesc astii-oli despre un fel de tumori, In cari elementele
ectodermice jacti rola]. principal. Scim a in prima desvoltare a embrionului
se produce in stratul extern al gastrulei o brazda ale dire% margini
reunindu-se formezrt un canal destinat el devie cavitatea centralti
a sistemului nervos central.
Acest canal o inconjurat de un strat embrionar, ce serve la formarea
sistemului nervos central, iar prelungirile canalului vor deveni ganglioni
pi nervy. Sistemul nervos central formazil Ilea dar un tub, cavitatea acestui
tub e diptupitS ca un fel de epitoliti (opendim).
In substanta nervosa formate in Inceput de celule rotundo, embrionare,
unele elemente se diferentiazti devenind o substanta tare, scheletul
sistemului nervos pi o altit parte, ce ample cavittitile acestui schelet, care
nu e alt-ceva de cat substanta par nerv6srt. Mai intro pi piirti din mezenchim
In interiorul acestor mase, adicti vase cu tesut conjunctiv,
servind mai malt pentru a Inv611 ereerul pi trimitend prelungiri in creer
ei miiduvii. Intro vase pi acest tesut de invelip e un spatiii limfatic
perivascular.
'tom distinge scheletul nevroglic, elementele nervose compuse din fibre
pi celu!e pi apoi un tesut conjunctiv din mezenchim, format din vase, un
Inve lip al vaselor pi un spatid limfatic ciiptupit cu endoteliti in jurul vaselor.
Aceste elemente aunt dispuse In mod diferit in diferite regiuni.
Apa in unele ptirti ale sistemului nervos gisim mai multe fibre, in altele
mai multe celule.
La tumorile acestor pUrti vom distinge tumorile de nature mezenchimicil
provenind din vase, pi acele ce provin din periteliul din jurul vaselor. Am
vorbit de fibrome, angiome, mixomei.sarcome, cart de alt-fel aunt mai
rare in sistemul nervos central mat rare de cat tumorele ce provin din
substanta ectodermia. Distingem tumori ce so nest din neuroglie ei altole
ce provin din elementele nervoso. Prime le se numesc gliome, secundole
nevrome. Este Intrebarea dacti mai putem distinge un al treiloa grup,
neurogltomele, descrise de Klebs In care tumori ar lua parte pi neuroglia
Si elementele nervose embrionare.

www.dacoromanica.ro
DESPRE GLIOME 235
Gliomele sent tumorile neuroglieT, cars se pot distinge dupe duritato.
line le stint dare, gliome dure, altele sunt moT, gliome mol.
Gliomul dur e o tumora mai rare -orT circumscrisa, mai des difusath
in sistemul nervos formand nisce tumefactiuni 3i induratiuni reu limitate
ale substantet nervdse.
Gliomele mol mai bogate in celule, ce roamintesc celulele stratuluT granulos
se desvolta dese-ori In retina, unde determine de multe on Si o
proliferare a stratelor profunde ale retineT. Aceste tumorT recidiveza
se generaliseza stint mai malt glio-sarcome.
Une-ori aceste tumorl sent multiple.
t -tb.
Gliom &ns al substantel albe m6dulare, n, fibre nerv6s5, norma16, n' n", fibre ner-
Tase ipertrofiee, g' vas sangnin Ineonjurat en o teeli largN, In report en eelnlele nevregliee
gi Na, fibre nervose subtirl (de noun fonnatinne).
Alta data avom asa numita gliomatosa sari gliosa. AcOsta cand- o parte
mai mare a centrilor nervosi cu o functiune determinate e coprinsa in totalitatea
sa de Inmultirea tesutului neuroglic. Alta -data putem vorbi de gliome
avitare, aril putea dice si peri-canaliculare ceea-ce insa nu e tot acelasi
/Ai

www.dacoromanica.ro
236 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
lucru. Topografia acestor tumori depindo de dispositiunea normal a nevrogliet
Substanta nevroglica iu creer ¢i in mgcluva este mai abundenta
§i are mai mite celule in apropierea canalului central la suprafata externs
§i in jarul vaselor mai mart Exists legaturi tarT intro aceste regiuni
mai fixe I §a in cot putem vorbi de un adevkat schelet al substantei
nervose. Gliomele dare limitate se vor ggsi mai malt la suprafata.
Am vedut atari tumori en o coloratiune gristi, grisa rose, une-ort
transparente sail do coldrea creerului, alto ori albiciese dare, uno -ori ca
un cartilagiii, ne depasind marimea unei naci. °and stint malt vascularisate
tail o coloratinne role inchisa. Am mai vat atari tumori contineral
granite calcare; alto ori ele suferil degeneratiunea grasesii ori caseosa.
Examinand. sub microscop vedom ca neoformatiunea e compusti din celule
in forma de piliajen, celule mica, mai malt rotunda, de la care pornesce
un sistem de prelungiri ca o pensula.
Intrebarea se nasce dacti aceste prelungiri sunt ale protoplasmei colalare
sad dacg ele tree numai prin aeesta protoplasma. M'am convins si
eti a de multe ori ele tree numai prin protoplasma. La celalele tinere
insil stint prelungiri ce pornesc din protoplasmg. Acosta so constata bine
pe piesele ce ad stat In liquidul lul
Mai tarcjiii acesto prelungiri se specialise* devin fibre ce vor forma la
sfer§it o retea confusg in call sa gases° nuclei rotun41, liberi in aparentil.
Intro aceste fibre se ggsesc patine spatii limfatice qi cate an vas care
jots insa an rol putin insemnat. Tumorile acestea crest incet §i nu produc
inconvenionte de cat din causa compresiunei centrilor important!.
Gliomul Niue salt' elefantiaga nervosa e o stare rnorbida, In care protuberanta,
bulbul, mg,"duva, pot lua di triensiuni forte mart Am observat §i ea ca
impreung cu. 31ementele neuroglice sre utak' de multe ori §i elernentole
nervese, aceea co sa pricepe u§or dacii no amintim ca brigina neurogliel
§i a substantei nerves° este aceia4
Elementele neuroglice se insereza pe peretele exterior al -vasului ,Si
ast-fel aceste celule se resimt de iritatiunile vasculare. Pe de alto parte
ai vasele se resimt de iritatiunile celulare.
Neoplazia neuroglica se asociazg aka der cu iritatiunile vaselor. In sta..
rile elefantiasice ale neurogliei vom glisi vasele dilatate, ingroate. Esentialul
insa in aceste tumori e proliferarea neurogliel mai pronuntatg in
juriil vaselor. In resumat putem dice ca elefantiasa gliomatesil e produsa
de inmultirea celulelor stelate neuroglice sub forma de pilianjen sail do
plexurl la care se adaoga o proliferatione vascularra manifestata printr'o
proliferatiune a endoteliilor §i a celulelor fibro-plastice, din care se formeza
an tesat scleros fn legatura stransli cu formatiunile gliomatdse.

www.dacoromanica.ro
DESPRE GLIOME 287
Tedem o participare chiar a elementelor nervcise i mai ales cilindrii axi
jail parte prin o tumefactiune remarcabilti.
Gliomele s'ai1 Osit mai de multe on in crier de cat in maduva
aphiarel,.
0 altil form gliomatOsA e aceea numitit gliomatosa cavitamh. Pentru a
ne explica origina gliosei mai difuse cavitare trebue sit considera'm cele
urnitit(ire :
Nn existii alt organ atilt de sasceptibil de a reactiona forms nd neo-
(.&
4020-41el.
Fig. 79.
Gliom difus al bulbutui, en, celula nervosk cz, celnlele neuroglice, c, vas sanguin fn
proliferaiinne endo ti p3riteliala, wg' proliferarea celulelor periteliale fibroplastice.
plasii sub influenta diferitelor iritamente. Am Mout un studiii intins asupra
causelor ce ar provoca o proliferare a neurogliei si am gasit ca atari
emoragii, inflamatiuni, defecte, productiuni sclenise si anume microbi. ce
provacii iritatiunl pornind din vase si de aici proliferatiunea celulelor
neurologice.

www.dacoromanica.ro
238 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
Dace la acesta contribue si o predispositiune congenitalrt de proliferabilitate
a tesutului nervos, putem constata de multe ori ca o cause banalg,
an traumatism, o heromagie va fi urniat4 de o neoplasie nevroglia
mai cu soma iritamentele pornite din canalul central vor avea o actiuneproductiv5
asupra nevrogliei pericavitare. i acest gliom e in raport cu
vasele, care une-ori devin enorme Si 'Ate acesta, dilatatiune mare e produsrt
prin o retractiune a tesutului conjunctiv. Neuroglia avend diferite
puncte de insertie, cele mai solide atrago spre ele extremit4tile mai putim
solid fixate si anume acele inserate pe vase. Acesta va fi tras din tote
*tile pi ast-fel vasul se va dilate. Vase le vor fi in acelasi timp sediul
unor vegetatiuni, unor neoformatiuni de enAoteliii. Yom avea emoragii,
cu formatiuni de cavit4ti, alto on din vase va esi un exudat fibiinos.
care resorbindu-se va forma asemenea cavithti. In vase -vom gAsi trombusuri.
Cavitrttile von fi inconjurate cu tesutul gliomatos, neuroglia va fi ftirte
abundentri, sub forma de fibre si de celule stelato.
'
--'V
kb
---
-
Fig. 80.,
Gliosa ma,davel In urma iritatiuuel microbiene, vb, vas on microb1 (coli), cng celultt
nevrogliert proliferath, in jurul acestui vas, n, n'. Desvoltarea nevrogliei fn ten nervilor.
Il'aduva find un organ desvoltat in lungime, tumorile acestui organ vor
avea o forma lunge °cupid une-ori maduva intrOgii. De multe ori aceste
tumori presint4 cavilati provocate de emoragii si extulatinni vascularer
acest'a formA de gliosrt 'Ate dar sir dea aspectul siringo-mieliei.
Autoril ail deosobit hidromielia de siringomielia.

www.dacoromanica.ro
DESPRE GLIOME 239
Ilidromielia ar fi o simple dilatatiune a canalului central fare o ado'
vserata neoplasie, not 'Mgt mai distingem pe langa forma descrisii Inca tree
forme. In prima forma se dilate .numai canalul central. In acelasi timp
insa se produce aid de multe on o proliferare a ependimului, aceea ce
constitue forma care asi numi-o adenom ependimal In aceste forma epen-
Oimul are tendinta de a prolifera sub forma de canale, de cuiburI si acinT,
celulele ependimului devenind in parte mai mid, embrionare, forrnatiunile
ependimare find. in raport intim prin prelungiri cu un testa nevroglic
mai malt sari putin dur. In unele cazuri canalul e dilatat si tesutul
pericanalicular forte ingrosat ; din jurul acestui canal pleat' atunci diverticule
formand cavitati secundare acoperite de ependim, pe mind in alte
casurT tot canalul e astupat de aceste proliferatiuni plecate de la periferie
si rnergand spre central canalului. De obiceiii aceste neoplasit adenornatOse
stint mid, de multe ori tree neobservatd, pe cand alte day. dal
nastere ]a tumori remarcabile, combinate en alto forme.
Baca dilatatiunea canalului e mare si repede, ependimul numai acoperil
tom suprafaja. Forma cea mai frequentil e forma a treia, forma asociata.
In acest cas nu avem nici o simple dilatatiune purl, nici tin adenom
ependimal par, ci o stare mists. 0 parte din canal e dilatat si inconjurat
de mase enorme de nevroglie.
Elementele functionale cunt impinse la periferie, miiduva fiind ocupata
de o masa grisa, rose, transperanta sail rosie brana ca an chiag. Mai vedem
iarasi ca vasele aunt in string legatura en gliomul. Spre ceutru
glisim vase din ce in ce mai marl, astupate en trombusuri.
De mite orT vasele constituesc elemental predominant, atunci se 'Ate
vorbi de angiogliome, de angio-glio-sarcome. Cand tumOrea cresee repede
si predomina celulele, vorbim de glio-sarcoma.
Formele de inmultire ale nevrogliei Era s'a se desvolte adeverate turnoff
le numini si glios., ast -fol in diferitele procoso iritative, infectiOse, gasim o
proliferare pronantata a nevrogliei on in periferia ori in central sistemulunervos
central, cats o data chiar in nivelul radacinilor. In acest
cas partile atinso vor fi mai dare putin transparente si sub microscop,
vom constata o inmultire a fibrelor si a celuleler nevroglice printre elementele
nerv6se mai malt sail mai patio. alterate, cu leziuni vasculare
relativ mid.
Nevrog/iomu/ si gliomul mdle este produs mai molt prin inmultirea repede
a celulelor, despre carT de multe oil este greil de decis, data Bunt de nature
nervosa sail nevroglica. De obiceiii aceste tumori mot stint formate dintr'o
substanta, in care is parte si elementele nervilse, dar aceste amintesc starea
sistemuluT nervos embrionar cand elementele nervose nu erail diferen-

www.dacoromanica.ro
240 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
pate in nevroglie §i celalo nervose. Aceste elernente in proliferarea for
vor reaminti si forma celulei nervose si aceea a elementolor nevroglice
Pe cand in alto tcsuturi in urma lipselor sail iritamentelor formative
se formeza un fel de regenerare sail un tesut embrionar, aceiag cause in
sistemul nervos determine formatiunea unut tesut intermediar intro novroglie
§i tesutul nervos. Acosta se observe in asa numita sclerosa in
piaci, care pare a fi o stare intermediary intro o inflarnatiune cronica si
o adevarata neoplasie neuro-gliomatOsa.
Marie ai situ): cred ca origina et ar fi o stare infectOsa. Se intempla
inteadevar une -ort ca dupe variola de exemplu, sa capote tine -va sclerosa
in plaid; dar pentru acesta trebue sa existe o anomalie a unor puncte
din sistemul nervos central, anomalie ce ar consta i'ntr'o proliferabilitate
mai mare a unor partt din sistemul nervos. Cand scim ca o celula, ovulul,
are in interiorul sea tot'plantil organismului, nu e greil sa rectindseem
ca e imposibil ca desvoltarea diferitelor tesuturi sa se face tot-d'auna in
mod perfect. Unele tesuturi mai imperfecte vor fi predispuse sa dogenereze
mat uqor, altele vor avea mat mult material si stung sail nu se vor opri
in desvoltare sail le rarnan intr'o stare latenta tendinta la o proliferare
mat mare, asa in cat echilibrul vs fi forte mobil, la cel mat mic iritament
tesutul acela va cresce.
Sclerosa in piaci se desvolta in aria infectiunilor in indiviijit cu tendinta
la acesta crescere. Observam ca neuroglia prolifereza intr'o masura
forte insemnata.
Sclerosa in piaci pentru mine este produsa de infecting numai pe terene
pregatite. Precum am feclut casurl de mielita in pilot cart tree in
scIerose in piaci, aaa suut gnome, cart de abia se disting de sclerosele
in piaci. Se observa piaci rose, galbue, mat mg sail mat dure, en un
aspect destul de uniform, transparent, intocmai ca sclerosele, §i ele se
presinta sub forme multiple.
Neoplasia acesta are insa tendinta mat mare la crescere, si incline mat
puffin In retractie. In acestea se void elomente fOrte mart si fOrte variate
MA patine fibre. Sunt elementele nervosa si elementele nenroglice in proliferare,
exista spre ex. celule cu un cilindru ax forte grog si la mijloc
cu un nucleti, presentand intr'o regiune a elementulu I o pensula de fibre
neuroglice. Acosta e un element embrionar ratacit, dand de o parte for -
matiuni neuroglica, do alts parte formatiuni nervosa. Se mat 'wad elemente
marl probabil nervose in kariokinesa, apoi mase mart uniforme,
provenind din cilindrit cat Vasele stint dilatate si pline cu sange, spatiu.rile
perivasculare presinta o proliferare a celulelor periteliale formand
lobuli, cuiburt celulare. Neuroglia e in contact continua cu aceste vase
Avem impresiunea unet telangiectasil rev limitate cn proliferarea endo-

www.dacoromanica.ro
DESPRH GLI031E 241
telielor si periteliilor, periteliome, apoi mass marl nervose ,Si neuroglice
hiperplastice, rot formate. Aceste neurogliome m31 crest mai mult
la contra albi ai hemisferelor, dand nascere la hemoragii.
In jurul emoragiilor de acest fel vom gasi o substanta gelatindsa gillbue
sail msg., care examinata la microscop presinta carcterele descrise
ale neurogliomuluT.
Din causa marimel, lipsei de delimitare, crescerei repede °i dispositiunel
la hemoragii aceste tumori snit dostul de maligns.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXVIII
Dettpre .Nevrome
Pentru c5 aceste tumor): ea" nu sonfunde cu fibromele, mixomele, sarcomele
nervilor, s'a stabilit ca pentru ca o tumria sit se p6t5 numi nevrom
trebue ca ea sit fie compus5 din substant5 nervosa de nou5 formatiune.
Neuromele se intelnesc in tote etlitile la copil, une-ori la adult of
alto oil la Fetrimi. La aceotia ptite tuniorile existati din finer* dar au
remas mult timp neobservate.
Forme le multiple stint de obiceiti congenititle. Ele stint insotite de
afectiuni ale creerului, idiotie oi cretinism sati de alteratiuni ale nervilor
periferici. S'a mat constatat ca nevromele sant si ereditare prin
faptul ca s'ail giisit la mat multi membrit at aceleaot familii. Cele mat
multe se produc in urma vre-unui traumatism ea amputatiuni, ulceratiunt.
Apar une-ori curind dupli traumatism, Elite on dup5 un interval
mat mare.
Tuberculul dureros este une-ori compus din fibre nervose dar de multe
ori este format din fibre conjunctive, fibre musculare, vase sail din alt fel
de testa. Cele compuse din fibre nervose au Post diferentiate de Virchow
sub numele de neuromatia dolorosa.
Tumorile descrise do Verneuil si Bruns sub numele de nevrom plexiform
si nevrom cirsoid nu stint nevrome pure. Nodulit si cordonele
ce se observe in aceste casurt formond retele ce amintesc impletiturile
din varicocele stint neuro fibrome, ale tecilor nervilor.
In urma amputatinnilor so desvolt5 une-ort nevrome printr'o proliferatiane
regenerativ5 enormit. Dacil In bont se gitsese mat multi nervi
apropiatt, se contoposc de -multe or) si formezit un singur nod. Acesta
are e forma ovalar5 of nu trece de dimensiunile unei prune.
Nevromele tole mai multe oar se desvoltit pe nervil rachidient mai
rar pe masele simpatico oi se gitsesc numai forte rar pe nervit cerebrali
In creer §i niaduvii.
De obiceiii nevromele nervilor sail nevromele peril erica (numite ast-fel
In opositiune cele din creer oi madava, care se mai numesc 4i contrale)
stint fusiforme cu axed longitudinal In continuitate cn al nervului

www.dacoromanica.ro
DE 'SPRE NEVROME 243
alto ori stint asedate pe o laturd, si in sfirsit nevromele numito terminal°
se gdsesc in sfirsitul nervulni.. Aceste tumors sunt de multe ori
multiple, sail dealungul unuia si aceluiasi nerv, formind ca un sir de
mOtiinii sail pe diferiti nerve din organism.
Suet itumgrat pinii la 2000 pe un dupl. individ.
De obiceill ele sunt comprise din fibre nervese sT avem nevrome fibrilare,
fasciculare, in mod exceptional din celule ganglionare cind avem
nevrome celulare, ganglionare sail nodular°.
Au o consistenta (buil ca a fibromelor. Une-ori nu stint de lop darerose
acesta pentru ca rare-ori aceste tuntori ating fibrele sensitive.
Obicinuit sunt durerose in presiune.
Nevromele s'art mai impratit -in totals cind cupriude in masa sa tot
uervul si nevrome partiale cind cuprinde nurnai o parte a nervului.
L ti sectiane nevromul presintd o suprafatrt cam uscatti tumora find sarued
in singe. Nevromele mielinice al o calor° cenusie alburie si un
luciii miltrtsos pe and. celo amielinice all o culore cenusio galbena. Pe
sectiunf mieroscopice clarificate cu acid acetic sad colorate cu acid heosmic
0,5010 se pot vedea bine firele mielinice.
E mult mai grey de vedut bine fibrele amielinice. Acestea trebuesc de
asemenea tratate en acid acetic. Se tratezil preparatul apoi cu picrucarnim
sail se incepe cu 0,50/0 acid osmic si se Iasi' cu carminul, picrocarminul
mai malt temp in contact
Do multe ori totusi fibrele Romak an so pot diferentia de fibrele tesutului
conjunctiv.
Fibrele nervese, ce formazil aceste turnorf se imultesc prin divisiuuea
longitudinard si prin inmtiguriroa cilindrilor ext.
Nevromele se desvoltil une-ori Hers sa fie obsefvate did une-ori chiar
pre;.iunea pe ele nu e durerom
Cand exists turburarl, acestea vor fi variato dupe sediul turnorei, asa
nevromele determine turburrai motrice, sensitive, trofice sari psihice.
Turburrtrile iu sensibilitato se manifests prin hiperestesii, hipestesiisau
anestesiT. Dese-orT aceste trirburdri se modified en schimbirile vremei.
Turburilrile motrice earl apar mai rar constail in parese, paralisif si
contracture, ca turburrtri trofice sunt atrofia pelei si muschilor si diferite
eruptiuni.
Nevromele s'ail grtsit si sub forma eteroplasticd in testiculi si ovare.
Se intamplil deso-ori ea o tumors formats la incept din substantrt
nervosa ss devie tibromatosil, mixomatesO, careinomat6s6, TOM area atunci
forme mixte.
Nevromele ganglionare se desvoltd in centrii nervosi si in retina. Ca
si neuroglidmele neuromele se desvoltil mai des in corpii striate, stratu-

www.dacoromanica.ro
244 OURS DE ANATOMIE PAi OLOUICA.
rile optice si In partea anterior% a centrului oval al lut Vieussens, Tineoa
se desvolta sub forma de noduli cermii in substanta alba de sub
opendimul ventriculilor laterali. Nu sufera indoOla ca o parte din nevrome
provin din parti ale substantet griso on ale substantel albs remase in
afar de substanta nervosa centrals. Ast-fel am observat un nevrom celular
in jurul meduvet spinarel si unul care Nit avea sediul in spintecatura
prcs,ceselor spinale ale vertebrelor cervicale.
Nevromele fac parte din tumorile benigne cad nu dati metastase ; ganglionif
nu se prind ; nu de rare on Insv recedivezil porpind de la extremitatile
nervilor resecatt Cu timpul nevromele pot suferi diforite
degeneratiuni ca degenerarea grass, calculi, mixomatosa §i cistoida.
Tratamentul e de cele mat multe on chirurgical. Sunt totusi casurt
de nevrome multiple sari de nevrome geojate in adancime car): nu. se
pot opera.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXIX
Despre tumorile epiteliale.
Voi vorbi in lectiunea de azt despre al doilea grup mare de tumori,
adecit despre acelea cart se nasc din stratele extern si intern al blastodermulut,
adecrt din ectoderm si din endoderm cu dopendintele lor. Tumorile
acestea, cu t6te ca formeza o clash' bine limitata, totusi aratit o Ere -care
trecere spre acelea despre care am vorbit deja ; mai cu soma acelea cart
provin din epiteliele originare din lamele laterale embrionare, cum stint
acelea ale organelor genitale, ail o mai mare asemanare cu turnorilo endoteliale,
anume cu acelea ale peritoneulni, ale serdselor marl.
Nu trebue insa st confundam in cadrul tumorilor ore -co neoformatiune
epiteliala. Exists start asa namite de hipercheratoza datorite unet ingrosari
°i prolifertiri goneralizate a stratului combs, sub forma de piaci mai
mart sad mat mitt, sail de sold constituind ichtioza. Une-ore copilul incr.
de la nascere se prezinta in acestil stare, cu o piele mncrustatil, ca de crocodil;
anti data acestrt stare se capita mai tarzir. Une-ori afectiunea coprinde
WM' pielea ; alto ori, de si dostul de difuzii, ie totusi mai malt sal
mai putin limitata, la o extremitate, de exemplu. Acosta ipercheratoza,
de si are de multe ori o baza ereditarr, n'o putem totusi considera ca e
tumorrt; putem vorbi cel malt de o neoplasie a stratului superficial al
epiteliului. Sunt si alto aglomerilri limitate de tesut cornos de origins diferita
; de exempla o presiune lent si continua, cum se vede In batrani,
sail in cel ee umbra de obiceiti desculti, ore lucrOza din grew cu mainile
va derangea formarea stratulut cornos, stratul lucid nu se va mai produce
in mod regulat, cheratinizarea stratelor superficial() se face in mod incomplect,
se va nasce adeca o semicheratinizare care va avea de rezultat ca descuamatia
stratului cornos nu va merge inainte, ci masele cornose se acumulezil
si formeza nisce ingrosari, une-ore fOrte mart pe maint si po picidre
(batiituri). A.ceste la randul for pot irita stratele superficial° ale der -
mulut, intretinand la Inceput o stare de iperemie continua care tree() in
inflamatiune cronict cu ingrosarea dermului.
Pang la un oare care punct s'ar putea admite ¢i pentru aceste feluri do
neoformatiuni epiteliale, on qi pentru tumori in genera, an dre-care grad
de predispozitiune; cu t6te acestea nu le vom considera ca tumori adevrrate,
pentru motivul ca pricina mecanica e prea generals ; prea multl
Omeni capita brtaturi °and se expun cauzet provociltare ; apoi pentru
motivul ca neoplazia e prea intim legata de acesta cauza mecanica cand

