Buletinul "Muzeului limbei române"

i)2 TII. CAPIDAN
multe în Albania : Caliv a-P a s a, comună în Ciameria cu
vreo patru sute de locuitori. C alivet e Stropani (arom.
Colivele Stropani) cu o sută locuitori; C aii v a ci în ţinutul
Pogradeţ cu locuitori Albanezi musulmani; un alt
Călivaci, nume de cătun părăsit, se găseşte în Mirdita.
V l a h i n a (derivat din Vlah cu sufixul -in), nume de
râu în Arghirocastru. Este un afluent mic al lui Susica, care
se varsă în Vovusa. Alături de el este şi un nume de localitate.
Amândouă sunt însemnate în harta statului major austriac.
V l ah o v a (derivat din Vlah cu suf. -ovo), nume de
cătun în ţinutul Delvin din Arghirocastru cu o populaţiune
de 80 locuitori.
V l ah ani (derivat din Vlah şi suf .-ari) nume de cătun
ceva mai măricel, situat în acelaşi ţinut din Arghirocastru.
Tot în părţile din sudul Albaniei avem şi Vlaho-PsHolera
din ţinutul Premeti. Este un cătun cu 250 de locuitori
; de asemenea Vlaho-Gorangi în regiunea Libhova
din Arghirocastru, cu 228 de locuitori.
Tot în rândul acestor nume de loc. trebue trecute şi Lemnusa,
Cârarea-l Lămpi, Padea şoariclui, Scârpa-lată, K'atralată,
Guva lui Mima, etc. despre care s'a vorbit mai pe larg
în Românii Nomazi.
In F i e r i sau F e ar i c a, cum îi zic Aromânii, am ajuns
după amiazi pe la ora 4. Am descins la un otel din capătul
oraşului care, în ce priveşte curăţenia, semăna mai mult
cu un han. Eră singurul otel din localitate.
Fieri este un simplu târguleţ cu un număr de 1500
de locuitori, aşezat pe câmpia Muzachiei. Orăşelul are
un aspect drăguţ, atât din cauza clădirilor, mai toate nouă
şi bine îngrijite, cât şi din cauza vegetaţiei abundente de
care este înconjurat. Locuitorii sânt în majoritate Români
veniţi de prin părţile Moscopolei. Ei sânt neguţători şi
meseriaşi. Fieri nu este un oraş vechiu. El datează din
1864. La început eră un simplu cătun alcătuit din douăzeci
de case cu biserica Sfântul Gheorghe (Kisha e Shengjergjit).
El era proprietatea doamnei Rapuşa, fiica lui Kurt