Buletinul "Muzeului limbei române"

FĂRŞEROTII
M o l ov i şt e este o comună pur românească. Altădată ea
avea o populaţiune de cel puţin 3.000 de locuitori. Casele ei
de piatră, zidite la poala unui munte, se ridică în pantă la o
înălţime destul de mare. Ajungând în comună, ne-am dat jos
în piaţa „Mujgagă". Cum am auzit de numele pieţii, care
derivă, desigur, din „moş Gagă", am simţit numai decât că
mă găsesc într'o insulă de Români cu particularităţi de graiu
2. Molovişte.
deosebite de restul dialectului aromân, nu numai în fonetism
ci şi în lexic. Un cuvânt ca „moş", pe cât ştiu, nu există
in dialectul aromân. De asemenea nici numele „Gagă". Ele
se întâlnesc numai la Megleniţi. De altfel, cuvântul „moş"
nu se întrebuinţează la Molovişteni nici ca apelativ. El a
rămas legat de numele moşneagului moloviştean, de la care
îşi trage numele piaţa comunei.
Am intrat într'un local din piaţă, unde ne-am odihnit puţin ;
după aceea am ieşit, ca să vizităm comuna. Jumătatea clădirilor
erau părăsite. In timpul marelui războiu, toată lumea
plecase* din comună. Ea nu s'a mai întors, de oarece
oraşul Bitolia cu care lucrau Moloviştenii, pierzând mult din