www.dacoromanica.ro
'
246 CURS DE ANATOMIE PAT01,01+10A.
acbsta e suprimatii, aprope fara exceptie neoplazia incetoza, ceea ce nu
se intampla in tumori : un cancer dezvoltat dintr'un ulcer, va continua
a prolifera ca atare pi dupe ce se va suprima cauza care intretinea nicerati
unea.
Ipercheratozele de multe on simetrice la mains qi in picore, elite °data
ereditare, recunoscand o cause nervosa trofica, trebue asemenea excluse
din cadre tumerilor, cu tote ca presinta ore -care caractere neoplasice.
Cam acelag lucru so pate ()ice Ii despre aterom. Acesta este o formatiune
chistia a glandelor sebacee, or a foliculilor piing., mai frecuent pri
urmare pe pielea capulul qi scrotaluI. In urma unei astupari mecanice
a canalului excretor si acumultirei consecutive a secretiunei glandulare,
se nasc nisce pungi chistice formate dintr'un parete subtire §i fibres captuOt
cu celule epiteliale §i ea an continnt ca un fel de pomade cenu0e
sari brunti, formatil din celule epiteliale doscuamate, din staramaturi de celule
§i din granulatiuni ti cristale de grasime. Ateromul Ins nu e totd'a-una
aca de simplu ; aca piiretele conjunctiv pate fi mai gros punga pe
langa ca e mai mare In aceliqi timp pate fi mai lobulatii, cu compartimente,
epiteliul de la periferie cu malt mai proliferat. Tocmai in aceste cazurT
neeformatiunea se produce fail aces cauza mecanice banalii, astuparea
conductului excretor. Ba de multe ori nici nu se pate cunosce conductul
excretor al glandei din care.chistul a lust nascere. In asemenea cas trebue
sa admitem o predispositiune particulars inetscutil, pentru a explica proliferararea
extraordinary a epiteliului glandei on foliculului piles.
Nauseam contagiosum, sail epitelioma moluscum este o altA foring
de neoplazie opiteliala, pentru care aria patologiqti, reserve in mod exclusiv
donumirea fie epitoliom. Incepand cu Virchow care '1-a dat numole
de moluscum contagiosum, multi admit natura parazitara a acesteT
neoplazit Dar oil nu glisesc ca acesta tumora, ar fi parazitara si deci
contagiosa, sunt mai Inuit dispus sit o privesc ca un fel de adenom, on
ca un fel de proliferatiune neoplasia a stratului profund al retelol luT
Malpighi sub influenta unei predispositiuni particulare. Se pate produce
in tote *tile corpului, dar mai ea soma, pe fate §i in jurul organelor
libhitale, sub forma unei nodozitati midi, multiple, ce cresce mai malt in
profanzimo, lobulata, acoperita de piele Lucie si distinsg, formate', numai
din epiteliul proliferat. In celulele epiteliale §i printre Tele se gasesc in
mare numei nisce formatiuni midi, rotunde sari ovale, emogene ci lief
ea hialine, care se acumuleg in mare numar in central tumoril, impreuna
cu sfaramaturi gi alte produse de degenerare celulara. De aceea tumora
se prezinta, lntr'un staditI mai inaintat, cu an centru deprimat §i cu un
continut griluntos. Aceste formatiuni all fast privite ca paraziti analogi
cu coccidile. Vern vedea Ina, la etiologia cancerului a nu snnt de cat

www.dacoromanica.ro
DESPRE TUMOR' 247
forme de degenerare ale epiteliului. Dacg epiteliul de la suprafatg se in
multesce, trebue tot-de-odata si o cantitate proportionalg de tosut conjunctiv
care sa -1 nutrescg. Ajungem prin acesta la nisce formatiuni, care au deja
tote caracterele tumorilor, pentru earl: nu mai incape indoialg dacg cunt
parasitare, sail intlamatorit sail mecanice ; pentru a le explica trebue
sa admitem in mod neindois o predispostiune, o proliferabilitate Inasmita
a tesatului. Vom distinge aceste tumori epiteliale, dupg cum si-ati
origina in epiteliul de invglis al pielei si al mucesolor, sail in acela al
glandelor ; iar in amandouil grttpele vom deosebi tumori tipice si atipice.
Tumora tipicg a opiteliulul de invglis ie reprezintatg prin papilomul epitelial
cu diferitele sale forme, spre deosebire de animal epitelial, care-I
tumora atipicg a acestul epiteliu. Tumora tipicg a glandelor e adenomul
spre deosibire de cea atipicil, carcinomul glandelor si adeno-carcinomul
Do tumorile tipice ale epiteliului, de papilom §i de adenom, ne vom ocupa
in acesta lectiune.
Papilomul. Cand am vorbit despre fibrome, am cjis cg.un fibrom al pielei
pate sg'si aibg sediul mai cu soma in papile : papilele se mgresc, se rarnificg,
se inmaltesc ; dar prin acesta se dezrantuie Ore-cum puterea de
proliferare continutg, latentrt a epitelului si rezultatul va fi o neoformatiune
epitelialg destinatg sa acopere papilele neoformate.
Dacg epiteliul se tine in aceste limite ale necesitiltei, cu alte cuvinte
data nu se produce mai milli de cat trebue ca sa acopere, in limitele
normale, acesta neoplasio fibrosg, atunci avem o forrnatiune constituitg
mai malt de tesut conjunctiv papilomul o mai malt fibros. Lucrurile insg
nu se mgrginesc tot-d'auna aici. Proliferatiunea epiteliului ()data inceputg,
rareor se opresce cand trebue, si de cele mai multe on intrec mgsura
se formeza deasupra si intro papilole ipertrofiate si neoformate mase
grilse de epiteliii, cu malt mai marl' de cat ar fi utile, numal pentru a captusi
papilele. In acest cas, de si proliferatiunea debuteza prin tesutul
conjunctiv, totusi avand in vedere preponderenta neoplaziel epiteliale
avem dreptul de a vorbi do un papilom epitelial si a grupa tutuora in
rindur color epiteliale. Une -orl tumora resultil din proliferarea uuul numer
relativ mic de papile, dar forte inmultite prin ramificarea for repetatrt, a$a
ca se formazg o suprafatg, large" cu o bazg de implantatiune f6rte ingustg
alte on si baza de implantatiune e mai largil.
Cand epiteliul proliforat atinge o ore -care grosime, *tile sale mai departite
de papile din capilarole cgrora se hrgnesto, sufer in nutritiunea
for $i de aceea se usucg, se cheratiniseza sail se necrosezil pe o intindere
mare. Rezultatul va fi o eliminare abundentg a pgrtilor epiteliale
departato de papile si nu numaI a epiteliului de la suprafatg, dar si a
colui dintre papile si ramificitrile lor, pang la o anume adencimo. Prin

www.dacoromanica.ro
248 CURS DE 20.1ATOMIE PATOLOGICA
ac6sta se pots intampla ca la un moment dat, o papilii sail un grup de
papile sa ajangii on total la suprafatrt, descoperite de epitelii 5,4i ell sangureze.
Acest accident se intemplti insrt mai rar in papiliomul de care no
ocuplim aici in special, in papilomul pielei sail papilomul dur.
Fig. 81.--Papilom aimplu epitcliontatos. c Stratul cornos. P Un complex de papile.
p Epiteliul proliferAnd in profunzime. d Derm.

www.dacoromanica.ro
DESPRE TUMOR' 249
Descuamatiunea ins' luting a epiteliului do care am vorbit, e mai
important' pentru a ne explica configuratiunea acestai fel de turnoff.
Asa avem papilome cu o suprafati mai malt sail mai putin granu-
16sa salt muriformA, dupe cum adenciiturile rezultate intro grupele de
papile, prin eliminarea epiteliulul, sunt mai superficiale sail mai profunde
; alto on exists asemonea adencilturi mai marl intro grope ine-
4:1
4-1-;
Pig.
t...42.
IT

www.dacoromanica.ro
250 CURS DE ANATOMIE PA.TOLOGICA.
gale de papile ei adencittuff mai superficial° intro papilele acoluitter grup
aea ca tumora se prezintii co o suprafatO conopidiforma Dolimitarea acdsta,
a diferitelor papile pdte merge pawl acolo, ca fie-care papilii sit fie soparatii
de cea vecina pfinii la baza de implantatiune ei atunci tumora se
prezincd ca un pachet de fire sail de for, fie-care reprezentand o papild
acoperita cu un strat subtire de epitelir.
Une-ori papilele papilomului se deosibesc de tale adevdrate prin acea
a all un singur vas mare, alto ori stint alciituite exact dupd tipul celor
normale : o artery cu o vend o retea capilarit, care in anumite casuff pot°
lua o desvoltaro exagerata. Do bogrttia acester retele capilare, de fenomenele
de stazA ei de emoragiile posibile, precum i de transformarea
sangelrff reviirsat pe de o parte, iar pe de alta de grosimea epiteliulus
depinde culdrea papilomelor : avem papilome albe cand sunt invalite cu
un strat gros de epiteliii, mar rosin ori roeir-brune, off vinete, orr mar_
morate, tend un strat subtire de epitelii acopero papile bogate in vase, etc.
Abundenta tesutului conjunctiv al papilelor, ofr aceea a vaselor si
determine gradul de duritate sail de moliciune al papilomelor §i
panit la un punct si prognoza lor. In general insil papilomul ordinar al
pielei e o tumors dufa si benignd.
De ei in papilom proliferarea epiteliului e secundarrt aceler a papilelor,
ei 'Ate fi prin urmare consideratO ca o proliferare de nature iritativa
pang la un pond totuei suntem dispuer a privi acestit formations ca o
tumors in adeveratul Inteles, pantu ca neoplIzia caracteristich epiteliata
nu se produce fitrii o anume predispozitiune si pentru di se pito forma
papilomul si intr'un mod cu total independent : aea a cu papilomele ce
se produc in interiorul cavitatilor chistice, in peretele glandelor proliferate
ei cu desvoltarea papilomatbsii ce pot lua in crescerea for la tin moment
dat alte tumors, cum e cameral buni-oril.`
Stint in schimb si formation"' papilomatose in geneza ciirora iritamentele,
chiar de origing externii conlucreza in eel mar mare grad, aea
balitturile a ciiror originii memnicii prin iritatiune continuti am stabilit'o
pot provoca o iperernie crania a papilelor care pate conduce is ipertrofia
qi iperplazia lor, in cat vor resulta britrituri sail clavi cutanate, earl' nu
sunt formate numai din eptteliii, ci 0 din niete papile fOrte lungi ei subtiri
atloperite de un strat subtire de epiteliii. Si negil, cars de obiceiii sunt
fibroei of" angiornatoer sail endoteliomatoer. sail chiar sarcomatoei se pot
prezenta in cazuri mar rani ca papilome epiteliale. Pentru aceste formation"
p6te nu mai e nevoie sit insistitm cii se explicit' mai grell prin cauze
mecanice, de cat verucele cutanate si ca trcbue sa admitem o predispozitiune
iniiscutO ei de forte multe orT ereditarK. Aid putem pone §i o
alts formatiune, cu caracterele papilomului, anume condilomele ce se formOza

www.dacoromanica.ro
DESPLIE TIIMORI 251
in jurul anusalui, pe preput pe labiele marl si in jurul vulva, in canal
sail in urma blenoragiei sail a ulcerelor sifilitice, a plecilor mucase sail a
unoi tuberculose latent°. Nu le vom considera ca formatiuni specifice sifilisuluI
sail blenoragiei, ci ca respansul until proliferabilit41 iniiscute is
iritatiunea pradusg de secretinnile virulente.
Cornele opiteliale sunt do asemenea niste excrescent° epiteliale
tart,
cornose, une-ori spirals, ca nisce come de comb ce se pot forma pa frante
pe penis, etc.
Acestea ar fi neoplaziiile epiteliale d:n grupul papilomulut tare si benign.
Mat sent inse si alte forme de papilome mot, cart dad' so asenartnA cm
papilornul prin arhitectura lor, se deosibesc cu total prin importanta lor
patogolict, prin mersal si terminarea lor. Acestea pot afecta. un caracter
malign apr6pe ca si cancerul si pot produce metastaze.
Asa sunt papilomele de o importantit' f6rte mare ce se formez5 pe penis
pe uter, asa numitele papilomo destructive ale acestor regiunl. Existai
si pe alte ptirti ale corpului, dar aci sunt mai importante si mat peri-
.tul6se. §i (And vom stadia cancerul acestor regitml Tom da, basatt pe
istoria desvoltrareI acestor ()wane, explicatianea acestet malignitetl parti-
.culare. Nu pateni nega ca" traumatismul frecuent is care sunt supuse
aceste organs j6ca' un rQl insemnat in geneza acestor papilome si a tamo
xilor acestor organs in genere, dar iarasi nu trawl se pierdem din vedere
ce dace aceste cauze traumatic° sunt generale pentru tot): Omenii, nu e tot
asa cu papilomele cad se produc mama): is unit' adicA de acet inzestrati
cu o predispositiune pentru acesta. Aceste papilome devin une-orI
forte mail ca nisce mail rum conopidiforme ce distrug o mare parte a organ
alui.
Papilomele acestea se mai nasc cu predilectiuno si in locurile undo
txistrt o strimt6re naturals cum ar fi &al vesicel sail pitrtile mai
.strimte ale es3fagaltai, ale stomaculut.
In vezicli formOza nisce vilositeti in pacheto marl, mot, acoporite cu
lapiteli al da trecere, adica celulele epiteliale nu snnt en total turtite ca acelo
ale vezicei, ci sunt mai lunge, cu mat multi protoplasmri, cubice ori aprOpe
-cilindrice.
Acest© mase, vilOse, mot' pot fi spiilate de urine si eliminate ea acesta,
sub forma de bucrttI mai marl sail mai' midi, formate de grupe de papile
acoperite cu epitelii si pot fi recunoscute prin, examenul microscopic
al urinet.
In regiunea pilorultil, in punctul de trecere al intestinaluI subtire in
del gros, in punctul do unire al opiteliulut de infalis extern cu acela al
traectuluI gastro-intestinal, earn pe is unirea rectului cn flexura sigmoidg,
se pot produce asemenea tamori papilomakise mot' caracterisate prin o

www.dacoromanica.ro
252 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
proliferare excesiviti a vaselor, cart prin multimea for se comprimii, seulcerezA
si produc emoragii $i ulceratiant intinse si destructive.
Am vorbit de posibilitatea de a se forma papilome din peretele chistelor
si a diferitolor dilatatiuni glandulare. Morita o mentiune specials, masele
mart papilomatose mot, conopidiformo ce se formOza initiuntrul chistelor
marl ale ovarului: papilomul endogen al acestui organ. Malignitatea
acestal papilom al ovarului si a papilomelor endogene in genere
rezida in acoea ca proliferarea papilomattisiti pate perfora peretele chistaint,
crescend la suprafata mut externA: chistul exogen al ovarului si da
Fig. 83. Papilom vides al vesicei. p Papilele. v Vasele dilatate
ale vilositAtilor. e Epiteliile detasate.
se pits intinde prin continuitate in tot peritoneal al c'arui epitel are-
aid
aceiasi origing embrionarrt, pate deveni atipic dezvoltandu-se mat departeca
un carcinom.
Adenomul. Este tumora tipicg a tesutuld glandular, adich tumora care
isi is nascere din acest tesut, asemitinandu-se in acelas timp cu el ca structufa.
§i o glanditi normalI pate incepe la un moment dat s6 proliforeze-

Pig. 84.D svoltarea papilelor din un chist al ovareului.
te Tent eonjunetiv cu vas,le v. ct Papilele mid acoporite cu epitelin eilindrie
Tibratil In degenerare mneosii.
bates si sudoriparo din piele, cart si ale pot inchide mitt noduli rataciti,
Vied leggtura cu restul glande'l ci fara conduct excretor deschis spre suprafatA,
tot asa adenomele glandelor sa]ivaro, etc. Un lot aparte ocupk
apoi casurile undo nu numal glanda, dar $i tesutul dinprejur se rillAceste
i proliforezil sub forma do tumor! Ast-fel am descoperit formatiuni epiteliale,
adenome in mijlocul miomilor uterine. Trebue in aceste casuri
st presupunem ca o parte din utor cu pilrete qi cu glande s'a desfricut
din lemitura ca germenul normal, riitkindu-se in peretele uterului.
Alta clan acesta aberatiane e mai accentuate: nodulul glandular, germen
al unei proliforrtri adenomatise viit6re, e strain in organul in care se gawww.dacoromanica.ro
DESPRE TUMOR! 253
in sensul unui adenom; de mai multe ori insrt acestii tumors '$! are origina
intro formatiune care, din pullet de vedere morfologic este in adever
o glands, dar care nu functionezii ca atare. 4a am constatat de multe
on in interiorul unor glande, adese or! in glanda mamar5, sail in imediata
for veciniitate cato un nodal mai tare, bind limitat, ca incapsulat.
Dept morfologicesce ace§ti noduli nu se deosibesc intra nimic de glanda
principals, totql din punct de vedere functional pot fi considerati ca
nisce formatiuni streine, ratucite. Cgcl neavend conduct excretor, sunt cu
-total isolati de glanda ca §i clad nici nu fac parte, ca element functional
din economia ei; functional dre-cum pe comptul for propriil, iniiuntrul
lutnenului for inchis i§1 revers! produsele unei secretiuni anormale cars
se acumulezti on so resorb. Aceqti noduli intra la un moment dat in proliferare
active, $i formozg basa multor neoplazif adenomatose ale mamelei.
Ace`.ass ()Aging au pots in majoritatea casurilor adenomele glandelor se-
'';')k 1"5,
4 .ty
.
\ y
*r.
$2"
1-,11
ef....
;..!..s....;:..,Atril`
..*.p.,-...) ,
........
..05,
:ff--; r.k.l,Ifrf
1.
,..A. it'^.
'ft.! '{ '..J. ..1, . 4.
p
-:;A.iCe
:41,
4144N"C-V
01;74,

www.dacoromanica.ro
254 CUES DE PA.7.).1.,GCT*1.6.71
sesce nu numai ca fund Rrt, ar chiar ca origins si ca structural, represinta,
cu alto cuvinte o portiune rupta din legatnra sa cu glanda din care
embriologicesce si anatomicesce face parte, pentru a fi Inchisa Intr'an organ
vecin. Ast-fel se gases° in grosimea stomacului sate a ficatului nodal! mid,
lirnitati, cu structura pancreasului; in masa rinichiuluitinsule de tesut,
alcatuite dupe chipul capsule. suprarenale, etc. Cu. mai daie usurinta Inca
de cat eel din prima categorie, aceste glande ratilcite pot da nascere la
1,_
adenome.
Pentru multe din adenomele rinichiulul mai cu soma, acesta origing,
prin proliferarea unor parti desprinso din capsula suprarenala e bine
stabilita.
Cat privesc structrad acestor nodal! rataciti, am spas deji ea e aceea
a glandelor din car! sunt desprinsi, pot adica sal fie alcatuiti di p4 tipul
glandelor tubulare ori acinase, iar ane-ori a i structura nu a iihiR corp
4.1 p
de glands, ci a until simplu tub excreter glandular.
Mai interesante sunt adonomele cari se nose nu d'n glande ad 11th, ci
din resturi de glande embrionare, car! stint destul ate frequenter!,-.
Asa, parovarul, care nu este de cat un sistem de tuburfeiptusite cu 8i)
cilindric ciliat, femas intre foile ligamentuluf larg ovar".:41-rompa ca urgi
din conductul lu! Wolf, 'Ate deveni sediul tine! prolifi. i adenoniRRV-
Adenomele ovarului,avend do obiceiu o structura tubularrI 'epitelii tt
r
drice, n'ar putea proveni din elementele glandularo adults ale organului,
car! stint alcatuite din epiceliti cubic dispus sub forma de foliculi inchfsI.
Avend in vedere caracterelo morfologice amintite, suntem in drept a presupune
ca aceste adenome provine din proliferarea unor crampee de tub
a! lu! Pfitiger, ce reman neutilisati la foimarea foliculilor lu! Gras .
§i in adevZir se pot intalni in ovarele normale, alaturea au foliculli adult!,
fragmente tubulare calptusite cu epitelia cilindric in fnotal avemanatorettnaliculelor
lu! Pfltiger.
Asemenea germeni nedesvoltati se gasesc mai frequent in regiunile in
cari se petrec procese embrionare ma! complicate. In regiunea Lig lidera
branhiilor de pilda, in regiunile laterale ale fete! si ale gatului, rreman
une-ori resturi glandulare si cartilaginose, car! vor putea da nascere la tumor!,
de obiceiti chistice, cu structura mixta adenomatosa si cartilaginose.
Do multo off insa aceste tumorl mixte branchiogene sent cu malt mai
complicate si formate din o amestecatura de tesute si ma! diverse.
Acelas lucru se 'Ate spune despre regiunea genitals si mai cu soma
de testicule si ovare. Aci se intelnesc 3 feluri de epitelii: epiteliul extern,
eel intern si epiteliul genital din lamele laterale ale embrionului.
Aceste puncte, undo se unese diferito lamele embrionare, contin mat

www.dacoromanica.ro
DESP RE TUMOR' ;P5
adesea on resturI embrionare ratilcite ^ eea sunt sediul adenomelor
de origini fOrte diferite.
Fiind-c4 adenomele cc recunosc drept originN germenil retacitT despre
earl' am vorbite stint de forte multo on ereditare, suntem in drept a pre-
&vane, cu forte multa probabilitate, ca desfacerea acestor germeni din
lekilturile lot fisiologice, so face forte de timpurill in viata embrionului
sub intluenta unei anomalil chiar a oului, transmisibilA din generatie in
generatie prin continuitatea plasmei get minative.
0 isolare,mal molt sal mar putin prouuntata," a unei parti dintr'o glands
se pate inse indeplini si intr'o periodl mar tardivg a vietei intrauterine
si .chiar in viata extrauterine sub influenta nu a anal viciii embrionar,
ci a unei influente externe directe si imediate, cum. e un traumatism, o
iritatiur a de o nature ore -care, o inflamatiu.ne, o cicatrice, etc. §i nu este
org ..n care intluenta proceselor iritative interstitiale se jOce tin rol mar
fre ent 0 mar visibil in prolifergrile adenomatose, sau chiar mar grave
ale ,arenhimului, ca ficatul. De alt-fol, acest organ servind de filtru pentru
tot nrlvenientel', .ntestinale, o si mar expus agentilor capabili de a Introritatiunea
orn ice interstitiale, peeurn e alcoolul, sifilisul, malaria, etc.
'atom dice er.ie, majoritatea casurilor, ficatul nu va prolifera in sensul
neopl...ftroie cat tend este diformat, lobat sail lobulat, printr'o proratiune
conjunctiv interstitial. .A.cestrt lobatinne sau lobuiatiune
inAsuota sa i ca4tigate in viata extrauteina, este pentru mine basa
,ori-carer proliferatiuni epiteliale a ficatului.
i in stare." normala lobulii ficatului stint mar malt sail mar putin isolati
insa aceste lobulatiuni, congenitale sail nu, datorite unei proces interstitial
areazA adeverato tumori primitive formate din acini sail grape de acini
isolati, devenind cu. total izolate prin capsule de tesut neoformat. §i
ua obicoiti dem in aceste pitirti, mar malt sail mar putin isolate, des_
voltandu-sa o proliferatiune epiteliall rare incope prin o revenire la starea
embrionare, adica, trabecaliT ficatului carT nu scut alt-ceva de cat nisce
tubi 'ansformati, aft capita din not tipul tabular, caracteristic pentru
ficatul embrionar sad pentru acelea al anon animale, proem e la serpi si
tot de-,edatA epiteliul care limitozg ace0i tubi, intrA intr'o proliferatiune
vie cu cariochineze namerose.
cate °data, tubil bine limitatl cu membrana, proprie si ca lumen ce
constitute tumora, air o dispositiune mar malt trabeculara:.
Une-ori numal unele dintre grupele de acini, ast-fel isolate, proliferezk'
in acest sens, forma,nd adeuome circumscriso, bine limitate, capsulate. Anil
data, si mar cu soma' in casurile do ficat lobulat congenital, organul se
ipertrofiaza, in mase prin aceste proliferare si transformare a tipulul organului,
constituind o ipertrofie noclOse sail un adenom difuz al ficatului

www.dacoromanica.ro
256 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Dar chiar in ficatul normal, nelobat sail nelobulat, se pot glisi nisce
phrti mici earl contraste.vh. ea rest organului prin un desemn qi o colore
putin schimbath, formate din trabecale de celule hepatice sal din
canale biliare, isolate Ins fisiologicesce de restul organalui, cum am via.idut
a se pot° intempla in alte glande. A,ceste pirti earl nu functionezil sail
functionezh in mod vicios, vor putea intra $i ele in proliferetiune sub inflnenta
iritatiunilor la earl este a$a des supus ficatul, proincilnd adenomele
tubulare ale ficatului. Aceste adenome, lnii adesea-ori unite, sent
rotanjite, capsulate, de multe off moi, chiar pulp5se, in mare parte degenerate,
galbene saa vertu din causa depunerei anei bile anormale pe
care o secrettah.
J.
"1,2
i/..3 4 .1.1
1/\
.,6 6,-4,i' 0 .e) ,Ths cil:t
Fig. 85.Desvoltarea adenomulai cllful al ficatulai.n Oeiuh normale.
n' n" Celule hipertroulce. n' v Dedublarea trabeeutilor fortuiludu-se tevI.Proliferare
embriouar ti. a eeluielor ficakulul.
"1,. 59-
Insist mai pe larg asupra acestei geneze a adenomului ficatului pentru
c ne va da, precum vom vedea, explicatiunea tumorilor atipice, adich
a carcinomelor acestui organ. Adenomul, ca tumorile tipice in genere,
are do obiceih o crescere mai limitath, e o tumors mai localizath, care nu
face metastaze. Formozil in glandele in care se desvolth de obicoiii o mash
rotunjith sari lobulath, mai duel, incapsulath, Caracterul microscopic distinctiv
este ca, precum am mai spus, reproduce in mare parte un tip
glandular normal. Se intelege ca nu'l vom identifica intocmai en o
glandh niei anatomicesce, $i mai putin inch din punct de vodere functional,
chci nu mai incape indoialh' ca elomentele neoplazice ale unui adenom
al mamelei sail a glaudelor salivare bung -ors, nu vor mai secreta lapte

www.dacoromanica.ro
DESPRE TUMORI 257
sail saliva, eel putin un lapte si o saliva on constitutiunea celor normale.
Pans cand insa proliferatianea nu trace aflame limite, vom gilsi tot-d'auna
inteun adenom puncte de aseme.nare suficiente cu o glanda.
Asa, tot-d'auna adenomul va fi format din tubi sail acini cu membrang
proprie, ca captusela epiteliala, cu lumen. Spre deoseb:re insa, de glanda
normala, tubii glandulari sant forte inegali, eel mai multi cu malt mai
mail, mai largi, neregulati, sinuosi, ramificatl. Celulele epiteliale sant
mai marl, mai norogulate putin deranite, cu cariokinezo mai numer6se,
formand tabilor proliferati o captusela de mai multe renduri de celule.
Lumenul redus in parte prin proliferaroa epiteliilor, e one -ore ocupat de
colule epiteliale descuamate, de mase hialino, de leucocite, de singe, de
concretiuni resultato pin secretiunea abnorma, do cristale, do pigmente, etc.
Fig. 86. Adenom al glandei parotids confinend cristale de calcii
ft hentatinti.
Stroma e reprezintata printr'un tesat conjunctiv, care si el 'Ate prolifera
la 'indult se 1, formand in jaral tubilor stir grupilor de tabi maso
fibrose mai grose ca de obiceiti. Vorbim atunci de un adenofibrom.
Daca insa acest tesut conjunctiv are celule faziforme dense, mai
marl, cu. patina stroma intercelalara, ca vase proliferate in sons atipic,
etc., atunci avem aface cu un adenosarcom. Baca, intr'o tumors din acosta
din urma categorie, vasele sant preponderente fata de elemental celular
si sant in acelasi timp si forte dilatat3, tumora so .va numi adenom angiosarcomatos
; in fine tosatul interstitial pote suferi pe o intindere mai
mare sail mai raja o prefacere gelatin6sa, vom numi atunci tumora adenom
mixo-sarcomatos, etc.
Am spas deja ca tote glandele, precum celo salivare, sadoripare, glanda

www.dacoromanica.ro
258 CURS DE ANATOMIR PATOLOGICA
mamarO, glandele marl splanchnice, glandele mucose, etc., pot da nascero
la adenome en caracterele celor descrise. Glandele mucdse ale stomacului
ei cele din intestia formt5z6 mai adesea or adenome, earl' din pricina
miscarilor peristaltice si a iritatiunei continue, se pediculiseza formand polipT
earl de multe ori devin sediul nue): proliferatiuni papilare endogene.
Se intempla lash' une-ore tocniai in traiectul digestiv, si mai cu. souse.
trb
,k
4
4
14 \4,14s -
Nik
,"..-r"1/4 -
k% N .,.
1
I
VNc
44.
-7 .
*.\
.1t
ir
IX CAI
5
Fig, 87. Adenofibrorn ad mamelei. Fie-care aeiu glandular g.
e ineonjurat de o eapsulg, grcisrt fibrosi, formand masa principal'aza tumoreT. v, Vas
en eelule embrionare Imprejur.g. 0 parte din adenom en proliferare a
eelnlelor glaudnlare detaqate de membrana bazar, ,si Rix& lumen.
in regiunea piloricO, in dreptul valvulei ileotecale si in rect, ca adenomelo
nu riiman asa localizate i circuniscrise cum le-am deseris. Din potrivA se
manifestO sub forma unei proliferarl fUrte active, dar difuze, a mucosa'
intregi la supra*, tin piolifetaro adenomatosrt a glandelor in profunclime.
Nu scim pentru ce, dar acostea stint de multe ori suspecte, stint benigne
pans la o vreme si apoT de oclatA se manifests o tendintO de a
se intinde si a distruge tcsutele ; cite °data,' se observO in acelas timp la
fundul glandelor o atipie sub forma uneT ampatatiuni a fundurilor de
sac. Cand acesta s'a produs, deja nu mai avers dreptul de a considera tumore
ca tin adenom, de aicT inainte celulele epiteliale putend invade spatiile
limfatice malignitatea incepea papilomul trece in carcinom.

