Buletinul "Muzeului limbei române"

RAPORT ANUAL
I. Şedinţele
Dela i Ianuarie 1929 până la 31 Decembrie 1930 s'au ţinut, la Muzei;
I.imbei Române, Marţi între orele 5—8, în total, 34 de şedinţe.
Alături de mebrii menţionaţi în lista comunicărilor, au mai luat parte
la şedinţe şi duscuţii : J. Auger, Bledy, Dr. V. Bologa, I. Breazu, I.
Chinezu, Dragcş, A. Favero, I Gherghel, P. Grimm, H. Jaquier, I. Lupaş,
I,. Manoilescu, I. Muşlea, T. Naum, P. Nişca, S. Popa, I). Prodan, M.
Puşcariu, M. Ruffini, M. Valkhoff.
II. Legături ştiinţifice cu
streinătatea
La „Dacoromania" colaborează de astădată Leo 8 p i t 7. e r şî
Petar Skok. în 1929, J. Vendryes a vizitat Muzeul, s'a interesat
de organizaţia lui şi, luând parte la o şedinţă, a vorbit „Despre etimologie".
Ca invitat al institutului nostru, K. J a b e rg ne-a dat preţioase
îndrumări şi sfaturi cu privire la Atlasul linguistic, ţinând două conferinţe
despre Atlasul elveto-italian şi luând parte la o anchetă de probă, în
comuna Feleac. în 1930 am avut ca oaspeţi pe W. M e y e r L ii b k e.
care a ţinut o conferinţă în 13 şi a doua în 17 Maiu. Cu ocazia serbărilor
jubilare, la care a fost proclamat doctor de onoare al Universităţii „Regele
Ferdinand I", Matteo Bartcli a vorbit la Muzeu despre
„Inovaţiuni fonetice răspândite în Dacia".
Directorul Muzeului a fost invitat să ia parte ca expeit
la cele două reuniuni pentru pregătirea unei bibliografii de linguistică
romanică, ţinute la Paris, primind însărcinarea să formeze la Cluj centru
naţional pentru bibliografia limbei române. G. Giuglea a stabilit le
gaturi ştiinţifice cu Spania în călătoria de studii întreprinsă în 1930.
Patru tineri învăţaţi streini, doi Germani (Dr. F r. K r o m e şi Dr. A.
Kuen), un Ungur (L Treml) şi un Olandez C. M. Valkhoff) au lucrat
timp mai îndelungat la M. L- R. spre a se perfecţiona în studiul limbei
române.
III.
Comunicări
T h. Capidan: Explicarea cuvântului zânatec din alb ; arom. tu
vănatu,, în zadar" din lat. ; arom. scl'imlu „strigăt" din lat. ; (22 I. 1929)
pupul'u „paparudă" din lat. ; despre part. prez. arom. terminat în -alui
(cântândalui) ; arom. aludzîscu, din slavă (7 V 1929) ; arom. amiră şi
însemnătatea lui pentru legăturile Aromânilor cu Turcii; Fărşeroţii,
etim. din alb. (12 XI 1929) ; arom. pulură „postav gros"; alb. tere
„zmântână" din arom teară ; arom. cupare din turc. (11 I 1930). Nume
de loc. arom. în Albania (18 II 1930); arom. mănuşa „leagăn" din lat.
(18. XI 1930). Despre Daniil Moscopoleanul şi data când s'a tipărit
prima ediţie din „Lexiconul" lui.