Buletinul "Muzeului limbei române"

ŞT. PASCA 653
— paralele cu părerile doctorului Laugier — în lucrările profesorului
Guiart despre rasa galată şi urmele ei la Români).
Doctorul Laugier care a urmărit cu interes şi a sprijinit cu drag tânăra
şcoală medico-istorică din Cluj, a fost aci bine cunoscut, stimat şi iubit.
Cercetătorului şi omului cu deosebite calităţi, care ne-a părăsit i se va
păstra aci cinstea care i se cuvine.
Dr. V. BOLOGA
t Constantin
(1870—1930)
Berariu
Descendent dintr'o familie aleasă de slujitori ai bisericii româneşti
din Bucovina, familie care a avut un rost de mâna întâiu în mişcarea
culturală şi politică, Constantin Berariu s'a născut şi a copilărit în atmosfera
curată de la ţară unde a învăţat mulţimea de basme şi alte produse
ale sufletului popular, şi mai presus de toate tainele graiului românesc.
A primit o educaţie foarte îngrijită. Studiile secundare şi universitare
le-a făcut la Cernăuţi. Pentru specializare a urmat cursurile facultăţii de
drept din Innsbruck şi apoi din Yiena.
A început să scrie destul de curând, colaborând la ziare politice ca,.Gazeta
Bucovinei", „Patria", „Deşteptarea" şi „Tribuna" cu articole străbătute
de multă vigoare şi intransigenţă naţională. Alături de alţi tineri
oare se puseseră în serviciul acestui curent naţional. Berariu a contribuit
la scoaterea revistei „încercări literare", care a devenit chiar de la apariţia
ei tribuna tinerilor scriitori bucovineni ca P. Ionescu, St. Bodnărescu,
I. G. Toma, V. Lucan ş. a. în coloanele revistei „încercări lilerare"
— continuată de „Junimea Literară" — şi-a tipărit C. B. întâiele
produse originale.
Lucrarea mai mare cu care C. Berariu şi-a făcut intrarea în literatură
este traducerea în versuri a tragediei lui Grillparzer „Ale mării şi iubirii
valuri". A abordat şi subiecte originale. îndrăgit de basmul popular, Berariu
a încercat, pentru prima oară la noi, punerea în scenă a acţiunii din poveştile
poporului şi a reuşit. Feeria „F'ăt-Frumos în grădina Sf. Vineri",
e străbătută de multă simţire, prezintă unitate, e scrisă într'o limbă
viguroasă, încât a reuşit să se impună chiar de la început. în acelaşi
gen a mai alcătuit „Cheleş împărat", un poem dramatic, din care ies la
iveală profundele conoştinţe pe care CB. le avea în domeniul folclorului
românesc.
în calitate de director al Teatrului Naţional din Cernăuţi (1922-
1925), a tradus şi a prelucrat „Clopotul scufundat", poem dramatic de
G. Hauptmann şi „Oricine" de Hugo de Hoffmannstal. Şi-a încheiat
activitatea literară cu „Baccanal tragic" lucrare scrisă qu trei luni înainte
de moarte şi care s'a publicat împreună cu celelalte traduceri în numărul
festiv al „Junimii Literare", închinat memoriei lui.
ŞTEFAN
PASCA
f Ion
Gorun
Ion Gorun, cu numele adevărat Alexandru Ilodoş e născut în Munţii
Apuseni dintr'o fa»iilie care a dat o serie de luptători şi de sciiitori
de seamă.
Şi-a făcut studiile la Braşov. A trecut apoi la Bucureşti, unde şi-a
început activitatea publicistică, scriind la unele din cele mai de seamă
reviste ale timpului, cum a fost de pildă „Fântâna Blanduziei" al cărei