www.dacoromanica.ro
LECT1UNEA XXX
Despre Carcinoma
Asti1-41 voi vorbi despre grupul eel mai malign de tumorT, despre carcinome,
(epitoliorne sad cancere).
In lectiunea in care neam ocupat cu adenoruele ei ea papilomele, am
insistat asupra dcosebirei for de carcinoma. AcOstil deosebire este impor-
Fig. 88. Cancer al bine'

www.dacoromanica.ro
260 CURS DE ANAT031111 PATOLOGICA
tantrt de cunoscut mai ales pentru prognostic, caci pe cfoid adenomele stint
turnoff benigne, carcinomele stint neoplasiile cele mai maligne.
Ca si adenomelo careinomele sunt tumori epiteliale, ce se pot desvolta
din stratul epitelial intern sail extern al organismului.
Carcinomele ectodermice sari ale stratalui 'extern se nasc din epitelittl
pavimentos al epidermului, si al muctiselor oxteriore. Avem apoi carcinomele
derivate din stratul interior SAti cndodermic, care stint formate
din epitelul cilindric al tubului digestiv din epiteliile glandelor, al sistemillui
urogenital de origina lamelor laterale ale embrionulul si in fine
unil autori admit carcinome desvoltate pe seresele marl din endotelik.
tin caracter principal al carcinomelor este atipia desvoltrtrel lor. Celnlele
epiteliale proliferezii frul sa mai indeplinescrt scopul for obicinuit
do a acoperi suprafete sail a secrea, ele inaintezrt in tesutul conjunctiv
si se desvolti in dauna acestnia, Impiedicondu-I gi functiunea sa.
Pe leingti celulele epiteliale carcinomele contin si tesut conjunctiv, care
formezk pkretii unor fel de alveole mai marl sag mai mici in earl' se grtsesc
celule epiteliale. Din causa acestor structure asemilnktfre ea a glandelor,
unil autori clasezil careinomele printre tumorile organoide.
Genezel. De multe on la marginele ulcorelor cronice se fed proliferatiuni
sarcomatese ore carcinomattise. In privinta etiologiei acestor tumori
scim ca de cele mai multe orl exists o predispositiune a organismului
pentru desvoltarea carcinomelor. Ele ating mai ales indivi4il
inaintati in verstil. Stint regiuni de predilectiune pentru desvoltarea aceste
tumori. De multe on corespund eu. anomalii In desvoltarea embrionara
Locurile de predilectiune stmt acelea uncle se ating diferite tesuturi embrionare
intro epiteliul epidermului si al nincosei, pe la diferitele orificri
pe la unghiurile acestora in unghiul labial, nasal la unghiul ploopelor,
la organele genitalo extern°, In es 'fag untie acesta se sepal% de trachee in
timpul embrionar, pe rect acolo uncle depresiunea ex.ternil se inthlnesce cu
terminatiunea intestinului cam la 10 cm. de in anus.
Femeile stint mai predispuse la cancer° pent= ca atertil pi mamelele
stint locuri de predilectiuno pentru desvoltarea acestor turnoff.
S'a sustinut ca exists an parasit, ce &terming formatitmea carcinomelor.
Acestk Orem derive de acolo ca in examenul microscopic al until
carcinom se ved diferite element° carMse cars a11 fost interpretate ca parasitl;
ast-fel kariokineza aide e neregulatk celulele se divid in tree,
patru pi cinci directiuni.
1) In timpul kariokinezel, salmi-ante cromatick apare in carcinome sub
done forme ca o mask Mara ,Si ca graante eromatice libere. Aceste
din urma a i fost considerate ca parasiti.
2) Se ve3 inteadever une-ori priutre celule nisce formatiunl mai mid'

www.dacoromanica.ro
DESPRE CARCINOME 161
ail mat marl', rotundo capsulate, colorabile cu culorT de anilinii. Acestia
ar putea sit' fie parasitY, blastomiceti, dar pot fi si mase hialine, produse
prin degenerarea elementelor tumorei.
3) Masele hialine pe care le-am v'edut in multe carcinome pot fi si
epitelii corn6se care cmtin tot un fel de substanfl hialing.
4) Am constatat de mai multe or): degenerarea hialing sail modificarea
particulars; a pNrti lor unor celulo epiteliale car! ail fost incapsulate de
alto celule carcinomatOse.
5) Exists cute odatit si adeveratT blastomicetT in carcinome cart. se pot
cultiva ne productind insli carcinome hi animale.
Causa carcinomelor pare a fi o predispositiune embrionara si o iritare,
ulteriorrt a epiteliilor.
Buhl si Tiersch sustin di' exists o luptti continua intro crescerea epiteliului
si acea a tesatulai. conjunctiv. Crescerea normalrt represintii egalitatea
in forte a color dot luptlitorT. La 6menii batritni epiteliul devine
mai tare, testa''l conjunctiv se sliibesce asa, di 0 biruit de epitelili care
inaintezri invinetor pe terenurile tesutulut conjunctiv.
La biltritni carcinomele se produc 'Ate si in urma unor iritatiani cronice.
S'a cis ca iritatiunea produsti prin fumarea tutunului ar fi o causa
de carcinom. S'a constatat insii desvo tarea acestor tumori si la nefumritori.
Teoria derangirtrei epitelialui sustinutrt de Ribbort nu explicri cum in
intlamatiani se produc destule turburrtri in epiteliT ftirti di se producti
pentru acesta carcinome.
In fine Ribbert mai sustine el pentru a se forma un carcinom trebue
ca tesutul conjunctiv sit °reset ast -fol in cat A" amputeze prelungirile
papilare ale epitelialaT, Mt na in tote carcinomele se constatrt acestli discontintutate
a epiteliilor la incept-1W desvoltrtrei lor.
Cam se clesvolta acatig tumora?
La inceput epiteliul proliferazii ca ajutoral kariokinesei spre profundime
dtind prelungiri ce se ramificti, in diferite directiunt dupil ce a perforat
membrana basalt..
La inceput exista Med continuitatoa epiteliilor. Dup'l aceea aceste celule
epiteliale ptirrisesc continuitatea for si intri in spatiurile limfatice.
Aid grtsesc teren bun pentru desvoltare si inainteza apoT in ganglionil
limfaticT. Vedem dar ca pe chid sarcoma' cresce in interiorul tumorei
carcinotnul presintrt o crcscere periferia De acea tumorile carcinomatose
numat ea grel se pot extirpa complect diet tot'deauna pote rrunane un
spatiti limfatic in apropiere, cu celule carcinomatOse in interior.
Carcinoma]. se 'Ate incpe ea un papilom; observiim papile mart, cu e-
piteliul ingrosat cars ins5 nu tind fait sg proemine ca in papilomele
pure, ci din contra pare ca so cafandrt in tesutul conjunctiv. Acesta e un

www.dacoromanica.ro
262 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
prim pas spre desvoltarea atipicii. Nu putem spline insa cti, e un careinem
'Anti ce mai exists niembrana basala, roenitii sa; separe tale doui5
fellai de tesuturi, conjunctir ei epitelial.
Fig. 89. Carcinom papilomatos
P) papa eomplicath, e) strat cornos, M) strats1 Malpighi, a) desvoltsroa atipiel a
epitelinlni

www.dacoromanica.ro
DESPRE CARCINONIE 263
La an moment dat, acestrt membrane ced6zX si opitoliul invadez4 in
tosutul subjacent. Aces% atipie e caracteristicrt carcinomelor.
Dupe regiunea uncle se desvoltN, carcinomele aunt compuse une-ori
din celule epitelialo turtito alte-orf din celule eilind rico si alto ori din
celule, cu forma intemediara acestor doue sail on caracterele °paellalui
ombrionar.
Carcinomele compuse din celule pavimentose se gasesc pe piele in laringe
pe huze, pe limbe, in partea superiors a esofagulul, pe portiunea
cervical a uterule, pe vagin, in regiunea annuli, etc.
Fig. 93. Inceput de eareluom poralad de la folleall piloV, a) proliferatiane
p) per, c) strat corms, e) mesa Benton In prorandimea folieulnla1.
atipia,

www.dacoromanica.ro
264 CURS DE ANATOMIE PATOLOUICA
Prolifararea carcinomatosh: a pelef pot° incepe din epiteliul epidermului,
din al glandelor sail dintr'un folicul pilos.
Une-ori procesul de proliferare al epiteliilor se limitOzrt la stratul superficial
al pieleY, in merge spre profunriime, nu presinta multe celule
in karlokinesq. Avem atunci un ulcus rodens adica o ulceratinne serpiginUsa
rilmitnand superficial si flrA tendintrt la metastase. Anomalii
epitoliale sernanAk5re sent produse une-off do bacilul tuberculosei sail
de al leprol.
Une-ori e fUrte grel de deosebit an lupus de un epiteliom. A.sa pot sa
ye demonstrez aici 0 tunior4 trimesA de d-nul Dr. Leonte, asupra careia.
--Sit
Fig. 91. lneeputul until eareinom desroltat din rp:teliul until fulicul pilos, e) epitel
g) glob epitolial, p) prelungirl epiteliale, p) prelungirl atipice, g) glands. sebacee.
nu me puteam pronunta dacrt o carcinom sail lupus. Era inteadefitr ai
una si alta, epiteliul era tumefiat si proliferot in sensul unui epiteliom
etistail ins:I Si. caracterele lupusului cu celule gigante si cu rani bacilir
al tuberculosel.

www.dacoromanica.ro
DE8PRE CARCINOME 265
Celulele epiteliale din carcinom cunt forte inegale, poligonale, cilindrice
turtite, f6rte marl sOil midi din causa divisiunel for repede. be multe
on se constatii formele caracteristice ale celulelor epiteliale nrmale.
Dispositiunea stratuldi cu eleidia, este de asemenea forte neregulall
in carcinome. In mijlocul tesutulul tumorei se ved mass hialine incapsu-
Pig. 92. Celulele caroinomulol epitelial, o) proliferarea celulelor conjunctive In jurul
insulelor epiteliale, b) celale epiteliale erenelate si In paste In carioobineza, g) global
epitelial ea central hialin, g) global epitelial on central maces, e) retea de oelale
epiteliale Mal colorate formand o retea printre eelalele marl erenelate. In interiorul
mai multor eelule no v6d formatiunl hialine reputate ca parasiti
Curs de anatomie patologiect 18

www.dacoromanica.ro
266 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
late une-ori Cu nisce capsule dintate. Este interasanta cu tleosebire pentru
diagnostic dispositiunea concentrica a celulelor formand dopuri, insule
marl in profuncjimea tesutului. Prin kariokines'ii se produc mase mail
de celule ; tale din centrul acestor grupuri nu pot fi bine nutrite si de
aceea se produce o cheratinisare, o cornificare sera o alts degenerare a
acestor celule, ce formeza atunci straturY cornose sett hialine, dispuse in
lame concentrice.
3
Fig. 93. Ineeputul prolifernriI atipiee. Ineeputul de jos papilele sant Lien tipiee, pe
And In partea de sus p' papilele ei epitelinl aratn o proliferare n,tipien v) veni
mien papilarn

www.dacoromanica.ro
DESPRE CARCINOME 267
Dispositiunea acestor lame concentrice s'a comparat cu. aceea a foilor
dintr'o cOpI. Aceste cuiburi de. cornincatiune stint numite §i perle epitelialo,
sat globi epidermici.
In jurul acestor straturi keratinisate se pot constata stratum lucidttm,
apoi stratum granulosum, bogat in eleidinii, apoi celulele dintate §i cele
cilindrice intocmai cum se vi5d in epiderm.
Une-ori carcinomul are o forma" vegetantA, fungosit, ca o conopia
alto on Rutin lobulatg,, nodur61, ore -cum transparentti ulceriindu-se f6rte
',44i41,4111
C
it
7;-14;;;Y
1%-:!'..'P
:i..).74.4,4E
61:n1t2'. .131
4^
.1;111h
i.;.. 11 t ..-,0- . il If ,
;V:1 .0, .1' //1,;1,;
-/ / ' . '( I
41....p,r
n,,,, ..,7
1\-k\ .4.11
\. rf-tW
IN

www.dacoromanica.ro
268 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
iperemice, si data radera en cutitul suprafata acestei sectiuni, obtinern
un liquid alb l'aptus, caracteristic al carcinomelor. Acest liquid se datoresce
celulelor carcinomatase si degeneriirii grase a celulelor epiteliale.
El e miscibil cu apa prin lipsa de cohesiune a celulelor ce-I compun.
Carcinomele cele mai grave vor fi acele moi, bogate in celule, cari
crest repede, care sub niieroseop se vor presinta sub forma unei proliferatiuni
de celule avend aspectul unor celule epiteliale embrionare. Acestea
se asamrtnii eu sareomele si se mai numesc din causa consistentei for
f ":-.
l' -...'. '17".2. i6:-..j F 3" 5;4ki'.*-
1,1,, s
.'' Ple,),-4 -"' , t
' , ' , F- ^
,
ti
,
Fig. 95. Adano earoinom.
carcinome medulare sail encefaloide. Data tesutul interstitial fibros va fi
mai proliferat, dacti insulele epiteliale au tendinte de a se cornifica, de
a deveni uscate, atunci prognosticul va fl mai' ban. Acosta forme de sclerosI
in care predoming tesutul fibros, se numesc carcinome squirose.
Carcinomele iail caractere deosebite si dupg sedial lor.
In pale distingem carcinomele cu participarea glandelor sebacee si acele
ale glandelor sudoripare, Acelea ale glandelor sebacee au un caracter par-

www.dacoromanica.ro
DESPRE CARCINOME 269
titular. Celulele glandulare formezii, o retea desil cu celule cilindrice earl
de multe-ori devin fusiforme asa in cat pule fi confundat cu un tesut
oarcomatos ; insa vedem o proliferare a glandei si putem coustata conttnuitatea
tumorei acestoia ramificate cu glanda sebacee.
.
Fig. 96. Careinom epitelial la Inoeput. Neoplasia atipic Ineepe in parte mai la snprafatrt
sub forma de perle epiteliale, In parte este constituitli. prin vegetatia radiatA
ode celule cilindrice, provenind de la glandele sebacee, g.s, spatinrI limfatice dilatate.

www.dacoromanica.ro
270 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
Caicinomele cu celule pavimentose de obiceiti nu formezA tumori limitate
ci dati prelungiri ce difuseza in iesuturile invecinate ; une-ori slant
dure forma sclerosg, alte-ori mai friabile cum sunt formele papilare
f ungose.
rig. 91. Inflltratinne eareinomatos& a bezel en eonfluenta in profunzime a epitelinlni
extern en epitelinl mines, c, pielea, m, mucosa. s, prelungirl epiteliale Intrunind pielea
cu mucosa.

www.dacoromanica.ro
DESP RE CARCINOME 271
Dese-ori celulele de la suprafata tumorel degenereazd, se necrosezit si
apoT se eliming producendast-fel ulcerele cancer6se. Suprafata ulcera
thine): se inflamezki si se acopere de mogul crirnosi ce del on aspect
fungus acestei suprafete.
Printre caracterele acestor olceratiunT si formation): fistulose trebue
amintit acela de a se acoperi pierderile de substantEl cu an epitelin carcimatos
care p6te sa piltrundli din piele spre mucosa intrunindu-se en e-
pitelial muc6sei si determilind proliferarea carcinomatOsrt a acestut epitel.
Vecii: fig. 97. Un caracter important al carcinomelor, ce sunt
prelungirile, cordOnele cart pornind de la tumors sd prelungese in interiorul
0 dealungul limfaticelor si tomefactionea ganglionilor limfatict
vecini, cart devin atunci si aderenti de tesuturile vecine presentdnd in
interiorul for o astupare a sinusurilor limfaticT cu dopurt carcino
matOse.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXXI
Trecem la formele earrinomelor cilindrice fi arlenomele carcinomatose
earl' se desvoltil din epiteliile superficial° sau glandulare ale tubului digestiv
mai ales in punctele mai stramte si mai expose iritatiunel lor.
Aceste tumor! se desvolta prin o proliferare a epiteliilor glandulare car!
umple lumenul si era sparg membrana proprie pentru a face invaziunea
for in spatiurile limfatice sub forma de dopuri, de insule, car!
cpitelii iaa atunci un caracter embrionar. Mira cum testitul conjunctiv
care formeza alveole sail o retoa o stroma in jurul insulelor epiteliale este
mai gros sun mai subtire tumora va fi mai tare sail mai mole si vom distinge
carcinome dare, numite si squir, si carcinome simple ori carcinome medullar°.
In stomas spre exempla carcinomul se desvolta de cele mai multe
ori in regiunea pilorica uncle strimtand orificiul determine turburan
gastrice insemnate. Dese-ori tug carcinomul se desvolta $i la nivelul
cardiei pe fata anteridra, re cea posteriori a stornacului pe mica sari pe
marea lui curbura. Cand cancerul se desvolta, pe una din fetele stomacului
pito ramane multi vreme sub forma latenta In regiunea pilorica a stomacului,
carcinomul se desvolta une-ori sub forma dura schirosa, alts
data avem a face on un carcinom simplu sail medular pornind din fundul
de sac al glandelor. Glandele cilindrice intra in proliferare, se ramifca,
intra sub forma unor insule in vasele limfrtice din profuncjime. Pa-
-trund in tesutul muscular, tree prin acest tesut, intra in peritonea, aci
fac nisce nodal! in jurul pilorului, ganglionii stint prinsi si apoi so fac
metastase in ficat.
Se prind t ganglionic epigastrici, apoi treptat in sus ganglionif din
lungul canalu.lui toracic pang ce se prinde ganglionul supraclavicular
stang, care se pote simti usor prin palpatiune.
Aceste tumori se gases° si in intestinal subtire, apoi in regiunea ileonului
mai ales la nivelul !mire! intestinului subtire cu eel gros. Carcinomele
medulare desvoltate in tubul digestiv as caracterul ca desagregandu-se
continua la suprafata for nu oblitereza lumenul tubului
digestiv pi Iasi ast-fel posibila viata, cat-va timp. Pe de alts parte tug
cu cat carcinomul este mai dur, cu atilt el va creste mai !met si cu

I
www.dacoromanica.ro
DESPRE CAROINOME 273
cat carcinomul este mai mole, cu atat mai repede se va desvolta tumora
si cu atat mai repede va ajunge bolnavul la starea de casexie, caracteristica
a carcinomatosilor.
Carcinomul creste mai ropede la periferie de cat la centru, care centru
va fi deprimat, va fi de multe on ombilicat. Una din causele de gravitate
a carcinomulul e faptul a in crescerea, for ating vasele, trombosezg
venele si ulcer6za arterele producend desenri ernoragil considerabilo.
Sunt organe, ca ficatul, care fOrte do multe-ori este atacat do carcinom
in mod secundar. De mite on dupe operatiunea aunt carcinom 6re-care
se vor desvolta tumors multiple can vor tuna acelas tip ca si careinomele
primitive.
In celo mai multe casuri cancerul mamelei este de nature glandoacin6sg.
AO face o deosebire intre adenocarci nom si carcinomul glandular. Cred ca
carcinomul glandular se pate desvolta dintr'o glands care fanctioneazii sail
r
*.
'44
'Cg r s " t !
.s_,
I cfr
Fig. J3. Carainom primitiv, masiv al ficatulul
care a functionat. Mai cu soma glandele care au incetat de a functiona
degenereaza cite -odatii in sensul unui carcinom, a unei neoformatiuni
atipico si in acest caz hist): as' presupuno cii avem a face cu o parte a
glandei care nicl °data nu a functionat bine si care acum cand partea
bung a glandeT, partea energicg a ei, inceteaza sa se desvolte si srt absorbe
in fine elementele nutritiunei glandei, atunci partea cea rea care
no functiona intr'un mod normal capita o energie relativ mare si se

www.dacoromanica.ro
274 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
Carcinomul propriii 4is diferA mull dupg cum o primitiv sati secundar ;
carcinomul hepatic primitiv se produce printr'o proliferare atipica a celulelor
hepatice asa in cat ficatul pito ajunge la dimensiani enorme.
Suprafata sa Insti este de multe ori netedit si forma organulul se pastrozil.
Spatiile interlobulare sunt inlocuite de un tesut fibros in care nu se
mai distinge nict canalicult biliari, nici vase sanguine. Acest tesut con-
desvolta in detrimentul restului glandular. In adevgr nu pot nega chiar
influenta unui traumatism, a unei intlamatiuni cionice de exemplu, pentru-ca
glanda sa se desvolte inteo directiune ritticita. 1st-fel o mastitA
cronicA, o metrith cronic4 va putea s'a" dea nastere la vegetarea glandelor
sub forma de carcinom. Cu tote acestea trebue sa presupunem o predispositie
un germen rgracit care inteun moment dat s'a dosvoltat intro directiune
viciosh, atipic4.
E forte interesant sa uringrim aceste desvoltari la an organ care '1
cunostetl bine ca structure si unde cunostett bine si felul iritarnentului
care pote sa dea nastere la aceastg desvoltare rracita. Vreil sa va vorbesc
de cancerul ficatului.
Prima fag a acestei neoformatiunt e asa numitul adenom hepatic produs
prin proliferarea celulelor hepatice sail a canalelor biliare. Aceste
neoformatiuni se gitsese dese-ori in cirosele de diferite naturi.
Fig. 99. Carcinom primitiv al fieatulul
Jos se veil celnle hepatica infiltrate en gasime. Partea de sus reprezintl carcinomul
sub form/f de alveole cu celule proliferate in parte in carioehinez6 presentand de
mite od formatiunl atipiee coneentrice sati mase mai marl protoplasmatice, Fe.

