Buletinul "Muzeului limbei române"

78 TH. CAPIDAX
pară la fel ca şi Românii din Pind despre care am vorbit
pe larg în „Românii Nomazi".
Exprimându-mi dorinţa ca să vizitez comuna C ar b u-
11 ar a, ei m'au prevenit că acum în lunile de vară aproape
toţi Români sânt plecaţi la munte. Se plângeau de scumpetea
vieţii, de greutatea dărilor şi, mai ales, de seceta
mare ce a bântuit în vara aceea, când aproape până
în toamnă târziu nu căzuse nici un strop de ploaie. Tot
de la ei am aflat că după patru zile era să se ţină în Luşnia
un târg. la căre trebuia să coboare Fărşeroţi de prin părţile
muntoase ale Albaniei centrale.
După graiu, ei nu se deosebeau de Fărşeroţii pe care îi
întâlnisem la Cavaia. Unul dintre ei Cuşu Giogia, care multă
vreme se ocupase cu transporturile, îmi dădu informaţii
despre Românii din Petova, Zavari şi Radostina,
situate în ţinutul G u r i za, la dreapta râului Semeni.
Tot de la el am aflat despre mişcările Fărşeroţilor din acele
părţi precum şi despre unii termeni referitori la numele catârilor.
După o şedere de trei ore şi mai bine în Imşnia, am pornit
spre Carbunara. Am mers câteva minute pe cotiturile unor dealuri
mai înalte, după aceea am pătruns în câmpia Muzachiei.
Mit zac hi a, numită de Albanezi Muzeke, iar de
F'ărseroţi Mi z u che a, este câmpia care se întinde pe amândouă
ţărmurile râului Semeni. Ea începe de la râul Şcumbi,
la miazănoapte, şi se întinde în spre miazăzi, de-alungul ţăimului
Adriatic, până aproape de dealurile muntelui Malacastra.
Da răsărit, continuând pe valea râului Osum, ajunge
până în ţinutul Berat.
întregul ţinut al Muzachiei se împarte în două porţiuni :
M it z e k e e M a d h e (Muzachia Mare) de-a dreapta lui
Semeni, şi M 11 z e k e e V o gel (M. Mică), de-a stânga lui.
Pământul acestei câmpii este foarte fertil. Numai că el
nu este peste tot cultivat. Afară de unele porţiuni mici
sâmânate cu porumb, restul, mai totul părăsit. De altfel,
în vara în care am călătorit eu, din cauza secetei prea mari,
întreaga regiune era pustie. Cătunele presărate pe această
câmpie sunt atât de rare, încât dacă n'ar fi să întâlneşti