www.dacoromanica.ro
DESPRE CARCINOME 275
junctiv limitezit acum nisce spati!, umplute cu celule polimorfe, cilindrice,
cubice cuneiforme ca tote semnele unel proliferatiuni. Nu insist
aict asupra diferitelor forme §i asupra original acestui carcinom.
Carcinomele secundare ale ficatulut incep din vase. De la carcinomul
primitiv vine o partioura din tesutul canceros si formeazil o embolie intr'un
vas al unul lobul din ficat. Aid celulele epiteliale proliferezii distind
vasul formand tin nodal. Celulele hepatice se atrofiazii fiind comprimate
de aces16 neoformatiune card tesutul d'imprejur II formezil un fel
de capsula. Organul este de multe on prestirat de noduli albi, cu depresiune
centrals §i cu crescere perifericil distrugend ast-fel tot organul.
N'am vorbit Inca de earcinomele lamer laterale a lut Hertvig, lama
din care I i is nasfere pleura) peritoneul §i glandeie uro-genitalo. Carcinoma
rinichialui, ovarului, testiculelor ail in adevilr un caracter particular.
*i aci carcinomul incepe cu o proliferare a piirtilor glandulare,
cite o data a mid pArti deta§ate rracitii din viata embrionaril, analoge
originet kistelor ovariene.
In rinichi de multe on se desvoltil adenome $i adenocarcinome de
earl sa prosupune ca ar proveni din capsulele suprarenale. Cercetari mai
nor au arItat insa ca chiar pArti ale rinichilor pot prolifera in
acela§ mod, ast-fel in cat se p6te admite origina acestora si din pilrti propril
acestor organs. Aceste tutnori stint mid la inceput, globularo brune
cu caracterele structure! corpurilor supra - renal!. Dupii aceia se mrtrese
malt $i acti tubi sal colon° crescend inte an mod extraordinar, celulele
parIsesc local for $i intrii in spatiile limfatice §i atunci se naste
an aduvarat carcinom. Se pot° ca §i epitelial renal sa is parte la tamOre
si se formeze un adenom tin adenocarcinom sail in an simplu carcinom
al rinichiulni.
Rinichii devin forte marl si lobulati. Lobulatiunea e produsIi de degenerescenta
tesutulu!. Avem la inceput niste tubi un fel de adenom!;
mai tArziti ace§tia degenereazii mai cu seams prin faptul ca gasim pe
tub! nisce celule cu total extra-ordinare celule care nu se gasesc in rinichi!
normal!. E I cred ca de la inceput s'ar naste adonomi, niste forme
embrionare cu o alts structure de cat tesitura rinichilor. Ast-fel in cat
acosta ca tesut strain, prolifer&I apot intr'un mod neregulat si ratacit.
In privinta testiculului, avem adenome $i carcinome, mai cu seams provenind
din tuba seminali ca concursul Msa al tesutului. bogat in celule
ce se ggseste intro ace§ti tubi.
Carcinoma]. §i aci are an caracter particular ca $i in rinichi. Avem
aface cu niste celule epiteliale embrionare, Gate odatg cu niste insule
sail tub! purtand celule care sOmilnil forte malt cu celulele endoteliale
proliferate. Ast-fel in cat me intreb de mu] te or!, rectend o asa tumOre

www.dacoromanica.ro
276 OURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
a riniehiului sari a testiculului, dach nu avem aface cu un endoteliom
sail un periteliom. Acest caracter particular al unor tumori carcinomatOse
de origina lamei laterale se explicrt acum prin origina lor. Nu. sant de
aceiasi originh cu epiteliul din alte phrti, stint de origina unui tesut care
are multh leghturrt cu endoteliu. Exists leghtura string' intre carcinomele,'
adenokistomele, papilomele si adenopapilomele ovarelor si intro proliferarea
carcinomatOsh a peritoneulul.
Peritoneal este local de predilectiune pentru Inetastaze sail pentru
proliferarea in continuitate sail in contiguitate a tumorilor ova -
rien e.
Ast-fel vedem cate odath ca un papilom, al ovarului buniarrt is caracterul
unui carcinom. Prin malignitatea si metastazarea peritoneala
vedem ca se desvolth aceleasi tumori in locurile peritoneale cart stint in
contact cu pal tea exteriaril a chistalui, si in fine gasim o diseminare
difush a tumorilor papilomatose sal gelatinose pe Wta suprafata peritoneala.
Nu vreail sa intru in detaliile tuturor acestor tumori, si voiil numal
se amintesc inch faptul ca carcinomele cu tote ca degenereaza repede in
mijlocul Ion totusi pastrOzh in tot-d'auna vitalitatea pentru a avea o
crestere progresivil si pentru a da metastase mai iu sera, pe chile lirnfatice
cu intermediul ganglionilor limfatici din regiunea cancerului.
Carcinornele presinth variethti, si dupe felul tesutulni, care se &este
intre insulele epiteliale, tesut care pate sa fie mai malt sau mai putin
bogat in celule. POte sa fie 'tin tesut embrionar, s°1 an testa sarcomaos,
format de mase marl de celule fusiforme spre exempla. care se
gilsesc intre insulele epiteliale sau glandular°. Atunci vom avea un carcinom
sarcomatos.
De multe on undo oxista pigment si celulele pigment9re jail parte
activa si vom avea atunci a face cu an carcinom pigmentat sal cu un
carcinom melanic. Este probabil ca in aceste cazuri pignientul provine
mai cu s6mrt din celulele pigmentate ale pielel. In piele, in bulbul
ocular, in ficat, in testiculi se gases° aceste forme.
Alta data tesutul interstitial degenerezh devise edematos, sau mixomatos.
S'ari descris carcinome calcificate si cu inceput de osificare. Si mai inportanth
este forma gelatinart a carcinomului care se naste prin aceea
ca insulele epiteliale incearch o degenerescentrt coloidh sail mucOsh, si
in roc de inside formate de celule, vedem niste alveole glandulare marl,
in interiorul chrora se gasesc niste celule mici, si intro acele globuri de
celule sunt mase marl concentrice de mucositati, substante gelatin6se,
hialine, sal metaalburnin6se. Acelasi lucru se gaseste in multe tumori
ovariene. Tumorile acestea all an caracter particular. Un carcinom gala-
Milos se presintil ca o mash de icre prOspete, o mash gelatin6sh de alt -fed

www.dacoromanica.ro
DESPRE CARCICOME 277
de consistent difer:trt avend totusi cate °deg in unelo prirti nisce cordone
fibrose mai tail.
Tumorile acestea formeazg mase marl in piiretele stomacului spre
oxemplu, dar nu produc cu tote aceetea asa repede o obliteratiune, pentru
di =sole stint 8$11 de moi in cat se detasazA upr se eliminOzrt si nici
nu produc asa repede metastaze, din causg ca celule care ar trebui sit
migreze si sa faei metastaze, sunt degenorate, sate degenereza forte repede.
Din aceastii cansit tumbrea aceasta gelatinosA este de o nature mai
benigng, cu tote di este mai mole de cat carcinomul obisnuit.
Indivic ii purttitori. de cancere presintii o culore caracteristica a tegumentelor
galbenrt ca paiul. Inteo fag mai. inaintatil bolnavul ajunge
la o sllibiciune extremtt casexia cancer6g.
Terminand ve reamintesc caracterul de malignitate ce-1 dii acestor turnoff,
metastasele ce ele formezti, pe calea limfatica si faptul ca ele dupe
extirpatiune recidivezrt mai tot-deauna, pentru ca nici °data nu li se
pots cunosce limitele cu precisiune.

www.dacoromanica.ro
LECT1UNEA XXXII
Despre teratome
+lb
Trec la o alth gruph de turnoff, la asa numitele teratome, formand trecerea
intro tumori si monstrii.
Teratomul este o tumor congenitala produs printr'o turburare in desvoltarea
embrionuliti. Putem spuno ceva mai mult ca teratomul este
une-ort un embrion reii desvoltat, formand un apendice pe un alt embrion,
care s'a petit desvolta complect. Se pdte ea inteo epoch forte primitive
sil se fi fAcut o spintecare a embrionului. tim eh la animalele
inferiere o spintecare a embrionulut la orl-ce nivel ar fi acesth separatiune,
produce tot-d'auna o duplicitate, o desvoltare a done embritine sail a
done organe. La om ins ditch o atare spintecare, ce este de nature traumati
a, meeanich, separrt embrionul in ph* inegale, din partea mai mare 'Ate sil
se dem olio tin embrion perfect si din partea cea-l'alth sil se desvolte un
fel de apendice un fel de monstru. care se gliseste de asupra sail in profun4imea
organismului bine desvoltat. In adever teratomele se nasc de
obiceiii in partea undo o atare spintecare s'ar putea admite ; la extremitatea
superiOrh, la extremitatea inferierh a embrionulut in regiunea co_
lOnel vertebrale, adica a cordei dorsale sail la nivelul uncle se inchid
cavitilfile.
Klebs deosibesce douli forme de teratome. Pe uncle le numesce exogene
si pe altele endogene duph earn s'ah produs in interiorul fetului sail la
exterior. Cele exogene s'ar nasce, o data cu impreunarca spintechturei
alantoidet Formole endogene ar fi prealantoidiene.
Unele se desvolth inteo parte a embrionului, care corespunde zonoi
vasculare, care dil embrionulut vase si tesut conjunctiv ; pentru aceia
aceste forme vor fi mai mult histioide adiert formate din un singur tesut,
si anume de tesuturile derivate din mesenhim. Alto teratome, sunt de nature
organoida adich ail o structure mai complicath, presentandu-se ca un
organ, si in fine o a treia forma ar fi cea fetalil adica, care nu tontine
ming un organ, ci tontine mai multe organe nu clic un fet intreg,
dar mat multe organe apartinrind unlit fet.

www.dacoromanica.ro
DESPRE TERATOME 279
Aceste tumori se gasesc in diferite regiuni ale organismului. Unul
din locurile de preferinta este hipofiza cerebralh, sau glanda pituitara,
undo se nasc cftte ()data ca nisce turnoff formate de tosut conjunctiv sau
ca glande, maT tot-d'auna amestecate cu cartilagiu.
Alta data avem ceea ce numim epignatus, edict( un foet intreg mai
reii desvoltat care se Osage aderent de baza craniului altul foet mai*
bine conformat. Do acolo de la basa craniului cite °data' se nasc nisce
mase ce ocupa gura si nasal si es afar ca niste tumorl marl din care
canna foetul ce porta acest teratom nu este viabil. Deed them acolo yedem
un fel de chist, In care existh un embrion inform care este acardiscus,
acefal dar mai cu soma acardiacus. Acest monstru parasit a rOmas
indheit In desvoltarea sa din causa a a avut o circulatiune yielded,
lipsindu-i cordul.
Aceste chiste alto on numai amintesc organisatiunea until individ ci
sent numal nisce mase formate de 6se, de creer, infeluite in pale ; dese-
4.-
7'
Fig. 100. Tomor4 sacra14.

www.dacoromanica.ro
280 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
on stint acoper;te de piir. Cand stint cu total diforme se 'lie ci amorphus,
sail rnonstruositate amorfh.
Cate odath insa avem un simplu polip nasal, un polip mai mare care
se lash de la basa creerului. Thind acesti polipT se constath in interiorul
for caractere care arath ca aceste tumorT aunt chiste dermoide. Aceste
chiste dermoide stint representantele cele mai frecuente ale teratumelor
organoide. Ele stint une-ori embrioni cu o desvoltare forte incomplectil
alto on se gilsesc ca simple diverticule desprinse din piele.
Asa chistele dermoide ale brancelor se pot explica forte bine simplumente
prin acoea ca o parte din piele, cand brancia s'a inchis a remas
inclush in tesutul profund, si fiind ca are spre exempla cate-va folicule
pilcise cu glande sebacee, acestea all secretat morel, Oral a &Jut, masele
sebacee s'ati griimildit in jurul acestor folicule ci s'a nbscut un
chist mare, care in ore-care puncte, pilstrezh cate un fir de per.
Aceste turnoff fie ca contin in ele organs sail eh stint mai simple se
numesc chiste dermoide pentru ca sunt limitate de o membranh chistich
si pentru ca structura acesteT membrane se ast5mhnii cu structura pelel.
Nu in tot-d'auna ins peretil chistului presinth peste tot structura
peleT. De obiceiti numai in unele piirti ale perettlor gasim aceste dispositiune
pe cand in alto phrti ale chistului gasim peretele format numal
de un strat epitelial ci de tesut conjunctiv.
Aceste chiste sunt umplute cu o substanth oleosil in care inoth cristale
de colesterinh, fire de par ci celule epiteliale in mare parte in stare
de degenerare grhsesh.
Dermoidele cele mai complicate s'att gtisit in ovare.
In regiunea ovarelor, in regiunea testiculelor se gilsesc une-ori nicte
chiste simple, de obiceiti captacite cu tin fel de epitelih subtire salt cu
un fel de endoteliti chiar, Ins au pe unele regiunT nicte insule ca per,
en glande sebacee, ci clack' chutiim mai profund vedem cate odath cat°
un os care soranit cu osul maxilar, cate (KWh dinti.
Acum intrebarea este : unde exists limita intre aceste formatiuni ci
intro o inclusiune feta% despre care am vorbit mai inainte.
Daca so gilsecte mai multe organo este grail sa admitem rilthcirea uneT
parti de piele ci mai ucor pricepem o spintecare a uneT phrti din embrion
sail o alipire a doT embrioni. Asa stint casurile de atari chiste in earl'
se giisesc ochi, creer tot felul do Ose, cartilage, per ci dinti. In acest cas
Tom admite mai mult an fel de monstru parasit, un fel de inclusiune
fetalrt.

www.dacoromanica.ro
I,EurtuNEA XXXIII
Despre Monstruositelti
Monstruositatea este conseciuta unei anomalii in desvoltarea embrionului
inteo epoca forte primitive, asa in cat tot planul organismului e
schimbat in mod esential. Cand deosebirea de starea normal e mai mica
vom avea aface cu asa numitele conformatiuni rele sail cu simple anomalii.
SI studiem mai intetti rausele ce determing aceste desvoltari embrionaro
anormale mai malt sag mat putin ptonuntate.
Seim modal cum se desvolta embrionul dintr'o singara celula. Sit vedem
acum conditiunile cart fac ca desvoltarea acestei celule sa se modifice.
Acesto cause pot fi de diferite naturi
InfOia mita, materna sail cea paterna, pito sa ports in sine anume
anomalii castigate de la parinti of atunci embrionul se desvolta anormal.
Dese-ori producerea monstrilor e un ce ereditar. Une-ori desvoltarea
viciosa, gasita nu exists la parinti dar la o generatie mai departatg.
Atunel avem a face cu un cas de atavism.
S'ait observat casuri curiOse ca muffle AM-it:Ise, A' dea nascere la fete normale,
dar la bgeti monstri.
Cauzelo TatamatOre pot lucra task i mai tardiil asupra oului fecondat,
in timpul Tietei intra uterine.
A.nornaliile care se pronnutg la etubrion, se datoresc une-ori unei influente
exteriors. Chiar acele castigate de la parinti, vor avea de tale
mai made ori ca prima cause ore -cart influents externe. Asa traumati°mole
pot provoca emoragit in caduca, ce determing dese-ori desvoltgri
anormale ale embrionului; compresiunile executate pe embrion mai ales
tend liquidul amniotic e putin precuai si tumorile uterine provacil doseoft'
desvoltari embrionare anormale.
0 a treia. cause, care determing o desvoltare anormale a embrionului
aunt diferitele staff patologice ale germenului. V'am spus cum am determinat
spre exempla paralisie, atrofie la put de porumbei prin aceea
ca am dat parintilor difterie.
Curs de Anatomie Patologicd 19

www.dacoromanica.ro
282 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Substante le infectiose si toxice transmitendu.-se de la mumg la foet
produc anomalii in desvoltarea acestuia. Charrin a produs asemenea a-
trofii cu toxina pioceaneului. §i Hertwig a argtat ca aname substante
toxice earl lucrezil asupra oului, pot determina o desvoltare slabg, o
lips in desvoltarea embrionului.
Afar de acesta, mai multi autori ca Dareste, Roux si altii, au argtat
inteun mod precis cum traumatistnele oului in primele fuse ale desvoltgrel,
produc anomalii insemnate.
Roux a arstitat ca dug se schimbl situatiunea unui oil se turburg desvoltarea
embrionului : asa un oil de gging data in lot sit fie in positiunea
sa obicinuitg orizontalg, e pus pe un pol, sail dacg intOrcem un oil de
bresca, sail amphibin. In general oul de bresca e impgrtit in doua pgrti,
o parte negrg si una albg, jamgtatea negra inatli la suprafata pe cand
cea albg continend materii n:ai grele nutritive se ggsesce in partea niferierg.
Dacg intorcem oul si fa: em ca partea albs se fie sus si partea
negert jos, vom avea prin acesta o lipsrt, o desvoltare vicidsg a ernbrionului
sag acesta nu se va desvolta de loc. Dacg vom intone oul numai
pe juragtate adieg numai partea negril as fie sus si jumgtate jos atunci se
va desvolta un monstru.
S'a incercat sit se vopsescg oul, in punctul uncle se stie ca este partea
germinativg, si a fost destul ca prin acesta se se produce o monstruozitate.
Gerlach experimenttind in acost mod creguse char a a putut produce
in mod artificial monstril dubli. In realitate, el produsese numai
spintectituri ale extremitiltii cefalice mai cu soma.
Incglcjind un ou la o temperaturg mai inaltg de cat cea obicinuitg
vom produce asemenea anomalii in desvoltare si anume monstrii.
Roux, prin experiente ingeniose a argtat in mod indirect modal cum un
moment mecanic 'Ate determina formarea unui monstru. Pentru a dovedl
ea solidaritatea de desvoltare intre diferitele eel ule ce rezultg din prima
diviziune a oului nu'l asa absolutg cum sustine Hertwig si a, din contra,
In fie-care din aceste celule zace o putere de dezvoltare proprie independentg
de a celor-lalte, cu alto cuvinte, cum ca fie-care din aceste
celule are virtntea de a se dezvolta cu putere de la sine (Selbstdifferenzierung)
procedeazg In modal urmiltor cu oul de brOscil:
Urmgresce desvoltarea oului de briSscrt. Observg cum masa viteliului
se Imparte in doua, aceste doua prtry se impart iargsi in ate doug tip
in cat erag patru globi Dacg in acest stadiii distrugea doi din acesti
globi, rgmAnand numai doi, de ex. eel doi de la dreapta sa dicem, in
urma acestei distructiuni a jumgtiltei substantei germinative sail viteliului
a v'elut dezvoltandu-se llama o jarugtate de brosch, cea dreptg.
Piing In un punct se desvolta o jumiltate, dupg nn timp ore-care

www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRIJOSITATI 283
Insa si dace' traumatizmul n'a fost prea violent pentru ca sa ucida in celala
sari celulele operate on -ce vitalitate, se va desvolta sub influenta
-acesteia fi jumatatea cea Nita care lipsesce.
Va sa dice se va reforma partea simotrica care lipseste Nu trebue
sit consideram acest proces ca o simple regenerare, cad jumatatea dezvoltata
in arms nu rezulta din diviziunea celulelor primer jumetiiti,
-eum se petrece lucrul lute() regenerare obisnuita. Ea se produce tot pe
socotela celulei sail celulelor er propril, a caror vitalitate devenite la-
-tenth sub influenta trautuatismului, se redestepta cu timpul si sub influenta
unei invaziuni de nuclei din part.,a scinatdati. Acosta e singural
.ameste3 ce are jumatatea netraumatizata asupra dezvoltarei ulteriare a
celei traumatizate. Cad' de aci incolo celulele acesteia se divid si se
inmultesc ele insile ca $i cum nimic nu s'ar fi intamplat cu ele.
-Chiar $i Roux care a facut aceste experiente a recunoscut deosebirea
nytre ce exists intro acest proces si o adeverata regenerare de aceea '1
$i denume$te cu namirea de postgeneratiune.
Dace acest urocos de gpostgeneratiune, intirzie nu'I netuic mar natural
de cit sa se intimple ceea ce a observat Roux, anume : ca intr'o jumetate
de ore sa avem stadiul blastula sari chiar stadiul de embrion
pe cand in cea -Yalta jumetate dezvoltarea sa fi ajuns abia la stadiul de
morula. Un asemenea oil, ajuns la desavarsitil desvoltare in una din
ju.metiitile sale $i ramas, in cea -Yalta jumetate, intr'o staditi inferior de
dezvoltare va constitui o adeverata monstruozitate. Forte multe din monstruozitatile
spontanee ce avem de observat consists in adever intr'o dez-
-voltare incomplecta a uneia sail mar multor prirti ale corpului, ceea-ce
de multe on pate fi datorit. imprejurarilor reproduse de Roux in mod
experimental.
CoT mai multi autori merg pane acolo cu teoria zisii cprin spintecare,
in cat admit cit data spintecatura acesta a embrionuluT nu va fi
complecta, atunci in partea undo nu s'a spintecat embrionul in cloud,
acolo, se va forma un singur embrion, iar uncle exists spintecatura, se
vor forma doT indivizi, asa in cat Tom avea nisce monstruositati care vor
fi dublati intr'o parte a corpului, pe and restul va fi unit.
S'ar da cu alto cuvinte in modal acesta o explicare fOrte comoda
monstruozitatilor duble. AcOsta origins a monstrilor dubli p6te sa fie
adeverata, pot° ca viitorul s'o dovedesca ; panii azi insa ea nu'i dove.
dita prin nimic. 0 explicatiune $tiintifica, dovedita experimontalmente
mon$trilor dubli nu. avem Inca, afara numaT dacil nn se va adeveri de
adeverata ipoteza forte veche a lui Lemery, anu.me ca moustrii dubli sunt
in realitate dot gement contopift in mod mecanic prin o parte a corpului.

www.dacoromanica.ro
284 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Nu mai departe de cat anal treed, Born a Mout cunoscute experimentele
sale forte sugestive din acest punct de vedere.
Mentinend in mod mecanic, printr'un dispozitiv forte ingenios, deal'
embrioni fOrte tineri de broasca, lipiti anal de altal printr'un Find al
corpului a obtinut brosce desavarqite cu corpdublu. Contopirea s'a facut
dupa voia experimentatoralui prin oxtremitatea cefalicrt sail caudal' sail
prin torace etc. Dad, in adever ass se vor fi foreland ei la om monstruozitatile
sail dacil acest moeanism va fi constituind cel putin unul
din modurile for de producers, vittorul o va dovedi. Pentru moment insa
experimentele lui Born, In ceea-ce privesee bresca eel putin, nu pot fi
puss la indoialti.
0 conditiune pentru tote aceste monstruositati este, ca traumatismul
influentarea acesta, se se fi produs Inteu °pod forte primitive care pentru
om nu depapsce trei luni. Mai tirtjill aceleasi cause produc monstrositati
de alts nature sail embrionul more, ei se prove' un avert.
Cu cat embrionul era mai toner in timpul traumatismului, ca atilt
sa va pronunta mai bine efectul, pentru-ca, in timpul nand embrionul
este format num): de cate-va Mule, 6e-care calala nu corespande unor
celule adult°, ci corespunde unei extremitilti intregi a organismului sail
unei parti f6rte marl din individul adult.
Intre causele meeanice infra sl acele provenind de la dispositiunua
membranei amniotic°. Dad amniosul e prea stimt intr'o regiune, va
strange partea corespuncletOre, ce nu se va putea desvolta. Une-ors din
aceiasi cause capul e nevoit sa se indOie prea malt. Cand amnesul in
intregimea sa e strimt vom ayes incovoituri marl ale colonel vertebrale.
Compresiunea exercitata de amnos p6to Impiedica inchiderea unor cavitati
sail a unor canal°. Un alt inconvenient al straintoreY amnosului e
impiedicarea desvoltarei mugurilor ce trebue sa formezo extremitatile.
Membrele inferibre ale foetulai sunt in positiune equino-varus fortata.
0 data cu desvoltarea pelvisului si a organelor genitals acesta atitudine
se transforms in valgus. °and amniosul e prea strimt acesta miqcare nu
se p6te face.
Amniosul se pate lipi. de unele regiuni ale foetului. Asa caciula amniotic'
p6te sa adore de cap, care stand an se va mai desvolta mai departe.
Se pe' intimpla ea in interiorul amniosalui sit' fie fire intinse intre
diferite pancte. Acestea pot amputa parti embrionare. Ast-fel se explid
une-ors lipsa extremitatilor.
As dar chiar pentru monstruositati nu trebue se admitem spontaneitatea
anomaliilor ci sit cautam mai bine causele. Une-orf insa causele se sustrag
de is cercetarile 'Astro.

www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRIJOSITATI 285
Resumandu-ne putom spune di in etiologia monstrilor aveni: ereditatea,
elementele toxi-infectiOse, cause termite si mecanice.
Monstruositatile se impart de unii autorl in tipico, care sunt formele
comune co se intalnesc forte des si forme atipice casurile curiose, isolate.
Noi vorn impurti monstruositgtile in tree marl' clase :
1) MonstruosiVart prin defecte. Acestea se numesce ast-fel pentru-ca
lipsesco ceva in desvoltarea individului; acea lipsa se va produce prin
un traumatism sail prin o pedecg in desvoltarea embrionului de obiceiii
prin o presiune sail prin substante toxice, care pot avea o influenta a-
supra desvoltilrei until sail altul organ.
2) Al doilea grup cuprinle monstruosit4i/e prin exces. Acest exces nu
's1 are origina numai in spintecaturi sail traumatisme, ci ele p6te sä fie
si resultatul unui exces de materie, cum o buni6ra gigantismul.
3) Alto ore se 'Ate 01 se producg, o confusiune in planul desvoltgrei
diferitelor organs, tot planul organismului p6te fi cu total intors. Acesti
monstril ail fost numiti de Forster per fabricam alienam.
Alto anomalii sunt acele care se produc asemenoa printr'o ratacire,
dar ratacirea numai a unei celule a unui germen dintr'un organ in altul.
Va sg dice ratacirea germenilor produc o forma de anomalie, de origina
forte departatg si care va da nascero la 'alto lesiuni, adicg la o crescere
la o desvoltare revolutionary a acestai germen in potriva scopului or.
ganalul. Ve aduceti aminte despre acesto momenta din explicatiunea desvoltgrei
teratomelor.
Monstril hermafroditi, produsi prin turburari in desvoltarea organelor
genitale, so cuprind in parte in grupul monstrilor prin defect sail prin
lipsri, in parte in grupul celora per fabricam alienam.
Nu cunOscem bine, cu tote cercetgrile moderne, cauzele pentru care se
nasce, intenn caz, Intr'un moment anume al desvolta'rei, organele masculine
sail organele femenine. Acolo undo organul lui Wolf e in asa conditiune,
in cat se pole desvolta mai bine, se va nasce an organism masculin,
pe cand acolo undo tevile ltte Muller vor ciipata o desvoltare mai
mare, se va nasco an individ femenin. In tot casul nutritiunea in acesta
stare va avea o importanta mare ca si la albino, care produc, dupe
placul for indivicji masculini sari femenini, regine sail lucratOre, prin o
simple abundentg de nutritiune.
tne-ore se desvoltil in acelasi individ si organe femenine si organe
masculine. Se pots sa ggsini urgane femenine exterifte, pe cand cele
interioro pot fi masculine, si vice-versa.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXX IV
Vom incepe sit vorbim despre prima class a monstrilor : Ilfonstrit prin.
defect saii prin lips&
Defectul pdte sa fie o hipoplasie generals. De obiceiil in aceste casurt
embrionul nu s'a desvoltat bine din cause mecanice. Asa starea placentei,.
numita mola hidatitosa produsa printr'o stagnatiune a circulatiunel Ernlatice,
in care se observe nisce tumors mot gelatinose ca nisce strugurt
co s'ail considerat de mat multi ca o tumors, cand Invelesc embrionul,
produc o impedicare a desvoltarei hi.
Alta data este prea puling materie. Celulele sunt destole, dar mitt
sal stint patine pentru fie-care organ asa in cat organismul intreg sedesvolta
mic, si avem cea-ce se numesce cnanosomiro Omni)." mid.
Acestia pot fi cate °data proportionali, in tale mat multe cazuri sunt disproportional°
si mai cu. soma sistemni osos al extremitatilor pots sit fie
desvoltat intr'un mod cu totul insuficient. Bite fi trunchiul mare, capul
mare si extremitatile midi.
Sunt monstrit mat importantt carora le lipsesce o parto forte insemnata
a organismulift lor, ca inima, capul oil trunchiul intreg. Vom area
atoned' formele acardiacus, acephalus, acormus.
Am observat nisce forme curiOse de monstriT, ce at cap, trunchid si
membre, dar tote r611 desvoltate si acoperite cu. o pele supra-aboudentri.
cutata asa in cat tot organism ii pare cit e invi-iluit intr'un sac. S'ad
numit de unit dermatocell congenitali.
Acardiacus e un monstru aprdpe frog forma, undo nu exists de laccordul
si clacit cordul nu exists atunci desvoltarea se opresce intr'un staditi
fOrte primitiv. Este do observat el un acardiac se desvolta adeseori in
cas de gement.
Gemenii se desvolta ort din dodi (ma, ori dintr'un oil care se spintea.
Dace se desvolta dintr'un oil atunci avem o singurrt placenta cu
done cordons. Cate °data vasele placentare mint asa situate in cat an.
cordon ombilical da o nutrition° cu totul insuficientit unuia din gement
sail ca un embrion primesce Ramat o ramura mica din cordonul
principal asa In cat curentul mare si abundant merge numai Is until.
Cel-l'alt se va devsolta fed va deveni dese on un monstru acardiac.

www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRUOSITATI 287
(
(
INV
Fig. 101. Dormatoeel.
Acardiacit numitt amorft nu ail nici o forma, sunt eompusi dintr'o
masa rotunda, ovals, acoperita une-ori cu par ca o tumors, fare A i
so deosibesca extremitatea superiors de cea inferiors ; el concin qi nisce
partI osOse, cate odata cartilage si muschi dar Med nici o regula.
E acelasi lacra ca si tumorile acele mixte numite teratome si in
adeve'r am putea dice ca un asemenea acardiae e un teratom, o ameste

www.dacoromanica.ro
288 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
&aura de diferite parti de organe $i de tesuturi, fart plan, ark' sa se p6tI
recun6sce ce organe sent. Acest acardiac amotf are Insii un cordon ombilical.
0 altg forma e acormus, care are cap $i un creer rudimentar, dar
afar de cap nu vedem alt ceva de cat nisce prelungiri, nisce sdrente ;
cordonul ombilical se prinde de regiunea gatului $i atata tot.
7
,,
I.
4
2
Fig. 102. Acepbalas.
Considerand anomaliile prin Upset ale =puha, vom deosebi mai multe
TarietAti. :
1) Axefalia e lipsa totalii a capului, restul organismului e desvoltat in
mod f6rte rudimentar
2) Cranioschisis oste una dintre cele mai grave dintre viciile de conformatiune;
capul semina cu al unel brOsce. Lipsa de gat, dispositiunea
L

www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRUOSITATI %89
ochilor amintesc capul acestui animal. Acesti monstrif nu ail
creel-,
Fig. 103. Cianiosahisis. Cap de brow,/
cranial for e incomplect, une-ori nicT pelea nu e suficienth, colona vertebralk
e prea scurta, cranial vine imediat duph' partea dorsals a colonei.
vertebral°. Pare a s'ar Tedea a n'a av ut loc capul sa se ridice ei sh se
desvolte in sus. Se ve'cl niece ridichtuil care represinta basa craniului Vertebrele
craniene ail incercat o indoire exageratii din causa presiunel
. .4
6i
laS,.
Fig. 104. Anencephalus si agenesie

www.dacoromanica.ro
290 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Une-ori se gasesc restart de creer cu multe vase, avend aspectul unor
fungositati.
3) Emicrania este o forma in care fruntea occipitalul si osele parietale
Bunt rudimentare, creerul e prea pntin desvoltat sail lipsesce.
7
H e. 105. Aneueephalus
Ca s5 intelegem cum se produc monatrrozitatile grin Ulna in cursul
desvoltarei fetes, trebue mai inteiii sh cunacem bino modal cum se
desvola in stares normal' acestg. parte a organismului. Ve voi reaminti
weal chestiune expunendu-v'o pe scut :
Fate se formezii din primal arc branchial Si dintr'un mugure numit
fronto-nasal, care este o ingrosare a tesutului conjunctiv de sub vesicula
cerebral' anterior', adich din partea anterior' a craniului membranos..

www.dacoromanica.ro
DESPEE MONSTRUOSITATI 291
Acest mugure se divide mai MAIM lute° parte medianii si doue laterale
care crest mai repede de cat prima parte. Aceste part" laterale
destinate sr formeze narinele, vor preseuta fie-care un mugure intern, numit
si mugurele nasal intern si unul extern numit si mugurele nasal extern_
Partea medians a mugurelut frontal si cu mugurit nasali intern, forspatele
nasului, partea anteridril a septului nasal, partea mijlocie
ming
a buzei superidre si partea mijlocie a boltei palatine.
Primal arc branchial miirginesce in jos cavitatea bucalgi. El emite
prolungiri, una posteriors si dorsals, alta anteriorri care represinta mai
xilarul superior, si a treia ventral numita si cartilagiul lui Meckel
representand maxilarul inferior. Intro muguril maxilarului superior si
acela al maxilarului inferior se formezr gura. Intre mugw:ii nasali externi
si acela al maxilarului superior se formezr canalul nasal. Mugurile
maxilarului superior va forma regiunea maxilarului superior si partea
tea mai externs a busei superidre. Din partea interne a acestor mugurt
as formeza cite o lama orizontalii, numit lama palating care reunindu-se
pe linia medial* formezr bolta palatinii.
Mica amniosul se lipesce in regiunea unde trebue sa se dosvolte fata
vom avea diferitele anomalil ale fetei.
a.,
Fig. 106. Aprosopns prodns priu aderente amniotiee In reginuea fetal.
Defects el contopire ale degetelor.
4) Cand lipsesce o parte mai mult sail mai putin mare a fetei, aveni
forma numita Aprosopus.

www.dacoromanica.ro
292 CURS DE ANATOMIE PATOLOGlati
'
r
Jf
Pig. 107. Agnatus ea maliorniqinnea nasulni qi &alai.
5) line-ori maxilarul inferior lipsesce Cu totul avem starea numita agnatie;
in urma acestei lipse urechile sunt cu totul jos si in regiunea medians,
se atinge urechea drepta cn urochea stanga. Acesta forma se numesce sinotie
i so intampla numai atunci sand lipsesce cu total maxilarul inferior.
R.
f
V.
Fig. 108. Agnatus en idrecefalie,

www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRUOSITATI 293
6) Dar in loc de agnatie p6te ss existe o micrognatie, adick maxilarul
inferior e f6rte putin desvoltat e cu mult maI mic de cat de obiceiii.
Une-ori vesiculele ce dart nascere ochilor, sunt prea depArtate. uneoff
lipsesco chiasma nervilor optici.
7) Alte-ori e un singur nery cu un singur ochi 6. Aceste stars din
uro so numesc ciclopir Tn cavil acesta nasal nu p6te descinde-din causa
ochiului de pe linia medians §i se desvolta d'asupra, formand un fel do
tromps. Ciclopiile pot depinde §i de contopirea a clod ochi intr'unul, sail
de asedarea a clout °chi fate° singur orbits. Ac6sta se produce printr'o
strimt6re a amniosulul in regiunea cefalicrt, din care cauza nu se p6te
desvolta bine vezicula anteriorrt a creerulul, ast-fel in cat nu se for-
og
Fig. 109. Cyclops diophtalmus

www.dacoromanica.ro
294 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
meg creerul ca In starea normal §i avem o singurii cavitate, avem un
singer ventricul ceea ce amid ca &coati anomalie s'a produs inainte de
ce vezicula anteriorti a creerului si se fi impiirtit in dodo prin procesul
falciform.
8) Bach nu se desvoltii arcadele, ce formezil maxilarele, reran spintecrtturi
ce pot fi transversale sail longitudinale dupil cum so impedica desvoltarea
procesului frontal intr'o parte, sail data ambele arcade nu se intalnesc cu
procesul frontal. Vom avea atunci §i spinteoilturX mai, prof nude sail mai
superfi ci ale.
1
AIM
Fig. 110. Buz de epure dublit. Anomalia mainilor $i *Water en aindactilia si lipsa
degetelor.

www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRUOSITATI 295
Aceste viciuri de conformatiune se numesce cheiloschisis sail busa de
epure. Muguril ce formeza buza nu s'ail putut reuni. Causa pate fi tot o
lipire a membrane amniotice.
9) Une-ori nasal cu gura formezg o singurg cavitate .imensii, care sa
mergg pang la ochl $i pink la urechi. Cheilo-gnato-palato-schisis, resultg
din nereunirea diferitelor spintecituri ale sfetei. De multe orT, viata e
imposibilg cu atari defecte marl.
Fig. 111. Cheiloschisis dub16
Cheiloschisis pot° fi bilateralg mai des, inset unilaterala. El pot interesa
mime pgrtile mol sail si scheletul.
10) Exists dose -orT lipse in regiunea fontanelelor, in regiunea etmoidului
pe uncle proeming creerul sail meningele and meningocele ori encefalocele.
Une-ori sent lipse interior° in creer ca in porencefalie.
11) Apo"' prin sudarea precoce a 6selor se p6te nasce o desvoltare mica
a creerului, o microcefalie.
Cretinismul e datorit unel lipse de desvoltare a craniuluidatoritg
unei lipse de crescere a base craniulai, in lungime din causa osificatiunel
precoce a sincondrosel sfeno-basilare. Aceste osificgri se produc de cele
mai multe ort prin o strimtgre a amniosului.
12) Hiirocetalia congenitald e si ea o monstruositate. Causele acesteia nu

www.dacoromanica.ro
296 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
aunt Inca bine stabilite. Este probabil un viciu in circulatiune produs
printr'o strimtare a fisurclor pe unde ies vasele din crania, se produce o
stash mare $i .o transudare de liquid in cavitritilo craniene, mai ales
in ventricul.
Acestea sent monstruositiltile mai insemnate ale capalui.
Voesc sil ve spun douii cuvinte asupra oausei care p6te sA determine
o deschidere saii o lips de inchidere a canalului vertebral.
Am cjis ca una din causele care sepote numi primitive, ti tot-de-odata
determinants, p6te sh" fie lipirea amniosului in regiunea dorsalii acolo
unde ar trebui s'a se inchidii canalul medular sail Viva mAduvei.
e
Fig. 112. Oranio-rachio-sehis's.

www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRUOSITATE 297
Fars acesta alipire nu se p6te explica formele de rachioschisis ins/
dacg se inchide pielea si renigne canalul vertrebral deschis, acesta nu se
mai pate explica printr'o aderenta a amniosului ; se crede cg mgduva peti
sa deving prea langg pentra canalul vertebral, care a remas scurt ; ca
din causa acestei lipse, fiind-cg canalul este start i mgdava prea lungg
se indcie indgrgt si produce o presiune inapoT. Vertebrele nu se pot
inchide din causa acestei curburi, pelea p6te insg sri aibg destul material
pentru a acoperi acesta mgcluvg curbatrt.
Aceste rachioschise se mai numesc spine bificle.
In aceste spine bifide pito proemina substanta nervosa sail numal meningele
si molt liquid ceea ce se numesce hidro- meningocel. Acesta se
p6te produce in partea anteriOrg sad posterierg a colonel; vertebrale.
Trobg ca in adever acesta leziune datezg dintr'o epocg forte primitivg,
pate din luna a doua, e ca Impreung cu o spina bifidg, exists cafe
odatg o duplicare a milduvei.
In adever mgduva este formatit dupg unit din done stronguri primitive
care se intrunesc ; altii ()lc cg mgduva se formezg dintr'o simple depresiune
a pielel in regiunea dorsal/. Mad un organ unit devine dublu
am spas a a intervenit o spintecgturg produs inteo pericidg forte primitivii.Daca
dintr'o mgduvg se nascdoue acesta insemnezg ca intro period/.
forte primitivg s'a produs acesta" spintecgturg, ast-fel a fie-care jumetate
sg fi avut timpul si materialul ladestulgtor sa producg o mricluvg intregg
cu formele caracteristice substantei cenusii.
Sciti bine a amniosul sg inchide in regiunea anterierg, in mijloc, ci
pielea sit prelungesce direct cu amniosul, va sg 4ica amniosul incepe de
acolo do undo incetezg pielea. In loc ca pieptul sari abdomenul sg fie
inchise de pele mint une-ori acoperite printr'o prelungire a amniosului.
Aci deosibim diferite forme : este o spintecgturg numitg toracoschisis
Curs de anatomic patologicii. 20

www.dacoromanica.ro
29b
CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
al-ms
Cis
,
Fig. 113. Thoraeoventrosehisis. Tamora satrap. ei pea equine vane cu
contopirea degetelor pieidrelor.
uncle nu numaT pielea va lipsi in partea anteriora a toracelul, ci cate odata
§i starnul se va desparti in clout". Cate °data avem unmet o mica urma a
acelei spintecaturi sub forma de clod process. Alta data spintecatura
e mai profunda §i acoperita cu. piele, se formed o hernie in care se

www.dacoromanica.ro
DESPRE IdONSTRUOSIT ATI 299
giisese prat' din torace. Hernia acesta p6te sit' fie acoperitii de piele
pate sit' fie Mail acoperitil de o membrane care pate sit fie amniosul; alti
data cordul ese afara fare sit fie Inconjurat de piele. Avem atunci ectopie
eardiacii. In regiunea epigastruluI asi putea (lice ca spintecitturile
acestea aunt mal frecuente. Acolo ese de multe on printr'o spintecaturri,
stomacul ,Si intestinele.
Ajungem acum la anomaliile fi monvtruoeitii fide extremitatilor.
1) Se intfimplii de mite orf sg lipsescii cu total extremitiltile, avem
Aceea ce se names. amelie.
Fig. 114. Amelia extremitAtilor superiors en mieromelia eelor inferiors.
.
2) and tote extremitiitile sent atrofiate, avem a face cu un peromel
3) Cand extremitiitile aunt bine desvoltate dar fdrte midi, avem an
inieromel.

www.dacoromanica.ro
SOO
CURS DE ANATOM1E PATOLO(IICA.
'
t'
Fig. 115. Abrachins
4) Cand monstrul nu are de loc brate se numesce abrachius, sand nu are
de cat un singur brat, se (lice monobrahus, cand are un singer picior
monopus.

www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRUOSITATI 301
Fig. 116. Seheletal until picior r6 oonformat. Adactilie
qi eindaetilie.
V- -4
`I 4
Fig. 117. Seheletul notl picior roil conformat. Adactilie
qi sindaotilie.

www.dacoromanica.ro
302 CUES DE ANATOMIE PATOLOGICA
Une-ori mana sail piciorul are mai putine degete. Une-ori se observii.
o alipire a mai multor degete intro elo, ceea ce se numesce sindactilie-
;
s r
Fig. 118. Vida de conforinatie al degetelor piaidrelor cu lips& rii
contopirea degetelor
Cand lipsesce membrul superior, putem avea a face cu o agenesie, adicif
on o desvoltare slabs, a caret cause p6te sa fie chiar o strimbire a amnio
saki, care a comprimat partea superidia a toracelui, ap in cat nu a
putut sa se desvolte la extremitatea superior's'. Alta data se vede bineacesta
lipsa de loc, cad se vede cum membrele incepuse ail se desvolte
dar s'ati oprit.

Abik'
eta,. ter_ 411Pwww.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRUOSITATI 303
- .2;1;
Fig. 119. Scheletnl unel m0inl reCt desvoltate. Adactilie pi deviatiunea falangelor.
Fig. 120. Sehel.tn1 unel main! reft conformate. Adactilie.

www.dacoromanica.ro
304 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
5) Mugurii cart trebuiati sa furmezo membrele inferiors fiind forte a-
propiatt so alipesc une-ori asa in cat atuncX partea posteriori a corpului
awaiting cu o foca; de aceia se vorbesce de o focomelie sari simpus
..
Fig. 121. Anomalie prin lipsh ei contopire a degetelor miinel.
Se OW sa se desvolte un singur femur sail douse fomure, dar o sin-
Tart tibia §i an singur peronea. Monstrul simpus se mat numesce simmelic
sail sirens, pentru ca semana cu o sirens. Din causa alipiret partilor
infariOre Omani mai malt cu o coda de pesce. Une-ort avem simpus
numit §i uromelus, alto ort simpus digrad dupa cum la extremitatea
membrelor inferiors e un singur picior propriu 4is, sail dou6. In formele
,de simpus apod nu exists de cat un deget sail doue,

www.dacoromanica.ro
DESPRE IVIONSTRUOSITATE 305
-.kw...-.
et
' ,
is°
if
. ,
:Yr ,1
)
4.
6 fr
C, ;o
Pig. 122. Siren/ on lipsa abdominal/ si spintecarea basinului.

www.dacoromanica.ro
306 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIC &
A
Fig. 123. Simpus dipus sari Edna eatbrachis dreptil.
6) Embricnul are la inceput piciorele intorse inguntru in valgus equin Si
numal mai tardiri 4.;u desvoltarea organelor genitale si a basinului se
intOrce piciorul in positiunea sa norrnalii. Printr'o oprire in desvoltare
membrele inferiore pot paetra atitudint vieidse. Piciorul valgus data este
forte desvoltat, pate sa fie privit ca o 1.613144A, ca un fel de desvoltare-
.
incomplectil din tirnpul embrionar.
VroT sa ro mai amintesc aci amputatiunmea extremitatilor, care se produce
inteun timp mai inaintat al sarcineT printr'un fel de fire amniotice sett

www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRIJOSITATI
SOT
prin o ansd, a ombilicului, ava a de multe off se nasce un copil lard
brate, sad cu un brat amputat. Acestia sunt monqtriT pang is 6re-carepunct,
dar an intrti intro mon°trit adevdratt, cart tott recunosc o cans&
f6rte primitivd.
Sunt lipsurl important°, qi in regiunea ornbilicald, sail in regiunea
vesicei, distingem defecte mai mid s'ail mai mart in regiunea abdominera
produse din impedecarea inchiderei aceste! cavitdti. Fisura abdominald
complectil sad incomplectd, hernia ombilicald congenitald produsd
prin aceea cs cordonul ombilical nu si inchide qi organe abdominal&
existand intr'o cavitate corespunlend inceputului cordonulat. Se p6te se
exists spintedituri in regiunea simnsei, di fie o lipsa o perdere de substantrt
a pole!, prin care sa se producit qi ectopia vesicei urinare.
Une-ori lipsesce qi simfisa, atunci nu existit cartilagiul qi spintectitura
se prelungesce de °blast qi pe partea anteridrii a vesicet producendu-se
o inversiune a vesicet apol qi penisul e spintecat de sus, elite avem in
partea superiard a penisului doug corptui carvern6se laterale qi maid
uretral spinteccat epispadiaza ; une ori p6te sa fie spintectitura posteriori.
hipospadiasti.
In casurile de hipospadiastl, desvoltarea genitals ruasculind este de
multe ori slabs qi asearnAnd en a genitalelor femenine.
De and parte is femet cate odatii prin o desvoltare mai mare a clitorisului,
vom avea o forma mai malt sad mai putin asemandtore cu desvoltarea
masculind. Nu void intra aci in detalit, voi reveni tend ve
voi vorbi asupra hermafroditilor.
Prot se amintesc qi enomuliile din regiunea snail. till ca in viata
embrionard se produce un diverticul al pielet in regiunea anald, care merge
destul de sus pentru a intelni sfir§itul intestinului ,Si pentru a se confunda
cu acesta producend o singurd Wit Vom pates avea o atresie a
anusulu!, din mug ca pielea care formozd un diverticul nu s'a conf undat,
nu s'a intrunit ea cavitatea interi6rd de o altd origina embrionard.
Acestd membrand obturatrice e une-ort mat gr6sd alte-ori mai subtire.
Exists qi lipse interne. Diferite organe pot se lipsesua. Un rinichid pot°
lipsi sail p6te se se producd o anonialie prin intrunirea a dot rinichi,
formand un rinichirt mare sub formil de potatii de °bleed ca concavitatea
in sus, alto ori lipsesc alto organe ca fic,atul, splina, un pulmon etc.
44,

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXXV
L. Ironstraosittiti per fa6ricam alienam. Se numesc monstruositititi per fabricam
alienam indivi4ii al crtror organism s'a desvoltat dupX ma plan
doosebit de acela al organismelor normale. Aci in prima linie trebue sit
vo amintesc transpositiunea cordului despro care am cis cate-va cuvinte.
Une-ori sI observg o inversiuno a tuturor organelor (situs inversus)
.ast-fel ca ele se grisesc asetiate aea cum s'ar vedea po imagina in oglindrt
a unul organism. Acosta nu produce nici o turburaro in functiunea diferitelor
aparate.
Dacil cordul este intors intro positinne viciosa, pe chid vasele mart
jail dispositiunea for normalrt, atunci se nasc cele mai grave inconveniente
pentru circulatiune. Alte-orl se observA disproportiuni in desvoltarea
diferitelor Orti. ale cordului, nisce lipse mai ea stung in septurile
cordului, asupra arora vom vorbi mai departe.
Splina, stomacul, ficatul, intestinele, rinichil, ovarele pot fi schimbate
din locul for and tuiburrtri grave uno -orT.
Hermafroditism. Hertnafroditii stint nisce monetriI proveniti dintr'o
'anomalie, o confusio in organele genitale. Sunt diferito forme de herma-
-froditism care tote ail drept caractor general o aberatiune sail o desvoltare
slabs a genitalolor, In cal nu se p6te cun6sce dacil avem a face cu
o desvoltare mascalinI ail on o desvoltare femeninA.
Pentru ca as pEcepeti bermafroditismul e necesar ca 84 reamintesc Orecari
notiuni embrionara ei anume desvoltarea organelor genitale,
In s'eptiimina a cincea incepe desvoltarea sparatului genito-urinar A-
.tuncT la partea laterals' a peritonouluT se dobservii nisce tubi mai mult
sail mai putin paralelf, care nu se salt( dacii pornesc de la peritoneil
sail dacg nu n o simply depresiune sail nisce diverticuli din lamelele
epitoliale care morg mai profund. AC 1431 din noii dupii teoria lui Hertvig
so p6te explica forte bine desvoltarea acestor tubi din peritonea.
Asa tubil numiti ei canalele 4u1 Wolff aunt format( in partea for
posteri6ril din somatopleare, inapoI se separil de somotoplettrit ei se
unesce cu ectodermul, ei se deschide in extremitatea terminalA a intestinuluT.

un mic tubercul ce presinta la partea sa inferi6ra un sant median limitat
de o parte si de alta do asa numitele cute genitale. In jurul aceswww.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRUOSITKTI 309,
La extremitatea anteribri a canalulu! lui Wolff se formazi rinichiul
primitiv sail cefalic care consta din mai multe canalicule ce unesc cavitatea
ser6sed cu aceea a canalului luT Wolff. Dupe aceea se formeza in
local rinichiului cefalic asa numitul corpul luT Wolff Cu. corpusculit
Malpighieni provisorii. Rinichiul definitiv in sfirsit se formeza din partea
posteriori a canalului lul Wolff, care da nascero aparatului excretor :
uretera basinetele si tubil: drepti. 0 prelungire a corpuluT lui Wolff
formeza partea secretanta a rinichiuluT. Ureters le se separa apol de canaliculii
lad Wolff pentru a se deschide in alantoida, care represinta viitorea
vesica urinary Din canalul hi Wolff se separa in partea sa mijlocie
un alt canal numit canalul lad Muller. Aniendoui aceste canal°
merg in jos si se sfirsesc inteo cavitate numita sinusul genital.
Glandele genitale ovarul si testiculul se formeza din done parti, dintr'un
epiteliti germinativ diferentiat din opiteliul peritoneal la partea interns
a corpului lul Wolff si din cordonele genitale care derive din rinichiul
primordial.
La femee printr'o asociatiune a epiteliuluT germinativ cu tesutul conjunctiv
de desubt se formeza asa numttil WWI luT Pfltiger, call se vor
divide in foliculiT primordiall. La barbatt se formeza in acelasi mod
canaliculil seminiferT. Inapoiul glandelor genitale se gasesce rinichiul
primitiv compus asemenea din Levi.
Mat tar4iti canalelo si glandole urogenitale se diferentiaza in barbat
si la femee prin atrofii partiale. Canalul, dill Wolff se atrofiaza la fetneepe
and la barbat el formeza canalul deferent I? i epididimul. Canalul lui
Muller din contra nu lase de cat urme neinsomnate la barbat formand
anumo hidatida opididimulaT si In partea cea mai inferidril a canalulul
la Miller utriculul prostatic numit si itterusul masculin. La femee canalele
lot Muller formeza trompele, apoT se unesce cel din dropta cu
cel din stanga si formeza uterul si vaginul.
La inceput nu exisla acesta prelungire bare desparte intestinal sail asT
putea 4ice anusul de vulva, ci rectal si sinusul genital formeza o singura
cavitate mare. Acosta prelongire nu p6te sa fie de cat o membrana
care se intinde prin o continuitate de tesut, pentru a deosebi sinusul_
genital de intestin.
1
In saptgmana a sesea incepe sa se desvolte si genitalele exterillire ca un
tubercul. Sant easel insa undo acest tubercul din -cause ittluentei
eitremitatilor nu s'a putut desvolta mai departe si a ramas ea un mugure
Ma dar la embrion se desvolta la extremitatea snteribra a cloacului

www.dacoromanica.ro
310 OURS DE ANATOMIk PATO.LOGIOA
-Witt este iarilg un fel de sant, care se numesce santuI genital. Mai
In afar/ de acesta se &ewe Mins/ o cutil genitalii.
Pang aci nu so sole data se va desvolta gentil masculin sail femenin.
La femOe tuberculul genital rilmane mic si formezg clitorisul. Cute le
-genitale formezg labiile mid; din cuts genitals externs se formeA labiile
marl. Sinusul urogenital femeine larg $i scull formiind vestibulul vaginulul.
Aid se deschide si extremitatea alantoideT sail uretra si extremitatea
Uttering a canalelor reunite ale lui Muller edict vaginal. Mai
avem un canal care apartine canalalui lul Wolff dar care dispare
ca vremea, rgmanend o formatiune ca un ovar numit paraovar care se
grisesce intro ovar si tromps iar in mijlocul ligamentelor largT sunt
nisce canale fine care au un epiteliil particular, de undo se desvolta
chistele. Aceste chiste se desvolt4 dar din resturile corpului lui Wolff.
Va A Ilia la femel ceea-ce rgmane, tees -ce formezg conductul interior
e canalul lui Muller, la bilrbatT canalul lui Wolff.
Se intlimplA acum pate din cauza structure): destul de complicate a
tuturor acestor forme, A se desvolte pe acelasi individ si organs genitale
femenine si masculine. AcestA stare se numesce hermafroditism.
Fig. 124. Peendohomilfrotlit4n1 masculin.

www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTIMOSITATI 311
Acosta e de done-feluri : hermafroditism adeverat cand acelasi individ
are si glande genitale femenine si masculine si pseudo-hermafroditisme
-and se gilsesce glanda genitalii de un gen cu organe genitals externe
de gen opus.
Hermafroditismul adeverat e forte rar si /Ate fi de tree feluri: 1) bilateral
rand exists de ambele proti si ovare si testicule, 2) lateral, cand in o
parte e ovar si in ceaPaltit testicul si 3) unilateral cand Intr'o parte e
testicul si ovariti.
Hermafroditismul falls sag pseudo-hermafroditismul presinta done varietriti
: masculin (ca testiculi) gi femenine (en ovare). Fie-care din apestea
se sub-impart in oompleet, extern si intern. Pseudo-hermafroditismul
-masculin complect e forma, in care se giisesc testiculi, organele genital°
extern femenine, apol vagin uter st trompe; extern mind numai organele
genital° externe sunt femenine, intern (tend persists canalele lue Muller
(forme rudimentare de uter vagin si trompe) restul fiend masculin bilateral.
Pseudo-hermafroditienui femenin complect presinta ovare, canalele lui
Wolff persists si genitalele externe ail tipul barbritesc. Cel femenin extern
cand numai organele genital° externe all tipul masculin si intern and
sant ovare si organe genitalo externe femenine dar persists canalele lui
Wolff.
Cand la un bArbat plirtile exterior° ale genitalelor sant rea desvoltate
tot individal is un caracter femenin. ,Basinul atunci eapata o desvoltare
remarcabilit ca la femei, exists predispositiune spre ingrasare, mai
Cu serail glandele mamare pot° sl fie bins desvoltate si de multe-ore cu
lapte, barba nu cresce, laringele remain mai strimt glasul avend caracterul
femenin.
In cele mai malts casuri de hermafroditism sant, forme transversale,
sail mai bine cps pseado,hermafroditism. 0 linie transversals imparts
genitalele in dour) : inteo parte femening si inteo parte masculine ;
genitalele exteriore fiiind masculine si cele interiOre femenine sail viceversa.
Pseudo-hermafroditil femenini avond organele genitale extern° mai
malt berbsteste ,cu clitoris mare semlinand cu penisul vur avea tot-de-odatii
bazinul mic, glanda ,mamara reit desvoltatii, pantl malt mai desvoltat
pe suprafala eorpului, ei all mustilti si barba. Ast-fel suet tote acele fe_
mei, care se aratK, pe piete si in societiitile medical° ca nisce curiosity e,
avond o infatisare exteriors ea de barbat si genitalele interne femeesci.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXXVI
C. Monstruositeiti prin exces.
Acestea se caracteriseza, dupa cum arata $i denumirea lor, printr'un exces.
de desvoltare. Excesul 'Ate fi in maiimea intregului organism, on a orecaror
organe separate sail pote fi an exces in numarul diferitelor organe.
Cand organismul in intregimea sa e desvoltat peste masura clicem ca
avem aface cu. gigantism. In acOsta forma de obiceia scheletul si xis
temul muscular stint crescute in prima linie.
Dese-ori exist o disproportie intro dimensiunile diferitelor part): ale
organismului. Asa in acromegalie, se observa o crescere peste masura a
extremitatilor. Apoi in macrocefalie, macroglosie, macrotie, macrodactilie,.
capul, limbs, urechile, degetele singure pot fi marite de volum. Alte-ori
anume tesuturi se desvolta paste masura ca pielea, tesutul conjunctiv,
resole, purul.
Al doilea fel de monstruositate prin exces e aceea produsa prin formatiuni
supra numerare. Intro acestea se cuprind : a) formatiunile supra.
numerare ale extremitatilor, $i ale ore carori organe. b) duplicitatilec)
triplicitatile.
Una dintre tale mai frequente anomalii prin exces e aceea a degetelor
Polidactilia 'Ate sa fie ereditara. Cate odata cu inmultirea degetelor seintampla
sa vedem si o alipire a doua degeto o sindactilie. Spintecaturi
ale extremitatilor inferiore si mai cu soma spintacaturi ale extremitatilor
intregi nu exista ; dacii se intampla sa vedem mai multe extremitati
ac6sta nu este de cat resultatul unei duplicitati parasitare.
Polima3tia e anomalia ce consta in desvoltarea mai multor glande
mamarepatru, cinci glande. prin axile pe partile lateralo ale toracelut
si abdornenului, in regiunea inguinala, mai rar pe spate.
.Avem cat° °data o desvoltare excesiva, a acestor glande, o hipermastie
la barbati fara ca sa mai existe $i tipul. femenin. Une-ori se observa
duplificarea organelor genitale externe.
Alte-ori so observa o desvoltare supra numerara do vertebre. Asa sunt
monstrii cu coda, la care se observa un numar mai mare de vertebre
sacrale.

www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTREOSITATI 313
IT'
Fig. 125. Forniatiune de coda. PiciOre strimhe
vans cu sindactilie.
tea
desvoltate pes
cure de Anatomic Pato logic4
21

www.dacoromanica.ro
314 CURS D1 ANATOMIE PATOLOGICA
Alto on se gasesce un numi5r mai. mare de caste. Huschi supranumerani
se gasesc destul de des.
Anomalii prin exces putem gasi pentru fie-care organ. $tim buniora
ca se gasesc dose on spline, ovare, rinichi, capsule suprarenal°, pancria§1
accesori numiti §i succenturiatt Tot aid am putea need formatiunile de
lobi accesorii in ficat, pulmoni §i corpul tiroid.
Dublicitatile se explicit on prin aceca ca germenul era dublu on presupunend
spintecaturY ale germenului unic.
Al'
.YA
44:4U. 4;4t.
Pig. 126. Dub licitatoa organelor genitale. penisulul si scrotului.
ram vorbit deja de gluten!" si v'am spas cii daca este o singura placenta
se intampla cats °data. ca circulatitinea until embrion sa fie inbuficienta,
atunci embrionul renizine inapoi, nu se desvolta si se formoz,i un
acardiac un amorf. Alta data se intimpla ca embrionul se desvolta cat-va
timp destul de bine. dar de odata, incepo o slabire, o anomie, o atrofie
a einbrionului intreg, embrionul capita un aspect ca 0 cum ar fi de
hartie se §i ()ice papiraceti

www.dacoromanica.ro
DESPRR MONSTRUOSITATI 315
w.
4
ci
- /1
Fig. 127. Germenl en un let papiraeeu la stanga si un fet desvoltat
Insit cu o hernia ombilicala congenitalil.
Altg-datg avem aface cu doi embrioni legati impreung, cu un singur
ombilic.
Duplificarea se observii de obiceiti in mod simetric, 0111 asemenea se
160 intro ele. Acosta intiiriisce teoria producerei dublicitiitilor prin spintecgturi
ale embrionului.

www.dacoromanica.ro
316 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
to
.
Fig. 128. Diprosopus tetramplitalmus on pas yarns gi agenesia piciarelor.
Ca duplicit'ati ale extremitAii suporiore avem patru forme:
1) Diprosopie se numesce starea foetuluf cu data fete.

www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRL1OSITATI 317
I
Fig. 129. Diprosopus triophtalin us cu agenesia pieiorelor.
Ace#1 monOrii au une-ori numaT dui ochI, dioplitalmus alte-ori trel trioplitalmus.
Vedeti aid o frunte comunii trei oda, §i ochiul din mijloc cu
done pupae.

www.dacoromanica.ro
318 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Alte-ori cand spinteditura a fost mai profunda gasim patru octet diprosopus
tetraophtalmus. Mai tot-d'auna insA art dotal' nasuri, douil gurl.
Cand spintecitura merge si mai departe avem forma urmatbre :
c
L,
Fig. 130. Dicophalus tetrabrachius.
2) Dicephalus, care e monstrul cu un corp §i done capete.

www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRUOSITATI 319
Acestea se impart in (lice fall dibracla cu dourt capete §i done mainT
ti
Pia. 131. Dicephalus
dihrachius.
§i dicefali tetrabrachi cu dourt capete pi patru maint

www.dacoromanica.ro
320 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
te"
Fig. 132. Dicephalus tetrabrachiu,
Ac6sta forma s'a produs in urma unei spintecaturi mai marl.
3) Piogagus e o forma, care se desvoltii in urma unei separatiuni a-
prope complecta, asa in cat se formeza done corpurl earl n'au comun de
cat regiunea lombara si sacrala.
4) Ischiopagii, an dont): extremitati superiore, un basin comun si (Iota
sail patru extremitati inferi6re.

www.dacoromanica.ro
DESPRE 3IONSTRCOSITATI 321
Fig. 133. Iselliopainis.
Duplicit file extremitAtilor inferiore ale corpulaf cuprind tref forme :
1) laniceps sag sincefalus, doi ha-Vivi@ cu un cap ai un tranchia comun

www.dacoromanica.ro
::;22 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
0
q
r3.4"' 17../t?'
d
Fig. 13i. laniceps en epignatia (?)
Cand spintccatura merge mai departe avem :
2) Dipigus, mon§tri cu patru extrimitall inferi6re doui trunchiuri si
un singur cap.
a) Craniopagi doi individi lipid prin bulta cranieni.
Al treilea grup de duplicitAi stint acelea care presintil Si extremitatea
superiors si cea inferiora duble. Acest grup cuprinde urmiltorele forme

www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRUOSITATI 323
1) Mon Ora numitT prosopo-toracopagus. Acestea au craniurile deobite;
maxilarul inferior, gatul si toracele stint contopite inteuntil iar extremitatile
inferiiire le sant duble.
a,'"
6.
Co
Piz. 135. Toraeopagus
2) Toracopagi, se numesce rnoiWrif compost din doT indivi4I aderenri
prin torace.

www.dacoromanica.ro
324 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
I.
I-
10-
Fig. 136. Toracopagus.
Acesti indivicji pot fi de alt-minteri perfect do bine desvoltati. Asa ail
fost gemenii Siamedi Eng si Chang. De obiceia separatiunea nu e posi-
!Ala din causa dispositiuneY. circulatiunii. Radiografia aplicatil la acesti monstriT
dat lamuriri asupra posibilitiitel. operatiunei

www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRCOSITATI 325
3) Rachiopagi sunt indivizi aderenti printr'o regiune a colonel' vertebrale.
Cu cat e mai mica partea comma a acestor mon§trii cu atat el' sunt mai
viabili.
Ajungem la monstril parasiti.
,
""%; ;
tir
:-" V
Zli;
1
r.
Fig. 137. Parasit thoraeopagus.

www.dacoromanica.ro
326 CURS DE ANAIWITE PATOLOGICA
Fig. 138. Parasit ischiopag

www.dacoromanica.ro
DESPRE MONSTRUOSITATI 37
Co este an monstru. parasit ? E o duplicitate in care anal din mone
rein desvoltat 7i forrni'iza numai tin fel de apendico al individulal
§trii
celui-l'alt.
tin monstra cu trel piciore se "tote explicit prin aceea ca duos embrione sii
fi fost legate in regiunea basinului si restal anal embrion sit fi ram as iii
urma in desvoltare asa ca se formOza numai o extremitate de eKemplu
care acum figurezil ca extremitatea a treia.
Dna presupunem ea anal din acestI doi monstrif e forte r'ea desvoltat
laic Si cel-l'alt mare atunci worn area an embrion, care va purta pe sine
inert an individ care pote sit fie forte imperfect, care pato sit fie format
numai din o extremitate, din doua extremitati, sail numai dintr'un cap.
Acest foot se namesce epignatus cand e pries de gura indiridulut
bine desvoltat.
El se numesc epigastrius cand adera de regiune epigastrica, calla aderti
de regiune ischiaticrt se numesc ischiopag`i.
Pot sit existe parasiti chiar internl, adicrt an engastrias, adicai 1111
individ bine desvoltat purtand pe sine in regiunea epigastrica, in into -
rioiul abilomenalui de exempla taste mainl si alt cap rein desvoltate.
Alta-data monstrul parasit pate sit fie atit de putin desvoltat in cat sat
formeze numai un tel de tamorii. Despre acest fel de tamorl am vorbit
intean capitol precedent.
Dapa cam v'arrt mai spas, existrt si monstraositliti triple. Se pot ob
serve treI gemeni complect desroltati, une-ori cu o membrana amnioticii
comana, alte-orI fie-care cu. amniosul si corionul sou separat, ceea-ce ne
face sit credem ca el resulta une -ori din divisianea complecta a genienilor,
alte-ori din germenI diferitl. De cele mai multe ort: anal sat,
dual dintre gement sent refit conformati.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXXVII
Despre Parasig
anistati.
Se numesc parasiti organismele co traesc pe suprafata sad iu interiorul
altor organisme, nutrindu-se din substanta acestora.
Ne worn margini a vorbi aici de parasitii animali, parasitii vegetall
fdcfind objectul unui manual aparte. Animalculii saprofiti, ce se nuttesc
din material mort, nu sent adeverati parasiti.
Parasitil animali ai omului fac parte din trei grupuri diferito ale re-.
gnului animal ; protozoare, verna qi artrOp011e. Sunt putini parasiti
dintro protozoare i artropode, cei mai multi fac parte dintre vermi.
sa incepem cu parasitii animali cei mai simpli, cu protozoarele. Acestea
se impart in 3 clase : 1) rizopode, 2) gregarine sad sporozpare si 3) infasorii-
1). Prima clash dintre protozoaril parasiti e alcatuitd de rizopode, din
care fac parte amoebele.
Amoebele, cele mai simple animale stint formatiuni protoplasmatice,
rotunzite ce se lungesc si se retractii, emitond rises pseudopode in
forma de degete, cu ajutorul -carora se miscd. Ele ad un nuclou ink, de
obiceih excentric si mai multo vacuole. Amoebele s'au gasit Ca parasiti
pentru prima dra de Loesch. In urma Robert Koch a vedut in Egipt 1i
India disenterii cu dejectiuni, pline de amube. Dese-ori examinandu-se
scaunele disenterice prOspete In microscop se redo amoeba cull de un
diametru de 0,02-0,03 m. m. Ele se coloreza mai bine cu eosind de
cult cu culorile basics de anilinh.
Studiandu-se asa disa disenteria terilor tropice 1i gdsindu-se in scaune
amoebo, acestea ad Post considerate drept causa belei. Asa numita
disenteria terilor tropice are caracterul particular de a fi insotita
de abcese ale ficatului. Un alt caracter e ca se loca,liseza, in colonul ascendent,
undo se produc flegmone sub mucUsa intestinala, apof ulceratiuni.
Nu trebue sa confundam cum fac autorii, acOsth entero-epatita
supurate cu disenteria simple de la Doi. Disenteria e o btild superficialii,
necrosanta, mai pronuntatd in piirtile inferiOro ale intestinelor
gnise. E adeverat insa ca aceste stiiri se combina une-ore ei cu enteroepatite
supurate tropice.

Disenteria tropicelor e probabil identiea cu entero-epatita supurata
din Ora nostra.
Am giisit si eii amoebe in seaune, dar n'am nici o basil pentru a le considera
ca fiind causa disenteriei. Nu le dais importanta pr6 mare pentru-ca
se giisesc nu numai in disenterie si entero-epatite dar si in tot felul de
diaree. S'a injectat de Kartulis si Hlawa materiile fecale de la aceste
casuri in rectul pisicilor si s'a produs disenteria aceea cu amoebe. Probabil
ca acele materil locale continean si microbi ce aii produs disenteria.
Eu si in urma Ziegler am descris in entero-epatitele supurate
un bacil, care sOm'ana" cu coli, bine diferentiat insa si avand caracterul
unui agent patogen. In fine amoebele nu produc toxine, pe tend
in productiunea alteratiunei ficatului se recunosee actiunea rtnor toxine.
Asa sta chestiunea, ea nu este pe deplin
2). A doua class a protozoarelor e fermata' de aporozoare. Sporozoarele
sail gregarinele, aii un corp cu o forma mai stabile, cu tin nucleii, Ears
pseadopode; ole au tendinta de a se incapsula. Misertri le for sunt slabe
se imultosc grin spoil:. Din class acestor animale se grisesc la om coccidiile,
Asupra coccidiilor s'ail fiicut studil dostul de complecte. Coccidium
oviforme s'a giisit si la om in epiteliile intestinului si in feat proclucand
une-or' turburgri mortale. Nu se pot diagnostica in timpul vietei de
cat dacii apar coccidii in dejectiunl. Parasitul este inchis intr'o capsulii
de 0,032-0,037 m.m. lungime si 0,015-0,02 m.m. la ime, gross netedil
cu tin mic orificiii la o extremitate. Corpul for compus dintr'o protoplasma
granulasii, ample une-ori cavitatea aceste' capsule, alte-ori e
strins intr'o mass sferoidalii in mijtoe. Sub acesta forma ies coccidiile
din intestine si se desvoltai mai departe in afarii de organism Din continutul
capsule' se formezil atunci patru sport, earl' apoi jail forme semilunare,
curbe in !genere ca nisce rinicbi. Acestea devin libere si pot
infecta din non animalele intrancl in organismul for cu apa si fiicand
invaziune in celulele epiteliale, intestinale si biliare.
Pe ficatul epurilor de case acest parasit produce de multe-ori un nuaii-.;r
mai mic sail mai mare de vesicule, ce pot ajunge 'Anil la mari-
mea unei alune. ProvOcii une-ori turburtiri grave tumor' papiloniatose
en obturatiunea tailor biliare, poritonito Une-ori coccidiosa se observe sub
forma de epidemie in unele instalatiuni de animal°.
Mult timp aceste vesicule aii fort considerate ca celule modificate protologicesce.
Pe mucOsa intestinaM, cand sunt solitare apar ca nisce pete albe. Cand
stint numer6se dais aspectul timer false membrane.
Acesti parasiti intra une-ori in glandele lui Lieberkiihn, si be dilatl
www.dacoromanica.ro
DESPRE PA RASITI 329
Curs tie Anatomic Patologied 22

www.dacoromanica.ro
330 CURS DE ANATOMIE PA.TOLOGICA
tesuturile d'imprejur atunci se irita se imtlamil, si epiteliilele infectate
dais nascere dese-ori la vegetatiuni.
Tot dintre sporozoare face parte si parasitul malaria descoperit in anal
1880 de Laveran, studiat in arose de Marchiafava si Celli cart is numira
Plasmodium malariae. Pentru-ca se gasesce in sange, acest p:irasit se
mai numesce si hematozoar. Variatele forme sub care el se presinta
se pot reduce la patru:
1. Prima formg, sfericg, se intalnesce mai des de cat tote cele- l'alto
forme are in 6-7 p. in diametru. Une-ori e pigmentata alto -ori nu, are
miscgri amiboide, si se gasesce une-ori pe hernatii, alte-ori ibere. Acesti
parasiti iail emoglobina din globulele sanguine si o transforms in pigment
din care causa globulele cu parasiti sunt mai palide.
2. Forme le in roseta ar representa modal de segmentere al acestor
sporozoare, in interiorul globulelor rosii. Dupe. Golgi in febra quarts s'ar
divide in 8 segmeute iu febra terfa in 16-20.
0
) 4) C. 410 (;W3 , sZli
3. Corpurile tlagelate stint numite ast-fel pentru -cii presintg 2-4 tlagele.
Acestea presintg pe traectul sail la extremitatea for nisce megturi
piriforme. Pe preparatele prOspete aceste forme se red in campul
microscopic miscondu-se printre ematii se gasesc mai rar,
4. Formele in semi-lung transparente incolor stint pigmentate mai ales
in central lor. Ele all o lungime de 8-9 p. si o lit irate de 2 p.. Extre-
Fig. 139. Parasitul malariei dup5 Laveran forme rotund° en pigment, in interiorul
globulelor rosii, somilunare yi rosete en sport.
lb"1
00
110,
Etta
1
Fig. 140. Parasitul malariel din oasurile din tail. 1 form& amoboid6., 2 form& rotund&
Tiber., 3 si 5 roseta forme] quarte, In interiorul anal global rose, 4, roseta liberi
terta, 6 form& flagelatl, 7, 8 si 9 semi-lune cu earioebineza (?).

mitstile semilunei suut dese-ori reunite la partea for concav4 printr'o
linie forte find.
Aceste patru forme represintii diferite fase din ciclul de desvoltare al
parasitului. Forme le midi libere intro fiind inzestrate cu miscriri amiboide
in globulul rosu se milresc, se pignientOzii luand liemoglobina globululul
apol incepe segmentarea care corespunde cu accesul febrei. Acosta divisiune
se face in sens radiat asa in cat corpusculul parasitar is aspectul
unel rosete, pigmentatA in centru si cu petalele necolorate. Fie-care divisiune,
fie-care din aceste petale, se isolezii, devine mai rotunda, intro
in ematiile siinatase si reincepe ciclul. Griiunte le de pigment formate de
hematozoar se depun in diferite parti ale organizmului dar mai ales in
splina si ficat.
Am putut urniiiri la nod acest ciclu de desvoltare. In febra cu tipul
tort am observat parasitii ca sporii mai mid producand o cantitate mare
de segmente umtlandit-se si distrugandu-se tot-de-odatil globulul rosu. In
febra quartii spori sunt mai marl si globulele rosii atinse se atrofiazti. In
febrele estivo-automnale cu forma tifoi&I sunt caracteristice formele semilunare
care se giisesc si in perioda afebrila.
In timpul din urnirt s'a constatat ca infectiunea se face prin intermedial
tantarilor aniline anopheles claviger si culex malariae. Acestia jail
parasitul sagend sangele omului bolnay. In interiorul tantarilor s'ar incapsula,
fail forme semi-lunare, care intro in glanda tantarilor si impreunii
en otrava de aci intri apoi in sangele animalului intepat de
acestil insects. A.cest lucre s'a dovedit pentru malaria pasiirilor. Prin analogie
admitem si pentru 6111°0 mai ales, di stint ca in regiunile baltose.
bantuite de febra palustrA stint si multi tantari. Conclusiunea practica
a acestor constatiiri e ca trebue pe cat se pote sa se stiirp6scA aceste
insecte si sa ne ferim de ele.
0 1361A analOgg malariei e in animale asa numita Hemoglobinuria microbiena
a 1)01410' sae febra do Texas. Parasitul acestoia a fost descoperit
pentru. prima Ora de mine. Am identificat acest parasit cu al carceagului
bOla febrilill endemics respanditA la nod in regiunile btiltose. Fliigge
it numesce Babesia bovis. Aceste bole se transmit si ele prin nisce insecte,
nisce crtpusi dintre ara chnide (ixodes).
Tree aciun la infusorii, care asemenea apartin protistelor.
3. infusoriile. Organele acestor animale aunt mai diferentiate ; all eat
dispusi in diferite felurl. Aid apartine balantirlium coli (0,07-0,1 in. m.
lungime 0,05-0,07 m. m. ltitime ovalar, cu un fel de gun si cu o cantitate
de cill acoperand tot corpul.
Asia se vede ca balantidium coli provOcil turbtieirl intestinale, caracwww.dacoromanica.ro
DESPRE PARASITI 331

www.dacoromanica.ro
332 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
terisate prin tenacitatea lor. El determine intlamatiuni cronice ale intestinelor
si start disenterice, slabiciune mare si morte in marasm.
Unii infuzorii all Hagen: mai lungi si o membrane ondulat'a la o extremitate.
Trichomonas vaginalis, si cercomonas intestinalis nu all mare importantii.
Acesta din urmA s'a gasit si in scaunele cholericilor si tificilor.
De flagelatii s'a jis ca ar fi causa difteriei paserilor. Am arkat cu D-nul
Puscariu ca nu acesti tlagelati, ci anume microbi produc difterie. Ca si
amoebele in disenterie acesti parasiti Osesc un media priincios desvoltare):
for pe regiunile difterisate.
Vermil
La vermi apartin parasitii eel mai multi si eel mai periculosi ce traesc
ca 6speti in interiorul corpulul omului si al altar animalo. El all fost cunoscuti
din timpurt indepartate de Indieni si Egiptieni.
Legea lui Moise, prin care se opresce mancarea camel de port este
p6te basatll si pe cunOscerea acestor parasiti, ce se pot lua de la acele
animale. In evul media toti vermii intestinali rail denumiti cu numele
de lumbria Teniile se numea lumbricus latus.
Saint mai multi vermi, earl all un ciclu de desvoltare caracteristic.
In diferitele for stadii el traesc in diferite medil. Cu cat un verme e
mai malt parasit cu atilt organisatia sa e mai simpla.
Vermil parasiti eel mai importanti se impart in 1) platelmintl silo
vermi turtiti si 2) nematelminti sail vermi rotundi.
Platelmintii cuprind : A) Cestodele pi B) Trematodele. Cestodele apoi se
subdivid in a) teniade si b) botriocefali.
A) Cestodele. Acestia sunt vermi lati ce nu all gore nisi intestine.
Pig. 141. Cap §i gilt do taenia So lium gi un
aarlig.

www.dacoromanica.ro
1
DESPRE PARASITE 333
So compun din un cap, scolex, ceva mai gros do cat inceputul corpullet
sari gatul, urmat de o serie de segment° numite proglotide, legate
intre ele printr'un sistem aquifer in care se gilsesc maze corpusculi
calcari. Probabil c i aceste canalicule ati tin rol excretor.
:-.
411 to,
ito
4E.6
7.7:tn
TI..7:,,,;
....t ia.0-4,7. 1
. -.14*,..
= r-i AM,"
E2
. :glib -71-.LIptn,rritti1,t17.
101 .
"'"' .
-,.---- .'---.--M-..._.....-...t.--.,,Is.
-----,- '-'"'_=----e.a.,-----, 7
Wi2 .
..... ,..........uutimuusen,.....,.:
.
' '
at I.I.'
ogigo
it
7
's v
.
Fig. 142. Taenie solium cu proglotide.
Proglotidele put trai cat -ca timp si isolate. Stint hermafrodite, copulaliunea
for se face inainte de a deveni libere. Cand se descompun proglotidele,
ouele devin libere si pot fi ingerate de animal° intrand ast-fel
in tubul for digestiv.
In stomac se mile capsula maul i iese embrionul, care cu ajutorul unor
bastonase intro in peretii intestinelor de unde e luat de obiceiu de curentul
sangelui si this in diferite regiuni ale organismului, in scat, in
nmEchi sail in creer, unde se face transformarea embrionului in cisticerc.
In acesta se gLesce capul viitorei tenii cu v 3ntuzele si carligele sale.
Aflame cestode se pot desvolta numai in intestinal ouuilui, asa tenia
solium si mediocanalata se grisese numai la mu.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XX VIII
Cestodele ditprt cum am mai dis cuprind clone familii, a teniadelor si
a ceia a hotriocefalilor.
Teniile cari se grtsesc mai des la om stint taenia solium, taenia mediocanelata
sail saginata si tenia echinococus.
Taenia solium de o lungime de 2-4 metri si de o Attars de vre-o
8 m. in. in partea mijlocie a corpului, trrtesce de obiceiti in intestin subtire.
Caracteristic e cii uterul are o parte axialii de la care plecil prelungirt
in flume'. de 7-10, care se ramificrt in mod dendritic.
Coprimand o proglotidrt intre done lame de sticla si privind'o prin
transparentrt vom constata aceste ramificAiuni. Porul genital e lateral.
Numeral progloticlelor e de vre-o 800-900. Dintre acestea vre-o 100
stint mature.
Taenia solium cedeza lesne vermifugilor. 5e giisesce de obiceid unica
de uncle derivrt si numele ei.
A
Ili
Pig. 143. Capul pi proglotidole teniel solium.
La drepta se Ted proglotide adults cu ramificatiunoa caracteristica a uterului,
la stanga se vede oapul cu ventuze, rostellum si carlige.

www.dacoromanica.ro
DESPRE PARASITE 835
Capul ski de marimea unei &Alit de ac, e de o forma sferoidala, are
4 ventuse si presents in jurul unef proeminente, numite rostellum din
partea anteriora a capului o corona de 25-30 carlige grase si scurte.
Acosta corona e compus5, din dou'e randuri unul cu carlige marl' in afara
altul cu carlige mici inauntru dispuse insa ast-fel ca virfurile for vi5clute
din fats formeza un singur cerc.
Dap: cap urmeza o parte forte ingustA, gatul teniei, care are o lungime
de vre-un centimetru.In acesta parte nu se p6te diferentia articulatiunile
elementelor. Cand tenia se misca so observe marl usor si divisiunile
din acesta. regiune.
Fig. 144 Carlige de tenil
Dupe gilt urniezi sirul proglotidelor. Acestea sunt forte inguste langti
gat, ele crest insa treptat pe masura ce se depArteza de acesta ; primele
sunt mai late de cat lung'', la un metru departe de cap devin phtrate Si
dupe acestea ale sunt mai lung'' de cat late, asa in cat proglotidele mature
s'aii comparat ea forma cu semintele de pepene. Pe margiuea proglotidelor
putin mai indtIrat de linia for medians se observti o proeminenta
micapapila marginala, in care se deschide aparatul genital. Aceste
papile sunt ase4ate une-or'' la dropta alto-off in stanga filed nici o regula.
Fig. 145 Organele genitale ale teniel solium.
Portal genital la stanga de uncle poruesce an canal superior maseulin terminanduse
in testicuil si jos eanalul feminin conducAnd in diferite glands.

www.dacoromanica.ro
336 OURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Uterul din fie-care proglotidrt e compus dintr'un canal, asedat pe linia
medianO, de la care ploca 7-10 ramuri de fie-care parte. Acestea la
rindul for se ramificA. Ovarul e asedat la marginea proglotidei, comunica
printr'un canal subtire cu uterul. Organele genitale bOrbAtesci,
testiculii se presintO. sub forma de mici vesicule diseminate in tot parenchimul.
Aceste vesicule comunicii prin mici canalicule cu vasul deferent
ce merge paralel cu canaliculul organelor femenine spre papila
genitalO. Flack' comprimam o proglotidA iese o zemO albO, in care se eisesc,
la microscop forte multe ovule.
Ouele sunt rotunde ri au o capsula destul de gross, de o culore brunii
cu un aspect radiat ; embrionul presinta 6 bastonase de chiting.
Oul teniei solium e greti de diferentiat de acela al teniei saginate
de care nu difera de cat prin aceea ca e mai sferic si ceva mai mic.
Proglotidele esind prin excretiunile omului intrO in stomacul porcului
si aici ies din outi embrionele protoplasmatice si cu ajutorul bas-
-tonaselor perforez4 mucOsa ri pOtrund in diferite organe si cu predile-
.ctiune in tesut celular creer si meninge, ficat rinichii si ochi, uncle se
desvolth cisticercus cellulosae numit si mAzOria. Acesta represents forma
tenAril, nesexuata a parmitului avend forma unul chist de mOrimea unui
'bob do mazgre, alb, transparent, elastic. In ochiii 'Ate ajunge marl cat o
ciresa, in ventriculi s'ail gasit panO la marimea unui oil de porumbel.
Pe carnea porcilor se vede une-ori in cantitate acesta mOzArica. Carnea
cu cisticerci trebue inlaturati din alimentatie.
Fig. 146. Cisticerens oellulone eu capul Intors.
Capul in acest cisticerc e inters ca un deget de manure. Exists o ansit
musculosa, care contractOndu-se animalculul scote capul afara. Acesta se
intampia cand mancOm carnea de pore infectat. In stomac grin actiunea
peristaltic a stomacului sail prin iritatiunea mediului acid se intOrce
capul si se fixez4 de intestine desvoltandu-se apoi tenia cu. proglotidele
Omul se infectez5 si cu mole parasitului. Ss pote ca clang progloti-

www.dacoromanica.ro
DESPRE PARASITI 337
dele se distrug in intestine embrioniT sa perforeze organele si sa invaleze
organismul. Probabil ca omul se infecteza si cu diferite aliments ca
fructe, salate, pe care so gIsesc ouele.
Cisticercii se gasesc In om une -ori si in tesutal subcatanat sail in muschil
inimei dar mai cu soma in meninge de-alungul sinusului longitudinal. Am
veclut un cas curios cu fenomene de paralisie bulbara acuta, in care am
gasit cisticerci de-alungul sinusului longitudinal si alt! multi cisticerci cu
capul intors car! so mi;4caii de-alungul planseului ventriculului IV-lea
provocand acolo turburari iritative.
Ace las lucru se vede frumos in retina ca oftalmoscopul. In creer pot
provoca epilepsil. Sant casur!, unde am gasit aceste lesiuni in creer impreuna
cu. tuberculosa. Probabil ca a fost o intamplare, data nu vom admite
ca iritatiunea produsa do accOi cisticerci a localisat aci tuberculosa,
ce o ga'sea in organism in stare latenfa.
Taenia solium, precum si cea mediocanelata traesce in intestinul subtire
al omului si mai ales in treimea medie a acestuia, unde se fixoza tare
de muccisa cu carligele si ventuzele sale.
Taenia solium a destul de frequenta', e insa mai rail de cat taenia mediocanelata.
Printre 2000 autopsil am gasit de 2 ori ackstri tenie; cisticore!
armati sari degenerati s'ail gasit de 12 ori la aceste autopsii. Inteun
caz s'a gasit la acelag individ taenia solium si botriocefal, inteun alt
cas cisticerci cutanati si meningeal!, taenia solium si echinococ!.
Taenia sa9inata a fost nurnita inexact si mediocanelata, pentru ca s'a
crerjut ca trunchiurile mediane ale uterule sunt reunite asa in cat sa
formeze un canal comun pentru tuts proglotele. Se mai numesce inermis
pentru ca nu are carlige. Act 5sta tenie este mai mare de cat cea precedenta,
awl ea are 7-8 metri. Numeral proglotidelor variaza intre 800 si
1200, dintre car! 150-200 mature.
Capul acestei tenii mai mare de cat al teniei solium mai cubic are
patru ventuse inconjurate dese-ori do o zona pigmentata !Agra.
De si nu are carlige se prinde si mai bine cu ventuzele sale de peretii
intestinal!.
Pentru diagnostic trebue sa cumiscem proglotidele. Porul genital e tot
lateral dar uterul presinta o cantitate mult mai mare de prelungir!
{20-30) cari se ramifica dicotomicesce.
Lgtimea elementelor el mijlocil a de 12-14 mm. Acest parasit crests
repede.

www.dacoromanica.ro
338 CURS DE ANATOMIE PATOLOG1CA
Fig. 147. Prog Iota de taenie medioeanalatl.
Proglotidole acestei tenil ies din organism nu numai cu scaunele ci
es si singure, patio desvolterei musculaturei sale. In afare din organism
aceste proglotide aLll misceri.
One le ovale de 0.03 mm. lungime au o capsule grog si bastonase.
Cisticercul acestei tenil se gesesce sate o-date in carnea de vitel, sari
de race e mai mic de cat acela din carnea de pore. Aceste cisticercosit
s'a observat rar la om.
Infectiunea omului se face prin ingerarea acestor cernuri crude sail pros
putin fierte, desvoltarea mai departe se face ca la tenia solium.
Dupe cum tenia solium e mai frequents in terile unde se menance
multi porci, de asemenea, tenia saginata se gesesce mai des acolo, unde
Se consume, multi vital. In Abisinia este o esceptiune tend o persona nu
are tenie. Scapa', numal preotii earl nu rnenance de cat pesce.
Taenia mediocanelata este destul de frequent in Romania. Printre vre-o
2000 autopsii am gesit acOste tenie de 6 ont In clientele frequenta teniei
pare fuse a fi malt mai mare (aprope o tenie la 600-1000 locuitori).
raenia ecchinococus. e mult mai importante pentru om. Ea treesce in
intestinal cainelui in cantiteti marl. Are mai putin de jumetate de
cm. lungime. Capul cu rostelul ce presinte 14-25 carlige, nu are mai
mult de 0,3 mm. diametru. Acestea ail un fel de articulatii. Un singur
carlig ne e suficient pentru diagnostic.
Dupe, cap urmeze gatul, apoi o proglote scurte si inguste, o a dc!nr.a
ceva mai late ca gatul, dar mai lunge, si in fine, ultima proglote de
done ori mai late de cat gatul si de o lungime ce represinte 2/3 din
corpul intreg al teniei. Ae6sta e singura proglote mature presintand un
ovar ramificat si un orifien genital lateral. Ouele acestei verme all o
capsule mai delicate de cat acele ale teniilor studiate pane acum ; sunt
asemenea mai ovale si mai transparente.
Aceste tenil se gesesc dese-ori multe, formand colonii in intestinele
cainelui. S'ati gesit si la vulpe, la sacal si la lup. La om inca nu s'a
sit tenia. Cu dejectiunile cainilor oule via pe iarbe de unde *rig in
stomacul omului. Priu ape de asemenea se pot ingera aceste oue. Infectiunea
omului se face de sigur mai mult prin serutarea si con tactul
prea intim cu caini, cad buzele cainelui venind tot mereil in con-
.

www.dacoromanica.ro
DESPRE PARASITI 339
tact cu anusul, trebue sri fie de multe on acoperite cu °ale echinococului.
Embrionul dupe ce iese din stomacul ornuluI se duce ajutandu-se
cu tale ease carlige ce are ori prin limfatice onI prin singe,
ajunge in ficat si acolo stabilindu-se in vase sau in cane biliarecresce
si in jurul Id se produce o capsula. Nu se opresce la marimea
unei mazare ca la tenia solium, ci sub numele de hidatide, jail. dimensiu
nile unei mi5r sail ale unei portocale. Pate ajunge une-ori la dimensiunI
enormo. Une -ori se gasesc mai multe impreunii.
Hidatida se compune din 3 membrane. Una produce de ficat prin iritatiunea
tesutuluI el apol o capsula hialinii lamelosa secretata de parasit
ei dupe aceea un strat protoplasmatic numita ei membrane germinative
nu e de cat transformarea embrionului insuei, din care se nest nisce
muguri cu capete, unele intorse inauntru altele eeite in afara. Membrane
externs, intim unite: cu parenhimul ficatului pate ajunge la o grosime
de jutuatate de centimetru. Ea este sediul calcificarilor ei supuratiunilor
ulteriare. A doua membrami este formate din mai multe straturt fail vase
amfore, transparente, inftieurandu-se ca niete membrane elastice dace' le
rupom. Acosta conformatiune carecteristica ne servesce se recurviscem
rovenienta unor atari membrane (in vomice emoptisii, punctiuni, etc.).
Structure acesta lamelosa a peretilor pungii s'a comparat cu straturile
de pe sectiunea until trunchiti de arboro. Din membrane germinative", de
multe on inainte de a se produce aceste capete se produc vesicule filiale.
Aceste vesice stint pline cu an liquid cristalin. Unele vesicule sunt cu
total cristaline, contin cloutr de sodiu si nu contin de loc albumina,
caracter distinctly, alte ori sunt turburl contin ca un praf fin care e
format de capetele &jute ale parasitilor tineri (scolicis).
Aceste hidatide produc turburari mecanico comprimand vasele sanguine
limfaticele etc. De obicell so deschid intr'un canal biller, bile intra
inauntru, hidatida atunci degenereza, mor scolicil membranole se sbarcesc
ei se depune o cantitate mare de colestearina producendu-se ea e
pomade.
Examinand atunci in microscop membranele, vom gasi lamelele caracteristice
ale chistului hidatic si carligole.
.Dacd facem o punctiune ei ca'patain in liquid ceva membrane cautain
aceste caractere. Un carlig ne va asigura diagnosticul.
Une-orI deschidendu-se in cello biliare, hidatidele filiale astupa aceste
cal producend ictere grave. In conductul coledoc sail in cel hepatic se
gasesc atunci atari vesicule, earl pot trece in intestine. Alte ori hidatida
se pate sparge in peritonea. Liquidul acestor chiste e forte iritant, de
peritonite. Une-orl se produc aderente cu pleura en pulmonul ei cu
broneil in cat vesiculele pot i0 prin bronchi. Cand se produc atarl co-

www.dacoromanica.ro
340 CURS DE ANA.TOMIE PATOLOGICA
municrol cu exteriorul se produc supuratiunI ale pungel hidatice si consecutiv
start generale septice.
Am vilq.ut hidatide in retina, in cord, intre canalele valvulelor, in
esele pelvisulul, pe vertebre, in splinri si in pulmonl.
Tenia echinococus e forte frequeutii in &mania. Mal malt de 5010 din
vitele de la abator au echinococi in ficat. i la cm frequenIa echinococului
atinge 20/0 din autopsil si in spitale ajunge la o cifra destul
de mare.
0 formI particulars a echinococosel este cea multilocular4 frequenth
la bet, dar Osindu-se la om numai in anumite regiuni (Bavaria). Aid .
embrionil intel in dile limfatice ale ficatulul si produc aceste tumors
marl clause tart ca lemnul, in ficat, care organ este malt hipertrofiat semAnAnd
cu tin cancer. Gasim ins4 in interiorul maselor duri tin sistem
de cavitatI mice criptusite cu membrane echinococice ; capotele insa atfit
de frequonte in forma hidatit6A stint forte rail. Se explicit aceste forme
prin o proliferate exogen4 a echinococulul. La om am giisit an singur
cas de echinococ multilocular la Bucuresci.
Cele- l'alte tenil mal putin importante prin aceea cit s'aii grtsit rare-ori
in om stint taenia nana, taenia flavopunctata, taenia madagariensis si
taenia eliptica. Amintim ca odatA am grtsit in intestinul until copil de Vic/
citte-va exemplare de tenia nana de lungime de 1-15 cm. lungime fiat,
transparentii. Capul cu dirlige se retractOg intr'o capsulg ; din cue se
desvoltrt direct taenia. Nu e raft in Italia.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XXXIX
Exists an grup de parasiti, forte intins care se apropie de botriocefali
sernanand cu larvele lor. Acosta a facet ca sit' fie considerat ca un
stadia inferior filogenetic al botriocefalului. Ligula, care nu se gasesce
la om. Corpul for se presinta cu o forma lanceolate, compus de obiceid
din 2-3 segments de o lungime de 1-10 ctm. S'a creclutca n'ati structura.
AceOT vermi exists in cavitatea abdominala a pescilor, se gases°
la carbi mici formand pachete considerabile. Se pot confunda cu panglici.
Am aratat ca ace§tia nu ail nici o legatura cu teniile, si ast-fel
am Meat sa se permits iarag pescuitul acelor peso!.
Cercetari mai nail ad aratat a la ace0i vermi exists an uter si genitale
rudimentare.
Ouale acestor parasiti sunt mancate cu pesci, de pasari aquatice, rate,
pescari, gasai salbatice. Animalul Intreg se desvolta in stomacul acestor
pasari, cable parasitilor din corpul pasarilor intra iara§i: in ape §i de
aci in pesci.
,e.:IPIIIMPI:P.114
V4V
'14
144 J1111
4,11 fig
4.4
01111,,t7 1191 .111,111,1a. x.0
UM
efileAP:ArremmirrA,
."611.11!111101111110
Fig. 148. Botrioeefains Wm, (m ,rime naturs14).
Jos eapnl en ventuza.

www.dacoromanica.ro
342 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
Botriocefalt. Ace Oi vermi sant de mai multe feluri, cel mai insemnat
pentru om e botriocefalus latus. Larvele acestuia sunt mice 1-2 cm.
subtiri, transparente. Existil in musculatura sail in peritoneal unor pesci
rapitori stifles (esox lucius), perca flux, Iota vulgaris trutta etc. Aici am
gasit din mil de pesci numai la unul atari larva de botriocefal. Botriocefalul
e vermele cel mai mare al omului, 6-9 m. Numeral pro -
glotidelor ajunge la 3000-4200. De obiceiii unul, am gitsit insa si
cite doui, une-ore impreunA cu tenia solium. Trausportarea pescelui in
diferite localitilti face ca acest parasit sa apara cite odatri ice, colo, uncle
nu mai fusese alto casurl.
Sant Ins localitati unde se gasesce forte des acest parasit. Botricefalul
-exista, mult in Finlanda pe litoralul marii Baltice $i in Elvetia pe malurile
lacului Geneva. Explicatiunea ar fi a in apele acestor localitilti se
zasesc pescil ce contin larvele botriocefalilor.
Se mai gasesce in Rusin, in Germania de Nord dar mai putin. In
Finlanda si Elvetia e mult mai frequent. Sca constatat ,Si in Belgia.
Olanda si Italia.
Am gasit ca si in Romania exists un atare focar eaci am gasit la Bu-
-curesci 12 cazarT de botriocefal. P6te ca exists si in alto puncte ale
litoralului mare): negro.
In unele ptirti botriocefalul nu provOca nice o bola, in altole din contra
are uu rol patogen. Inainte de a ye vorbi de bola tin sa v6 mai vorbesc
asupra acestul animal.
Capul a turtit in sans opus turtireT corpului. Ventusele sant aseclate pe
*tile comprimate. Aceste ventuse sunt lungi, ole au forma unor santuri
nu prea adanci cu tote aceste animalul a forte bine fixat.
Proglotidele as porul genital median ; ale sant mai late de cat lungi,
-caractere opuse acelora ale proglotidelor teniilor. Se observe organe genitale
mascule apoi uterul $i ovarele. Uterul e caracterisat prin acea ca
nu foimezii un canal central cu remificatiuni ci are forma unei rosete.
Proglotidele se separ ei ies din corpul °main! Ovulele puss in
libertate sant inveluite Intr'o capsulil tare cu ciipkel. De multe on
proglotele ies din organism MI ea mai contie oue, awl acestea au
esit din literal parasitului in intestine de unde s'ail expulsat cu materiile
fatale.
Cercetilrile mai not ail aratat a desvoltarea ouelor botriocefalului se
face in apii, unde dupil ce au stat mai multe lunT se desvoltil embri6-
nele hexacante earl se acoperI cu till vibratile. Cu ajutorul acestora eT
Inota mend inset prin apg, de unde sant inghitite do diferiti pesci. Ada
eT s'ail glisit in musculaturg §i in organele stiucei (esox lucius) si in.

1 (--!7,4
www.dacoromanica.ro
DESPRE PARASITI 343
iota vulgaris si in perca fluviatilis sub forma de larve. S'au mai gtisit
atari forme tinere nesexuate de botriocefal uman la trutta vulgaris si
trutta lacustris.
rr' - ®
49.
4,10r
I hOWe}C)
in-33:5-
10,0eip rs%
sc>
I: , 4.1. '4,0,5 AN., ..,
-:. ° 41 .... -1" I wi". it. 2 0 I. 4 , :" T
i,.
,.0
i.r.=. *40'3 Lei .
1 ::-'40-6:, 6'
"I
\
el,'.,ft;141 ,
'Iv& 02e.t._;:i7 -
i
Fig. 149 Proglotidrt de botrieefal
f, Porn! genital ; m, uter ; c, testieull ; a, canals! aquifer.
Nu se cun6sce precis pang la ce grad de temperaturA trilesce aceste
larve, pentru a se aplica la preparatiunea pescilor. S'ail gasit vii in pescele
afumat. In pescii bine inghetati embrionii parasitului telesc Inc
Frequents. infectiunel Omenilor cu botriocefal este in raport direct cu
gradul intrebuinttirel pescilor saran ca aliment°.
Primul cas pe care l'am observat provocase o anomie profunda. La
autopsie am gasit doi botriocefali imenst. Intrebarea e dacil exists vre-o
legtiturA intro acestg anomie si botriocefal. S'a sclis malt asupra acestei
coincidente. Nu ne putem pronunta do Ore ce nu se cundsce causa anemiilor
pernici6se. Exists Insa o legatura. S'a cautat sa se sepaie anemia in
2 cu botriocefal si frail botriocefal. Nu se 'Ate face acesta deosebire de
6re ce exists aceleast caractere, leucocitosA hidremie in ambele casuri.

www.dacoromanica.ro
544 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
IP 0
Fig. 150
On8 botriocefal en capac
Embrion de botriocefal
S'a dis ca acesta anemia se produce tend -e bolnav vermele. Atunci
acesta ar secreta substante toxice. In casul examinat de mine botriocefalit
aveail caracterele unel sanatati perfecto.
S'a cleat sa se extraga o substanta toxica din vermT. S'a gasit, dar
lucrul trebue Inca studiat pentru a se putea afirma ceva positiv. In Elvetia
nu produce acesta anemie, in Finlanda produce. En am opinat ca
'Ate vermiT au acesta manifestatiune vntrtmntore pentru Omani' slnbi ct
roil nutriti. In casurile de anemic pernichise e bine sa se oxamineze dejectiunile.
In casul nostru facend autopsie $i deschidind intestinele, pe
Align patine mucositati si patine alimente intestinal era plin de o masa
formatii de acesti botriocefalT. Inanitiunea ei marea anomie, ce am gasit
in acest cas se 'ite explica si prin impiedicarea absorbtiuneT prin
corpul acestor vermT.
Alte varietilti de botriocefal maT putini importanti suet botriocephalus
cristatus $i botricephalus cordatus.
Trem atode.
Trematodele formeza al doilea grup din vermiT turtiti. Neformand
colonii, de elemente articulate ca cestodele fie-care individ se 'Ate compara
cu proglotidele, care all $i ele mi$crtri qi organe genitale, organe esentiale
la animalele inferiOre, la earl sa mai adaoga aparate pentru nutritiune
ei fixatiune.

www.dacoromanica.ro
DESPRE PARASITI 345
Trematodele au o pea un esofag si dou6 intestine fkii. anus. _Animalul
e acoperit cu o cantitate de spiculi fini. Intro cele dou6 intestine all
un fel de ventusii. Larvele acestor parasiff se gasesc libere in apI de uncle
sunt inghitite de molusci, cefalopo4I, brosce. Se transformii in corpul
acestor animale in sporociste, apoi cercarii. Acestea din urmii au
miscgri propril Si tub digestiv. Cercariile piirasesc aceste .prime animale
inota libere" in apa',. de uncle lilted in alto animale aquatic° inrcarnea arora
se inchistOza. P6te ca inchistarea sa se fecal si pe plante prin earl se
infect6zil apoi alte animale ajungend in tubul for digestiv.
Dintre trematode se gAsesc la om numal distomele.
Distomum hepatticum semana cu o frun0 gros4, cu o lungime de
30-40 m. m. de o coloratiune galbeng se gilsesce in c4ile biliare ale animalelor
; e forte frequent la of si boi la cars produce anemii, idropisii,
icter; rare ori se gasesce la om. La 01 produce epizootil frequente si in
Sara 'Astra'. Asemenea si la boi distomatosa e frequent4 in Romania.
In Japonia se gasesce mai dos la om distomatosii cu. icter.
I)istomele all pe linia median6 si in partea anteriorg a corpului for
dou6 vontuze intro care se gasesce porul genital.
Ou6le sunt marl 0.13 rum. cu ca'pacele de o lungime de dou6 ori mai
mare de cat ale botriocefalilor si ale ascaricjilor si de trei on mai mare
de cat ale teniilor ; din el iese embrionul ca o cantitate enormii de cill.
Pig. 151. Diatom= hepatic=
Embrionii all nisce organe pigmentate, considerate ca °chi. El intea in
ape, do aid' in molusci. Aii un fel de cap si piciOre, asa incat par mai
desvoltat de cat animalul adult. In acest stadia parasitii se numesc doici.
In interiorul lox se desvoltii o multime de alto animalcule. In molusc
aceste animalcule parasite se inchist6za si formozsa cea ce se numesce
sporocist car animalele acestea mai mici din interiorul sporocistu,luI se
numesc cercarii. Stadiul embrionar e decI dupA cum vedem complicat la
Curs de Anatornie Patologiut 23

www.dacoromanica.ro
346 OURS DE ANATOMIE PATOLOG1CA
acest parasit. Cercariile devonite libere ail coda ; dupe ce intra in animale,
ele perd coda si atunci se des-Tolta ca animale adulte.
Distoma lanceolatum e mica apr6pe 1 c. m; se gasesce de obiceiti impreuna
cu eel hepatic. E mai simplu organisat de cat acesta. 0 mai
mare importanta are :
Distomum hematobium. Pe cand primelo erati hermafrodite, acesta are
via genitals separate. Masculul are forma unei frunde indoite, in indoitura
se gasesce femea, care e rotunda. Acest animal exists in venele
porte hipogastrice. 41 depune oule in partile superficiale ale mac6sei
for basinetelor §i ureterelor. Vasele se sparg mai ales cele limfatice
provocand chiluxii, hematurii. La not nu se game sent mai malt in
Africa de nord si Italia.
Ordinal Nematelmintilor sail al vermilor rotuncji se imparte ast-fel :
CI
a
a)
oS
a
A Nemato4T
B Acantocefali
I
I
1
1
f Oxyurus vermicularia
1 Ascaridi
X Ascaris lumbricoidea
2 Trichotrachelide { Trichina spiralis
3 Strongilidi
4 Filariade
5 Anguilulide
Tricocephalue diaper
{ Anchilostomum duodenale
Filaria medinenata
f eanguinis.
{ Anguillula inteatinalie
A) Nematoclil, sunt vermil in forma de fire mai toff ascutiti la extremitati,
de la forme microscopice pane la marimi de mai multi centi-metri.
X
of
Fig. 152. Ascaris lumbrieoides.
1) vermele in marine naturals, 2) gnra en eele trel papile, 3) extremitatea maseulul
en dol spieull, 4) porul genital la femelrt,

www.dacoromanica.ro
DESPRE PARASITI 347
1. Ascaridi. Ascaris lornbricoides numit popular li mbric este un verme
destul de desvoltat, de culore galben1 rosiatice murdafit de formA cilin-
Arica mai ascutit la extremitatea antoridea' de cat la cea posteriors. In ju.-
rul gurei se gtisesc trei papile cuticulare. El are corpul invilluit in mai
multe straturi dintre cari eel mai superficial este o membranil forte
elastics grog ca o striatiune fins transversals. Apoi un strat de parenchim
in care se gesesc celulele musculare indoite cu partea striate
fiind aderentA de cuticula (holomielmia). Femea lunge de 40 cm. e dreptA
masculul invartit la partea posteriorl 10-20 cm.
Intestinal e drept si strimpt. La extremitate vin genitalele masculine si
femenine. Mai presinte apoi un aparat de secretiune sari de excretiune.
Fig. 153. Ascaris lumbrieoides Femela sus, maseultu jos, copal eu trei papile la
drepta gi onl bosslat la stilnga
In jurul esofagului se gasesce organul, ce represintg centrul nervos al
animalu.lui.
Ode din intestinele omului nu presinte de cat primele fase ale desvoltgrei
ast-fel in cat este excluse posibilitatea desvoltrtrei Termelui in interiorul
intestinului.
Acest verme e forte frequent in Romania mai cu semi la copii midi.
Ast-fel la antopsiile copiilor s'a gasit in apro'pe 200/0.
E curios ca nu s'a Ted mai mid de 6 cm. asa in cat nu se pricepe
pe uncle intra' acesti vermi in interiorul organismului copiilor.
Oule ail o capsule groscierg, la suprafata careia se adaoga un strat
albuminos cu ridickuri si depresiuni, colorat de tale mai multe on
de pigmenti biliari. Bulbuciaurile, ce se observe la periferia for sunt
dupg unii resturile spermatozoicjilor. In mijloc se gesese 4 5 mase resultat
al segmentarei viteliului. Sunt asa de caracteristice in cat la
copiii cu dureri cu convulsiuni e bine se luAin din dejectiuni i mai
ales din partea mucash'. Diagnosticul ast-fel e fOrte usor ceci oda° se eleming
in cantifali forte marl.

www.dacoromanica.ro
348 OURS DE ANATOMIE PATOLOG 10A
Sediul obicinuit al acestor parasiti este intestinal subtire unde de
obiceiil se gasesc mai multi impreuna.
S'a Iis malt retie despre acest verme. Asa a une-ori a perforat intestinele,
in aceste casuri s'a gasit insa febra tifoida perforatiunile find
produse de acOsta bola.
Une-ori ei tree in apendicele vermicular. Rare on intra si in caile biliare
produand ictere grave. Pot produce asfixie intrAnd in laringe, lucru
ce am constatat la un copil mort din acesta cause.
In genere cu tote frequenta for sunt de putting importanta.
Dupe cum am mai spus, nu putem credo ca desvoltarea din oua se
face in intestine. Ea cred ca sunt vermi mici can sant mancati de copii
si in intestin crest forte repede. Se pOte gasi in tote localitatile si la
tote etatile. Totusi Omenii de la tare, copiii Si alienatii sunt mai ales
purtatori ai acestor parasiti. Vara e mai propice pentru infectinni, cad
atuuci copiii mai ales mananca multe fructe *lute pe pamant, de unde
se pot infocta.
Un alt verme din acelasi grup al Ascaridilor este oxyuris vermieularis.
Acesta e mic ; femeea nu are dg cut un ctm., masculul in spirals
e si mai mic 0.4 cm. La guru' are nisce prelungiri, formand tret
mici buze apol parasitul are un sofag, un stomac fOrte musculos cu Cavitati
dispuse in roseta dupe aceea un alt stomac, intestinele i anusul
terminal.
Fig. 154. Oxynris vermieularis (femela)
Oul are o parte plata alta convexa o extremitate mai ascutita alta mai
rotunda. Animalul p6te esi din oil direct in intestin Oxiurul exists la copii
dar Si la adult! in regiunea caecului in intestinal gros pans in rect.
La fetele mid pot esi din rect pot intra in vagin provocand mancarime.
si de aci masturbatiune cu anomie consecutive.
Acest verme trebue dar combatut, cu vermifuge. Cu microscopul gasim
in mucositati oule si parasitii caracteristici prin forma lor.
La no! nu e prea frequent aprOpe la 30/0 din autopsi!.

www.dacoromanica.ro
LECTIUNEA XL
2) Tot la grupul Nematodilor apartin si tricotrachelidele, vernal
Si sulniri, cu. un orificiu lung
bacal mic cat un punct la oxtremitatea anteriofiti,
esofagul format de celule marl perforate, si en extremitatea posteriori
rotunjita sau cu un virf bout.
Dintre acestea mai importante sunt ;
a) Tricocephalus dispar care are extremitatea anteriora in forma de
bldg. Lungimea totals a acestuI parasit e de vre-o 50 mm. femeea cu
cati-va nun. mai lungs. Partea posteridra. a corpului devine brusc gross
si este intorsa in spirals la barbat.
Fig. 155. Partea posteriorti a dol tricooephalal dispari ; masculia sus si femenin jos, Ia
earl se ved tubul digestiv si organele genitale
Esofagul acestui verme este inconjurat de nisce celule forte marl perforate.
Ia sfarsitul corpului se gilsesce o clock', in care se terminal intestinal.
Parasitul are an aparat muscular, ce compune un fel de vagin
pe de alts parte in animalul masculin se gasesce un spicul pi an testicul
en multi sabstantii seminala.
Partea anteriora e fink' ca un bicin. Partea posteriors e in spirals la

www.dacoromanica.ro
350 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
mascul. Importanta acestui vermo este discutata, se vede ca n'are nici,
o actiune patologica. Traesce in cec, abia fixat de mucosa'.
Oul tricocefalului e frequent in dejectiuni, e brun, lung, oval cu cat&
un dop la fie-care extremitate. E frequent in Romania mai cu soma
anume epoci, in aprdpe fie-care cadavra se gasesc acesti vermi.
Tin alt representant al tricotrachelidelor e trichina epiralis. Acest pa
rasit se gasesce in forma sa adults in intestine, trichina intestinala si sub
forma nedesvoltata Inca in musch.i, trichina musculara. Acest verme are
forma unui fir fin lung alb de 3 m. m. cu partea cefalica ascutita, cea codala
rotunjita. Cuticula este usor striate. Masculul e mai scurt 1,5 m. m. dar
nu este spiral. Musculature e formats de lamele ca foile unei cart): reunite
prim cuticula.
In corpul animalului se gasesce embrioni vii, parasitul e vivipar. Prim
porul genital ce e aprope de gura ies acesti embrioni.
in,
ammini01011.11111..
Fig. 156. Trichina mature
sus femela ett embrionl, jos maseulul
Masculul are in partea posteriors un fol de bursa un aparat cu care
se fixeza de femela in timpul copulatiunel. Trichin se desvolta in modal
urmator :
Fig. 157. Trichina spiralh

www.dacoromanica.ro
DESPRE PARASITI 361
0 trichina pOte produce 15,000 embrioni, acestea din tubul digestiv
intra in sang°, si in lima si de aici in muschi in substanta contractilrt,
undo se fixOZA alterand fibrele.
La Inceput parasitul biota in substanta contractila si apoi se incapsuleza
avend o capsula proprie si o capsula prodush de muschii cari se
inflame. Embrionii esiti din intestin se due in muschi ca diafragma
In muschii intercostal!, in muschii laringelul. Pericolul depinde de sediul
parasitilor. Muschii devin durerosi, alte-ori paralisati, fibrele lit perd
striatiunea si se transforma intfo masa, fin granulesa.
Acesti embrioni in 12-16 zilo devin trichina muscular,- A. 5-a sail
a 6-a cli Incepe sa se intarca in spirala. Sarcolema se Ingres° in jurul embrionului
Nuclei! muscular! se inmultesc fOrte mult in jurul parasitulu!.
Ijoipl11111106,01,904174;.14,,!
Ir
of ruugl
sminimmi
1111,111
-31'9
i1111111111Ilir "" ge.
l.11il
AO'ffin-11,11111111.1r1r1:'1!1!..rittl":1160..ilialala1111,(11111(1:ii.1;;1i\EI!Avi2ilii,11'tlyuiji'lthit1,11;LI'll
I
H
II
111
1:00 II
11: 11111 I(
ill 1110,
111
I
11-11
I 1
Qin I;
61i,i0!!
1111111110
I
I II
Fig. 158. Triclina spira16,
Sub sarcolema trichina isi formeza o membrane, care o include ca intr'o
capsula. Cam de la a 6-a hula capsula so solidifica prin depunere de
carbonat de calciu. and aceasta calcificare e inaintata nu se mai p6te
vedea parasitul la microscop. Inainte de calcificare parasitil nu sunt visibil!
cu ochi! liber!.
Dace trichinosa e inaintata cuprinde tot! muschii. In alcool se ved bine.
E ma! bine sa lam din muschi pe o lama si sa examine cu o marire
mica.
Data porcii mananca carne de gusgani sau soreci car! art trichina spirala,
musculara sau dada' omul mananca carne de pore! cu trichina
acesta jilted in stomac si capsula se disolva. Parasitul atone! dupe 3-4
(Jule devine adult se fecundeza si ies o multime de embrioni. Se produce
atunci o enterita, care Rite fi grave cu varsaturi melene, etc. Apo!

www.dacoromanica.ro
352 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA
dupe 8-14 chile ineep fenomenele musculare dureri reumatoide edem
al muschilor, accese de dispnee de paralisie a muschilor respiratori. Cu
cat se desvolta mai multe trichine cu atat mai grave va fi bola. Cand
sunt mai patine simptomele pot fi treckore.
Se gasesce si la vulpi la soreci la pisici. Trichinosa se propaga, mai
mult prin porcT.
Dintre terile Europei, trichina este mai frequents in Germania. S'a
observat Ins si in Elvotia, Italia, Rusia, Belgia, Franta, Austria, Danemarca
si Suedia. De asemenea s'a gasit in America, Africa, Asia si
Australia. In Romania s'a gasit o singura data Inainte de 15 ani la Iasi
o mica epidemie de trichinosa.
PorciT americani sunt mai ales infectati. Carnatariele de Westfalia cu
produsele ce se mananca crude sunt periculose ca,'ci pot contine trichnine
spirale vii.
3 Trecem la Strongilide.
Din acestea mai important e eustrongylus gigas. Acesti parasiti stint
f6rte rani% Sall gasit la vuipT, la caini, in ureter si basinet. All forma
unor vermi rosii, asa in cat unii autori se intreba dada cat° odata nu
s'a descr:s un chiag drept un verme. In basinet formeza un ghem impedecand
secretiunea urinara ca un calcul. Ail o plea' cu sese papile.
Ajunge pans la lungimea de tin metru. Posedam in colectia nOstra, an
exemplar de eustrongil gigant provenind din tail.
Strongylus longevaginatus se giisesce une-ors la om.
Anchylostomum duodenale este un parasit de o lungime de un centimetru.
Se gasesce de obiceia in copulatie. Masculul are la partea posteridra
o bursa, prin care se fixoza de femela formand an fel de egrets
Gara acestui animal posed un aparat cu care face vid. Pe Tanga acesta
are si treT dinti de chitina. Local undo se fixeaza pe mucOsa intestinala
se ulcoreaza si pe aici parasitul sorb° sangole mere! prOspat. Baca' nu'i
mai convine local, se desprinde si se aseza in alt loc. Asa in cat pe
mucosa intestinuluT in care locuesce acest verme se ved multe raid defecte
sangerande.
S'a gasit la 6menii lucratori sub pamant spre ex. in minole de aur, de carbane,
etc. Cand s'a facia tunelul la St. Gothard, a fost o adeforata epidemie
de clorosa, de anomie cauzata de acest parasit. La not in Cara nu Pam gasit
4. Trecem la an alt grup de vermi, la familia filariadelor. Acestia se
aseamana cu nisce fire do ate. Filariadele se v'ed la diferite animale domestice,
la cal, boi, in tesutul conjunctiv, in singe, in peritonea, in
une-ors in stare calcara. La om s'a gasit rare-ofs in ochi. Eu am
gasit o filarie la om, incapsulata pe spline. In cristalin s'a gasit in vre-o
dou6 casuri din Africa formand cataracte.

www.dacoromanica.ro
DESPRE PARASITI 353
Fig. 159. Filaria eanguinis homiuis ei globule roIR
Filaria sanguinis hominis se ggsesce in sangele omulul in mare nume'r,
producend anemia; provocrt hematurii si chilurii ; are lungime de
0,35 m. m. un cap rotunjit si o coda' ascatita. ; intestinal Si esofagul sant
slab desvoltate. Trebue privity ca o forma embrionarg a unei filarii care
se observrt mai des in Egipet Brasilia, India ei Australia; v'am vorbit de
acesta cand ne-am ocupat de elefantiasa tropicg.
Parasitul ese une on cu urina.
Fig. 160. Dracunculus mediueusis, miirimo uaturall.
Filaria (dracunculus) merlinensis, se Osesce in tesutul conjunctiv al
pielei. S'ar pArea ea individil it caphIA umbrand desculti, dar e mai
probabil ca acesti parasiti sant ingerati. Pate ca nisce molusce stint
intermediare. Dracunculus intra probabil in molusci in care se desvolt5,
si pate fi but cu apa. Ajunge ast-fel in stomac de unde intrg in limfatice. Subtegumente
mai ales la extremitalile inferiore, se formeA o tumOre cu un
orificiti, pe unde ese o extremitate de filarie, si anume extremitatea cu
porul genital. Atunci amenii expert; 11 invirtesc pe un bastonas triigend
forte incet acest parasit pentru a nu fi rapt, aci atunci dá nascere la
flemone.

www.dacoromanica.ro
354 CURS DE ANATOMIE PATOLOGICA.
5. Anguillutidele. Ace01 vermi mid nu se tie data produc bole. Dintre
acestea avem, anguillula stercoralis Si anguillula intestinalis. Se grisesce
in interiorul glandelor intestinale. Porul genital ajunge in partea cea
mai profunda uncle iqi depune oule. Si acest verme se gasesce la lucratorii
sub-primant.
VOni avea putin de spus in privinta acantocefalilor.
Acantocefali
Dintre acantocefaiY fac parte Echinorrhyncus hominis fi Echinorrhyncut
gigas. Stint vermi mai desvoltatI, ce traesc in numrir mare in intestinal
subtire al porcilor, s'a gasit qi la pescl. Salt constatat Si la om la care se cunose
vre-o trot casurI publicate. Acest paiasit nu. are pia nici intestin.
Artropode
Parasitii studiati panii acum eraii entozoare, traiau in interiorul corpulul
uman. Arotropodele aunt epizoare. Ele traesc la suprafata corpului
Aceste animale au corpul compus din cap, torace fii abdomen articulate
intro ele.
De acestea se articuleza membrele compuse din mai multe segmente
Artropodele parasite se impart in arahnide Si insecte.
Arachnidele ail 6-8 piciore, dont; perechi de mandibule, diferite
aparate de intepat, de muscat. MaT importante stint acarinele.
Acarus scabiei a fost cunoscut de la araiii. Marimea sa e a 5-a parte
dintr'un m. m. Masculul a mai mic. Femeile au done ventuse la extremitatile
for antericire.
Masculul are ventuse qi la a 4 pereche do piciOre, nu face tunelurt.
Acarusul acesta produce riia. Acesta toirt de pele se is mai ales de la
o mans la alta. Femela face pe partea lateiala a degetelor un canal de
un cm. sari ceva mat lung in strata' cornos Apot inaintend animalul depune
ono sf materiile fecale in aceste canale. La sfirOtul acestui tunel
e o mica proeminenta, do undo putem scOte acarul. Cand 1361a e inaintatit
§i insotita de exema, de produse infiarnatoril va fi mai greti, de a
grisi parasitul. E o afectiune ce atinge mai ales 6menii murdari sea bolnavl.
In terile reef uncle indivizit nu se prea spala, aceasta bola a luat o Intindere
mare. Mass enorme, squamOse, cruste grose acopera corpul acestor
indivh t. Luand din aeeste cruste vom vedea o cantitate mare de acarl.
Acaril se gasesc mai molt in regiunile corpului mai comprimate pe,
maint pe cote, pe talia femeilor care se string in corset.

www.dacoromanica.ro
DESPRE PARASITI 355
La animale raja e mai grave producend cwixii, la pasari nude acaride
intra chiar sub piele producend noduli. Am vequt atari nodull la g4te
undo parea ca este tuberculosa.
Demodex folliculorum e forte comun. El intrii in glandele sebacee, in
foliculii pilo0 pe nas qi pe frunte mai ales la indivicjil cu acnee ei comedone.
El act fost considerati drept causa a acestor comed6ne. Nu l'am
vo4ut de cat de 2 off. Nu au importanta.
Ixodele un fel de paiajen sunt importante. Leptus automnalis traesce
pe cimpuri, se depune pe piele produce iritatiuni locale sail ceva mai intinse.
Ixodele ricinus §i bovis (capit§e) so depin in regiunea anala sail
pe organele genitale, unde suge sange. Se gasesce la boi la ol. Ail
importanta pentru transmisiunea bolelor infectiose mai ales ale hernoglobinuriei
microbiene.
Pentaetomum denticulatum §i taenioides au fost considerate de unii drept
specil a parte, cel d'antaiii nu e frig de cat larva lue pentastomum tae -
nioides. Acosta este un parasit larg do 1 cm., lung de 10 cm., masculul
mai mic, de forma lanceolate cu done perechl de carlige, cu nisce aparate
sugatOre. Se gasesc la caine, forte rar la om po mucosa nasal,'.
Prin stranutat ies oule, earl pot intra in apa care fiind. bktri de om
sell animal() transmite infectiunea ; larvele se desvolta tree prin vase ajung
in ficat soil in ganglioni limfatici uncle se incapsul6za formand noduli semilunari.
Ace0i noduli contin peitastomi. E forte frequent la boi la cal.
Larva are numele de pentastomum denticulatum avend numai 5 mm.
lungime.
La vite am gasit mai tot-d'auna cantitati enorme in ganglionii mediastinali.
Acestia se umfla devin negril. Am descoperit cum acest parasit
intra la caini. Din limfaticele abdominale migreza spre intestine, pe
care le perforeza ajungend in dejectiuni si do aici e luat de caini.
Insectele parasite ale omuluI se impart in aptere si diptere. Dintre
aptere fac parte : pediculus capitis, pediculus vestimenti, pediculus tabescentium
si phthirius pubis: dintre diptere : pulex iritans, pulex penetrans
si oestrus hominis. Am veclut ca anume feluri de tintari au importanta
ea intermediari pentru transmisiunea malariei.

www.dacoromanica.ro
TABLA DE MATERII
PARTEA GENERALA
Paging
Lectiunea I. Definitiunea si divisiunea patologiet
B61a.Causele bdlelor.Cause interne
si cause externe. Cariokinesa. Fecondatiunea.Descendenta.
Predispositiunea.
Causele determinate, simple
pi complexe 1-11
Lectiunea II Atrofia. Agenesa. Atrofia fisiologicil.Atrofia
patologicit Atrofia senile.
Atrofia nervdsrt. Atrofia to-
Pseudoipertrofia. Degenerarea
grasit Obesitate.Infiltratiunea si degenerarea
grasosti 12-24
Lectiunea . III. Degenerarile albuminose. Tumefactiunea
tulbure.Degenerarea sticl6A
Degenerarea mucosa'. Degenerarea
....
coloidg
Lectiunea IV. Degenerarile albuminose (urmare). --
25-36
Degenerarea hialina. DegenerIrile celulelor
nervose 37-51
Lectiunea
V Degenerarea amiloida, locale si generals.
Glicogenul 52-55
Lectiunea VI. Pigmentatiunile. Pigmentul cristalin.
Pigmentul amorf. Pigmentatianea
autochtong, si cea venitil din
afara 60-67
Lectiunea . . . VII. Petrificarea.Deposite uratice. Concretiuni
vesicale si biliare.Necrosii.
GangrenA 68-78.

www.dacoromanica.ro
358 CURS DE ANATONIE POOLOGICA.
...
Pagina
Lectiunea VIII. Necrosa, causele si formele (urmare).
Necrosa de coagulatiune. Necrosa do
coliquatiune.Gangren4 umedti si gangreng
uscatit Alumificare.Gangrene
.decubitaleNoma.Emfisem gangrenos 79-87
Lectiunea . . . IX. Regeneratiune.RegenerkI mecanice 5i
regenerarl functionale. Regenerarea
sistemuluI nervos 88-95
Lectiunea X Regenerarea sistemulta muscular.Degenerare
5i regenerare muscularil.
Regenerarea nevroglicit Regenerarea
sfingelui.Tesuturi nouI.Celule fixe 96-100
Lectiunea . . . . XI. Regenerarea tesutuluI conjunctiv.Regenerarea
vaselor. Granulatiunile.
Regenerarea pe pliigI.Regenercrea tesutuluI
adenoid, a cartilagelor si ale
Oselor 101-109
Lectiunea . . . XI b. Organisatiunile patologice. Ipertrofie-
- Acromegalie. Peudo-ipertrofiI.
IchtiosA.Elefantiasil 110-114
Lectiunea . . . . XII Despre in tlamatiune.Ipotesa fagocitoseI
lui Metschnike:Diferitele forme
de inflamatinne dup'a sediii. InflamatiunI
specifice acute. Inflamatiunea
parenchimatog.Infiamatiuni cronice.
Consecintele inflamatiunel 115-126
Lectiunea. . . . XIII. Inflamatiuni specifice cronice. Productiunl
leprose. Neoplasia sifiliticri.
- Infiamatiunea tuberculosa.
Pleuresiile tubercub5se. Tuberculosa
local5 5i tuberculosa miliara . . . 127-137
Lectiunea . . . XIV. Introducerea la studiul tumorilor.Tumorile
do granulatinne sail infectiose.
Formele tumorilor si localisarea lor.
Tumori polipOse sail pedonculate.
Tumorl papilomatOse, dendritice, vilositilti.TumorI
con opi diforme. Tumori
mesenchimale si de alto originI.TumorI
organoide, dermoide si teratoide. 138-142

www.dacoromanica.ro
TABLA. DE MATERII 359
Pagina
Lectiunea . . . . XV. Etiologia si genesa tumorilor.Teoria
lui Cohnheim, Zenker qi cei-l-altI.Germenal
rg.tAcit in desvoltarea tumorilor 143-147
Lectiunea . . . XVI. Tumorile (urmare). Tumori embrionare.
Ulceratiunea in genesa tumorilor.
Limfomele.Mixomul . . .
Lectiunea . . . XVII. Liponial.Lipome congenitale.Spina
148-156
bifida.Lipomele pielel. Consisten0
lipomelor
Lectiunea . . XVILI. Despre fibrome. Fibromul dur. A-
157-162
denofibrom.Neurofibrom. Fibromele
capsulare. Transformarea fibromelor
Lectiunea .
in sarcome 163-173
. . XIX. Despre cheloid. Cheloid desvoltat
dintr'o cicatrice sifilitica. Despre
xantom. Xantomul plan. Xantomul
tuberos 174-169
Lectiunea . . . XX. Chondrome Chondrom si traumatism.
En3hondrome. Despre osteome.
Osteofite. Calus luxuriant .
Lectiunea . . . XXI. Despre miome. Miomele uterului.
180-185
Miomele subperitoneale. Rabdomiomole.
Fibromiomele
Lectiunea . . XXII. Despre angiome. Angiome congenitale.Angiom
186-190
simplu, cavernos i ra-
cemos Despre limfangiom.Limfangiectasie
i microcefalie 191-195
Lectiunea . . XXIII. Despre sarcom.Sarcom mixomatos.
Angiomil:osarcom. Sarcom melanic
mtile.Malignitatea sarcomului . . . 196 203
Lectiunea .
celule rotunde marl, mici si
. XXIV. Sarcomul fusi-celular. Sarcomul
gigante.
cu
Limfosarcom. Mixosarcom.Chondrosarcom.Osteosarcorn.
Sarcom osteoid.
Osteochondrosarcom. Condromixosarcom.
Miosarcom. Melanosarcom.Chlorom.Psamom.
204-215
Lectiunea . . XXV. Angiosarcomul. Endoteliomul. Endoteliomele
organelor genitale. Endoteliomele
seroselor 517 227

www.dacoromanica.ro
360 CURS DE ANATOMIE PATOLOGIOA
Pigina
Lectiunea . . XXVI. Periteliomul. Cilindromul. Limfoma.
-- TumefactiI leucemice sau pseudoleucemice.
Limfosarcome. Mielome
228-232
Lectiunea . . XXVII. Despre gliome si neurogliome. Gliomul
dif us sail elefantiasa nervosri.Gliomatosa
cavitarI.Nevrogliomul Si gliomul
mole. Hidromielie. Sclerosa
In plAci 234-241
Lectiunea . XXVIII. Despre nevrome. Nevrom plexiform
si nevrom cirsoid. Nevrome ganglionare
342-244
Lectiunea . . XXIX. Despre tumorile epiteliale. Epitelieoma
moluscum. Papilomul. Adenomul.
Adenomul ficatulul. . . . 245-258
Lectiunea . XXX. Despre carcinom, epiteliom sail cancer.
Genesa earcinornalui. Desvoltarea tumoral.
Carcinom papilomatos. Carci
nom epitelial. Adeno-carcinom. . . 259.271
Lectiunea . . XXXI. Carcinom cilindric ei adenom earcinomatos.
Carcinomele lameI laterale.
Carcinome calcificate. Metastasele. . 272-276
Lectiunea . . XXXII. Despre teratome. Teratome exogene
si teratome indogeno. Epignatus.
Polipi nasali. Chiste dermoide . . 278-280
Lectiunea . XXXIII ,Despre monstruositiitt Causele.
Producerea artificialI a monstrilor.
Teoria iJisa cprin spintecare). MonstriI
dubli. Monstruositiiti. prin defeute.
Monstruositati prin exces.
Monstrii hermafroditI 281-285
Lectiunea . XXXIV. (Monstri prin defect (urmare). Acardiaeus.Acornus.A
cefalia.Cranioschisis.Anencefal
si age nesie. Emicrania.
Aprosopus. Agnatus.
Ciclop.Budi de epure. Cheiloschisis.
Cheilo-gnato-palato-sehisis.Meningocele.Microcefalie.
Cretinism.
Hidrocefalie congenitara. Cranio-rachio-schisis.
Spina bifida. Hidro-
-

www.dacoromanica.ro
LOLA DE MATERII 361
Pagina
meningocel. Toraco-schisis.Toracoventroschisis.
Amel ie. Peromel.
Micromel. Abrachius. Adactilie ei
sindactilie.Sirena. 286-307
Lectiunea . XXXV, i Monstruositilti per fabricam alienam.
Hermafroditism.-Pseudohermafroditism. 308--311
Lectiunea . XXXVI, Monstruositititt pain exces. Po limastia.
Diprosopie. Diophthalmus.
Dicephalus tetrabrachi us et dibrachius.
Piogagus. Ictiopagi. Ianiceps.
Thoraconagns
Lectiunea XXXVII. Despre parasiti animalt Amoebele.
312-327
Sporozoare. Parasitul malarial.
Infusorit VermiT 338-333
Lectiunea XXXVIII. Tenia. Cisticercus cellulosae.Echinococus.Tenia
nana 334-340
Lectiunea . XXXIX. Botriocefal lat. Trematodele. Distomum
hepaticum. Distomum lanceolatum.
Distomum haematobium.
Nematoclii. Ascaris lumbricoides.
Oxyuris vermicularis 341-348
Lectiunea . . . XL. Nematoli (urmare). Tricocefal dispar.Trichina
spirala.Strongilide.
Anchylostomum duodenale. Filaria
sanguinis hominis. Filaria medinensis.
Acantocefali.Artropode. A carus
scabiei. Demodex folliculorum.
Ixodele. Pentastomum denticulatum
§i taenoides. PediculT. Diptere.
Tintarii in malaria 349-355
Tabla de materil. 357-361

www.dacoromanica.ro